ELECTRICITATE SI MAGNETISM

Problema nr.1. Se consideră un circuit electric care conține o sursă de tensiune electromotoare
E=34 V și rezistență internă r=4 Ω, la bornele sursei este conectat rezistorul de rezistențp R₁
(Fig.1.41), în serie cu ampermetru A de rezistență neglijabilă, curentul măsurat având valoarea
I=3 A. Conectînd la bornele sursei și rezistorul de rezostență R₂ necunoscută, prin intermediul
întrerupătorului K, ampermetrul va indica un curent I1=1,5 A. Să se calculeze valorile R₁ și R₂
ale rezistențelor celor două rezistoare.

E,r

I₁
R
A

E,r

II I’
R

I₂
I R
A

I₁

Soluție: În situația în care întrerupătorul K este deschis c, se paote scrie conform Fig. 1. 41 a,
I(r+ R₁) = E (1.169)
De unde rezultă,
E
R₁= –r (1.170)
I
Și înlocuind,
R₁= 7,33Ω
Prin închiderea întrerupătorului K, se ajunge la situația din Fig. 1.41 b și deci, aplicînd legile lui
Kirchhoff se poate scrie, pentru un nod de rețea,
I₁ + I₂ = I’ (1.171)
Și respectiv pentru ochiurile de rețea I și II,
 r I’ + R₂ I₂ = E (1.172)
R₁ I₁ - R₂ I₂ = 0
Înlocuind pe I’ din prima ecuație din (1.172) cu (1.171) rezultă,
I₁r + I₂ (r + R₂) = E,
R₁
Și ținînd cont de cea de-a doua ecuație din (1.172) din care I₂ = I₁ , se găsește imediat,
R₂

[ R₁
I₁ r + (r + R ₂) =E ,
R₂ ]
Adică,
R₁r E
r+ + R₁ =
R₂ I₁
și în final
R₁ r
R₂= E (1.173)
−(r + R ₁)
I₁
Înlocuind acum, se găsește pentru R₂,
7,33 .4
R₂= 34 = 2,59Ω
−(4 +7,33)
1,5

Problema nr.2. O sursă de tensiune electromotoare E și rezistență internă r, alimentează un

circuit format din rezistoarele de rezistențe R₁ și R₂ (Fig. 1. 42). Să se găsească tensiunea la
bornele rezostenței R₂ și intensitatea curentului debitat de sursă în funcție de distanța AB = x
aparținând rezonstenței R₁, știind că porșiunea corespunzătoare are rezistența Rx,
proporțională cu distanța x.

I I₂
I₁ A

E,r R
B II
R

Fig. 1. 42
Rezistența porțiunii AB = x din rezistorul de rezistență R₁ este,
R₁ = kx, k fiind un factor de proporționalitate.
Folosind legile lui Kirchoff se poate scrie pentru un nod de rețea,
I₁ + I₂ = I (1.174)
Și respective pentru ochiurile I și II
rI + Rx I₁+ ( R₁ - Rx) I = E (1.175)
- Rx I₁ + I₂ R₂ = 0
Sau
I - I ₁ - I₂ = 0 (1.176)
I( r + R₁ - Rx) + Rx I₁ = E
Aplicînd regula lui Cramer pentru rezolvarea sistemului de ecuații ( 1. 176) se găsește pentru
curenții necunoscuți I și I₁.
0 −1 −1
E Rx 0
0 −R x R ₂ E( R ₂+ R x)
I= = (1.177)
1 −1 −1 (r + R ₁−Rx )( R ₂+ Rx)+ R ₂ Rx
r + R ₁−Rx Rx 0
0 −Rx R ₂

1 0 −1
r + R ₁−Rx E 0
0 0 R₂ E R₂
I₁= = (1.178)
1 −1 −1 (r + R ₁−Rx )( R ₂+ Rx)+ R ₂ Rx
r + R ₁−Rx Rx 0
0 −Rx R ₂

Tensiunea la bornele rezistenței R₂ este egală cu tensiunea între punctele A și B, adică,

U₂= I₁Rx
sau, deaorece Rx = kx,
E R ₂ kx
U₂= 2 2 (1.179)
−k x + k (r + R ₁) x+ R₂( r + R ₁)
Pentru intensitatea I a curentului se găsește în mod corespunzător,
E( R ₂+kx )
I= 2 2 (1.180)
−k x + k (r + R ₁) x+ R₂( r + R ₁)
În Fig. 1.43 este data reprezentarea grafică a mărimilor U₂ și I în funcție de Rx.

