Momentul polar al fortei reprezinta produsul vectorial dintre vectorul de pozitie al fortei in raport cu polul si vectorul forta.

Proprietetaiile momentului polar: 1. . Momentul polar este nul daca polul in raport cu care se calculeaza apartine suportului fortei, adica r si F sunt coliniari (produsul lor vectorial este zero) 2. Momentul polar al fortei ramane nemodificat daca punctul de aplicatie al fortei aluneca pe suportul acesteia 3. . Momentul polar al unei forte nu se modifica daca polul se deplaseaza pe o dreapta paralela cu suportul fortei. 4. . Valoarea numerica a momentului polar poate fi interpretata ca dublul ariei triunghiului format avand forta ca una din laturi si polul in varful opus. Momentul axial al unei forte (momentul fortei in raport cu o axa) reprezinta proiectia pe aceasta axa a momentului polar al fortei, calculat in raport cu un pol oarecare ce apartine axei respective. Proprietatiile momentului axial: 1. Momentul axial este nul daca suportul fortei intersecteaza axa sau este paralel cu aceasta (deoarece produsul mixt devine nul datorita coplanaritatii fortei cu axa). 2. Momentul axial nu se modifica in cazul schimbarii polului pe axa. 3. Momentul axial este invariant fata de schimbarea pozitiei fortei pe suportul ei (forta este vector alunecator). 4. Momentul axial se poate calcula si ca momentul polar al proiectiei fortei intr-un plan perpendicular pe axa, moment polar ce se determina fata de polul in care axa inteapa planul. . Cuplul de forte este un sistem format din doua forte de module egale, avand dreptele suport paralele si sensuri contrare. 1. Momentul cuplului de forte este un vector liber intrucat polul O a fost ales arbitrar si nu apare in relatia de calcul a momentului. 2. Momentul cuplului de forte poate fi interpretat si ca momentul polar al uneia din fortele cuplului calculat in raport cu punctul de aplicatie al celeilalte. 3. Un cuplu de forte nu este afectat daca fortele actioneaza intr-un plan paralel cu cel initial. 4.Daca asupra unui rigid actioneaza simultan mai multe cupluri, ele se pot compune ca orice vectori liberi respectandu-se regulile algebrei vectoriale Doua sisteme de forte care actioneaza asupra unui rigid sunt echivalente daca fiecare produce acelasi efect mecanic asupra rigidului (adica au acelasi torsor). Invariantii unui sistem de forte sunt acele marimi ce depind de sistemul de forte dar sunt independente de polul de reducere ales. Axa centrala a unui sistem de forte este o dreapta ce reprezinta locul geometric al punctelor in care un sistem de forte se reduce la un torsor minim.

Sistemele particulare de forte sunt acele sisteme pentru care automomentul este egal cu zero (cazul II de reducere). Teorema lui Varignon. Pentru orice sistem de forte care se reduce in raport cu punctele axei centrale la o rezultanta unica, momentul rezultant fata de un pol O ce nu apartine axei centrale va fi egal cu momentul rezultantei fata de acelasi pol O. Momentul static al unui sistem de puncte materiale se defineste ca suma produselor dintre masele punctelor materiale si distantele de la acestea pana la un plan, axa sau pol. Teorema momentelor statice: momentul static al unui sistem de puncte materiale in raport cu un anumit reper nu se modifica daca intreaga masa a sistemului se considera concentrata in centrul sau de masa. Proprietatiile centrelor de masa: 1. Centrul de masa se poate defini ca punctul fata de care momentele statice ale sistemului sunt nule. 2. Centrul de masa exista chiar in afara actiunii gravitatiei, pozitia sa depinde numai de distributia maselor. 3. Pozitia centrului de masa nu depinde de sistemul de referinta ales. 4. Daca un sistem material admite un plan sau o axa de simetrie, centrul de masa se va gasi pe axa sau in planul respectiv. Teorema intai a lui Pappus-Guldin: Aria suprafetei generate prin rotirea unei curbe plane in jurul unei axe din planul curbei (dar pe care nu o intersecteaza) este egala cu produsul dintre lungimea curbei si lungimea arcului de cerc descris de centrul de masa al curbei. Teorema a doua a lui Pappus-Guldin: Volumul generat prin rotirea unei suprafete plane in jurul unei axe din planul ei (dar care nu o intersecteaza) este egal cu produsul dintre aria suprafetei plane si lungimea arcului de cerc descris de centrul de masa al suprafetei. Axioma legaturilor. Orice legatura se poate inlocui cu forte si/sau momente (ce respecta efectul mecanic al legaturii) numite reactiuni, astfel incat sub actiunea acestora si a sistemului de forte exterioare, rigidul sa poata fi considerat liber. Reazemul simplu anuleaza un singur grad de libertate (deplasarea pe directia n-n, normala la suprafata (S)). Articulatia cilindrica plana anuleaza doua grade de libertate ale rigidului (doua translatii pe directii perpendiculare cuprinse in planul normal la axa de rotatie) din cele trei posibile in plan. Articulatia cilindrica in spatiu anuleaza cinci grade de mobilitate (trei translatii si doua rotatii) corespunzator celor cinci reactiuni cu care se inlocuieste (trei forte perpendiculare si doua momente). Articulatia sferica poate fi asimilata unei rezemari intr-o infinitate de puncte situate pe o calota sferica. Fortele de legatura vor forma un sistem de forte concurente in centrul sferei de contact.

Definitie. Un sistem de corpuri este un ansamblu de corpuri legate intre ele prin legaturi mecanice (interioare) si cu spatiul exterior fix prin legaturi mecanice exterioare. Sistemele mobile (mecanismele) sunt acele sisteme de corpuri pentru care legaturile exterioare si interioare permit corpurilor componente unele grade de mobilitate. au rolul de a transmite unele miscari sau de a amplifica forte sau momente, motiv pentru care se mai numesc si dispozitive. echilibrul este de obicei static determinat conditionat Definitie. Grinda cu zabrele reprezinta un sistem de corpuri nedeformabil (structura) format din bare articulate intre ele la extremitati.

Legea frecarii uscate Forta de frecare nu depinde de marimea suprafetelor in contact Forta de frecare este direct proportionala cu marimea reactiunii normale dintre suprafetele in contact Forta de frecare nu depinde de viteza de alunecare (pentru valori mici ale vitezelor de alunecare) Traiectoria unui punct material reprezinta locul geometric al pozitiilor succesive ocupate de punct in timpul miscarii.