1.Cinematica pc. Material.

Procese de descriiere a miscarii

pct.mater.Traiectoria, deplasarea viteza si acceleratia.
Punct material corpul al crei dimensiuni pot fi neglijate n
raport cu distanele dintre corp i corpurile care-l nconjoar,
dar care pstreaz proprietile corpului respectiv.
Traiectorie linia de-a lungul care se mic mobilul.
Se numete deplasare s a mobilului in intervalul de timp
t=t ' t

s =
MM ' care unete poziia iniial

vect

i cea final

M ' . Pentru studierea micrii corpului se

fixeaz un sistem de referin care conine: 1. Corpul de

referin la care raportm poziia mobilului n fiecare moment;
2. Ceasornicul, pentru indicarea momentului; 3. Rigla, pentru
indicarea poziiei mobilului.

2) r ( t ) x ( t ) y ( t ) z (t ) - modulul ecuaiei micrii.

Se numete vector al deplasrii pct n intervalul de timp de la
2

t t1 pn la t t 2 creterea razei vectoare r a acestui pct n

intervalul
deplasrii
poriunea
punctului

de timp considerat: r2 r1 r t 2 r t1 . Vectorul

este orientat de-a lungul coordonatei ce subntinde
corespunztoare a traiectoriei punctului, din poziia
n micare n momentul t pn n poziia cu
1

momentului 2 ..
Modul vectorial . Poziia punct material este determinat de
vectorul poziiei, adic de vectorul care e trasat dintr-un punct
fix i dus pn la mobil.
t t 0 Vt
Formula deplasrii:
r r
r
r r t r0 t0

Metoda vectoriala:
C- traiectoria; r(t)- vector de poziie.
Unim punctul de pe corpul de referin cu poziia mobilului, ca
moment dat, care-l numim vector de poziie r(t), care depinde
de 3 funcii scalare: x(t), y(t), z(t), unde x,y,z- coordonatele
punctului material i totodat proieciile vectorului r(t) pe axele
de coordonate. Dac alegem vectorii unitari i,j,k s coincid cu
direcii i sensul de coordonate, atunci deplasarea mobilului,
adic modificarea coordonatelor sale respectiv a vectorului de
poziie r(t), care se exprim matematic prin relaia:

Segmetul de dreapt care unete poziia

iniial cu cea final s/n deplasare.
Vectorul deplasare n acest caz nu coincide cu drumul parcurs,
el coincide numai n cazul micrii rectilinii uniforme. Viteza
medie raportul dintre vectorul de poziie i intervalul de timp

r
v
t Mrimea fizic egal cu raportul dintre
corespunztor.

variaia vitezei n intervalul de timp corespunz - acceleraie

v
a
t Metoda coordonatelor: Sistemul cartezian
medie.

1) r ( t ) x(t ) i y( t ) j z(t ) k - ec. micrii n p.m.

rectangular de coordonate:

x x t
y y t
Se consider micare definit dac cunoatem z z t - legea
cinematic a micrii.
dx t
vx
x t
dt
dy t
vy
y t
dt
dz t
vz
z t
dt
pentru vitez:

coordonate cilindrice:

t
t
zz

r e z e z
coordonate sferice:
n coordonate sferice micarea e definit dac cunoatem

r r t
t
dependena de timp: t

x r sin cos
y r sin sin
z r cos
Metoda natural n aceast metod de definire a micrii tre
indicat traiectoria i legea miscarii p. material pe aceasta
traiectorie. Fie ca tre in mod convential sa alegem un p. care il
consideram origine, alegem directia pozitiva de masurare a
arcului. Daca notam prin l lungimea arcului considerat de la
aceasta origine inseamna ca l=l(t) si dl=l(t)dt. dl>0 -atunci
cand corpul se misca in dir pozitiva, creste dl, dl<0 -se misca in
sens opus. Drumul elementar ds nu poate fi negativ, el numai
creste, ds=|dl|. Nu tre sa confundam l cu lungimea drumului
parcurs pe traiectorie. Lungimea drumului e lungimea arcului.

2.Cinematica miscarii plane a punctului material. Viteza

radial, vit. transversala,vit. Unghiulara a pct mat. Relaiile
itre ele.
Traiectoria descrisa de mobil este o curba continuta intr-un
plan.
Poate fi studiata descompunand-o in doua miscari rectilinii
dupa directiile perpendiculare Ox si Oy care definesc planul in
care are loc miscarea.

3),4)Dinamica punctului material. Forele i interaciunile.

Masa . Legeile Newton. Principiul independenei aciunii
forelor. Ecuaia fundamental a
dinamicii punctului material.
Drept masura a actiunii mecanice a unui corp asupra altuia se
introduce in mecanica o marime vectoriala numita fora.
Interactiunea mecanica poate sa se realizeze atit intre corpurile
ce vin in contact nemijlocit precum si intre corpurile
indepartate. Forma deosebita a materiei ce leaga particulele

substantei in sisteme unice si transmite cu viteza finite actiunea

exercitata de unele particule asupra altora se numeste camp fizic
sau pur si simplu camp. Interactiunea dintre corpurile
indepartate se efectueaza prin intermediul campurilor
gravitationale si electromagnetice, proprii acestora. Forta F se
considera determinata, daca sunt indicate modulul ei F, directia
in spatiu si punctul ei de aplicatie. Dreapta de-a lungul careia
este orientata forta se num linie de actiune a fortei. Campul ce
actioneaza asupra punctului material cu forta F se num
stationar, daca el nu variaza in timp. Experientele au aratat ca
actiunea mecanica asupra corpului a n forte F1, F2... Fn aplicate
concomitent in unul si acelsi punct al corpului, este echivalent
n

F Fi

i 1
cu actiunea unei forte F, egale cu suma lor:
si aplicata in acelasi p al corpului. In majoritatea cazurilor
corpurile nu pot fi considerate libere, caci asupra pozitiilor si
miscarilor lor posibile sunt aplicate anumite restrictii care in
mecanica se numesc legaturi. La studierea comportarii
corpurilor legate sau a sistemelor lor in mecanica se aplica
principiul de eliberare: corpul (sau sist de corpuri) legat se
poate considera liber, daca se inlocuieste actiunea exercitata
asupra lui din partea corpurilor care provoaca legaturile cu
fortele corespunzatoare. Aceste forte se numesc reactiuni ale
legaturii, iar toate celelalte forte care actioneaza asupra corpului
se num forte active. Un p mat liber poate efectua trei miscari
independente -de-a lungul a 3 axe de coordonate. La alunecarea
pe plan- doar 2 miscari independente. Nr de deplasari
independente posibile ale unui sistem mecanic se numeste
numarul grad de libertate ale acestui sistem. Drept masura a
inertiei corpului in mecanica se introduce o marime scalara
pozitiva m, numita masa corpului. Cu cat corpul este mai inert,
adica cu cat masa lui m este mai mare, cu atit mai mica tre sa fie
acceleratia pe care o capata el sub actiunea uneia si aceleiasi

forte F. Din faptul ca pentru corpul dat coef k m este o marime

constanta rezulta ca masa corpului este o marime constanta, in
dependenta de starea de miscare a corpului, de pozitia lui in
spatiu si de aceea daca actioneaza sau nu asupra lui alte corpuri.
Experienta arata ca masa e o marime aditiva: masa corpului
este egala cu suma maselor partilor lui componente. Ecuatia
1

F
m descrie variatia miscarii unui corp extins sub actiunea
unei forte numai cu conditia ca corpul nu se deformeaza si are o
miscare de translatie. In caz contrar acc diferitelor pct ale
corpului sunt diferite si variatia miscarii corpului nu poate fi
descrisa cu ajutorul acc a, unice pentru intregul corp. Spre
deosebire de corpul extins, miscarea unui punct material poate fi
descrisa oricand de aceasta ecuatie. De aceea ec tre considerata
drept expresie matematica a legii fundamentale a dinamicii
punctului material: acceleratia punctului material este direct
proportionala cu forta ce o provoaca, coincide cu ea ca directie
si este invers proportioanala cu masa punctului material. In
mecanica clasica masa p-lui mat nu dep de timpul t, iar acc
a

dv
d
(mv ) F
dt , unde v este viteza p-lui. => dt
sau

dp
F
dt
, ecuatia fundamentala a dinamicii p-lui mat, scris

sub acest aspect afirma: viteza variatiei impulsului unui p mat e

egala cu forta ce actioneaza asupra lui. Conform terminologiei
moderne, in aceasi afirmare si consta continutul legii a II a lui
Newton. Legea II a dinamicii(F=ma) forta ce actioneaza
asupra punctului material, ori daca actioneaza mai multe
forte forta rezultanta.
a

dV
dV d ( mV )
F m

dt ; deci
dt
dt .

Produsul dintre masa i viteza corpului s/n impuls,

deci

P mV

dp
F
dt spune: variatia cantitatii de miscare este proportionala

cu forta motoare aplicata si are loc in directia dreptei dupa care

actioneaza forta. Legea fundamentala a dinamicii p mat
exprima principiul cauzalitatii in mecanica clasica, caci
stabileste o legatura univoca intre variatia in timp a starii de
miscare si a pozitiei in spatiu a p mat si forta ce actioneaza
asupra lui. Pe baza generalizarii datelor experimentale a fost
formulat principiul independentei actiunii fortelor: daca
asupra unui p mat actioneaza simultan mai multe forte, atunci
fiecare din ele imprima p mat aceesi acc ca si in lipsa celorlalte
forte. Acc a comunicata p mat cu masa m concomitent de fortele
F1,F2,...,Fn este egala cu (*)
unde este forta rezultanta. Aceasta forta ca si acc a p mat, se afla
in planul de tangenta si poate fi descomp in acest plan in 2
comp-nte-tangenta la traiectorie(F) si normala(Fn): F= F+ Fn.
Din rel (*)=>acc-iile tangentiala si normala ale p-lui mat sunt
corespunzator egale cu a=F/m, an=Fn/m. Forta normala Fn ca si
acc an este orientata spre centrul de curbura a traiectoriei.
Fn=mv2n/R, Fn=mv2/R, unde R-raza de curbura a traiectoriei plui mat, v-vit lui.
O descriere cantitativa a interactiunii mecanice a corpurilor a dat
Newton in legea a III a dinamicii: actiunii ii corespunde
totdeauna o contraactiune egala si contrara. F21=-F12, unde F21
este forta ce actioneaza asupra corpului al doilea din partea
primului corp, iar F12-asupra primului corp din partea celui de-al
doilea. Dac un corp acioneaz asupra unui alt corp cu o for
(numit aciune) atunci
i cel de-al doilea corp acioneaz asupra primului cu o for
egal n modul i
de sens contrar (numit reaciune).

Principiul I (principiul ineriei). Un corp i pstreaz starea

de repaus sau de micare rectilinie uniform atta timp ct
asupra lui nu acioneaz un alt corp care s-i modifice aceast
stare.

5.Sisteme de referinta neinertale.Viteza absoluta, relative,

de transport. Acceler. pct mater.in SRNI.
Consideram sist de ref, unul mobil(K) si unul fix(K), un pct

rm r rA

arbitrar, vect de poz a p.mat.,

. Vom avea
nevoie de derivata vectorului in raport cu timpul in sistem fix si
in sist mobil. Viteza p.mat. in

w
Unde -vit
unghiulara a sist
dA
dt

mobil.
-derivata
absoluta a vect.
~

.
.
.
d
Vr
xi y j z k
dt

rap. cu s. fix-vit. absoluta, vit in rap cu sist mobil-v relativa.

Vit de transport a p.m. e vit punctului sistemului mobil cu
care coincide in mom dat p. de care ne interesam.
.

.
dA . .
A x i A y j A z k Ax i
dt
.

Ay j Az k

dA
[ w, A]
dt

di
[ w, i ]
dt

dj
[ w, j ]
dt

dk
[ w, k ]
dt

Primii 3 termeni exprima derivata locala a vectorului A

adica in sist K.

-viteza relativa a punctului

V VA [ w, ] Vr Vtr VA [ w, ]
;
w wA [ p, ] [ w, [ w, ]] wr 2[ w,Vr ]

P-u a calc accel de

transport ca si in cazul vitezei relative punand

Ceea ce se obtine acc de transport.

Vr 0, wr 0

wtr wA [ p, ] [ w, [ w, ]] wc 2[ w, Vr ]
;

-acceleraia

Coriolis.

w wtr wr wc
-formula de compunere a acceleratiilor.

wc
-un vect orientat perp la planul
miscarea cea mai mica

Vr

w,Vr

, si e orientat astfel ca

cu se vede in directia opusa

wc 2wVr sin( w^ Vr )
miscarii acelor de ceasornic.

-aceasta
Vr 0

Vr

acc e zero atunci cand w=0 sau

sau
si
se afla pe
directii paralele. Cazuri particulare: 1) K efectuiaza miscare de
translatie in acest caz viteza unghiulara tre sa fie zero si

V VA Vr

wtr wA wr

expresia se reduce
,
; 2)K
efect misc de rotatie cu vit unghiulara in jurul unei axe fixe.
V [ w, r ] Vr w wr w 2 k
. Cand sist mobil efect misc de rot
cu vit unghiulara const in jurul unei axe care efectuiaza misc de
w wA w' w2 K 2[ w, Vr ]
translatie in rap cu k:
;
V V A V ' [ w, r ]
Legea compunerii vitezelor-vit abs a mobilului este = cu suma

vitezei relative i a celei de transport.

6.Dinamica pct.mat. in sist. neinert.Fort centripet.
F.Croliois. Forta centripetal
este o forta care obloga corpurile sa deschie o traiectoriecircula
ra, opunandu-se ca efect fortei centrifuge.
Fie principiul nti al lui Newton sau principiul ineriei :orice
corp continu s-i pstreze starea de repus sau de micare
rectilinie uniform att timp ,ct alte corpuri nu acioneaz
asupra lui i nu-l impun s-i modifice aceast stare. Sistemele
n care este valabil princip ineriei snt numite sist de ref
ineriale, iar cele n care acest princip nu este valabil snt
numite neineriale.