În cablul bifilar AB de lungime l= 50 km s-a produs un defect echivalent cu o rezistență R

conectată între cele două fire conductoare ale cablului (Fig. 1.44). Alimentând cablul la capătul
A cu ajutorul unei surse de tensiune continuă, tensiunea la bornele sursei în A este U b = 200 V,
iar tensiunea măsurată în B este U B= 40 V (Fig. 1.44). Dacă se alimentează cablul în B de la o
sursă de tensiune continuă, atunci la bornele în B este U b = 300 V, iar în A se măsoară tensiunea
B

U A = 40 V. Se cere distanîa la care se găsește defectul față de capătul A al cablului.

IR

Pentru ochiul de rețea din Fig. 1.44 se poate scrie, dacă rezistența unității de lungime de fir
conductor se notează cu r,

2rx I A+ R I A = U b A
(1.181)

Pe de altă parte,
U B= I A R (1.182)

Ca urmare a alimentării cablului în B, se poate scrie în mod analog.

2r(l – x) I B + R I B= U b B
(1.183)

Și deasemenea,
U A= RI B (1.184)

Din relațiile (1.181) și (1.182) rezultă imediat,

2rx = R¿ - l) (1.185)
Și analog din (1.183) și (1.184),
2r( l – x) = R¿ - l) (1.186)
Dacă acum se împart relațiile (1.185) și (1.186) se obține,
Ub
−1 A

x UB
= ,
l−x U b
−1 B

UB
Sau în final,
Ub
−1 A

UB
x =l (1.187)
Ub U b
+ B
−2 A

UA UB

Înlocuind rezultă,
200
−1
40
x =50 km = 19,1km
300 200
+ −2
40 40

O linie bifilară de lungime l, având rezistența r 0 pe unitatea de lungime, este alimentată la

un capăt cu ajutorul unei surse de curent continuu de tensiune electromotoare E și rezistență
internă r. La celălalt capăt al liniei este conectat rezistorul de rezistență R. Pe linie se află un
defect reprezentat printr-o rezistență R’ conectată între cele două conductoare (Fig. 1.45).
Dacă defectul se găsește dincolo de jumătatea liniei, să se arate în ce condiții intensitatea
curentului în linie este minimă.

Aplicând legile lui Kirchoff în nodul A și respectiv ochiurile de rețea I și II, se paote scrie,
I – I’ - I R = 0

rI + 2r 0 xI + R’I’ = E (1.188)

2r 0 (l – x) I R + R I R – R’I’ = 0

Folosind regula lui Cramer se paote scrie pentru curentul I R ,

0 1 −1
E r +2 r 0 x R '
0 0 −R ' R' E
IR = = (1.189)
−1 1 −1 (r + R ' 2 r 0 x) [ R +2r 0 (l−x)+ R ' (r +2 r 0 x ) ]
0 r +2 r 0 x R '
R +2 r 0 (l−x) 0 −R'

Pentru ca I R să fie minim este necesar ca,

d IR
=0 (1.190)
dx
Folosind pe (1.189) în (1.190) rezultă,

-2r 0 [ R+2 r 0 (l−x ) ]+ 2r 0 ( r+ R ' +2 r 0 x )−2 r 0 R ' =0 ,

Și deci,
 R−r
l+
x= 2 r0 (1.191)
2
R−r
Deoarece rezistența internă a sursei r este în general mică în raport cu rezistența r, raportul
2r 0
l
va fi pozitiv, astfel încât, într-adevăr curentul prin receptor este minimă dacă x>= .
2
E
IR =
[ l
] (1.192)
m

