3.1.

VALOAREA EFECTIVĂ A UNEI MĂRIMI

PERIODICE

Valoarea efectivă (sau eficace) a unei mărimi periodice este ră-

dăcina pătrată a mediei aritmetice a pătratelor valorilor instanta-
nee în intervalul de timp cu durata egală cu perioada mărimii. Alt-
fel spus, pătratul valorii efective este egal cu valoarea pătratică
medie.
În calculele circuitelor de curent alternativ este utilizată de obicei
noţiunea de v a l o a r e e f e c t i v ă a curentului, tensiunii şi t.e.m.,
care se notează cu litere majuscule, respectiv I, U şi E. Scărire apa-
ratelor de măsurare şi documentaţia tehnică conţin de asemenea va-
lorile efective ale mărimilor. Ce se înţelege sub valoarea efectivă,
de exemplu a curentului ?
Valoarea efectivă a unui curent periodic este egală cu intensita-
tea unui curent continuu care, străbătând aceeaşi rezistenţă ca şi
curentul periodic, face să dezvolte aceeaşi cantitate de căldură în
timp de o perioadă.
Puterea instantanee disipată într-un rezistor r în intervalul de timp
dt are expresia
dwT = i 2 ∙ r dt,
iar în decursul unei perioade T a curentului alternativ
T T
WT = 0
dwT =  i2 r dt.
0

Egalând expresia pentru WT cu cantitatea de căldură I 2 rT dezvol-

tată în aceeaşi rezistenţă r de curentul continuu I cu durata de timp
T, obţinem:
T
I rT =  i2 r dt.
2

Reducem la r şi obţinem valoarea efectivă a curentului periodic

1
 T
I= 1/T 
0
i 2 dt . (3.10)

În figura 3.10 sunt construite curbele valorilor instantanee a cure-

ntului i şi a pătratului valorilor instantanee, i2 (mai sus a fost menţi-
onat că valorile instantanee se notează cu semnul tilda, . Pentru
simplificarea scrierii aici şi în continuare acest simbol este
eliminat). Suprafaţa limitată de către curba şi axa absciselor prezin-
tă la anumită scară mărimea, determinată de expresia
T

i
2
dt .
0

Înălţimea Ab a dreptunghiului AbcDA, egal de mărime cu suprafaţa

limitată de curba i2 (ABCDE) şi axa absciselor, egală cu valoarea
medie a ordonatelor curbei i2 prezintă pătratul valorii efective a cu-
rentului I 2.

Fig. 3.11. Valoarea medie a curen-

Fig. 3.10. Graficul curentului tului pe durata unei jumătăţi de
periodic şi a pătratului acestuia. perioadă
Dacă modificarea curentului se petrece în conformitate cu legea
sinusului, adică i = Im sin  t, atunci

T
I= 1/T  Im2 sin2 t dt .
0

Deoarece

2
T T T T

 sin2 t dt =  [(1 – cos2t) / 2 ] dt = 1/2  dt – 1/2  cos2t dt =

0 0 0 0

T T
= – 0 = ,
2 2
se obţine
1 T Im2 Im
I= Im2 = = ≈ 0, 707 Im ,
T 2 2 2

I ≈ 0, 707 Im . (3.11)
În mod analog (figura 3.12):

U = Um / 2 ≈ 0, 707 Um , E = Em / 2 ≈ 0, 707 Em . (3.12)

Exemplu.Tensiunea măsurată de un voltmetru eate U = 220 V. Să se deter-
mine amplitudinea tensiunii.
Soluţia:
Um = U 2 = 220 ∙ 1,41 = 310 V.

În paragraful precedent a fost menţionat că valoarea medie a unei

mărimi variabile sinusoidale este nulă. Totuşi, noţiunea de v a l o a -
r e m e d i e a curentului şi tensiunii este utilizată. Să vedem, în ce
interpretare.
Valoarea medie a curentului sinusoidal (alternativ) pe durata unei
perioade este egală cu zero, fiindcă în cursul primei semiperioade o
anumită cantitate de electricitate Q trece prin secţiunea transversală
a conductorului într-o direcţie, iar pe durata celeilalte semiperioade
aceeaşi cantitate Q trece în direcţia inversă. Prin urmare, cantitatea
de electricitate care trece prin conductor pe durata unei perioade
este egală cu zero; la fel egală cu zero este şi valoarea medie a
curentului sinusoidal, pe durata unei perioade. De aceea valoarea
medie a curentului sinusoidal Imed se calculează (totuşi) pe durata
semiperioadei, când curentul continuă pozitiv (figura 3.11).