Fie k sistemul inerial, iar k' sistemul neinerial n care se

studiaz micarea. Micarea sistemului k' este suma a dou

micri de rotaie n jurul unei axe , cu viteza unghiular i

micarea de translaie ce are viteza V0 .Viteza punctului
material n raport cu sistemul de referin k' s/n vitez relativ

dx dy dz d
'
V Vr i
j k
dt
dt
dt
dt
i are aspectul
,
- vectorul ce determin poziia corpului.Viteza de transport a

Vt V0 ,

corpului este
Viteza absolut este egal cu suma vitezei relative i de
transport. Acceleraia absoluta a p. material este egal cu suma
acceleraiilor relativ, de transport i Coriolis.


a' a a0 2 2 V ' ,

Legea fundamental a dinamicii p-lui material n S.R.N. poate

fi obinut pornind de la legea a doua a lui Newton i relaia
dintre acceleraia absolut i relativ a punctului. Ecuaia
fundamental a dinamicii p material n S.R.N. are aspectul

ma ' ma ma 0 m 2 2m v ' ,
ma F
,
unde
fora rezultat de aciunea corpurilor asupra punctului
considerat.Forele de inerie sunt:

ma Ftr
m 2
-- fora de translaie,
- fora centrifug,

2m V ' ,

-- fora Coriolis.

ma ' F Ftr Fcf Fc

Fora de inerie de transport coincide cu fora

centrifugacioneaz asupra punctului material dac S.R.N. se
rotete , iar punctul material se mic n raport cu acest sistem.
Forele Coriolis sunt fore giroscopice.
Fie ca corpul se afla in repaus pe un disc care se roteste in jurul
axei care trece prin axa lui de simetrie. Din ec fund observam
in
cen

m
2

Miscarea sistemului (S) are loc astfel incat in orice moment

derivata in raport cu timpul a impulsului sistemului este egala
cu rezultanta fortelor exterioare.
Fie ca se considera un sistem de ref, atunci vect de poz e
considerat rc si pozitia lui in rap cu originea e:

rc

ca termenul cu si anume
este 0 si prin
urmare atit timp cat corpul se afla in repaus forta de inertie
centrifuga compenseaza actiunea fortelor de interactiune. Forta
centrifuga intotdeauna actioneaza indiferent daca corpul se
misca fata disc sau nu. Rezultanta acestor forte e forta de
greutate atunci cand tinem cont de rotirea pamintului, care nu
coincide cu directia spre centrul pamintului. Daca corpul incepe
sa se miste pe disc, atunci asupra lui incepe sa actioneze forta
Coriolis.
Fortele de inertie care actioneaza asupra corpurilor intr-un sist
de ref neinertial sunt proportionale cu masele lor si in conditii
identice le imprima acceleratii relative egale. Einstein
generalizeaza legitatea pentru orice proces fizic, formulind
principiul echivalentei: intr-o regiune restrinsa a spatiului
campul gravitational este din p de vedere fizic echivalent cu
campul fortelor de inertie intr-un sistem de ref neinertial ales
in modul cuvenit. Dimensiunile acestei regiuni tre sa fie
suficient de mici, incat in limitele ei campul gravitational sa
poata fi considerat omogen. De aceea principiul lui Einstein al
echivalentei se num principiul local al echivalentei.
. Fora de inerie Coriolis

7.Miscrea sist. de pct.mter. Centru de masa. Ecuat. misc.

cent.de masa.

1
mi ri rc 1 (m1 r1 m2 r2 ..)

m i
m
;

m mi

, unde

. E aproape evident ca centru de masa pentru 2

particule se afla pe linia dintre m1 si m2, si el imparte distanta in
segmente invers proportional cu masa,pct n care este
l1 m2

l 2 m1
concentr toat masa sistem.
Vc

d rc
dt

Vc

1
p
mi vi m
m i

Putem determina viteza

sau
prin urmare P=mVc (*) , tinind cont de aceasta formula, avem:
dV
m c Fext
dt
-ec miscari centrului de masa. Din aceasta
formula se vede ca centru de masa se misca ca un punct in care
e concentrata intreaga masa a sistemului, caruia ii sunt aplicate
toate fortele exterioare. Acest rezultat nu dep de p-le de
aplicatie a fortelor asupra particulelor. In cazul cand rezultanta
fortelor exterioare e zero Fext=0 se obtine Vc=const. Deci centru
de masa se misca rectiliniu si uniform sau se afla in repaus.
Aceasta, de ex, cazul cand sist e izolat. In acest caz din formula
(*) impulsul e constant. Daca vit centrului de masa in mom dat
e 0 inseamna ca se obtine ca rc=rc0, adica centrul maselor

sistemului tre sa ramina nemiscat. Se vede ca ec miscarii

centrului de masa repr generalizarea legii II lui Newton la
sistem, doar acc e proportionala Fext si invers proportionala
masei sistemului. In aceasta ec nu figureaza fortele interioare.
Fortele exterioare actioneaza nu asupra centrului de masa dar
asupra particulei, ori asupra particulelor actioneaza si fortele
interioare si traiectoria e determinata in ansamblu de aceste
forte. In fizica atomica se fol des sist de ref in care centru
maselor e mobil. In acest sistem Vc=0. Aceasta se scrie SR-C,
un sist care efctuiaza misc de translatie fata de un alt sist de ref
inertial sau in caz general-neinertial. In acest sistem de ref
intrucat Vc=0 si P=0, adica sist ca un intreg e in repaus.
In coordonate carteziene daca rC(xC, yC, zC) si R(X,Y,Z)
avem:m x =X, m y =Y, m z =Z
C

8.Dinamic sist.de pct. Material.Momentul

impulsului.Momentul forteor.Ec.momenteor.
este o teorie fenomenologic care trateaz micarea relativ a
corpurilor atunci cnd vitezele acestora sunt mult mai mici
dect viteza luminii n vid (v<<c), condiie n care masa
corpurilor este constant, iar interaciunile se propag
instantaneu.
Se definete impulsul mecanic al unui corp ca produsul dintre

p mv
masa i viteza acestuia, adic:
(2.35)
Din aceast relaie de definiie rezult c unitatea de msur n
Sistemul Internaional (SI) pentru impuls este:
m
N s
s
[p]SI=[m] SI[v] SI=kg
.
Pentru studiul micrilor curbilinii se definesc dou mrimi
vectoriale care caracterizeaz efectul de rotaie: momentul
forei i momentul cinetic.
n cazul unui corp solid-rigid prevzut cu o articulaie (numit
i pol) n jurul creia corpul se poate roti sub aciunea unei
fore al crui punct de aplicaie nu coincide cu articulaia, se
definete momentul forei prin relaia:

M rF

(2.40)cu

M r F sin r , F

, unde
F

este vectorul de poziie al punctului de aplicaie al forei n

raport cu polul considerat (fig.2.5).
Pentru un punct material se definete momentul cinetic, numit
J r p
i moment al impulsului, prin relaia
sau

J r mv

J r mv sin( r , v)
(2.41)cu

. este raza vectoare

p mv
a punctului material n raport cu polul considerat, iar
este impulsul mecanic al punctului material. Derivnd n raport
cu timpul relaia (2.41) se obine:
dJ
dr
dv
m
v mr
dt
dt
dt

connstant. Cum:
dJ
dv
rm
M
dt
dt

dr
v
dt

(2.42)masa fiind considerat

iar

v v M0

, rezult:

Dac momentul forei rezultante ce acioneaz asupra punctului

material este nul, atunci, din relaia (2.43), urmeaz c:
dJ
0
dt

J const .

,adic:
ceea ce nseamn c momentul cinetic
al punctului material se conserv (legea conservrii
momentului cinetic). Se amintete c unitile de msur n
Sistemul Internaional pentru momentul forei i momentul
cinetic sunt: [M]SI=Nm, respectiv [J] SI=Js.
9.Legile de conservare.legea cnservarii impulsului.Legea
conservarii momentului imp.
Impulsul pct mat este p=mv iar a sist de pct mat

(2.43)

In mecanica clasica m m(t), iar acc

Fig. 2.5
Relaia (2.43) exprim teorema variaiei momentului cinetic
pentru punctul material: derivata n raport cu timpul a
momentului cinetic al unui punct material este egal cu
momentul forei rezultante ce acioneaz asupra punctului
material. Se observ c n obinerea relaiei (2.43) momentul
forei i momentul cinetic se consider n raport cu acelai pol.
O alt expresie a acestei teoreme, pentru cazul unei micri
finite pe traiectorie, se obine prin integrarea relaia (2.43)
pentru dou momente de timp i rezult:
t2

J J (t 2 ) J (t 1 )

P= p1 , p 2 , ..

M dt

unde v este viteza p. Aceasta ne permite sa scriem ec sub

d
( mv ) F
dt

dp
F
dt

aspectul
sau
. Pentru interval de timp dt
variatia elementara dp=Fdt. Variatia finita
t

P P2 P1 F dt
0

. Marimea din partea dr se num impulsul

fortei. De aici se vede ca variatia finta a imp depinde nu numai
de forta dar si de durata de actiune. In cazul cand forta e const
P=F t. Se vede ca atunci cand F=0 apoi P=const. Pentru un
P Pi

t1

(2.44)
adic: variaia momentului cinetic a punctului material este
egal cu impulsul momentului forei rezultante aplicate
acestuia.

dv
dt

sistem de puncte materiale-

-e o marime aditiva.

dP
dP
i
dt
dt
i

d Pi
Fik Fi
dt
k

Ec

,
. Forte ce actioneaza sunt de
doua clase: interioare si exterioare (Fik). Forte interioare sunt
forte cu care interactioneaza particulele din sistem, sunt
exterioare fortele cu care actioneaza din partea corpurilor
dP
Fext
dt

Fi Fext

inconjuratoare. Se noteaza
, atunci:
-legea
variatiei impulsului sistemului. Din aceasta lege se vede ca:
daca sist poate fi considerat inchis, adica strict ar insemna ca

P P i const
i

fortele exterioare sunt zero, atunci

conservarii impulsului.

-legea

10.Energ.mec.tot. Energ. Cinetica.Enrg potent.Legea

conserve energiei.
Energia cinetic a unui sistem mecanic se numete energia
micrii mecanice a acestui sistem.
Variaia energiei cinetice a punctului material are loc sub
aciunea forei F, aplicate punctului, i este egal cu lucrul
efectuat de aceast for:
dEc Fdr Fvdt vdp (1 / m) pdp.

Expresia final
pentru energia cinetic a punctului material:

Ec p 2 / 2m mv 2 / 2.
Energia cinetic a unui sistem mecanic este egal cu suma
energiilor cinetice ale tuturor prilor acestui sistem:

mi vi2
i

i 1

. Energia cinetic a sistemului este o funcie de

stare a micrii mecanice.
Energia cinetic a unui sistem mecanic se numete energia
micrii mecanice a acestui sistem.
Variaia energiei cinetice a punctului material are loc sub
aciunea forei F, aplicate punctului, i este egal cu lucrul
efectuat de aceast for:
dEc Fdr Fvdt vdp (1 / m) pdp.
Expresia final
pentru energia cinetic a punctului material:
Ec p 2 / 2m mv 2 / 2.
Energia cinetic a unui sistem mecanic este egal cu suma
energiilor cinetice ale tuturor prilor acestui sistem:
n m v2
Ec i i
2
i 1
i

. Energia cinetic a sistemului este o funcie de

stare a micrii mecanice.
Energia potenial. Lucrul L1-2 efectuat de forele poteniale se
determin deplin prin configuraiile iniial i final ale
sistemului. El poate fi reprezentat n form de diferena a
valorilor unei funcii de configuraiile sistemului Ep , numit
energie potenial a sistemului:
L1-2=Ep(1)-Ep(2).
Energia potenial a sistemului mecanic mrimea, egal cu
lucrul efectuat de toate forele poteniale aplicate sistemului la
transferarea sistemului din starea considerat n starea ce

corespunde configuraiei lui nule. L=Fdr=-

 E p

dx

E p
y

dy

E p

dz .
dz

.
Fora care acioneaz asupra punctului material ntr-un cmp
potenial este egal cu gradientul luat cu semnul opus al
energiei poteniale a acestui punct n cmpul considerat:
E p=mgh F gradE p E p .

Mrimea E , egal cu

suma energiilor cinetic i potenial ale sistemului se numete

energie mecanic a sistemului: E = Ec + Ep .
Fore conservative se num forele al cror L mecanic
depinde de poz ini i cea final a corp. Sist mecanic se num

Fext
conservativ, dac toate F i
nepoteniale,

exercitate asupra sist nu efectueaz

Fext

Conform principiului relativitii reprezentarea matematic a

oricrei legi a fizicii trebuie s fie aceeai n toate sistemele de
referin ineriale.
Ecuaia de baz a dinamicii relativiste a punctului material are
d

dt

Legea conservrii energiei mecanice E mecani total ntrun sistem izolat n care acioneaz F conservative este
constant, adic se conserv.: E1 = E2 = E= const. ntr-un sistem
nchis dac ntr-un proces oarecare energia cinetic variaz cu
Ec iar energia potenial variaz cu Ep atunci legea
conservrii energiei ne permite s facem concluzia c n orice
proces creterea energiei cinetice este nsoit de descreterea
energiei poteniale i invers: Ec = - Ep.
11. energia totala a particulei relativiste i energia de
repaos. Relaia dintre mas i energie.

1 v

F,

dp
F
dt

c2

aspectul
Fora F ce acioneaz asupra punctului material nu este
invariant n raport cu alegerea sistemului de referin. Viteza
corpului n raport cu orice sistem de referin inerial nu poate
fi egal cu viteza luminii n vid, ea este totdeauna mai mic.
Energia de repaus a unui sistem este egal cu produsul dintre
masa acestui sistem i ptratul vitezei luminii n vid. n fizica
relativist avem procese unde masa de repaus nu se pstreaz:
Ex. n anumite condiii fizice un electron i un pozitron pot
2
E mc

L mecanic iar toate

poteniale snt staionare.

mv

1 v

2
c2

anihila i aprea cuanta de radiaie

electromagnetic. ,
cnd v = 0 rezult c E = mc2.
Prin energie cinetic a particulei n micare nelegem: K = E
mc2.
E = mc2 relaia universal stabilit de Einstein ntre energia
total i masa particulei; aceasta nseamn c orice variaie a
masei particulei e legat de variaia corespunztoare a energiei.
m E

c2

.
n orice variaie a energiei particulei e legat variaia
corespunztoare masei.

13. cinematica relativist. Transformrile lui Lorentz.