(r + R+ 2r 0 l ) 1+ (2 r 0 l + R+ R ' )
4 R'

O sursă electrică de tensiune electromotoare E și rezistență internă r alimentează o rețea formată

din n rezistoare identice, fiecare având rezistența R (Fig. 1.46).
Se cere numărul de laturi n p grupate în paralel și respectiv numărul de rezistori n s cuprinse
într=o latură, precum și cantitatea de căldură dezvoltată în unitatea de timp de rețea, în aceste
condiții.

Soluție
Dacă curentul debitat de sursă este I, iar curentul printr-o latură a rețelei este I, iar curentul
printr-o latură a rețelei este I p atunci, pe baza legilor lui Kirchhoff se paote scrie,
I I E
I p= = (1.193)
n p n p r + Re

în care Re este rezosteța echivalentă a rețelei formată din cei n rezistori, adică,
ns R
Re = (1.194)
np

Cantitatea de căldură degajată prin efect Joule în unitatea de timp, de rețea, este,
2
2 E
P j=Re I =Re 2 (1.195)
(r + R¿¿ e) ¿
Condiția ce trebuie îndeplinită pentru ca P j să fie minim este,
dP j
=0
d Re

adică,
dP j (r + R ¿¿ e)
=E2 (r + R¿ ¿ e)2−2 R e ¿ ¿,
dRe 4
(r + R¿ ¿ e) =0 ¿
de unde
❑
Re =r

și deci în final, folosind (1.194),

ns r
= (1.196)
np R

Pede altă parte,

n s n p=n (1.197)
Din (1.196) și (1.197) se găsește imediart,

n s= n
√ r și
R
np= n
√
R
r
(1.198)

Pnetru a găsi cantitatea de căldură degajată de rețea în unitatea de timp în aceste condiții se
folosește relația,

( )
2 2
2 E E
P j=I m Re = r= (1.199)
2r 4r

Soluție
Întrerupătorul K fiind deschis (a), intensitatea curentului prin circuit conținând rezistoarele R₁ și
R₂ este,
E
I 1= ,
R 1+ R 2

iar diferența de pontențial la bornele condensatorului, V A −V B =V A −V D , ân mod corespunzător,

R2
V A −V B =I 1 R2=E ,
R1 + R 2

și prin urmare, sarcina acumulată de condensator,

R2
q = C(V A −V B ¿= CE (1.200)
R 1+ R 2

După închiderea comutatorului K (b), curentul dat de sursă I’, rezultă aplicând legea lui OHM,
 E R 1 + R 2 + R 3 + R4
=E
I’ = ( R1+ R2)( R 3+ R 4 ) ( R1 + R2 )( R3 + R4 ) ,
R 1+ R 2+ R 3 + R 4

iar curenții prin cele două laturi ale circuitului conținând rezistențele R1 și R2 și respectiv R3 și R4
sunt,
' E ' E
I 1= și I 2=
R 1+ R 2 R 3+ R 4

Se paote scrie astfel,

' ' ' R2

V A −V D=R2 I 1 =E
R 1 + R2

și

' ' ' R3

V B−V D=R 3 I 2=E
R 3+ R 4

din care prin scădere, rezultă imediat,

'
V A −V B =E
'
( R2
−
R3
R 1 + R2 R 3 + R 4 )
=E
R2 R 4−R 1 R3
( R ¿ ¿ 1+ R2)( R ¿ ¿3+ R 4 )¿ ¿

Se poate acum scrie pentru sarcina electrică acumulată de condensator în această situație,

