1.1.1.

Teorema transferului maxim de putere

Pentru circuitul activ reprezentat în figura 1.49 tensiunea pe reziste-

nţa de sarcină rs , conform legii lui Ohm pentru un sector (latură)
pasiv de circuit, este egală : Uab = I rs . Anterior a fost arătat că
t.e.m. a unei surse de energie este : E = Uab+ r I, unde r este rezis-
tenţa internă a sursei. Înlocuind Uab se poate scrie:
E = Uab+ r I = r I + rs I . (1.60)
Exptresia (1.60) este ecuaţia ce reflectă starea echilibrului electric
într-un circuit simplu închis. Din această ecuaţie se poate obţine
legea lui Ohm pentru un circuit simplu închis cu generator
echivalent de t.e.m..E (figura 1.48, a):

E
I= . (1.61)
r + rs
Puterea circuitului extern este
2
rs E
2
Ps = rs I = . (1.62)
2
(r + rs)

Curentul în circuitul exterior al generatorului echivalent de curent

(schema de transfigurare paralelă, figura 1.48, b) poate fi calculat:

U rs I
I = Ig – = Ig – , (1.63)
r r
unde Ig (în figura 1.51 notat Ik) este curentul sumar al generatorului,
I – curentul debitat pe sarcină şi de unde
r
I = Ig .
( r + rs )

1
Fig. 1.49. Schema unui circuit Fig. 1.50. Regim de funcţionare a sursei de
închis de curent. energie: a – nedorit (mers în gol); b – inadmisibil
(scurtcircuit)

a b
Fig. 1.51. Scheme reale ale surselor de energie:
a – de tensiune (schema consecutivă); b – de curent
(schema paralelă de transfigurare).

Puterea dezvoltată în sarcină (figura 1.49) va fi egală:

2 2
rs I g r
2
Ps = rs I = . (1.64)
2
(r + rs)
Această putere este nulă în două cazuri: în regimul de mers în gol
(rs = ∞) şi cazul de scurtcircuit (rs = 0). Puterea debitată pe sarcină
este maximă atunci când relaţia rs/(r+rs)2 atinge valoarea maximală;
luând derivata de gradul întâi a acestei fracţii şi egalând-o cu zero,
vom afla condiţia de transmitere a puterii maxime de la sursă pe
sarcină:
2
 d r (r + rs) 2 – 2 r (r + rs)
= = 0
dt (r + rs) 2 (r + rs) 2

sau
(r + rs) 2 – 2 r (r + rs) = 0,

de unde se determină
rs = r. (1.65)

În cazul generatorului de t.e.m. E (schema consecutivă, figura 1.51,

a) puterea absorbită de sarcină (receptor) :
2
P=rI .
Conform legii lui Ohm (schema 1.49) :
E
I= ,
(r + rs)
puterea va fi
2 2
rs E E
P= = . (1.66)
2 2
(r + rs) r
+ √ rs
√ rs
T.e.m. fiind dată, puterea va fi maximă când numitorul va fi minim.
Pentru a găsi minimul numitorului, constatăm că produsul terme-
nilor este constant, adică:
r
∙ √ rs = r.
√ rs
Este cunoscut din matematică: dintre toate perechile de numere al
căror produs este constant, suma numerelor e minimă când ele sunt
egale; de exemplu, 116 = 2  8 = 4  4 → 4 + 4 < 2 + 8 < 1 + 16.
Prin urmare, deoarece produsul termenilor din paranteza de la

3
numitor (relaţia 1.66) este constant, suma lor va fi minimă când ei
sunt egali:
r
= √ rs → rs = r . (1.67)
√ rs
Am obţinut aceeaşi condiţie ca şi în cazul generatorului de curent,
relaţia (1.65).
În acest caz puterea maximă va fi:
E2
Pmax = . (1.68)
4r
Se ajunge astfel la enunţul teoremei transferului maxim de
putere: un generator transferă unui rezistor(sarcine) o putere
maximă E 2 / 4 r atunci când rezistenţa rezistorului este egală cu
rezistenţa internă a generatorului.
Puterea poate fi deci reprezentată ca funcţie de R (rs) observând că:
– pentru R = 0, puterea P = 0 (v. figura 1.52);
– R = Ri (r), puterea P = Pmax ;
– R = ∞, puterea P = 0.
Receptorul care satisface condiţia de transfer maxim de putere este
considerat adaptat sursei. Adaptarea receptoarelor este importantă
şi se utilizează pe larg în tehnica semnalelor (televiziune, radioteh-
nică etc.).
Prin urmare, puterea generatorului de energie se consumă, parţial
debitată pe sarcină, parţial irosită în interiorul său. Chiar şi în cazul
unui regim adaptat puterea pierdută în interiorul sursei de energie
este egală cu o jumătate din puterea totală, adică:
2 2
Δ P = r I = rs I = E I / 2 .
Se poate defini randamentul transferului de energie ca :
PΔt P
= = ,
Pg Δ t Pg

4
 2
unde P = rs E / (r + rs)2 este puterea debitată pe sarcină iar
2
Pg = E / (r + rs). Prin înlocuire se obţine:
rs 1
= = . (1.69)
r + rs 1 + r / rs
Din formula (1.69) se vede că în cazul mersului în gol când rs = ∞
randamentul este gol = 1; în caz de scurtcircuit, când rs = 0 randa-
mentul sc = 0. În regim adaptat (r = rs) ad = ½ = 0,5.

Fig. 1.52.
Fig. 1.53.
În figura 1.53 sunt reprezentate curbele P (Pg), Ps (P) şi  funcţie
de mărimea relativă a rezistenţei circuitului exterior, rs / r. Merită
de subliniat faptul că în condiţii practice regimul nominal al puterii
surselor rareori coincide cu regimul adaptat, fiindcă în acest caz
randamentul este ad = 0,5 (v. figura) iar curentul sursei prin sarcină
depăşeşte considerabil curentul nominal. Aceasta poate conduce la
o degajare substanţială de căldură în interiorul sursei.
Regimul adaptat poate fi acceptat în cazurile practice, atunci când
un randament mic nu este determinant. Dar dacă considerentele
economice sunt hotărâtoare, stunci rezistenţa internă a sursei trebuie
să fie mai mică decât rezistenţa circuitului exrerior (r < rs). Într-un
astfel de caz regimul nominal al sursei sete aproape de regimul de
mers în gol şi  ≈ 1.