Trebuie s gsim transformri care descriu just datele
experimentale i, n particular duc la constanta vitezei luminii .
Aceste transformri se numesc transformrile Lorentz. Ele pot
fi ntroduse pe baza a dou principii:
1)Principiul relativitii
2)Principiul constanei vitezei luminii.
Din postulatele teoriei relativitii restrnse, precum i din
omogenitatea i izotropia spaiului i omogenitatea timpului
rezult c relaiile dintre coordonatele i timpul unuia i
aceluiai eveniment n dou sisteme de referin ineriale se
exprim prin transformrile lui Lorentz i nu prin
transformrile lui Galilei. transformrile Lorentz, stabilesc
legtura dintre coordonatele sistemelor ce se mic unul n
raport cu altul cu viteza v.Expresiile
x|

x vt
1 v

c2

,
t

t | vx
1 v

c2 ,
c2

x | vt |
v2

t|

c2

t vx

c2 ,
2
1 v
c2

y | y,
z | z,

y y|,
z z| ,

Se num. transf. Lorentz, unde c este viteza luminii n vid.

Trasformrile inverse conform principiului relativitii, au
acelai aspect, se schimb doar semnul vitezei. Din
transformrile lui Lorentz: viteza micrii relative a oricror
dou sisteme de referin ineriale nu poate depi valoarea
v c .
vitezei luminii n vid
Folosind transformrile Lorentz
n form diferenial i

efectund unele transformri obinem formulele de compunere a

vitezelor:
n mecanica relativist:
dx|
|
vx v
dx|
vx v
|
dt
vx

; vx
,
v v
1 v
vx
1

dt | dt |
x
dt
c2
c2
2
vy 1 v
|
dy
c2 ;
v|y

2
dt|
1 v
c2

vt 1 v
vt

v vx

c2

c2

Confirmarea experimental a consecinelor transformrilor

Lorentz este o confirmare a bazelor teoriei relativitii restrnse
(relativitatea simultanietii; lungimea unui corp n micare;
ritmul mersului cronometrului n micare, timpul propriu;
compunerea vitezelor i transformarea acceleraiilor).

A 2 A12 A22

2 A1 A2 cos 2 1
15. oscilatiile oscilatorului armonic liniar amortizat
Oscilaii se numesc procesele care ntr-o msur mai mare sau
mai mic se repet n timp. Oscilaiile armonice pot fi
reprezentate n mod grafic folosind un vector rotitor n plan:

Dac un punct material efectuiaz oscilaii armonice rectilinii

de-a lungul axei ox n vecintatea poziiei de echilibru
considerat origine a coordonatelor, atunci dependena de tinp t
a coordonatei x a punctului are aspectul cnd S=x:

x A sin t 0

Prin compunerea oscilaiilor se subnelege gsirea legilor

oscilaiilor rezultante ale sistemului cnd acesta particip la
cteva procese oscilatorii. Se deosebesc dou cazuri limit:
-compunerea oscilaiilor coliniare
- reciproc perpendiculare.

tg

A1 sin 1 A2 sin 2
A1 cos 1 A2 cos 2

Amortizarea oscilaiilor se numete atenuarea treptat n timp a

oscilaiilor condiionat de pierderile de energie a sistemului
oscilant.
Oscilaii amortizate . Prezena forelor de frecare conduce la
faptul c amplitudinea nu mai este constant ci scade
exponenial n timp, aa oscilaii s/n oscilaii amortizate.
Ecuaia care descrie oscilaiile amortizate, are aspectul:
x Al t cos( t 0 )
;
t
Al
amplitudinea; t+0 faza; coeficient de
amortizare. Dac valoarea lui este mare, atunci corpul revine
la poziia de echilibru i nu mai efectueaz oscilaii. Micarea
corpului n cazul acesta se spune c este aperiodic. Aa
oscilaii poate efectua un pendul gravitaional sau elastic
ntrodus ntr-un lichid vscos. Pentru a ntreine amplitudinea
constant n cazul amortizrii oscilaiilor este nevoie ca din
exterior s se acioneze un lucru mecanic egal cu energia
perdut n timpul amortizrii timp de o perioad.

Fenomenul ce const n creterea brusc a amplitudinei

oscilaiilor forate, cnd perioada forei exterioare se apropie de
perioada oscilaiilor proprii se numete rezonan. Fenom.de
rezonan mecanic se utilizeaz n acustic pentru analiza i
amplificarea sunetelor.

16.oscilatiile fortate ale oscilatorului liniar

Oscilaiile care au loc sub aciunea unei fore periodice externe
independent de oscilaiile sistemului oscilator s/n oscilaii
forate.
Fora exterioar variabil care e aplicat sistemului i
condiioneaz oscilaiile lui mecanice forate se numete for
perturbatoare. n cazul cnd pendulul particip simultan la dou
oscilaii:
x(t)= x1(t)+ x2(t) .
Energia cinetic a punctul material care efectuiaz oscilaii
armonice este:

Wc 1 m 2 A2 1 cos 2t 20
4

Energia potenial este:

W p 1 m 2
4
2
A 1 cos 2t 2 0
Oscilaiile energ.pot. i a energi cinetice se efectuiaz cu
defazaj de i energ.mec.total nu variaz:

W 1 m 2 A2 const
2

18.Distrib. Maxwell.En.cinet.medie a molec.Verificarea

distr. Maxwell.
Fie c molec A posed vit v1 egal ca modul cu v i orientat
de-a lungul axei Ox. Dup ciocnirea elastic cu o alt molec ce
se mic de-a lungul axei Oz cu vit v 2 de acelai modul v,
molecula poate s capete o vit suplimentar v2. n urma acestei
ciocniri molec a doua se oprete,
iar vit molec A devine egal cu:
v1/ 2v
v1/ v1 v2
astfel c
Legea distr dup vit molec gazului aflat n stare de echilibru
termodin. a fost stabilit de ctre Maxwell i poart denumirea
de distr Maxwell.
Fie dn nr. de molec dintr-o unitate de vol al gazului, modulii
vitezelor crora se afl n intervalul de la v la v+dv.
Extremitile vectorului vit. acestor molec. t-e s se afle n
interiorul stratului sferic al spaiului vit. vol. acestui strat este
d=4v2dv. Nr. dn t/e s fie proporional cu nr. n0 de molec.
ntr-o unitate de de vol. al gazului, ct i cu vol. stratului sferic
d.dn t/e s depind de modulul vit. v.
dn=nf(v)dv - legea distribuiei Maxwell dup modulul vit-lor.

f (v )

m0

2kT

m0 v 2
exp
2kT

3/ 2

v 2

medie <v> a miscarii de translatie a moleculelor gazului ideal:

8kT
8RT

m0
M

u prob 4 / v patr 8 / 3

-func de distr dup modulul vitezelor.

Din legea distributiei se poate determina vit cea mai probabila
vprob care corespunde maximului de pe graficul functiei F(v).

Verificarea experimental a legii de distribuiei a moleculelor

dup viteze a fost realizat de Stern prin metoda fasciculelor
moleculare i atomice.

Scriem conditia pentru maximul functiei F(v):

d ( m0v 2 / 2 kT ) 2
[ e
v ]v v prob 0
dv
v prob

2kT
2 RT
2

v patr
m0
M
3

Rezolvind aceasta ec. ob.:

unde vpatr-viteza patratica medie. Ambele viteze vpatr si vprob
depind numai de temperature si masa molara a gazului. Pe baza
legii distributiei moleculelor dupa viteze se poate calcula viteza

19. legea de distributie boltzman.Formula barometric.

Cercetnd gazul n cadrul teoriei cinetice, se consider c
moleculele lui nu-s supuse aciunii forelor exterioare. Se putea
admite c moleculele sunt distribuite uniform n spaiul
vasului.n realitate aceast presupunere este greit, deoarece
moleculele gazului se afl n cmpul gravitaional al
Pmntului.Stabilim legea variaiei presiunii gazului ideal cu
nlimea n cmpul omogen al forei de greutate.
Vom considera ca gazul se afla in stare de echilibru
termodinamic, astfel ca temp lui T este peste tot identica.
Evidentiem la inaltimea h o coloana abcd de gaz cu inaltimea
dh si aria bazei egala cu unitatea.

Diferenta presiunilor p si p+dp exercitate asupra bazei de jos si

acelei de sus a coloanei evidentiate abcd, adica la inaltimea h si
h+dh, este egala cu presiunea hidrostatica gdh a coloanei abcd
de gaz: -dp= gdh, subst in aceasta rel densitatea .

dp

pM
gdh
RT

dP
gM

dh
p
RT

sau
(*). Integrind aceasta
expr dupa inaltimea de la 0 la h si dupa presiune de la p0 la p,
obtinem: lnp-lnp0=-gMh/(RT) sau p=p0exp(gMh/(RT)). Aici p0presiunea gazului la inaltimea h=0. Daca masuram presiunea p0
si p cu ajutorul barometrului, atunci pe baza formulei de mai
sus se poate determina inaltimea, cunoscand variatia presiunii:

RT
p
ln 0
gM
p

. Din aceasta cauza formula (*) e numita

formula barometrica.
mgh=Wp-energia potentiala a moleculei in campul gravitational
omogen din apropierea pamintului (in conditia ca la nivelul h=0
energia pot a moleculei Wp=0), atunci n0=n00exp(-Wp/(RT))
(**). Importanta acestei formule se raspindeste mult mai
departe de limitile problemei concrete analizate. Formula (**)
este expresia matematica a unei legi destul de generale si
importante-a legii lui Boltzmann pentru distributia particulelor
intr-un camp potential exterior. Legea lui Boltzmann (**) e
valabila pentru orice camp potential, independent de natura lui
fizica.

20. n orice transformare variaia a energiei interne depinde doar

de strile iniial i final ale sistemului fiind independent de strile
intermediare prin care trece sistemul termodinamic.
- enunul primului principiu al termodinamicii. Variaia energiei
U U 2 U 1
QL

interne fiind independent de trasformare, rezult

Cldura primit de sistem este egal cu variaia energiei interne a

Q U L

sistemului plus lucrul mecanic efectuat de ctre sistem.

Mriea cldurii redus este egal cu variaia

i a unei mrimi de
q
S
T
stare pe care o vom numi entropie:
Mrimea fizic numeric egal cu cldura necesar pentru a crete
(micora) temperatura unui corp cu un grad, se numete capacitate
C

Q
T

caloric a corpului i se noteaz prin

Pentru a caracteriza proprietile termice ale substanei din care este
fcut corpul se folosete cldura specific ce se noteaz cu c i
reprezint cldura necesar pentru a crete (micora) temperatura
unitii de mas dintr-un corp cu un grad. Dac corpulare masa m
c

1 Q
m T

atunci cldura specific are expresia:

Cldura molar este cldura necesar pentru a crete (micora)
temperatura unui kilomol dintr-o substan cu un grad. Dac este
C

1 Q
T

numrulde kilomoli, atunci cldura molar va fi:

Folosind primul principiu al termodinamicii se poate stabili o relaie
ntre cldurile molare Cp i CV pentru gazul perfect, numit relaia lui

C p CV R

Robert Mayer:
O generalizare a de variaie a strii gazului ideal, prezint pocesul

pV n const
politropic proces temodinamic scris de ecuaia
unde n este o mrime constant adimensional, numit exponent
politropic. Lucrul efectuat de gaz n procesul politropic 1-2 este
n 1

V
pV

A1 2 1 1 1 1
n 1
V2

22. Princip II al termod si caract lui statistic. Egalit si ineg

Clausius. Entropia si variatia ei in procesele ireversib. Ec.
fundam. a termod. Entrop.gaz ideal.Formula Boltzman
Al II-lea principiu al termod. evideniaz deosebiri calitative
ntre cldur i lucru mecanic, care pot fi sintetizate astfel:
LQ, Q=L; QL, L<Q. Adica dac lucrul mecanic poate
fi transf integral n cldur, cldura nu poate fi niciodat
transform integral n lucru mecanic. Sunt conoscute citeva
formulari alei legii II termodin. 2 dintre ele apartin lui R.
Clausius si W.Thomson: 1) procesul, unicul rezultat al caruia
este trasmiterea caldurii de la corpul rece la cel cald este
imposibil; 2) procesul, unicul rezult al caruia este efect lucrului
pe contul racirii unui singur corp, este imposibil. Legea II a
termodin arata directia desfasurarii proceselor daca acestea pot
avea loc sau lipsa carorva schimbari, daca acestea nu pot avea
loc. Randam oricarei masini termice are la baza un ciclu
periodic =1+Q-/Q+. P/u ciclul Carnot avem c=1-T2/T1.
Randam ciclului arbritar Q+/T1+Q-/T20; aceasta este inegalit
lui Clausius. Suma caldurilor reduse p/u orice proces ciclic nu
p.fi m.mare decit 0.
Entropia este o funcie de stare
a sistem termodin care se folosete de rnd cu energia ntern.
Fie Q cantitatea elementar de cldur, transmis de nclzitor
sistemului la o variaie mic a strii lui, iar Ttemp
nclzitorului. Dac procesul este reversibil, atunci temperatura
sistemului de asemenea este T. Spre deosebire de mrimea Q,
raportul Q/T n procesul reversibil reprezint difereniala
total a funciei de stare a sistemului, numit entropie S a
sistemului: dS=Q/T; Entropia caracterizeaz starea sistemului
termodin i nu procesul de trecere dintr-o stare n alta, adica
starea de dezordine ce se realizeaz n sist termodinamic dat.
Variaia entropiei gazului ideal se calculeaza cu ajut
formulei: dS=d(CvlnT+RlnV); In proces izotermic este
determ de:
S2-S1=R(lnV2-lnV1)=Rln(V2/V1); la
mrirea volumului entropia crete, la micorare se

micoreaz, adic la mrirea volum se mrete num de locuri

pe care-l pot ocupa particulele deci entropia crete. La proces
izocor (dV=0):
S2-S1=Cvln(T2/T1);P/u proc adiab: S2S1=Cvln(T2/T1)+Rln(V2/V1); Sensul fizic al entrop consta in
faptul ca la incalzirea corpului Q>0 si entrop lui
creste(dS>0),la racire Q<0 si entrop lui scade (dS<0). In
procesul adiabatic reversib Q=TdS=0, deci dS=0 si
S=const.=>procesul adiabatic revers este un proces izoentropic.
Daca sist.termod este izolat, procesele sunt ireversibele si
practic entrop va creste intotdeauna, pina la atingerea starii de
echilibru termodinamic. Legea II a termod este legata cu teoria
cinetico-moleculara a structurii substantei, deaceea este o lege
statistica. Intre entrop sistemului si probabilit termodin a starii
lui (sau ponderea microstarilor) exista relatia: S=k*ln
formula lui Boltzman, unde num.de microstari in vol V, k
const Boltzmann. Cu ct sist este m.ordonat, cu att num de
microstri este m.mic, respectiv cu ct num de microstri este
m.mare cu att sist este mai dezordonat i entropia S este
m.mare. In cazul proceselor ireversib avem:dS>Q/T,
Q<TdS. Variatia elementar a entrop corpului la comunic
caldurii Q>0 va fi: dS=Q/(T-T)> Q/T; Ec fundam. a
termodinamicii are forma: TdSdU+A, dUvariatia energ
interne, Alucrul efect de sistem. Ctd