' ' R2 R 4−R 1 R3

q’ = C(V A −V B ¿=EC (1.201)
( R ¿ ¿ 1+ R2)(R ¿ ¿ 3+ R4 )¿¿

Pe baza relațiilor (1.200) și (1.201) se găsește variația sarcinii electrice Δq pe condensator, ca

urmare a închiderii întrerupătorului, adică,
Δq¿ q−q ' =EC ¿
sau

EC R 2 R3 + R2 R 4 −R 2 R 4 + R1 R 3 R3
Δq= = EC (1.202)
R 1+ R 2 R3 + R 4 R3 + R4

Înlocuind se obține imediat,

−6 5
Δq=10.10.10 C=83,3 µC
6

Problema nr. 1
O bobină de parametrii R= 10Ω și L=10mH, conectată în serie cu un condensator de capacitate
C=50µeste parcursă de curentul sinusoidal i=0,2sin(1000t) (Fig.10.30). Să se determine valorile
instantanee ale tensiunilor u, u R, u L, , uC , la bornele circuitului și respectiv la bornele rezistenței,
inductanței și capacității și să se efectueze bilanțul puterilor.
Soluție
În circuit curentul este de forma,
i=√ 2 I sinωt (10.159)
Astfel, în complex curentul I este,
I=0,142e jφ =0,142(cosφ + jsinφ)=0,142 A

deoarece φ=0.
Reactanțele inductivă și capacitivă sunt,
−1 −3
X L =ωL=1000 s .10 . 10 H=10 Ω
−1 1
XC= = =−20 Ω
ωC 1000 s .50. 10−6 F
−1

Independența complexă a curcuitului Z este astfel,

( )
π
1 −j
Z=R+j ω L− =10− j 10=10 √ 2 e 4 (10.160)
ωC
1
deoarece Z= R ωL−
√1 2
ωC
2
(
=10 √ 2, iar
φ=arctg
ωL−
R
)
ωC = arctg(-1),

−π
adică φ=
4
Sub formă complexă, tensiunile căutate sunt,
π π
U=ZI=10 √ 2e− j 4 √ 2 0,1e j 0 =¿2e− j 4 ,

adică,

(
π π
U = 2 cos − jsin =√ 2(1− j)
4 4 ) (10.161)

și deasemenea,

U R=RI =10.0,1 √ 2 e =√2=1,42

jO
(10.162)
π
j
U L= jωLI = j .10.0,1 √ 2=1,42 e =j.1,42 2 (10.163)

π
−j
U C = j X C I =− j .2.10 .10 .1,42=2,48 e 2
=− j .2,84 (10.164)

Pe baza expresiilor (10.161) - (10.164) se scriu expresiile tensiunilor constantanee, adică,

(
u=√ 2.2 . sin 1000 t−
π
4 ) (10.161)’

u R=√ 2 .sin (100t ) (10.162)’

(
u L =√ 2 . 1,42sin 1000 t+
π
4 ) (10.163)’
 (
uC =√ 2 . 2,84 sin 1000 t−
π
4 ) (10.164)’

Puterea aparentă complexă pompată în circuit este,

π π
S=UI*=2e− j 4 .0 .142. e− jO=0,284 e− j 4 ,

adică,

S=P+jQ=2. √ 2.0,1 ( √22 − j √22 )=( 0,2− j 0,2)V A (10.165)

în care P este puterea activă, iar Q puterea reactivă. Calculând puterile activă și reactivă regăsite
în circuit pe elementele acestuia, se paote scrie,
2
P= I 2 R=( √ 2 ) 10−2 .10 Ω=0,2 W
2
Q= I 2 X L + I 2 X C =( √2 ) 10−2 .(10−20)Ω=0,2 V ar

și astfel bilanțul puterilor este verificat.

Să se determine impedanța Z și factorul de putere cosφ al circuitului din Fig. 10.31 în care se
cunosc R1=R 2=25 Ω, X L =33,3 Ω, X C =−33,3 Ω. Să se calculeze deasemenea curenții I, I 1,
I 2 , I L și I C , dacă tensiunea aplicată la bornele circuitului este U=200V. Să se efectueze bilanțul
puterilor.

