Ministerul Educaieial Republicii Moldova

Colegiul Politehnic din Chiinu

Referat
La disciplina: Mecanica aplicat

A efectual elev:
gr.MS-0214

Neamtu Elena

A verificat Profesor:

Ghilan Emanuel

Chiinu 2015

Compunerea sistemelor de forte plane concurente conditia

geometrica de echilibru.
Examinam sistemul de forte F1, F2, F3 ,F4,F5 aplicate punctului A
(fig.a). Trebuie aflata rezultanta lor. Folosind regula triunghiului
fortelor, compunem fortele F1 si F2. Pentru aceasta din virful vectorului
AB=F1 trasam vectorul BC=F2, si unind puncte A si B , obtinem suma
geometrica (rezultanta) a fortelor F1si F2.

AC=

F12

=F1+F2

Acum compunem forta F cu forta F3. Pentru aceasta din virful

vectorului BC=F3 Trasam vectorul CD=F3, si , UNind punctele A si D
obtinem rezultanta a tei forte : AD= F =F +F3=F1+F2+F3
12

13

12

Mai departe , trasind DE= F4 si unind punctele A si E obtinem

rezultanta a patru forte:AE= F =F +F4=F1+F2+F3+F4.
14

13

In sfirsit , trasind EK=F5 si unind punctele A si K obtinem rezultanta

F

=F 1+F 2+F 3=F 4+ F 5

cautata AK=
. Din fig. a vedem ca pentru
obtinerea acestui rezultat final nu-i neaparat sa se determine rezultantele
intermediare F , F etc. ci etse sufficient din virful vectorului

12

13

AB=F1 sa se traseze vectorul CD=F3, iar apoi sa se inchida poligonul

fortelor care se obtin cu vectorul AC=
F

. La aceasta vectorul

rezultantei are origenea in originea primei forte si virful in virful

ultimei forte.

Determinarea rezultantei sistemului de forte concurente este o etapa

necesara de asemenea si pentru rezolvarea problemei de echilibru a
sistemului dat. Pentru a echilibra sistemul de forte este sufficient ai se
adauga o forta agala numeric cu rezultanta lui, insa orientate in sens
opus. De exemplu , trebuie echilibrat sistemul a cinci forte(fig.a). Pentru
aceasta construind poligonul fortelor ABCDEK , in directia liniei a k
F

adaugam forta F6 egala numeric cu rezultanta , insa orientate in

sens opus (Fig.c) atunci el va aparea ichis , adica vectorul de inchidere

F 0

, deoarece virful ultimului vector component coincide cu

inceputul primului.Prin urmare, poligonul fortelor inchis exprima in
forma geometrica condita de echilibru al sistemului de forte
concurente: sistemul de forte concurente este echilibrat atunci si numai
atunci, cind poligonul fortelor este inchis.
Condita de echilibru geometric (poligonul fortelor inchis) se aplica pe
larg in rezolvarea problemelor staticii.

Conditia geometrica si analogical al sistemului de forte

concurente.
In locul construirii poligonului de forte rezultante sistemului de fore
concurente se poate afla mai exact si mai repede prin calcularea cu
ajutorul metodei proiectiilor, care de obicei se numeste analogical .
Proiectia vectorului F pe axa se numetse lungimea segmentului de axa
orientat, inchis intre doua perpendiculare coborite din originea si virful
vectorului F.

Proiectia rezultantei sistemului de forte concurente de fiecare din acele

de coordinate este egala cu suma algebrica a proiectiilor fortelor
component pe acceasi axa reciproc perpendicular:
Condita de echilibru a sitemului de forte concurente plane:pentru
echilibru sistemului de forte concurente plane este necesar si sufficient
ca sumele algebrice ale proiectiilor tuturor fortelor sistemului pe fiecare
din doua axe de coordinate sa fie egale cu zero. Fiecrae ecuatie din
doua, luata separate de cealalta, este numai conditia necesra de
echilibru, insa insuficienta, iar ambele ecuatii impreuna indeplinesc
F

conditia suficienta pentru ca si sistemul este echilibrat. De obicei

, se stie din timp ca sistemul de forte concurente dat este echilibrat,
deoarece corpul sub actiunea acestui system isi pastreaza starea de
repaus.
0