25. Cmp electrost in vid. Th Gauss. Caract

potential al cmp electrost. Potent scalar, pot
unei sarcini punctiforme si a unui sist de
sarcini.
Cmp electric ce realizeaza
interactiunea dintre sarcini electrice fixe s/n
cimp.electrostatic. Fortele c/e action asupra

sarcinii
din
partea
cmp
electrostforte
electrostatice. Analizam cazul ca in interiorul unei
suprafete inchise sunt citeva sarcini puncteforme
de dif semne: q1,q2..; fluxului vect E este: = s En
dS. Conf princip suprap cimpurilor En=En 1+En2+
=Eni.. Substituind in expresiea pentru flux
obtinem: sEndS=s(Eni)dS=sEnidS, unde Eni
este componenta normala a intensit cimp. creat
de
fiecare
sarc.
Insa:sEndS=1/0qincltheor
Gauss-Ostrogradski: fluxul intensitatii al cmp
electrost in vid printro supraf inchisa=cu suma
algebrica a sarc din interiorul acestei suprafete
impartita la 0.
Cmp electrostatic al sarcinii
punctiforme qi este un cmp central si deci
potential. Asupra sarcinii punctiforme q, introduse
in acest cimp actioneaza forta Fi=qEii; Lucrul
acestei forte pe orice traiectorie inchisa L=0,
LqEidr =0, sau L Eiidr =0. Ac integrala s/n
circulatia vect Ei de-a lungul contur inchis L.
Intensitatea cmp electrost E al unui sist arbritar de
sarcini punctiforme q1..qn se exprima prin
Eii,=>relatiaL E dr=0 arata ca orice cmp
electrostatic este potential. S/n potential al cmp
electrostatic intrun punct al cmp marimea
fizica=cu raportul dintre energ potent a sarcin
punctiforme de proba q, plasata in acest punct si
marimea acestei sarcini: =Wp/q; Potentialele cmp
electrostatic al unei sarcini punctif qi si al unui sist.
din n-sarcini punctif in vid sunt: i=qi/40ri;
=i=1 n qi/40ri ; Potentialul unei distributii
continui de sarcini este: =Q dQ/40r;

26. Vectorul de polarizare(P)-marimea fizica ce caracterizeaza

n

polarizarea cantitativa a dielectricilor.

P= Pi din unitatea
i=1

de volum.
n

Pi

P= i=1
dl

Marimea fizica = cu suma dintre momentele

dipolare a dipolilor electrici din elemental dl si marimea acestui

element dv(element de volum).
Vom studia dielectricii omogeni si izotropi. Pentru dialect. omogeni
si izotropi P(vector)= **
suscebilitatea dielectrica de polarizare a dielectricului.
Teorema lui Gauss pt. vectorul de polarizare.
Consideram o suprafata inchisa dintr-un dielectric cu molecule
nepolare:

dv = no*l*cosds (1); dQp = no*q*l*cosds (2);

dQp=no*P*cosds=P*Cosds; dQp= -Pnds (3)

Qp= -

Pnds

; Qp=

dv = Pnds
qp= -

divP

dv
v

Pnds= Pnds

(4)

Relatia de trecere pentru vectorul de polarizare la granite de separare

a doua medii dielectrice.
- permitivitatea magnetica.

Qp sarcina de polarizare
Consideram un element de suprafata in forma de cilindru oblic.

La granite de separare din 2 dielectrici in cilindru drept cu bazele ds1

si ds2, R=2

q = - divP
p

p ds (3)

Pdv=

(1);

q dv=

(2);

qpdv=

1 p 2 p
=E 1
2 o

Pds
s

= -

E1=E2 nu sufera variatiei (componentele lui de variatie) (9)

Cele normale vor suferi variatiei din cauza relatiei (8)

P 1 nds 1+ P 2nds 2+
ds 1

Pdv

ds 2

Pds ( lat )=P 1ndq+ P2 ndq

s(lat)

(4)
dq=+P1n ds (5)
dsp=P1n-P2n (6)
p=P1n (7)
P1=P2 component tangential a vect.P, nu sufera variatiei la
granite de separare a 2 medii,iar cele normale sufera variatii.

------- granite de separare

Intensitatea componentei normale a vect. de polarizare la granite de
separare a 2 medii dielectrice este egala cu densitatea de sarcina
polarizata de suprafata. Pentru cimpuri omogene si izotrope, intre
vectorul de polarizare si intensitatea cimpulu
electric,exista relatia (8)
P=l*o*E (8). Sa vedem ce se intimpla cu vectorul l la granite de
separare.

1 p 2 p
=E 2
2 o

E1n-E2n=

1 p 2 p
o

1 p 2 p
o

(10)

p=P
Asa dar observam ca componentele normale ale vectorului de
polarizare a intensitatii cimpului electric la granite de polarizare a 2
medii dielectrice sufera variatiei.
P1=P2}
P1n=P2n=p} E1r=E2r
Din cauza ca vectorii E si P sufera la granite de separare a 2 medii
dielectrice pentru caracterizarea cimpului electrostatic, se introduce o
noua marime fizica care se numeste vectorul inductiei electrice.
Vect.induct. electrice suma a 2 vectori a caror componenta normal
la granite de separare a 2 medii dielectrice sufera variatiei si nu are
un sens fizic adinc.
E=0+P=(vect.)D

27. Cimpul magn station in vid. Nat relativista a cimp magnetic.

Vect ind magn B; F.Lorentz;L. lui Ampere. L Biot-Sav-Lapl.
Princip superpoz.Fluxul mag.Forma intgr si diferent a t.Gauss p/u
cimp B si a teor despre circul B; Mom mag al unui contur parcurs
de cur el., forta si mom f-lor lui.
In jurul curentilor electrici a sarcinilor in miscare si in jurul
magnetilor permanenti exista cimp magnetic. Toate fenomenele magn
sunt o urmare a interact sarcinilor electr in miscare. C.magn este

caracteriz de vect inductiei magn-B, care e/e egal numeric cu raportul

dintre forta ce action asupra partic incarcate si prod dintre valoarea
absol a sarcinii si viteza ei: B=(Fm)max/|q|v; Daca asupra sarcinii q
aflate in miscare actioneaza simultan si c.magn si c.electr, atunci
forta rezultantaF,numita F.Lorentz, este egala cu suma a doua
componelectrica si magnetica:F=qE+q[vB];
Ampere a determ experim ca asupra unui conductor rectiliniu
parcurs de cur elec, action o forta din partea cimp.mag.,egala cu prod
dintre intensit curentului si prod vectorial dintre lungimea acestei
portiuni si inductia c.magn.: dF=I[dlB]; Sensul fortei F e determ de
regula miinii stingi.
Consideram un conductor arbitrar parcurs de curent electr I si
separam un element de curent. P/u inductia mag. produsa de elem de
curent Laplace obtinem relatia: dB=k*I[dl,r]/r 3, k=0/4,
dB=
0/4*Idl*sin/r2 legea Bio-Savart-Lapl. Din legea lui Ampere
FA=BILsin, vom calcula forta de actiune a cimp.mag. asupra unei
singure sarcini:

S/n flux al vec.B ce trece printr-o supraf. dS marimea fizica scalara

egala cu: dB=BndS (1); Bn=Bcos
dB=BdScos (2).Fluxul mag.poate fi + sau , in dependenta de
B Bn d S

cos. Daca cimp.mag. este omogen at.

;Daca fluxul e
omogen at. Bn=B; B=BS. Fluxul vec.B prin orice suprafata inchisa
=0: BdS=0 th.Gauss in forma integrala. Forma diferentiala a
th.Gauss: B=0. Fluxul vect. B printr-o supraf. inchisa limitata de
un contur arbitrar inchis nu depinde de forma acestei suprafete.
Consid un cadru conductor parcurs de cur.el., dimens caruia se iau
atit de mici incit acesta plasat intr-un punct al cimp. mag. sa nu-i
schimbe proprietatile. La trecerea cur.el. prin cadru el se roteste sub
actiunea fortelor Ampere astfel incit planul lui se asaza perpendicular
pe B.

I=n0VqS; =>FA=BNVqsin;
FL=FA/N=BVqsin; FLB, FLV. Cimpul rezultant format din mai
multe cimp.componente, are o inductie B= cu suma geom. a induct
componente punctului dat, B=Biprincipiul superpozitiei.
Impartim circulatia vect B la S,

lim ( B d l ) / S ( rotB) n
s 0

lim ( B d l ) / S 0 jn
s 0

=>rot(B)n=0jn;

B 0 j

forma diferintiala a teoriei despre

circulatia vect B.

Latur cadrului 2-3 si 3-4 se afla in plane || cu vect.B, iar 1-2 si 3-4
sint perpend pe vect.B; F1=F3=IaB; F2=F4=IbBcos. Mom de rotatie
rezultant M care action. asupra cadrului este = cu mom. cuplului de
forte F1 si F3=- F1. Modulul ac. vect M=F1l, l= bsin, M=IabBsin;
M=IBSsin, S=ab aria cadrului.
S/n mom.mag. al conturului plan inchis parcurs de cur I vectorul:
pm=IS=Isn; Saria supraf; nnormala la planul conturului.

29.Inductia electromagn. Legea induct electromagn a lui

Faraday. Formula diferentiala a L ind electromagn. Fenom
de autoind. Inductanta mutuala. Energia cimp magnetic a
contururilor parcurse de curent electric. Densit de energ a
cimpului magnetic.
Inductia electromagn. Dupa cum a afirmat
Faraday in orice contur inchis la schimb fluxului
inductiei magnetice prin supraf, marginita de
acest contur, apare cur el. Acest fenomen s/n
inductie electromagn iar cur aparutcurent de
inductie. Odata cu variatia semnului expresiei
dF/dt variaza si sensul cur. Cur de inductie nu este
conditionat de variatia fluxului vect H, dar de
variatia fluxului induct magn.Legea induct
electromagn a fost explicata de Lentz. Cu ajutorul
ei se poate de determ sensul cur de inductie.
Curentul de inductie este intotdeauna
orientat astfel, incit el se opune cauzei ce il
provoaca (fluxului de inductie). Daca de ex,
variatia flux este provocata de deplasarea
conturului, atunci apare un cur de induct de un
astfel de sens, incit forta, care action asupra lui in
cimpul exterior, se opune miscarii contur. Forma
diferentiala:
f1=eVB, E=VB, =>i=(itegr)Eldl= El=VBl=B(lVdt/dt)=BdS/dt,
i=-d/dt. fL=f1+f2, => dA=f1Udt f2Vdt. Marimea = este
num flux total de inductie. Daca fluxul ce strabate fiecare spira
este acelasi => =N. Folosind fl total de induc putem scrie i

=-d/dt. Asa dar in bobina se induce o forta electromotoare

variabila care variaza in timp dupa lege armonica.
Autoinductia.Curentul electric i, ce circula in orice contur
creaza un flux magnetic ce strabate acest contur. daca variaza
i, atunci var si , => in contur se induce o forta electromot. Ac
fenom s/n autoind. In coresp cu l. Bio-Savar inductia magn B
este proport cu intensit cur in contur i si fluxul magn total prin
contur creat de el sint reciproc proportionali: =Li Coefic de
proportion L dintre intensit cur si fluxul magnetic total s/n
inductanta conturului. Cind L=const, variatia intensit cur cu
viteza de 1m/s intr-un conductor de 1m da nastere unei forta
electromotoare S=1V. Ind mutuala. Fenom aparitiei fortei
electromot in unul din contururi cind variaza intensit cur in
celalalt contur s/n inductie mutuala.
Energ cimp magn.
Lucrul efectuat de cur electr se consuma p/u cresterea energ
interioare a conductorului, adica pentru incalzirea lor. In
procesul efect acestui lucru dispare cimp magn care era la
inceput in spatiul inconj al solenoidului. Intrucit in corpurile
din jurul circuitului electric nu au loc alte modificari => ca
cimpul magnetic este purtator de energie datorita careia se si
efectueaza lucrul. => conduct cu inductanta L, parc de cur i,
poseda energ W= Li2/2 localizata in cimpul magn generat de
curent.
Energia se afla in interiorul solenoidului si este
repartizata in tot volumul lui cu o densitate
constanta . Densitatea poate fi obtinuta astfel:
=W/V. Daca cimpul magnetic este neomogen,
densitatea energiei este mai mare , unde sint mai
mari H si . Pentru a afla energia cimpului
magnetic dintr-un volum oarecare se va integra:
W= (intgrV)dV=(intgrV)0H2/2 dV.

polarizat sau und plan polarizat. Planul de polarizare se

consider planul n care se afl vectorii H i k. Dar ndeosebi se
vorbete despre planul n care oscileaz
vectorul E.
Considerm dou unde plan polarizate, oscilaiile vectorilor
electrici ale crora au loc pe direcii reciproc perpendiculare.