Soluție
Impedanța complexă a circuitului este,
Z= Z ab + Z bc ,
adică
R 1 ( j X L ) R2 ( j X C ) 25 ( j 33,3) 25(− j 33,3)
Z= + = + =32 Ω (10.166)
R 1+ j X L R 2+ j X C 25+ j33,3 25− j 33,3
0
Expresia (10.166) însemnând Z=32+j.O, rezultă că tgφ= =0 , deci φ=0 și în final, factorul de
32
putere este cosφ=1.
Observând că U=200. e jO , rezultă că se poate scrie pentru curentul complex,
U 20 0
I= = A=6,25A (10.167)
Z 32
Se pot calcula tensiunile U ab și U bc , adică,
25( j.33,3) 6,25.25( j .33,3)(25− j 33,3)
U ab =I . Z ab=6,25. =
25+ j 33,3 Z 2
25 +33,3
2

adică
U ab =100+ j 75

în mod analog
25(− j.33,3)
U bc =I . Z bc=6,25. =100+ j 75
25− j 33,3 Z
Rezultă atunci curenții
U ab
I 1= =4+j3 (10.168)
R1
U ab
I 2= =2,25-j3 (10.169)
jX 1
U bc
I L= =4-j3 (10.170)
R2
U bc
I C= =4+j3 (10.171)
jX C

Pentru a efectua bilanțul puterilor se observă că puterea aparentă complexă pompată de sursă în
circuit este
S=UI*=200.6,25=1250V A
Pe de altă parte, puterile regăsite în curcuit sunt,

P= R1 I 21 + R2 I 22=1250 W

Q= X 1 I 21 + X 2 I 22=0

astfel bilanțul puterilor este satisfacut.

π
În vederea obținerii unui unghi de defazaj de între curentul I 2în înfășurarea în parallel a unui
2
contor de inducție și tensiunea U a rețelei se folosește schema din Fig. 10.32. Să se afle
π
rezistența R1cu ajutorul căreia curentul I 2rămâne în urmă cu față de tensiunea U . Se cunosc
2
parametrii bobinelor Z=(100+j500), Z2 =(400+j1000).

Soluție
Considerând fazorul U ca origine pentru măsurarea fazei, se poate scrie,
U=Ue jO

I=Ie j φ 2
 π I 2r
și pentru ca φ₂= , tg φ₂= =∞ , adică I 2 a=0 , aici I 2r și I 2 a sunt componentele imaginară și
2 I 2a
respectiv reală ale intensității I 2.

Pe de altă parte, curentul I 2rezultă din legile lui Kirchoff în complex, adică
I =I 1+ I 2

I 1 R1=I 2 Z 2

adică

U R1 U R1
R1 =
I 2= = R1 Z 2 R1 +Z 2 Z ( R ¿ ¿ 1+ Z2 )R 1 Z2 ¿
R 1+ Z 2
R1 + Z 2

ceea ce înseamnă
U R1
I 2 a+ j I 2 r = (10.173)
Z ( R1+ Z 2 )❑+ R1 Z 2

Relația (10.173) se poate pune sub forma

U R1
I 2 a+ j I 2 r =
(R+ jX )[( R1+ R 2)+ j X 2]+ R 1 (R 2+ j X 2)

adică
U R1
I 2 a+ j I 2 r =
R(R 1+ R 2)+ j X 2 + jX (R1 + R2 )−X X 2 + R1 R2+ j R 1 X 2

în final
U R1 [ R( R1 + R2 )−X X 2 + R1 R 2− j[ R X 2 + X ( R 1+ R 2)+ R1 X 2 ]]
I 2 a+ j I 2 r = 2 2 (10.174)
[R (R 1+ R 2)− X X 2 + R 1 R2 ] +[ R X 2 + X (R1 + R2)+ R1 X 2 ]

Condiția I 2 a=0impusă lui (10.174) duce la,

R( R1 + R2 )− X X 2 + R1 R2=0

adică
R1 (R+ R2 )= X X 2−R R2
X X 2 −R R 2
deci R1= (10.175)
R + R2

și după calcule, R1=920 Ω