Momentul unei forte in raport cu un punct

Mult inainte de aparita notiunii de cuplu de forte si momentului in
mecanica a aparut notiunea de moment al fortei in raport cu un punct.
Momentul unei forte in raport cu un punct se numeste produsul luat cu
plus ori cu minus intre modulul fortei cu plus ori cu minus intre modulul
fortei sic ea mai mica distant dintre punct si linia de actiune a fortei
deoarece M0(F)= FL
Punctul 0 , in raport cu care se ia momentul forte, se numeste centru al
momentului ; OB=l etse distant cea mai mica de la central momentului
pina la linia de actiune a fortie si se numeste bratul fortei in raport cu
punctual dat:semnul se pune in cazutl cind forta F tinde sa roteasca
bratul l in sensul opus acelor de ceasornic , iar semnul-minos in caz
contrar.Pentru l=0 cind central momentelor 0 etse situate pe linia de
actiune a fortei F , M0(F0)=0Dupa cum se stie , forta este vectorul
alunecator , de aceea la deplasarea fortei F in lungul liniei de actiune a

ei din punctual A in orice alt punct A1A2 lungimea bratului nu se va

schimba deci nu se va schimba nici valoarea momentului fortei in
raport cu un punct. Intre momentul
cuplului si momentele
fortelor cuplului in raport cu
orice punct exista o deplendenta esentiala: Suma
algebrica a momentelor fortelor cuplului in raport cu orice
punct este o marime constanta pentru cuplul dat si este egala cu
momentul lui.
Vectorul moment al fortei F in raport cu punctual 0 etse aplicat in
aceleasi punct 0, orinetat perpendicular pe planul de actiune al
momentului in acelasi sens, de unde se vede forta tinzind sa roteasca
bratul l in sens opus acelor de ceasornic si este egal cu produsul dintre
modulul acestei forte si brat

Reducerea unei forte intr-un punct si Teorema lui Varignon

La inceputul secolului trecut L. Poisson a demonstrate teorema
despre deplasarea pararlela a unei forte in orice punct dat ori
ales.Admitem ca este data forta F, aplicata in punctual A al corpului
rigid, care trebuie deplasata intr-un punct o
.Aplicam punctual in
punctual o un sistem de forte echilibrate F, Fparalele cu F si
egale in modulul(F=F=F).
Acum in afara de forta F aplicata in punctual 0, s-a format un cuplu de
forte (F,F) cu momentul M=F*l, dar si momentul fortei date F in raport
cu punctual o M0(F)=F*l M=M0(F). Astfel orice forta F , aplicata unui
corp in punctual A, poate fi deplasata parallel liniei de actiune in orice
punct 0, adaugindu-I un cuplu de forte, momentul caruia este egal cu
momentul fortei date in raport cu punctual nou de aplicare al ei.
Operatia unei astfel de deplasari a fortiei se numeste reducerea fortei
intru-un punct, iar cuplul(F,F) cu momentul M=M0(F) care apare in
acest caz, se numeste cuplul alaturat.

Teorema lui Varignon

F

Direct din egalitatea

reese importanta dependent dintre
momentul rezultantei si momentele fortelor component, cunoscuta in
mecanica ca teorema lui Varignon.
l=M 0 ( Fk )
F

l= M P1

momentul rezultantei in raport cu orice punct, iar

F
conform formulei M = M 0 ( Fk ) ; M0( = M 0 ( fk ) adica momentul
sistemului plan de forte cu suma algebrica a momentelor de forte ale
sistemului, luate in raport cu acelai punct.
pr

Sistemul de grinzi. Varietatile razelor si feluri de sarcini.

La rezolvarea multor problem ale staticii servesc ca obiect asa numitele
grinzi ori sistemele de grinzi. Grinda se numeste pisa constructive a unei
constructii oarecare, confectionata , in cele mai multe cazuri, in forma
de bara dreapta , cu reazeme in doua puncte. Conditia de echilibru a
unui sistem plan de forte arbitrare se exprima trei ecuatii , deci cu
ajutorul lor se pot determina reactiile reazemelor numai in cazul cind
numarul de reactiune ale legaturilor nu este mai mare decit trei. Astefel,
grinda este static determinate , daca ea, se reazema pe tri tije neparalele
cu articulatii fixe are doua reazeme, dintre care unul este articulate-fix,
altul-articulat simplu se reazema pe doua suprafete netede una dintre
care-i cu opritor se sprijina in trei puncte pe suprefete netede, este intarit
regid in perete ori incastrata cu un dispozitiv special.In primele patru
cazuri actiuneafortelor asupra grinzii se echilibreaza de trei reactiuni ale
reazemelor.Intarirea rigida, spre deosebire de articulatia-fixa impedica
numai deplasarea de translatie a grinzii, dar si rotatia ei in orice

directive. De aceea directive. De aceea in afara de reactiunea R care ,

ca si in cazul reazemului articulate-fix, poate fi substituita cu doua
component R si R in incasarea apare un cuplu reactive cu
A