Ex E10 sin t kz

E y E20 sin t kz
(1)

E10
unde

E20
,

amplitudinile respective, iar

Ex

-defazajul ntre

Ey

oscilaiile vectorilor
i
. n rezultatul superpoziiei vom
obine o und, vectorul E al creia va descrie n planul XY o
curb nchis. Ecuaia curbei respective se obine din expresiile
(1)
prin
excluderea
timpului
i
are
forma:
2

EE
Ex
E

y 2 x y cos sin 2
E10 E20
E10
E20
33. Polarizarea undelor electromagnetice. Polarizarea
liniar, eliptic i circular. Fenomenul de birefrigen.
Polarizarea prin birefrigen. Polaroizi. Prisme de
polarizare i prisme birefrigente. Fenomenul de policroism.
Interferena luminii polarizate. Analiza strii de polarizare
a luminii. Culori ale lamelor cristaline. Anizotropia optic
artificial. Rotaia planului de polarizare. Spre deosebire de
lumina natural n care direciile vectorilor E,H variaz
haotic,exist ns surse n radiaia crora direcia oscilaiilor
vectorilor E sau H rmne neschimbat sau variaz n spaiu i
timp dup o anumit lege. Astfel de unde se numesc unde
polarizate. Dac n procesul propagrii vectorul E sau H
oscileaz n acelai plan, atunci unda se numete liniar

/ 2 n ( n 0,1,2...)
Pentru

(2)

obinem:
2

Ex
E

y
E10
E20

1
(3)

n acest caz avem polarizare eliptic. Pentru cazul cnd z=0

ecuaiile
(1)
vor
avea
forma:

cos 1

E x E10 sin t

sin 2 0

E y E 20 sin t n
2

n 1
1 E 20 cos t

Ey
Ex

E10
E 20

Ey
Ex

E10 E 20
expresia (2) ia forma:

Aceste expresii reprezint o polarizare liniar sau plan. Se

poate arta c unda plan polarizat este tezultatul compunerii a

(4)

E1x E 0 cos t

E 2 x E 0 cos t
dou

unde

circular

E1 y E 0 sin t

Fig.1

Extremitatea vectorului
al undei rezultante descrie o elips
E10
E20
cu semiaxele
i
. Cnd n -par, vectorul E se va roti pe
elips n sens opus celui orar i avem polarizare eliptic de
stnga; dac n -par avem polarizare eliptic de dreapta. n Fig .1
E10

E20

avem aa tip de polarizare. Dac = , elipsa se transform n

circumferin i polarizarea se numete polarizare circular
(de dreapta sau de stnga).
n (n 0,1,2...)
Pentru

polarizate.

E 2 y E 0 sin t
Componentele
undei
E x E1x E 2 x 2 E 0 cos t
E y E1 y E 2 y 0

rezultante

vor

Deci, unda rezultant este o und plan polarizat.Fenomenul

interferenei luminii polarizate poate fi observat cu ajutorul
N1

N2

instalaiei din Fig.2: ntre doi polarizori (nicoli) i cu

axele optice reciproc perpendiculare se instaleaz o lam

cristalin cu feele paralele axei optice.

Fig.2

fi:

Notm cu unghiul dintre axa principal a primului nicol i

axa principal a lamei , iar -unghiul dintre nicoli, e evident
c:

/2
nicolilor snt reciproc perpendiculare, deci

I I 1 sin 2 2 sin 2

E1o E1 sin

E1e E1 cos

intensitatea rezultant va fi:

Nicolul 2 transmite componentele:

E 2 o E1o cos 90 0 E1 sin sin

E 2 e E1e cos E1 cos cos

Defazajul

2
no ne d

I I 1 I 2 2 I 1 I 2 cos
iar pentru repartizarea intensitii n tabloul de interferen se
obine expresia:

I I 1 cos 2 sin 2 sin 2 sin 2

2

dac

se obine legea lui Malus. Planele principale ale

Planele principale ale nicolilor snt paralele,deci

i
intensitatea rezultant va fi:

I // I 1 sin 2 2 sin 2
2

.
N1 N
N
N
Tablourile de interferen pentru cazurile
i // se
completeaz reciproc.
Mediu este optic izotrop- adica viteza luminii in fiecare p al
mediului nu depinde nici de directia propagarii undei de
lumina, nici de caracterul de polarizare a undei. In conditii
obisnuite gazele, lichidele si solidele amorfe sunt optic
izotrope. In acelasi timp aproape toti dielectricii cristalini sunt
optic anizotropi. Sub influenta actiunilor exterioare mediul
optic izotrop poate deveni anizotrop. Acest fenomen de num
anizotropie optica artificiala. Anizotropia cristalului poate fi
conditionata atit de anizotropia electrica a particulelor ce-l
constituie, cat si de anizotropia campului fortelor de
interactiune intre particule. Caracterul acestui camp, adica
izotropia sau anizotropia lui, depinde da gradul de simetrie a
retelei cristaline. Birefringena liniar este fenomenul prin care
lumina se propag cu viteze diferite pe dou direcii liniare
ortogonale de polarizare a luminii ntr-un mediu optic. In
cristale optic anizotrope se observa fenomenul de birefringenta
care consta in faptul ca raza luminii incidente pe suprafata
cristalului se bifurca in doua raze refractate. Birefrigenta
marturisteste despre faptul ca unda de lumina, cazind pe un
2

dintre razele ce ies din lama este:

Intensitatea ce se obine ca rezultat al interferenei a dou unde

monocromatice
cu
un
defazaj
este:

cristal optic anizotrop, excita doua unde care se propaga in

cristal, la drept vorbind, in directii diferite, in cristalul uniaxial
aceste unde se num unda ordinara si extraordinara.

In fig se arata mersul razelor intr-o prisma de polarizare. Ea e

confectioata din spat de Islanda, a.i. muchiile AB si CD sunt
paralele cu axa optica MN. Prisma a fost taiata dupa planul
diagonal AC, apoi incleiata dupaa acelasi plan cu un strat
subtire de substanta transparenta, optic izotropa, numit balsam
de Canada. Toate cristalele birefringente intr-o masura oarecare
absorb lumina, aceasta absorbtie este anizotropa: coef de
absorbtie al mediului a depinde de orientatia vectorului electric
al undei de lumina si de directia de propagare a luminii in
crystal, precum si de lungimea de unda. Fenomenul acesta de
num dicroism sau pleocroism, deoarece se manifesta prin
culoarea diferita a cristalelor in diferite directii. De un grad si
mai inalt de dicroism se bucura cristalele de gerapatita care se
folosesc pentru confectionarea peliculelor subtiri ce transform
alumina naturala in lumina polarizata liniar, numite polaroide.
La trecerea luminii plan polarizate prin unele substante
observam ca planul de polarizare se roteste. Substante ce
poseda aceasta proprietate se numesc subst optic active. In
general aceste substante sunt corpuri cristaline si solutii ale lor.
Unghiul de rotatie e proportional cu drumul l pe care il
parcurge raza in cristal =l, - constanta de rotatie si depinde
de lungimea de unda. In solutii unghiul de rotatie este
proportional cu drumul razei in sol l si concentratia substantei
active c =[]cl, unde []- const specifica de rotatie. Rotatia

planului de polarizare se explica prin faptul ca in substante

optic active razele polarizate circular in dreapta si in stinga se
propaga cu viteza diferita. Lumina plan polarizata poate di repr
ca o superpozitie a 2 unde polarizate circular, de dreapta si de
stinga avind frecvente si amplitudini egale. Suma geometrica E
a vc-lor luminos E1 si E2 a undelor luminoase polarizate
circular in fiecare moment va fi situata in acelasi plan P Daca
vitezele de porpag a ambelor unde sunt diferite atunci vc
rezultant al vc-lor luminosi E se va roti in raport cu planul
initial P.Deosebirea in vitezele luminii cu o dir diferita de
polarizare circulara se explica prin asimetria moleculelor.
Substantele optic neactive capata propr de a roti planul de
polarizare sub actiunea campului magnetic. Unghiul de rotatie
in acest caz este =VlH, unde l-drumul pe care il parcurge raza
in subst, H-intensitatea campului magnetic a subst magnetizate,
V-const lui Verde

35.Reflexia si refractia,reflexia totala,reflexia difuza.Form.Fresnl

Atunci cnd o und electromagnetic ntlnete suprafaa de separare
a dou medii dielectrice diferite, o parte din energia undei se
ntoarce n primul mediu (se reflect), iar cealalt parte trece n
mediul al doilea (se refract). Alegem originea O n punctual de
inciden al undei cu planul care separ cele dou medii (planul
xOy ), iar axa Oz ndreptat de la primul mediu spre al doilea mediu,

coinciznd cu normala la suprafaa de separare. Planul xOz, care

conine normala la suprafaa de separare a celor dou medii i
direcia de propagare a undei incidente, se numete plan de inciden.
Axa Oy este perpendicular pe planul foii, fiind orientat dinspre
foaie nspre noi. Se presupune c mediile dielectrice sunt medii
ideale (omogene, izotrope, liniare, nedispersive i conservative). Nu
avem reflexii multiple, deoarece interfaa este foarte subire, iar cele
dou medii separate au o ntindere nelimitat (medii semiinfinite).

refractia luminii

Refractia luminii - i = unghi de inciden (unghiul

dintre raza incident i normal la suprafaa de separaie dintre
cele dou medii n punctul de inciden))
r = unghi de refracie ( unghiul dintre raza refractat i
normala la suprafaa de separaie dintre cele dou medii n
punctul de inciden)
Reflectia luminii
i = unghi de inciden (unghiul dintre raza de lumin
incident i normala la suprafa n punctul de inciden)
r0 = unghi de reflexie (unghiul dintre raza de lumin
reflectat i normala la suprafa n punctul de inciden)
Reflectia luminii

Reflexia si refractia luminii

Se numeste reflexie fenomenul de intoarcere a luminii in mediul din
care provine, atunci cand intalneste suprafata de separatie cu alt
mediu.
Se numeste refractie fenomenul de schimbare a directiei de
propagare a luminii cand traverseaza suprafata de separatie a doua
medii diferite.
Razele care se indreapta spre suprafata de separatie se numesc raze
incidente, cele care se intorc in mediul din care provin se numesc

raze reflectate, iar cele care trec in al doilea mediu se numesc raze
refractate.
Reflexia pe o suprafata neregulata este numita reflexie difuza.

O suprafata care difuzeaza lumina in toate directiile este numita

suprafata mata.
Cand suprafata de separatie este neteda, razele incidente paralele sunt
reflectate astfel incat razele reflectate sunt si ele paralele, o astfel de
reflexie este numita reflexie regulata sau dirijata.
Legea I : raza incidenta, normala la suprafata de reflexie in punctul
de incidenta si raza reflectata sunt situate in acelasi plan.
Legea II : unghiul de reflexie, r, este egal cu unghiul de incidenta,i :
r=
Reflectie totala

Odat cu creterea unghiului de inciden, crete i unghiul de

refracie. Valoarea maxim a unghiului de refracie este de 90.
Pentru unghiuri de inciden mai mari de 90 lumina nu mai
trece n mediul al doilea. Fenomenul se numete reflexie
total.

37 interferenta luminii. Notiune de coerenta. Coeren temporala si

spatiala. Interferenta cu foscicule coerente, realizata prin metoda
divizarii amplitudinii, si prin metoda divizarii, frontului de unda.
Aplicatii ale fenomenului de interferenta. Interferometrele.

Interferena este compunerea n spaiu a undelor, la care se

stabilete o distribuie constant n timp a amplitudinilor
oscilailor rezultante.
Prin interferena luminii se nelege fenomenul de compunere a
undelor de lumin n rezultatul caruia se formeaz un tablou
stabil de amplificare i atenuare a lor. Cel mai simplu caz de
compunere undelor electromagnetice se observ atunci, cnd
frecvenele lor snt aceleai i coincid direcile vectorilor
electrici. n acest caz amplitudinea undei rezultante poate fi
determinat dup formul E2=E21+E22+2E1E2cos
Unde este diferen de faz a undelor (oscilailor) care se
compun. Rezultatul compunerii poate fi principial deferit n
dependen de tipul surselor de lumin. Totodat valoarea
medie a cos pentru radiaile tuturor atomilor este = 0. De
aici E2=E21+E22 de aici obinem condiia compunerii
intensitilor a 2 unde I=I1+I2. Dac nu se schimb, atunci
se observ interferena luminii. Interferena luminii apare de la
sursele sincronizate, care asigur o diferen de faz a
undelor componente constant n timp n diferite puncte.
Undele care satisfac aceste condiii se numesc coerente.
Coerena temporal a oscilailor este lim de gradul de
monocromatism a luminii de la sursa S, adic de durat ei de
coeren coer , Pentru
coer oscilaile componente practic snt complet coerente i
vizibilitatea benzilor este maxim (v=1). Dac coer , oscilaile
ce se suprapun nu snt coerente i nu interfereaz (v=0).
Coerena spaial este coerena oscilailor care au loc n unul
i acelai moment n diferite puncte ale planului Q
perpendicular pe direcie de propagare a undelor.

Metoda divizri frontului de und se bazeaz pe principiul

Hygens-Fresnel
Orice punct a suprafeei de und este o surs de unde
secundare sferice care sunt coerente ntre ele i suprafaa de
und n moment de timp t+t reprezint nfauratoare
suprafa de unde secundare. (Suprafaa de und este log
geom a punctelor care oscileaz n aceiai faz).
Interferometrele gasesc aplicaie n aparatele de masurat cu o
precizie nalt,

m=(n1-n2)l/
Interferometru Michelson

diferenta de drum optic e

=2n1(l1-l2). Deplasarea unei oglinzi la distanta /4 duce la
aparitia minimuluide interferenta. Erorile la asfel de masurari
sunt de ordinul 10-7m.

38 radiatia corpului absolut negru. Teroia clastica. Leg.

