MECANICĂ I, 2020 Constantin Văcărescu

Seminar 4: Sisteme echivalente de forţe concurente

Seminar 4

MOMENTUL UNEI FORŢE ÎN RAPORT CU UN PUNCT

SAU CU O AXĂ

Aplicaţia 1
Un sistem de forţe oarecare, acţionează pe un paralelipiped dreptunghic conform
figurii 1.
Se cunosc: mărimile tuturor forţelor, F1  4P , F2  5P , F3  6 P 5 , PkN şi
lungimea l m . Să se calculeze:
a) momentele forţei F1 în raport cu punctele O, A şi C;
b) momentele forţei F3 în raport cu punctele O şi H şi apoi să se verifice calculul
aplicând legea de variaţie a momentelor la schimbarea polului;
c) momentul rezultant al sistemului de forţe în raport cu punctul O;
d) momentul rezultant al sistemului de forţe în raport cu punctul G.

H
G
D
F2 E
2l
F1 F3
O C y

x l
A 3l B

Fig. 1

Rezolvare:
a) Se stabileşte expresia analitică a forţei F1 :

 X1  0

F1 Y1  0  F1  4Pk .
 Z  4 P
 1
Calculul momentelor forţei în raport cu punctele cerute se realizează aplicând
varianta analitică:

Pagina 1 din 5
MECANICĂ I, 2020 Constantin Văcărescu
Seminar 4: Sisteme echivalente de forţe concurente

i j k
M O F1   OA  F1  l 0 0  4 Plj
0 0  4P

M A F1   0 , deoarece punctul A aparţine suportului forţei F1 .

i j k
M C F1   CA  F1  l  3l 0  12 Pli  4 Plj
0 0  4P

CE li  2lk
b) F3  F3uCE  F3  6P 5  6 Pi  12 Pk
CE l 5

i j k
M O F3   OC  F3  0 3l 0  36 Pli  18Plk
6 P 0 12 P

i j k
M H F3   HE  F3  l 3l 0  36 Pli  12 Plj  18Plk
6 P 0 12 P

Verificarea calculului se poate realiza aplicând legea de variaţie a momentelor la

schimbarea polului:
i j k
M O F3   M H F3   OH  F3  36 Pli  12 Plj  18Plk  0 0 2l 
6 P 0 12 P
 36 Pli  12 Plj  18Plk  12 Plj  36 Pli  18Plk .

c) Momentul rezultant al sistemului de forţe în raport cu punctul O, se notează cu

M O şi reprezintă: M O   M O Fi  .
3

i 1

Momentele M O F1  şi M O F3  au fost deja calculate la punctele anterioare. Avem de

determinat numai momentul forţei F2 în raport cu punctul O, M O F2  .

Mai întâi se exprimă analitic forţa F2 :

X 2  0 i j k

F2 Y2  5 P  F2  5 Pj . M O F2   OD  F2  l 0 2l  10 Pli  5Plk
Z  0
 2 0 5P 0

În final, rezultă:
M O  M O F1   M O F2   M O F3   26 Pli  4 Plj  13 Plk .

Pagina 2 din 5
MECANICĂ I, 2020 Constantin Văcărescu
Seminar 4: Sisteme echivalente de forţe concurente

d) Momentul rezultant al sistemului de forţe în raport cu punctul G, este:

M G   M G Fi  .
3

i 1

Deoarece toate forţele au fost exprimate analitic la punctele precedente, calculăm

momentele forţelor în raport cu punctul G:
i j k
M G F1   GD  F1  l  3l 0  12 Pli  4 Plj
0 0  4P

i j k
M G F2   GE  F2  l 0 0  5 Plk
0 5P 0

i j k
M G F3   GE  F3  l 0 0  12 Plkj
6 P 0 12 P

M G  M G F1   M G F2   M G F3   12 Pli  8 Plj  5 Plk .

Aplicaţia 2
Asupra unui paralelipiped dreptunghic având dimensiunile cunoscute, acţionează un
sistem de forţe oarecare (fig. 2, a).
Cunoscându-se mărimile forţelor: F1  10P , F2  4 P 34 , F3  5P , F4  20P ,
PkN şi lungimea am , să se calculeze momentele rezultante ale sistemului de forţe în
raport cu axele reperului Ox, Oy şi respectiv Oz.