Ax

Ay

momentul M b , care impedica rotatia grinzii. Deseori e imposibil a

se neglija faptul ca asupra corpului examenat este aplicata o sarcina
distribuita pe linie , suprafata si volum.Totodata, diferentiem sarcina
distribuita pe linie, suprafata si volum.
A

Stabilirea echilibrului
Notiunea mecaniciistabiliarea echilibrului are importanta practica
mare si se foloseste in constructiile de masini, de vase maritime, de
avioane, etc.
Se cunosc trei varietati:
Stabil-daca corpul este scos din starea de echilibru el revine in pozitia
anterioara

F G + R

nestabil- daca corpul este scos din starea de echilibru , el nu revine in

pozitia anterioara , dar se indeparteaza tot mai mult de ea.
indeferent sau neutru- daca la orice deplasare a corpului echilibru lui
nu se incalca.
Aplicarea iscusita a echilibrului nestabil se afla la baza de interpretare a
multor numere de circ. Insa la baza calculelor si constructiilor mecanice
toate directiile abaterilor posibile.

zuri particulare de miscare a punctului material.

In cazuri generale acceleratia punctului se descompune in doua
componente : acceleratia tangentiala a ,care caracterizeaza rapiditatea
t

schiimbarii modulului de viteza si acceleratia normala

an

,,care

caracterizeaza rapiditatea schimbarii directiei vitezei. Cu alte cuvinte

acceleratiia tangentiiala serveste drept caracteristica a variabiliitatii
miiscarii pe oriice traectorie ,iiar acceleratiia normal drept
caracteristica a curburii miscarii si cind a 0 si a 0 ,punctual se
misca variabil pe traectorie curblinie.
t

Miscarea rectlinie. Daca

deoarece atunci cind

an =

an =0
v2
=0

, atunci punctual se misca rectliniu,

directia vitezei ramine neschimbata ,dar

aceasta este posibil daca punctual se misca pe traectorie rectilinie.

Miscarea uniforma . Daca a =0, atunci miscarea punctului se numeste
uniforma ,deoarece atunci cind valoarea numerica (modulul) a vitezei
ramine constanta. De aici:
t

ds = vdt
at =

Miscarea uniform variata . Daca

vd/dt=const atunci
miscarea punctului se numeste univorm variata .De aici dupa separarea
variabilelor reese:

dv=

at

dtCazuri particulare de miscare de

rotatii si translatii
Descompunind reactiunea R in componentele Rn si Rf vedem ca la
rostogolirea tavalugului asupra lui actioneaza patru forte, care formeaza
doua cupluri de forte: Cuplul-motor(F,Rf) cu momentul |F,r| si cuplul
derezistenta , care se opune rostogolirii(G, Rn) cu momentul|Rn
Fk|.Momentul cuplului de rezistenta se numeste momentul de frecare de
rostogolire, iar marimea fk-coeficient de frecare de rostogolire .Valoarea

fk depinde de materialul corpurilor si se exprima, de obicei, in

centimetri.
De exemplu, pentru otelul moale pe otel fr=0.005cm, iar pentru otel
calit pe otel fr=0,001cm.
Rostogolirea tavalugului 2 incepe atunci cind cuplul-motor atinge
valoarea limitata a motorului de frecare de rostogolire, determinat de
valoarea fr pentru perechea de corpuri date, adica e realizata condita

Noiuni de baz i axiome

Dinamica studiaza miscarea corpurilor material sub actiunia
fortelor.Aflind din cinematica cum pot sa se miste punctele materiale
si corpurile rigide si cum poate sa se shimbe caracterul miscarii lor cu
timpul ,studiind dinamica, aflam de ce punctele material se misca
anume asa .La baza dinamicii stau urmatoarele axiome
Axioma 1 (principiul inertiei). Orice punct material izolat se afla in
stare de repaus ori de miscare uniforma si rectlinie, pina cind fortele
aplicate nu-l vor scoate din aceasta stare.
Axioma 2 (legea de baza a dinamicii) . Acceleratia a punctului
material este proportionala fortei de actiune F si este orientate pe
aceiasi dreapta ,pe care actioneaza aceasta forta.Fig(1.151)
Matematic axioma a doua este reflectata in egalitatea vectoriala.
F=ma
Axioma 3 (legea independentei actiunii fortelor). Daca punctului
maerial ii este aplicat un system de forte ,atunci fiecare din fortele
sistemului ii comunica punctului acceiasi acceleratie ,pe care ea i-ar
comunica-o actionind singura.
Axioma 4 este cunoscuta din statica