Kirgoff. Leg Sten-Bolman. Legea de deplasare lui Wien.
Formula lui Rayleight-Jeans. Wien. Form. De interpolare
Planck. Teoria cuantica elementara. Tranzatiile cuantice.
Tranz spontane si stimulate. Coeficientii lui einsteinconditii
de echilibru. Formula Planck pt radiatia corpului absolut
negru.
Dupa ce a fost stabilit Legea lui Kirchof
rd = ar0d sau r /a=r0.
A devenit clar ca problema de prim ordin n teoria radiaiei
termice este determinarea funciei Kirchof r0(,T) Adic a
dependenei densitii spectrale a radianei energetice r0
a unui corp negru de temperatura T i de frecvena de radiaie
. Dar s-a reuit mai nti de a soluiona o alt problem, mai
simpl de a gsi dependena radianei Re0 a corpului negru de
temperatura lui. L. Boltzman aplicnd metoda termodinamic a
demonstrat n mod teoretic c radiana energetic a corpului
negru este proporional cu temperatura sa la puterea a patra:
Re0=T4 unde este constanta Stefan- Boltzman. Legea aceasta
a fost numit Stefan-Boltzman
fiind c D.Stefan ajunge la aceiai concluzie n mod
experimental.
Legea de deplasare a lui Wien
m/T=b1 sau m=b/T - Lungimea de und m corespunzatoare
valorii max a densitii spectrale a radianei energetice r 0a a
corpului negru este invers proporional cu temperatura lui
termodinamic:
Formula lui Rayleigh Jeans

2RT 2
Re0 r0 d
d
2
C
0
0

Formula lui Wien r00=3f(/T)

Unde f(/T) este funcia a raportului dintre frecvena de radiaie
a corp. Negru i temperaturii lui.
Din confruntare formulei Lui Planck

2 2 0 /
r
c 2 e 0 / kT
0

a/T

cu formula lui Wien r0 3e

rezult ca expresia

0 /
2
c 2 e 0 / kT 1
trebuie s depind de raportul /T. Deci cuanta de energie este
proporional cu frecvena :

h
0

unde h este o constant universala numit const lui Planck

Expresia defenitiv a formulei lui Planck

2 2
h
r
c 2 e h / kT 1
0

m = 0, 1, 2
m Zone fresnel
Zona Para
Zona impara

39 Difractia luminii. Principiul Hugens Fresnel. Defractia

Fresnel. Metoda zonelor lui Fresnel. Calculul graficului
amplitudinii. Dif lui fresnel produs de o deschidere circulara
intrun ecran opac de un ecran circular opac, de marginea
rectilinie a unui semiplan opac. Retreeaua zonata ca o lentila.
Dificultatille metodele zonelor lui Fresnel
Difracie luminii este diviere de la propagare rectilinie a
undelor de lumin n rezultatul careia are loc ocolire
abstacolelor, dimensiunile carora snt comparabile cu
lungimea de und luminoas, iar acesta e foarte mic.
Principiul Huygens-Fresnel
Orice punct a suprafeei de und este o surs de unde secundare
sferice care sunt coerente ntre ele i suprafaa de und n moment de
timp t+t reprezint nfauratoare suprafa de unde secundare.
(Suprafaa de und este log geom a punctelor care oscileaz n aceiai
faz).
Difracie Fresnel de la o gaur circular

r0

a
b
calc grafi al amplitu. Ampl si faza rezultanta se poate de determinat
grafic, se face asa: fiecare zona Fresnel se divizeaza in N zone mai
mici cu amplit egale, defazajul dintre doua zone fiind =/N

in fig 1 este prezentat amplntudinea de la prima zona Fresnel, iar in

fig 2 OA este amplitu de la doua zone Fresnel si OC o infinitate de
zone.

ab
m
ab

Difra la marginea rectilinie a semiplan opac

Zonele lui Fresnel 21, 11,1,2 se aleg sub forma de fisie ingusta paralel
cu marginea rectilinie a semiplanului A. Pt punctul P se deschid in
stinga un numar finit de zone, in dreapta o infinitate.
Metoda graf de calcul a amplitu rezultante duce la asa numita spirala

Ap ak ak1
k 1

k 1

Cornu,
Sunt 2 dificultati in metoda zonelor fresnel: 1 la Fresnel actiunea
undei inferse se exclude, adica se considera doar partea frontului de
unda suma orientata spre punctulde observatie P, 2 metoda Fresnel nu
apreciaza corect faza undei. Faza pe frontul de unda se considera
nula prin defenitie. Ea defera de cea reala cu .
45.Proprietile ondulatorii ale particulelor. Ipoteza lui de Brogle i
confirmarea ei experimental. Difracia electronilor , atomilor i
moleculelor,neutronilor. Proprietile undelor de Broglie.
De Broglie a emis ipoteza conform creia toate particuleel
materiale au nu numai proprieti corpusculare dar i ondulatorii.
Relaiile care leag aceste proprieti trebuie s fie relativist
invariante. Starea de micare a unei particule materiale se
caracterizeaz prin vectorul cuadidimensional a energiei-impulsului(

p x , p y p z , iE / c

S/n viteza de faz a undei viteza cu care deplaseaz punctele undei

avnd aceiai faz constant. Din condiia Et-px=const obinem
dx
E mc 2
c
vf
c
dt
p
mv
v
viteza de faz:
, unde v este viteza
particulei. Deoarece v<c viteza de faz aundelor De Briole este mai
mare ca viteza luminii n vid. Viteza de faz nu caracterizeaz viteza
de transport a energiei i masei.
Acest transport e caracterizat de viteza de grup a undelor De Broile.
Un grup de unde plane a cror nr de und sunt cuprinse ntr-un
interval destul de ngust poate fi reprez: (1)

1
( x, t )
2

sau E=h i p=hk, unde p i k sunt

vectorii tridimensionali ai impulsului sau vectorului de und, iar h
este constanta lui Plank. Proprietile ondulatorii ale particulei cu
impulsul p i energia E sunt descriese de unda plana
i
(r , t ) A exp( ( Et p r ))
h

A(k ) exp( i[ (k )t kx])dk

Dac amplitudinea A(k) este diferit de zero a valorilor nr de und k

n apropiere de k0 putem dezvolta (k) n punctul k0 i ne vom limita
la primul termen (2)

d 0
dk 0

(k ) 0 (k k 0 )

exp i 0 k0 d 0 dk0 t *

). Unda plana se caractrizeaz de mrimile

kx,ky.kz. Relaia relativist dintre aceti doi vectori trebuie s aib
forma:

px p y pz E

h
kx k y
kz

1
2
Atunci (3) :

A(k ) exp ik

d 0
t
dk0

( x,0)

1
2

Formula (1) pentru t=0:

pachetul n mom iniial. Din (4) rezult (5)

dk

A(k ) exp( ikx)dk

(4)-


d 0
ik x
t dk
dk 0

d 0
x
t ,0
dk 0

1
2

A(k ) exp

d 0
x, t x
t ,0 *
dk 0

exp i 0 k 0 d 0 dk 0 t
atunci
Amplit pachetului de unde:

d 0
x, t x
t ,0
dk
0

Prin urmare ,pachetul de unde n 1 aprox se mic fr ai schimba

forma. Viteza cu care se deplaseaz s/n de grup i este egal cu

c acesta e format de fascic de electr i nu de radiaia Rontgen

secundar ntre pelicul i placa fotografic se creaz un CM. CM nu
deformeaz figura de interferen dac acesta e creat de radiaia
Rontgen. Aceasta arta c fig de difracie e condiionat de electr i
nu de difracie.
Exper de interferen cu el i fascic mol.
Lungimea de und De Broblie este invers propor cu masa partic.
Prin urmare pentru aceasi vitez l.u. a neutr sau mol este de mii de
ori m mic dect l.u. a electr. De aceea pentru a observa difracia
particulelor grele trebuie s folosim particule cu viteze destul de
mici.
n cazul neutr pot fi folosii neutr termici adic neutr energia crora
este de ordinul enegiei mol gazului la temper camerei. n acest caz
l.u. a neutr este de ordinul 10 -10 metri. Intensit fascic de neutr
reflectai de cristal se msoar cu ajutorul contoarelor de neutr. Neutr
pot fi nregistai cu ajutorul plcilor fotografice. Prin metode
analogice au fost realizate experiene cu fascic mol. Exper cu fascic
de neutr i fascic mol au confirmat ec lui De Broglie n cazul aplicrii
lor la particule grele.

v g d dk dE dp

.
Experienele lui Davisson i Germer
sa studiat reflexia fascic de electr pe suprafaa unui cristal. n 1 caz
asupra unui monocristal au fost ndreptai electr avnd o energie de
cteva zeci de eV. Variind unghiul de inciden sa nregistrat variaia
intensitii fascic reflectat. n al 2 experiment se meninea const
unghiul sub care cdea fascic de electr i se msura intensit fascic
reflectat n depend de energia electr Rez acestor experim au
confirmat cantitativ justeea formul de Broglie
Exper lui Thomson si Tartakovski
Pentru a studia difracia electr T-T au folosit metoda lui DebyeScherrer. Cnd un fascicol de electr strbate o pelicul metalic de
structur policristalin atunci n urma difuziei de electr pe o plac
fotografic trebuie s se obin un sistem de inele de interferen. n
exper lui TT un asemenea sistem s-a observat. Pentru a ne convinge

46 .Descrierea sistemelor atomice pe baza mec

cuantice.Noiune de stare cuantic i caracterizarea ei cu
ajutorul func de und. nterpretarea probabilistic a func de
und. Deosebire dintre descrierea cuantic a mic i
descrierea clasic. Princ suprapunerii strilor. Relaiile de
nedeterminare. Ec Schreodinger p/u stri staionare i
temporal.
P/u a obine spectrul energetic a at de H2 n teor lui
Schrodinger i de a compara aceste rez cu rez. teor. lui Bohr
trebuie s soluion ecuaia lui Schrodinger:

 h 2 ( r )
2m

V (r ) (r ) E (r )

unde V(r)=-ze2/2 este potenialulp/u at de H2 astefel putem

obine valorile proprii i func propr. p/u electr atom de H2 .
St de mic a unei partic care nu se schimb n timp i n care
energia partic este const s/n staionar i este descris de ec lui

2 (r ) (2m / h 2 )[ E E p (r )] ( r ) 0
Schrodinger
n Mec Clas prin mic unei partic se nelege ca deplasarea ei
cu timpul n spaiu. n MC mic partic are un sens mai larg
filosofic, ca o schimbare n general.
De aceea, mic e legat nu de aflarea n st staionar ci de
schimb st staionare. Aceasta are un sens adnc deoarece n
lume se petrece ceva numai atunci cnd ceva se schimb.
St staionare nu reprez nici un fel de evenimente n limba
fizic, ns permit nelegerea i descrierea evenimentelor ce au
loc n lumea fizic. St staionare constituie mom de pornire
fundam al descrierii lumii fizice. Din propr fizice ale st
staionare rezult cond pe care trebuie s le satisfac f.u.
(x,y,z) care descrie st staionar.
F.u. fiind sol unei ec liniare, este determinat cu o exactitate de
pn la un factor const, care poate fi ales astfel nct s fie
2

*
satisfcut
interpretarea
func
ca densit de probabil. ntruct *dxdydz este probabil de a
*
dxdydz 1
gasi partic n elem de volum dxdydz, condiia
arat c partic exist i se afl undeva n spaiu Ec.lui
Schrodinger temporal poate fi scris astfel:

h ( r ,t )
i
t
h
2m

2 E p (r , t )

Legitile statistice ale fiz clas snt o consecin a interac unui

nr mare de partic, mic fiecreia dintre ele fiind descris de
legile dinamice ale mec clas. Cu totul altfel se prezint lucrurile
nc cazul legit. statist. n MC, care exprim propriet. part.
micropart. individual. i au loc chiar dac exist o singur part.
Dac avem un ir de stri posibile ale unei particule ce se
deosebesc prin valoarea oricrei mrimi fizice ce se descriu de
1,2...n atunci conform principiului superpoziiei avem:
n

C i i
i 1

unde Ci-const complex.Valorile medii a mrim observab n

MC sunt definite de mediile cuant de la operat respectivi ce
coresp mrim fizice clas. Valor medii nu depind de
reprezentarea n care sunt calculate, iar operat depind de
reprezentarea

c i p p i
p c p p

p
r
unde
Msura abaterilor ptratice sunt disperse i n MC ele s/n
incertitudini sau nedeterminri. Incertitudinile micropart sunt
dependente. Aceste mrimi sunt legate prin relaiile
Heisenberg.

( x ) 2

( p ) 2

h
2

47 .Cele mai simple prob unidimensionale ale MC. Groapa de

potenial unidimensional. Oscilatorul armonic liniar. Bariera de
potenial dreptunghiular efectul de tunel.

Sa examinm micarea el ntro groap de potenial cu pereii

destul de mari Scopul este de a obine spectrul enegetic al el n
groapa cu limea l i funciile de und. Cunoscnd func de und
putem determina dens de probab -2 sau probab el n anumite stri
energetice. Astfel p/u (x) vom obine urmtoarele cond de frontier.
(0)=(a)=0 Se soluioneaz ec lui Shrodinger

d 2 / dx 2 2 0
n interiorul gropii i innd cont de cond de frontier se obin f.de
und p/u aceast stare care are aspectul 1(r)=Asin(x/a) ,f. de und a
st fund nu are noduri, adic nu devine = cu 0 n interiorul regiunii
examinate, dar poate deveni = 0 numai la frontier. Energ min crete
cu micorarea dimensiunilor liniare a gropii. Iar p/u groapa
unidimensional de adncime finit p/u x<0 energ pot devine infin.
ntro groap pot de adncime fin exist un nr finit de valori propr ale
energiei.
Particula care efectuaz oscilaii armonice s/n oscilator armonic Ei
joac un rol inportant la stud oscilaiilor mici a sistemelor n
vecintatea poziiei de echilibru. Oper Hamilton p/u oscilatorul liniar
are
urmtorul
aspect
n
teor
cuantic

H p 2 /( 2m) m 2 x 2 / 2
Iar p/u ec Schrodinger

2
n

dx C n2

h /( m ) *

H n2 ( ) d 1

Cel mai simplu caz de barier de pot unidimensional este de form

dreptunghiular i dependena pot de coordonat are forma:
-<x<0 .U=0, 0<x<a , U=U0
a<x< , U=0
Fenomenul de trecere a particulei prin bariera de potenial s/n
fenomen de tunelare. Pentru al descrie se ntroduce noiunea de
transpare D al barierei de potenial. Dac calculm ca i n optic
intensitatea Iin a undei De Broglie incidente i intensitatea I tr a undei
ce a trecut prin barier, atunci dup definiie, se numete transparen
a barierei de potemial mrimea:
D=Itr/Iin
Ea poate fi considerat ca probabilit trecerii undelor de Broglie prin
bariera de potenia. Ca i n optic poate fi introdus coeficientul de
reflecieR, astfel c D=1-R. Calculele arat c transparena barierei
de potenia depinde de forma barierei i nlimea ei. Transparena
barierei de potenial de forma dreptunghiular de nlimea U 0 i
limea L este

d 2 / dx 2 ( 2m / 2 )( E m 2 x 2 / 2) 0

D D0 exp( h2 2m(U 0 W ) L)

Energia p/u oscilatorul armonic este

En=h(n+1/2) , n=0,1,2.... Energia min a unui oscilator liniar nu este
egal cu 0 ceea ce este n acord cu cerinele relaiei de nedeterminare.
Funcia de und n ce aparine valorii proprii En se exprim prin
formula:

unde m este masa

particulei, W- energia ei. Efecutul de tunel poate juca rol important
n acele cazuri cnd transparena barierei este considerabil, adic
coeficientul de reflecie este mic.