Rezolvare:
Pentru determinarea momentelor rezultante ale sistemului de forţe în raport cu cele
trei axe, este mai simplu, ca în prealabil, să se descompună forţele în componente paralele
cu axele reperului Oxyz. Această operaţie a fost efectuată în figura 2, b. În continuare se va
aplica teorema lui Varignon. Astfel, în calculul propriu-zis nu se va ţine cont de forţe ci de
componentele acestora.
Componentele forţelor care sunt paralele cu axele sau le intersectează nu vor produce
momente în raport cu acele axe.
După descompunerea forţelor în componente se calculează proiecţiile forţelor pe
axe:
 X1  0

F1 Y1  0  F1  10 Pk
Z  10 P
 1

Pagina 3 din 5
MECANICĂ I, 2020 Constantin Văcărescu
Seminar 4: Sisteme echivalente de forţe concurente

z z
Y2
H G H G
F2 F2
10l
F1 F1  Z1
X2
O y O y
D E D E
C C
8l F4 8l
Z3
F3 F3
10l F4  X 4
x x
A 6l B A Y3 B

6l
a b

Fig. 2

GD 10li  6lj
F2  F2uGD  F2  4 P 34  20Pi  12 Pj
GD 2l 34

BD  6lj  8lk
F3  F3u BD  F3  5P  3Pj  4 Pk
BD 10l

 X 4  20 P

F4 Y4  0  F4  20Pi
Z  0
 4
Momentele rezultante ale sistemului de forţe în raport cu axele reperului Ox, Oy şi
Oz se calculează astfel:
M Ox   Z1  6l  Y2  8l  Z 3  6l  10 P  6l  12 P  8l  4 P  6l  60 Pl

M Oy  X 2  8l  Z 3  10l  20 P  8l  4 P  10l  120 Pl

M Oz   X 2  6l  Y3  10l  X 4  6l  20 P  6l  3P  10l  20 P  6l  30 Pl

Aplicaţia 3
Fie sistemul de forţe coplanare din figura 3, a. Forţele sunt reprezentate la scară.
Se cunosc mărimea unei diviziuni a caroiajului, am şi modulul forţei F1  6P ,
PkN . Să se determine:
a) momentele forţei F1 în raport cu punctele O şi A;

Pagina 4 din 5
MECANICĂ I, 2020 Constantin Văcărescu
Seminar 4: Sisteme echivalente de forţe concurente

b) momentul rezultant al sistemului de forţe în raport cu punctul O;

c) momentul rezultant al sistemului de forţe în raport cu punctul A.

Rezolvare:
Vom calcula momentele forţelor ţinând cont de teorema lui Varignon.
În figura 3, b, forţele au fost descompuse în componente paralele cu axele reperului.
Se determină proiecţiile forţelor pe axele Ox şi Oy:
X  0  X 2  3P  X 3  3P
F1  1 , F2  , F3 
Y1  6 P Y2  0 Y3  9 P

y y
F2 F2  X 2

F3

F1 F3 F1  Y1

A A Y3

O O
x X3 x

a b

Fig. 3

a) M O F1    Y1  ak  6 Pak

M A F1   Y1  ak  6 Pak

b) Momentul rezultant al sistemului de forţe în raport cu punctul O:

M O   M O Fi    Y1  ak  X 2  4ak  Y3  4ak 

3

i 1

 6 P  ak  3P  4ak  9 P  4ak  18Pak

c) Momentul rezultant al sistemului de forţe în raport cu punctul A:
M A   M A Fi   Y1  ak  X 2  3ak  X 3  ak  Y3  2ak 
3

i 1

 6 P  ak  3P  3ak  3P  ak  9 P  2ak  12 Pak .

Observaţie: Nici unul dintre momente nu a fost reprezentat grafic, cu toate că
determinarea unui vector, presupune şi acest lucru.

Pagina 5 din 5