3
Valoarea medie a curentului este egală cu raportul cantităţii de
electricitate care a trecut prin secţiunea transversală a conductor-
ului pe durata unei semiperioade şi a duratei acestei semiperioade:
Q 2
Imed = = ∙ Q =
T/2 T
T /2
= 2/T  0
i dt , (3.13)

condiţia necesară fiind coincidenţa începutului lecturii t = 0 cu

începutul perioadei. Analoage vor fi şi expresiile pentru Umed şi Emed
T /2 T /2
Umed = 2 / T 
0
u dt şi Emed = 2 / T 
0
e dt. (3.14)

Valoarea medie a curentului pe durata T/2 se poate prezenta grafic

prin înălţimea dreptunghiului cu baza egală cu T/2 şi suprafaţa egală
cu cea limitată de curba curentului de la începutul perioadei până la
jumătatea ei (figura 3.11).Valoarea medie a curentului sinusoidal se
exprima prin amplitudinea acestuia în felul următor:
T /2 T /2
Imed = 2 / T  i dt =2 / T  Im sin t dt =
0 0

T/2
2Im 2
= – cos t = Im = 0,637 Im . (3.15)
T 0
π
Aceeaşi relaţie există şi în cazul tensiunii Umed şi t.e.m. Emed :
2 2
Umed = Um şi Emed = Em . (3.16)
π π
În continuare urmează unele observaţii pe marginea celor expuse
mai sus în privinţa valorilor efective şi medii al curentului alter-
nativ.

4
Din definiţia valorii efective urmează că puterea instantanee într-un
rezistor are expresia pR = R i 2 .

Fig. 3.12. Fig. 3.13.

Din cauza inerţiei termice a rezistorului, temperatura nu poate
urmări variaţiile instantanee ale pătratului curentului, ci numai va-
loarea lui medie. Căldura dezvoltată este atunci proporţională cu
puterea medie PR = R I 2, numită putere activă, egală cu produsul
între rezistenţa R şi pătratul valorii efective a curentului.
Observaţie. Din cauza inerţiei echipajului mobil (v. Capitolul 5),
ampermetrele şi voltmetrele cu ac indicator nu pot urmări variaţiile
instantanee rapide ale mărimilor periodice măsurate. De aceea, ele
indică valori medii atunci când cuplul activ este proporţional cu
valoarea instantanee a mărimii şi valori efective atunci când cuplul
activ este proporţional cu pătratul mărimii măsurate. Instrumentele
magnetoelectrice indică valoarea medie şi pot fi folosite doar numai
în c.c. (eventual şi c.a. cu redresor). Instrumentele electromagnetice
şi electrodinamice indică valoarea efectivă şi pot fi utilizate în c.a.
Relaţia dintre valorile medie, efectivă şi maximă poate fi stabilită şi
în urma unei judecăţi mai puţin analitice. În figura 3.13 se indică
variaţia în timp a pătratului curentului. Această nouă funcţie poate
fi privită ca suprapunere dintre funcţia constantă de valoare Im2/ 2 şi
funcţia cosinusoidală de frecvenţă dublă în raport cu cea a curen-
tului. Valoarea medie a funcţiei constante este chiar valoarea ace-
steia, valoarea medie a componentei cosinusoidale fiind nulă. În
consecinţă, valoarea medie a funcţiei i2 este Im2/ 2 iar rădăcina păt-
rată a acestei valori medii este valoarea efectivă
Im
2
I= i = = 0,707 Im . (3.17)
2

5
De aici rezultă ci amplitudinea curentului este cu 2 mai mare
decât valoarea medie a acestuia : Im = I 2 . Din acest motiv mări-
mile sinusoidale pot fi scrise sub forma generală
i = I 2 sin (t + Ψ),
în care intervine explicit nu amplitudinea curentului, ci valoarea lui
efectivă, I.
Exemplu.Într-un circuit intensitatea curentului are expresia instantanee i =
2,5 2 sin (t – π /6). Să se specifice:
 valoarea efectivă şi faza iniţială;
 valorile instantanee la t = 0 şi t = – π /6;
 momentul la care curentul are valoarea maximă, ştiind că frecvenţa
este 50 Hz. S o l u ţ i a:
 comparând expresia dată cu expresia generală, se stabileşte:
I = 2,5 A, Ψ = – π / 6 rad.
 i = 2,5 2 sin ( – π / 6) = – 2,5 2  1/ 2 = – 1,76 A pentru t = 0 şi
i = 0 pentru t = π / 6.
 Curentul are valoarea maximă atunci când faza sa are valoarea + π / 2
rad. Deci
π π 2π
t0 – = → t0 = .
6 2 3
Deoarece  = 2 π f, rezultă
t0 2π T
2π = şi t0 = .
T 3 3
Dar T = 1/ f = 1/50 = 0,02 s = 20 ms. Momentul va fi la t0 = 20/3 = 6,77 ms.