n ( x) Cn exp( 2 ) H n ( )
Coeficieniid de normare
Cn se determin din condiia:

 dydz 1
*

48 .Electronul n cmpul de fore centrale. Cuantificarea

momentului impulsului. Nivelele energetice ale atomului de
hidrogen i ale atomilor hidrogenoizi. Numerele cuantice.
Clasificarea strilor electronului. Spectrele atomului de hidrogen
i atomilor hidrogenoizi.
Strile staionare ale unei particule (electron)ce se mic ntr-un
cmp cu simetrie central, se descriu prin ecuaia lui Schrodinger,
care are aspectul

2 ( 2m / h 2 ) E E p ( r ) 0

r
2 dR
dr

2m
h2

r 2 E E p (r )

Y1 2 , Y
Deoarece prile stng i dreapt ale acestei egaliti depind de
diferite variabile independente, atunci aceste pri fiecare aparte
trebuie s fie egale cu una i aceeai const. care e notat prin .
Astfel, pentru funcia radial R i funcia sferic Y(,) obinem
ecuaiile:
1 d
r 2 dr

(r 2

dR
dr

) { 2hm2 E E p (r )

r2 }R 0

1
sin

sin12

(1)

sin
Y
2

Rdr 1

Y 0
(2)

sin d Y

Y d 1

ss
Din (2) innd seama de mrimea =l(l+1) urmeaz c valorile
L z

proprii ale operatorilor i vor fi respectiv egali cu:

L2=hl(l+1) (l=0,1,2,...)
Lz=hm (m=0, 1,2, 3, ... l)
Ultimele dou formule reprezint valorile cuantice ale modulului
momentului impulsului i proieciei momentului impulsului unei
particule pe axa Z.
Atomul de hidrogen
-atomul este un sitem stabil;
-atomul emite energie numai n condiii anumite;
-spectrul radiaiei atomului este linear i este legat cu structura i
proprietile nveliului su electronic.
Aceste concluzii se refer nu numai la atomul de hidrogen , ci i la
ali atomi.Pot exista acele orbite electronice pentru care momentul
cinetic orbital n micarea electronului pe orbita circular este un
numr ntreg

I n
Y

L2

Enegia potenial Ep(r) n cazul acesta depinde de distana dintre

particul i centrul de for. Dac vom trece de la coord. carteziene la
cele sferice, atunci ecuaia Schr. se va separa:
1 d
R dr

Condiia de normare pentru funcia de und

va trece la dou ecuaii:

I n meV n rn n

1* ze 2
m eV n rn V n
4 0

Vn

2
1
ze 2 meV n
*

4 0 r 2
rn
n

ze 2
4 0

1
n

n=1,2,3..(5) Energia atomilor hidrogenoizi se cuantific:

m eV n2
ze 2
E Ec E p

2
4 0 rn
4
1
2 e me
z
* 2
2 2
8 0
n

En

,unde n=0,1,2,..

Ll h l (l 1)

E n 1 ( H ) 13 .56 eV
Spectrele de emisie ale gazelor incadescente snt lineare . Studiind
spectrul linear al hidrogenului s-a stabilit c lungimile de und ale
celor nou linii spectrale cunoscute n acea vreme satisfac formula

l=0,1,2,..n-1
Lz=hm, unde m=1,2,3,..l
Se poate ntmpla ca pentru aceeasi energie (acela n) se obine p/u
diferite valori a numerelor cuantice orbitale (l) i magnetice (m),
adic pentru diferite funcii n,l,m(r). Acest fenomen poart denumirea
de degenerare.Gradul de degenerare p/u sist. energetic cu un anumit
n este det de nr de valori independente pe care le primete l i
respective m. Sumnd acest set de valori p/u un anumit n :
n 1

1
1
1
* R

n2
2

(2l 1) 1 .. 2n 1 n

l 0

R 10973731 ,77 m 1 ; n 3,4,5... *

Astfel gradul de degenerare p/u un astfel de n fix este n2.

este numrul de
und. Frecvenele liniilor spectrale de emisie ale unui atom oarecare
pot fi prezentate ca diferen a doi termeni;Cercetrile minuioase ale
spectrului hidrogenului au artat c el conine nc patru serii de linii
spectrale.
Prin urmare, toate formulele seriale ale spectrului hidrogenului pot fi
exprimate prin formule unice:
1
1
1
R

n2
m

k 2 me e 4 z 2
2h2 n2

1
1

n2
m

sau
Avnd trei grade de libertate p-u el. Atomului de H 2 obinem trei
numere cuantice: n,l,m

50.Structura i proprietile moleculelor. Strile electronice

ale moleculelor i clasificarea lor. Rotaia i vibraiile
moleculelor biatomare i poliatomare. Spectrele de rotaie, de
vibraie i spectrele electronice ale moleculelor.
Molecula const din cteva nuclee atomice i electroni, care
se afl ntro interaciune reciproc i sunt repartizai ntrun
anumit mod n spaiu. Exist mai multe feluri de mol:
monoatomice i biatomice.
Strile electronice ale mol se clasific tot aa ca i strile
electronice ale atomului. Unul din cele mai simple cazuri este
cazul mol axial-simetrice. n cmpul de simetrie axial proiecia
sumar a mom impulsului orbital al electronului pe axa
moleculei se conserv i strile electronice a mol pot fi
clasificate dup valoarea modulului acestei proiecii. De obicei
n loc de a indica valoarea numeric amodulului proieciei
acestei stri se sciu cu litere greceti majuscule ,,,,. n
afar de valoarea proieciei mom orbital al electronilor pe axa

mol strile electronice se mai deosebesc prin spinul sumar S al

tuturor electronilor. La neglijarea interaciunii spin orbit nivele
energetice nu depind de proiecia spinului i sunt degenerate.
Momentul de inerie al mol n raport cu axa ce trece prin
centrul de mas perpendicular pe linia dreapt, ce trece prin

J m1 r12 m1 r22

atomi, este:
Pentru estimarea ordinului
mrimii energiei de rotaie se ea molecula de CO . Cea mai
mic energie de rotaie este Ei=5,07*10.-4eV. Lund n
consideraie c la temperatura camerii kT=2.6*10-2eV energia
poate fi caracterizatca fiind foarte mic.
Pentru existena unei stri stabile a mol trebuie ca Ep(R) n
funcie de distan dintre atomi s aib min. Distana R0 ,
corespunztoare min Ep este distana dintre atomi n echilibru
stabil. La variaia distanei apar fore, care tind s restabileasc
echilibru. Schema nivelelor energetice este reprezentat n
figur: Trebuie s menionm i prezena energiei nule de

~
E n 0 ( n 1 / 2)

vibraie, care se obin din formula

cnd
n=0 ,i principiul de incertitudine, adic nu se poate simultan
fixa poziia i energia atomului. Un punct material are 3 rade de
libertate. Molecula compus din N are 3N grade de libertate
dintre care 3 grade de libertate aparin micrii de translaie a
centrului ei de mas, iar 3 grade de libertate-micrii de rotaie
a moleculei ca un tot ntregn jurul a 3 axe reciproc
perpendiculari Celelalte 3N-6 gr de lib descriu micrile
relative ale atomilor n interiorul mol i sunt grade de lib
interne ale micrii mol.Fiecare gr de lib intern posed un
anumit nr de moduri al oscilaiilor. Molecula de ap este o mol
neliniar i deacea posed 3N-6=3moduri de vibraie.Modul 1
este o vibraie de curbare simetric, moda 2- ntindere i
comprimare simetric, moda 3-vibraie de diformaie
asimetric. Molecula de CO2 este liniar i posed doar 2

mode.Se poate ntmpla c ntro mol poliatomic complex snt

grupe de atomicare se mic ca un tot ntreg, atunci oscilaia
unui grup ntrg de atomi constituie o vibraie normal a mol,
caracterizat de frecvena sa.
Exist 3 factori fizici, care determin strile energetice ale mol.
1.Rotirea mol ca un tot ntreg
2.Micarea vibratorie a atomului
mol unul n raport cu altul.
3.Schimbrile n structur a mol.
Distanele dintre nivelele de energie de rotaie sunt
foarte mici. Ele sunt de ordinul 10-3 eV i tranziiile ntre aceste
stri genereaz radiaie cu lungimi de und cuprinse intre
0,1mm i 1cm. Distana dintre nivelele de energie de vibraie e
aproximativ cu 2 ordine mai mare i constituie cca 0,1eV
Tranziiile ntre aceste nivele corespund lungimilor de und de
la 1m pn la 0,1 mm .
52.Proprietile generale ale nucleelor atomice. Energia de
legtur a nucleelor. Formula semiimpiric a lui Wezseker.
Nuclee stabile i radioactive. Spinul i momentul magnetic a
nucleului. Magnetonul nuclear.
S/n nucleu partea central a at n care e concentrat practic
toat masa at i sarcina electric pozitiv. Nucleele tuturor at
sunt alctuite din particule elementare protoni i neutroni, care
sunt considerate ca 2 stri de sarcindiferite ale unea i aceai
particule ce poart numele de neuclon. Sarcina nucleului este
egal cu Ze unde e-sarcina protonului, Z-numrul de ordine al
elementului chimic,egal cu numrul de protoni n nucleu.
Numrul de nucleolidin nucleu A=N+Z este numit numrul de
mas. Nuclele cu acela Z dar cu A diferit sunt numii izotopi,
iar dac invers atunci sunt numii izobari. Dimensiunea
nucleului este caracterizat de raza nucleului care are sens
convencional, deoarece suprafaa lui are un caracter difuz.
Formula impiric p/u raza nucleului este R=R0A1/3. Densitatea

substanei nucleare este de ordinul 1017 i este constant pentru

toate nucleele.
Nucleonii din nucleele atomice sunt fermionii i spinul lor
egal cu h/2. Nucleul atomului are un moment cinetic propriu-

Lnucl l (l 1)
spinul nucleului, egal cu
unde l- numrul
cuantic al mom cinetic (de spin) total. Numrul l ea valori
ntregi sau semintregi. Particulele din componena nucleului au
mom mag proprii care determin mom mag Pm nuc al nucleului
ntreg. Unitatea mm mag ale nucleelor este magnetonul nuclear
n=eh/(2mp) Magnetonul nuclear este de mp/me=1836,5 orimai
mic dect magnetonul lui Bohr, de unde =>c propr mag ale
atomilor sunt determinate de propr mag ale electronilor si.
Energia de legtur a nucleului este determinat de lucrul ce
trebuie de efectuat p/u a descompune nucleul n nucleoni fr a
i se comunica energie cinetic. Eleg este egal cu diferena dintre
toate energiile nucleonilor liberi care formeaz nucleul i
energia lor n nucleu. m=Wleg/c2 defect de masi
caracterizeaz micorarea total a masei la unirea nucleonilor n
nucleu. Defectul de mas este unitatea de msur a Eleg a
nucleului Wleg=mc2=[Zmp+(A-Z)mn-Mn]c2 Eleg specific a
nucleului wleg este numit energia de leg ce revine la un nucleol:
wleg=Wleg/A Pe msura creterii numrului de nucleoni n nucleu
energie de leg specific se micoreaz. Weizeker a admis c
energ de leg trebuie s fie propor cu nr de part n nucleu

Wl A

.
Nucleonii au form i o for care in pe suprafaa at :
W s A 2 / 3
.Acioneaz fore de respingere i protonii
acioneaz cu o for coulombian:

z2
W 1 / 3
A

z z 1 z 2
;

We A A
Cele

WzN

mai

2/3

z A
2

stabile

z
2

1 / 3

nuclee

sunt

z=N=A/2

/A

; unde este coeficient de

respingere.
un parametru care determin stabilitatea nucleului

W A 3 / 4
A

z
2

We A A 2 / 3 z 2 A 1 / 3

/ A A 3 / 4

ec. Weizeker.
Nu orice nucleu at exist ntrun interval t datorit F. de
atracie dintre prot i neutr. Sunt stabile numai acele nuclee at,
n care nucleul dat ar fi putut s se transforme spontan.
53.Radioactivitatea naturala si artificiala. Caracterul statistic al
dezintegrarii. Legea dezintegrarii radioactive. Serii radioactive.
Radioactivitatetransformarea izotopilor nestabili ai unui elem
chimic in izotopii unuialt elem nsoit de emisia unor particule.
Radioactivit natural se observ la izotopii nestabili din natur.
Radioactivitatea artificialcea a izotopilor ce se ob. n urma
reaciilor nucleare. De obicei toate tipurile radioactivit sunt
nsoite de emisia radiaii . Nucleul supus transform
raddioactivenucleu-tat, nucleul derivat (nucl-fiu) cel rezultat

in urma reaciei. Legea dezintegr radioact ne spune c num de

dN Ndt

atomi care se stransform n timpul dt este:

;
integrnd se ob: lnN=-t+const; =>N=N0e-t; N0-num iniial(t=0)
de nuclee n volumul dat de subst, N-num n momentul t, -const
de dezintegr (probab de dezint a unui nucleu n t=1s). Num de
atomi dezintegr in timpul t este: N0-N= N0(1-e-t). Deoarece const
de dezint nu depinde de cond exterioare i numrul nucleelor
dezintegrate n interv dt este proporional cu num nucleelor
radioactive=>c dezint radioact este un proses statistic, iar
dezintegr nucl dat este un evenim aleatoriu ce are loc cu o anum
probab. Perioada sau timpul de njumatire T 1/2timp n care
cantit ini de nuclee a subst radioact date se reduce la jumtate:
T1 / 2

ln 2 0.693
1

0.693 ,

-timp mediu de via a izotopului .T 1/2

a subst cunoscute n prezent oscileaz ntre 3*10 -7s 5*1015ani.n
natur exist 3 serii sau familii radioactive, care au drept substan
iniial 92U238(seria uraniului), 90Th232(s. toriului) i 89Ac235(s.
actiniului).Dup un lan de deuintegr. i toate cele 3 cazuri au
drept produse finale izotopii plumbului: 82Pb206, 82Pb208, 82Pb207;
Familia neptuniului 93Np237 a fost ob pe cale artificial i are ca
ultim descendent izotopul 83Bi209. n cazul echilibrului dinamic
dintre substana primar i cea secundar dN s/dt=0 i se respect
condiia de echilibru radioactiv: p Np=sNs; Produsul A=N este
numit activitate a substanei radioactive date i e egal cu num de
dezintegr pe secund. Activit.raportat la o unitate de mas poart
numele de activitate specific.
56. Radiaia gama. Izomeria nuclear. Conversia intern.
Efectul Mossbauer i aplicaiile lui.
Radiia gama - o radiaie electromagnetic din care se emite la
tranziiile nucleelor din stri energetice excitate in starea
fundamental sau n stri energetice mai puin excitate ct i la
reaciile nucleare. Radiaia gama reprezint o radiaie
electromagnetic de lungimi de und foarte scurt ce nu

depete 10-12 nm. Radiaia gama nu este un tip de

radioactivitate independent ci este nsoit de procesele de
dizintegrare i i nu cauzeaz variaia sarcinii i numrul de
mas ale nucleelor.S-a stabilit c radiaia gama este emis de
nucleul secundar care n momentul crerii sale este excitat.
Radiaia gama este confirmat de legitile conversiei interne a
electronilor efectul fotoelectric pentru electronii din paturile
interne ale atomului sub aciunea radiaiei gama a nucleului
respectiv. Electronii emii datorit acestui efect se numesc
electroni de conversie. Sunt cazuri cnd energia total a
radaiei gama se consum pentru conversia intern i nu se mai
observ radiaia gama ci numai electroni de conversie.
Conversia intern provoac pierderea electronilor din stratul
intern al atomului i creeaz condiii pentru emisia liniilor
spectrului Rntgen caracteristici. Msurarea energiilor
electronilor de conversie au permis s se ncredineze c
nucleul emite o anumit radiaie monocromatic gama adic
spectrul radiaiei gama este liniar. Radiaia gama produce o
aciune puternic asupra substanelor. Aciunea radiaiei gama
este apreciat cu ajutorul dozei de radiaie raportul dintre
energia radiaiei i masa substanei iradiate. Puterea N a dozei
de expoziie este mrimea egal cu raportul dozei de radiaie de
expunere la intervalul de timp n care a fost primit aceast
doz.
Durata finit de via a strilor energetice excitate ale nucleului
are ca urmare nemonocromatismul radiaiei gama care nsoete
tranziia nucleului din starea excitat n cea normal. Acest
nemonocromatism poart numele de lrgimea natural a
liniei radiaiei gama, iar nedeterminarea W a valorii energiei
strii excitate este numit lrgime natural a nivelului
energetic al nucleului. Absorbia de rezonan a radiaiei gama
de nucleiele atomice este numit absorbia de nucleu a
fotonilor de o aa frecven c energia a fotonului este
egal cu diferena energiilor undelor din strile excitate i a

strii fundamentale a nucleului. n procesele de emisie i

absorbie a fotonilor gama de nucleu se ine cont de reculul
nucleului. La trecerea nucleului din starea excitat cu energia
W n starea fundamental fotonul capt energia:
Hem=Wf=W-Wnucl<W; Wnucl-energia de recul. n procesul de
excitare, cnd el trece din starea fundamental n starea cu
energia W fotonul gama trebuie s posede energia: Wf
=habs=W+Wnucl>W. Frecvenele n maximile liniilor de emise
em i a celor de absorbie abs sunt deplasate una fa de alt cu
mrirea abs=em= astfel c h = 2Wnucl. Energia de recul
Wnucl a nucleului este determinat de impulsul fotonului p f care
in procesele de emisie i de absorbie a fotunului gama este
egal
cu
impulsul
nucleului
(pf=pn)
2
2
Wnucl=p nucl/2Mnucl=pf /2Mnucl=(h/c)1/2Mnucl.
Micorarea
brusc a energiei de recul a nucleiilor la emisia i absorbia
radiaiei gama are loc atunci cnd aceste procese se observ la
nucleele ce aparin reelei cristaline adic se afl n stare legat.

comportare asemntoare cu o pictur de lichid, se bazeaz pe

urmtoarele proprieti ale nucleului:

Nucleul are un volum bine delimitat;

Numrul de nucleoni din unitatea de volum, distana medie

dintre nucleoni i densitatea materiei nucleare au aceleai
valori pentru toate nucleele;

Forele de legtur dintre nucleoni sunt fore cu raz mic

de aciune, ele exercitndu-se numai ntre un numr limitat
de nucleoni;

Nucleonii din stratul superficial exercit o tensiune

superficial, la fel ca moleculele din stratul de la suprafaa
unei picturi de lichid.

57.Modelele nucleului.Clasificarea modelelor

nucleare.Argumentarea fizica a modelului nuclear de
paturi. Studiile asupra proprietilor nucleelor i fenomenelor
nucleare, n general, au condus la elaborarea unor modele
nucleare pe baza crora s se poat explica unitar comportarea
nucleelor. Exist dou modele nucleare clasice mai importante:
modelul nuclear n pictur i modelul pturilor nucleare
precum i un model care mbin unele din caracteristicile celor
dou, dar explic i alte proprieti ale nucleului dect acestea,
i anume, modelul generalizat al nucleului.
Modelul nucleului n pictur, conform cruia nucleul are o

Conform acestui model, nucleul este presupus a fi o

pictur sferic de lichid nuclear incompresibil i care este
ncrcat electric cu sarcin pozitiv. Pe baza modelului n
pictur se pot explica apariia energiei de legtur a
nucleului precum i reaciile nucleare, fisiunea i fuziunea.
Nu se poate ns face nici un fel de evaluare asupra
niveleleor energetice ale nucleului. Pentru obinerea acestora i
confruntarea rezultatelor cu experiena s-a elaborat modelul n
pturi. Acest model are la baz aseriunea c fiecare nucleon
se deplaseaz ntr-un potenial mediu creat de toi nucleonii.
Acest potenial este de forma unei gropi simetrice
dreptunghiulare n cazul nucleelor grele i parabolice n cazul
nucleelor uoare.
Strile staionare ale nucleonilor aflai n groapa de potenial a
nucleului sunt caracterizate de un set de numere cuantice care
sunt ataate acelorai mrimi ca n cazul atomului: energie,

moment cinetic orbital, moment cinetic de spin precum i

proieciile acestor momente pe o ax fix. Aceasta revine la
atribuirea unui set de numere cuantice pentru fiecare stare
staionar a unui nucleon. Momentele cinetice orbital i de spin
ale unui nucleon se cupleaz conducnd la momentul cinetic
total al nucleonului j i apoi printr-un cuplaj j j se obine
momentul de spin al nucleului I . Calculele conduc la concluzia
ca nucleul este organizat n pturi distincte de energie, numrul
maxim de neutroni i protoni dintr-o ptur fiind, n ordinea
cresctoare a numrului pturii nucleare, dat de valorile: 2, 8,
20, 28, 50, 82, 126, numite numere magice. Rezultatul absolut
remarcabil al acestui model este faptul c nucleele pentru care
Z sau/i N iau valori din irul numerelor magice, au o larg
rspndire natural, fiind extrem de stabile. n schimb, nucleele
pentru care Z sau N difer cu o unitate fa de unul din
numerele magice, sunt instabile i abundena lor natural este
redus. Datorit faptului c anumite date experimentale nu au
putut fi explicate doar cu ajutorul unuia din cele dou modele
anterior mentionate, s-a elaborat modelul generalizat sau
modelul unificat al nucleului. Dup cum o arat i numele su,
acest model mbin unele din caracteristicile celor dou
modele, unele proprieti ale nucleului fiind explicate cu
ajutorul modelului n pturi, n special comportarea nucleonilor
din ptura extern, care este de tip uniparticul, ct i unele
particulariti specifice modelului n pictur (nucleul are un
miez ai crui nucleoni au o micare colectivizat). Cu ajutorul
modelului unificat a fost explicat apariia nivelelor energetice
de rotaie la nucleele cu pturi externe incomplete, acestea fiind
nuclee care nu prezint simetrie sferic, precum i existena
spectrelor de vibraie la unele nuclee. S-au obinut, de
asemenea, estimri mai exacte ale spinilor nucleari precum i
ale momentelor magnetice de dipol i de cuadripol ale unor
nuclee. Modelul n pturi a fost creat plecndu-se de la ideea
existenei unor micri individuale (descrise de funcii de und

de tip uniparticul) ale nucleonilor ntr-un cmp nuclear seif

consistent. Noiunea de cmp selfconsistent a fost introdus i
la atom i molecul. n cazul de fa ea exprim situaia n care
fiecare nucleon se gsete sub aciunea mediat a cmpului
generat de ceilali nucleoni din nucleu. Dar dac la atom sau
molecul s-a putut admite generarea cmpului selfconsistent de
fore cu caracter central, o astfel de ipotez nu mai rmne
valabil i n cazul nuclear. De aceea, suntem nevoii s
descriem acest cmp printr-o funcie potenial V(r), construit
ad-hoc, pe baza unor considerente inspirate de informaii
experimentale. Fr a expune calculele pe care le implic un
astfel de model, vom meniona totui c acest procedeu ne
conduce la punerea n eviden a nivelelor nucleonice
cuantificate, nivele care se grupeaz, ca i cele atomice, fiecare
grup coninnd nivelele care sunt cel mai apropiate energetic
ntre ele i care formeaz o ptur nuclear.

58. Reaciile nucleare. Metodele experimentale de studiu al

RN. Legile conservrii pentru RN. Mecanismele RN
Reacii nuclearetransform nucleelor atomice provocate de
interaciunea nucleelor unul cu altul sau cu partic elementare.
De regul la RN particip dou nuclee i dou particule. O
pereche nucleu-particul este iniial, a doua pereche final.
Notarea simbolic a reaciei nucleare: A+a=B+b, sau A(a,b)B,
unde A,B snt nucleul iniial i cel final, iar a,b-particula iniial
i cea final n reacie. n unele cazuri reacia poate decurge
neunivoc i de rnd cu reacia precedent se realizeaz schema
A+a=C+c sau A(a,c)C, sau alte scheme. Schemele posib de

decurgere a reaciei nucleare snt numite canale de reacie, iar

etapa iniial a reaciei-canal de intrare.
RN este caracterizat de energia de reacie nuclear Q egal
cu diferena energiilor perechilor final i iniial. Dac Q<0,
reacia este numit endoenergetic; dac Q>0 reacia este
numit exoenergetic. RN endoenergetic este posibil doar
pentru o energie minim(de prag)Wpr care ar provoca reacia
nucleului sau particulelor:

W pr

M A Ma
Q
MA

, unde MA este masa nucleului-int

nemicat, Ma-masa partic incidente pe nucleul dat.
n RN se respect legile de conservare a energiei, impulsului,
sarcinii electrice i a numerelor de mas. Legea conservarii
energiilor: suma energiilor totale ale particulelor care intra in
reacie este egal cu suma energiilor totale ale particulelor ce
rezult din reacia dat:

Eca moac 2 Ecx moxc 2

Ecy moyc 2 Ecb mob mobc 2
Dac energia cinetic a
particulelor ce intr n reacie este suficient pentru naterea
perechii nuclon-antinuclon, atunci numrul de mas poate s
varieze. n fizica nuclear exist legi specifice de conservare
care nu exist n alte ramuri ale fizicii. Eficacitatea reaciei
nucleare este determinat de seciunea eficace a reaciei date.
Mrimea are dimensiunea ariei i caracterizeaz
randamentul reaciei pentru o particul incident pe nucleu:

dn0
n0 N 0 dx

Aici se consider c ntr-o unitate de timp pe o unitate de arie a

seciunii transversale a substanei ce conine N0 nuclee ntr-o
unitate de volum cade un flux paralel ce conine n 0particule; dn0
este numrul acelor particule care au provocat reacia nuclear
n stratul de grosime dx. n dependen de caracterul
interaciunii particulei a cu inta A deosebim interaciunea
direct, cnd reaciile nucleare au loc dup schema A(a,b)B i
reacii ce au loc n dou etape cu formarea unui nucleu compus.
Nucleul compus este considerat drept un sistem statistic excitat
de particule ce se mic haotic. Schema reaciei nucleare cu
formarea nucleului compus:
A1
Z1

A1
Z1

unde
a

A2
Z2

X
-nucleul
A3
Z3

int

iniial, -particula proiectil,

-nucleu compus,
-nucleul
produs, b-particula emis din nucleu n urma reaciei. Dac

ab

, atunci are loc difuzia sau mprtierea particulei de

nucleu (elastic sau neelastic n dependen de energiile
ab

particulei de pn la intrare i dup ea). Dac

are loc
reacia nuclear n sensul adevrat al acestui cuvnt.
Timpul necesar ca nucleonul cu energia 1MeV s parcurg

n 10 21 s
distana egal cu diametrul nucleului este:
.
Prima reacie nuclear a fost realizat de Rutherford n 1919.
Unele nuclee ale azotului fiind bombardate cu particule , se
transformau n nuclee de oxigen, emind un proton:
14
7

X a ZA22 Y ZA33 C b

N ( , p )17
8 O

Reacia nuclear provocar de particulele accelerate artificial a

fost realizat pentru prima dat n 1932, ecuaia reaciei fiind:

7
3

neutronilor rapizi este cuprins ntre limitele 0,1-50MeV. Dac

Li ( p, ) 42 He

Este intereasant reacia:

14
7

N (n, p)14
6 C
, care decurge permanent n atmosfer,
14
6

datorit neutronilor formai de razele cosmice. Carbonul

se
numete radiocarbon , fiind -radioactiv cu perioada de
njumtire ~5600 ani. Acest izotop st la baza metodei
radiocarbonice de determinare a intervalelor de timp n
arheologie.
Caracterul interaciunii neutronilor cu nucleele este diferit
pentru neutronii rapizi i cei leni. Neutronii sunt numii rapizi
dac lungimea de und

, unde R-raza nucleului. Energia

, neutronii
snt numii leni. Energia lor nu depete 100keV. Cei cu
energiile cuprinse ntre 0,005-0,5 eV se numesc neutroni
termici. Pentru energii mai mici de 0,005 eV se deosebesc
neutroni reci i ultrareci.
Interaciunea neutronilor cu nucleele const n mprtierea
elastic a neutronilor pe nuclee, sau n captura lor de ctre
nuclee. La mprtierea neutronilor rapizi pe nuclee acetia
devin termici. Dac energia neutronilor termici coincide cu
energia nucleului compus, atunci are loc absorbia de
rezonan. Acest proces este pus la baza metodelor de obinere
a elementelor transuranice.
Reaciile nucleare provocate de nucleele accelerate ale
elementelor chimice au permis s se avanseze n sistemul
periodic al lui Mendeleev pn la elementul chimic cu numrul
de ordine Z=107.