Axioma 5.(legea egalitatii actiunii si reactiunii),pe care referitor la

punctele materiale o formulam asa: doua puncte materiale actioneaza
unul aspra altuia cu forte egale in modul si orientate in sensuri opuse.

Lucrul fortelor (constante) rezultante si variabile

Daca asupra unui punct actioneaza simultan citeva forte ,atunci suma
algebrica a lucrurilor lor este agala cu lucrul fortei rezultantei.
Se stie ca suma proectiilor fortelor pe o axa oarecare este egala cu
proectia rezultantei acestor forte .(in acazul in care trece prin punctele
M0 si M1 ) prin urmare avem:
In caz general pentru orice numar de forte
W k

WK

Lucrul unei forte variabile

Pentru a se determina lucrul unei forte neconstante F la deplasarea
punctului M pe o traectorie curb linie din pozitia M in pozitia M
preocedam in felul urmator.Impartim arcul traectoriei intro multime de
parti ds atit de mici incit fiecare din ele poate fi considerate segment
drept . Atunci dupa lucrul fortei F la deplasarea lui ds ,asa numitul
lucrul elementar
1

dW= F cos a ds
depunind pe axa abciselor distantele punctului de la oarecare pozitie
obtinem graficul fortei F.

Puterea si randamentul mecanic

Puterea-este marimea scalar: P=w/t care caracterizeaza rapiditatea

efectuarii lucrului, se numeste putere medie a fortei.
In S.I puterea se exprima in Watt:
Deseori se folosesc unitati multiple-kilwat si magawat
Valoarea lucrului din formula W=Fs*cos
Obtinem: P=Fcos

s/t=F cos

v0

Randamentul mechanic
In tehnica lucrul fortelor este legat de invingerea diverselor
rezistente.Pentru afectuarea acestui lucru se creeaza diverse masini si
mecanisme.
Lucrul efectuat de masina ori mecanis

Lucrul fortelor pe un plan inclinat

Admitem ca trebuie ridicat la inaltimea h o greutate a careea este G.
Presupunem ridicarea 2-pe un plan inclinat cu unghi de panta si 3pe un plan mai putin inclinat cu unghiul de panta ( < ) . Daca
consider ca greutatea se deplaseaza si fara frecare , in toate trei cazuri sa efectuat acelasi lucru de ridicare a greutatii el este egal cu h . Insa in
punctual caz trebuie invinsa forta de greutate G, inal doilea caz forta
G=Gsin si in al treilea -G =Gsin pentru
> sin> sin si deciG>Gsin > Fsin

Planul inclinat este pe larg folosit in tehnica cu unul din mijloacele de

obtinere de forte de deplasarea greutatii.
Rostogolirea corpului
La miscarea de rotatie a corpului cu o oarecare viteza unghiulara
toate punctele lui se misca pe circumferinte de raza diferite si au

vitezele Vk=
mk 2 k
2

v k

. Determinind energia cinetica a fiecarui punct

si adunindule pe tot volumul corpului, obtinem:

nergia cinetica a unui corp la miscarea la miscarea lui compusa se

compune din energia cinetica a miscarii de translatie cu viteza
unghiulara in jurul axei care trece prin central maselor, adica
2

Ec=Ect+Ec*rd=

mv c Jz
+
2
2

In afara de energie cinetica ca masura a miscarii de rotatie a corpului

mai serveste si valoarea:J= care se numeste moment cinetc al
corpului care se roteste. Momentul kinetic in SI se noteaza In kg

m2 /s .

. Momentul de energie si momentul cinetic

Energia cinetica a unui rigid se compune din energiile cinetice ale
punctelor lui separate. La miscarea de translatie a corpului vitezele
tuturor punctelor lui sint egale intre ele si-s egale cu V - viteza
centrului maselor rigidului.de aceea e usor a intelege ca energia a
rigidului la miscarea de translatiei.
c

Ect=

mv 2 c
2

unde m este masa rigidului

centru a maselor.

vc

-este valoarea vitezai de