1. Care sunt noţiunile fundamentale în Mecanica Teoretică?

Notiuni fundamentale: spatiul, timpul si masa.

Spatiul fizic este o forma obiectiva de existenta a materiei. MT adopta modelul

spatiului Euclidian tridimensional, infinit, omogen, continuu, izotrop cu metrica
ds2=dx2+dy2+dz2 .

Timpul fizic este o forma obiectiva de existenta a materiei. MT considera timpul infinit,
continuu, omogen, uniform, unidimensional si variind intr-un singur sens.

Masa este o masura a inertiei corpurilor aflate in miscare de translatie. Mecanica

clasica considera ca masa este constanta.

2. Care sunt diviziunile Mecanicii şi cu ce se ocupă ele?

Statica se ocupa cu studiul reducerii sistemelor de forte, determinarea conditiilor in

care un sistem de forte este in echilibru, studiul echilibrului corpului rigid si a sistemelor
de corpuri rigide.

Cinematica studiaza miscarea punctelor materiale, miscarea corpurilor rigide, fara a

lua in considerare cauzele care genereaza aceasta miscare.

Dinamica studiaza miscarea punctelor materiale, miscarea corpurilor rigide, luand in

considerare cauzele care genereaza miscarea.

3. Care sunt principiile mecanicii newtoniene? Enunţaţi!

1. Principiul inertiei - un corp isi pastreaza starea de repaus sau de miscare rectilinie
si uniforma, atat timp cat nu intervin actiuni exterioare care sa-i modifice aceasta stare.

2.Principiul independenţei acţiunii forţelor: Dacă asupra unui corp acţionează o forţă F, aceasta
imprimă corpului o acceleraţie a, dirijată după direcţia forţei, factorul de proportionalitate fiind 1/ m,
( m = masa corpului)

3. Principiul actiunii si reactiunii: Oricarei acţiuni îi corespunde o reacţiune egală şi contrară. Acţiunile
reciproce a două corpuri sunt întotdeauna egale şi îndreptate în sensuri opuse.

4. Ce înţelegeţi prin conceptul de „model al unui fenomen”? Daţi exemple.

Modelul unui fenomen ia in considerare partciularitatile principale ale obiectului,
lasand la o parte trasaturile secundare neesentiale. Exemple: punctual material,
solidul rigid, gazul ideal etc.
5. Cum definiţi conceptul de punct material?
Un corp material ale carui dimensiuni sunt mici(neglijabile) comparative cu
dimensiunile altor corpuri din problema studiata poate fi reprezentat printr-un pct.
geometric dotat cu masa corpului respective si se numeste punct material
6. Cum definiţi noţiunea de solid rigid? Detaliaţi tipurile de solid rigid.
Solidul rigid este un corp material care nu isi modifica forma si dimensiunile
geometrice oricare ar fi solicitarile la care este supu corpul. Exemple: bare, fire,
placi membrane, blocuri massive etc.
7. Ce este un sistem de referinţă inerţial?
Un SRI este un sistem de referinta ca are o miscare de translatie rectilinie si
uniforma in raport cu un sistem de referinta fix.
8. Este corectă formularea „forţa este cauza mişcării”? Explicaţi.
Formularea este corecta deoarece conform principiului inertiei, un corp isi
pastreaza starea de repaus daca asupra lui nu actioneaza o forta care sa ii
modifice aceasta stare. Deci, un corp se misca, doar daca asupra lui actioneaza
o forta care sa ii produca aceasta miscare.
9. Una din formulările celui de-al treilea principiu fundamental al Mecanicii teoretice
este: „acţiunile reciproce a două corpuri sunt întotdeauna egale şi îndreptate în
sensuri contrare”. În aceste condiţii, este corectă afirmaţia că „acţiunea şi
reacţiunea sunt în echilibru”? Explicaţi.
Afirmatia este corecta deoarece conform principiului actiunii si reactiunii care
spune: daca un pct. material actioneaza asupra unui alt pct. material cu o
anumita forta, numita FORTA DE ACTIUNE, cel de-al doilea va actiona asupra
primului cu o alta forta, numita FORTA DE REACTIUNE, cele doua forte avand
aceeasi marime, aceeasi dreapta support si sensuri contrare, deci ii produce
corpului o stare de echilibru.
10. Care este deosebirea între mărimile „proiecţii ale unei forţe pe axe” şi
„componentele după axe ale forţei”? Care este însă legătura dintre ele? Explicaţi.

Se numeste proiectie a unei forte pe o axa produsul scalar dintre forta si versorul
axei respective (este o marime scalara egala cu produsul dintre intensitatea fortei si
cosinusul unghiului dintre forta si axa)

Componenta a unei forte pe o axa - marimea vectoriala egala cu produsul dintre

proiectia fortei pe acea axa si versorul directiei pe care s-a efectuat proiectia:

Intre proiectiile rezultantei pe axele sistemului de coordonate si proiectile fortelor pe

aceleasi axe exista relatiile:

11. Ce reprezintă proiecţia unei forţe pe o axă? Explicaţi.

Se numeste proiectie a unei forte pe o axa produsul scalar dintre forta si versorul
axei respective (este o marime scalara egala cu produsul dintre intensitatea fortei si
cosinusul unghiului dintre forta si axa)

12. Definiţi şi explicaţi rezultanta unui sistem de forţe concurente? Cum se exprimă
modulul rezultantei şi direcţia?

Se numeste rezultanta a unui sistem de forte concurente, suma geometrica a fortelor.

Modulul rezultantei si directia:

13. Ce sunt două sisteme de forţe echivalente?

Doua sisteme de forte se numesc echivalente atunci cand se poate inlocui un
sistem care actioneaza asupra unui corp liber, cu celalalt sistem de forte fara a
modifica starea de repaus sau de miscare a corpului.
14. Formulaţi şi explicaţi Teorema proiecţiilor.

TEOREMA PROIECTIILOR: Proiectia pe o axa a rezultantei unui sistem de forte este

egala cu suma proiectiilor pe aceeasi axa a fortelor care alcatuiesc sistemul.

15. Ce condiţii trebuie să satisfacă două forţe astfel încât mărimile sumei şi diferenţei
lor să fie egale?
Pentru ca doua forte sa aiba suma egala cu diferenta lor trebuie sa fie
perpendiculare.
16. Pentru ca un punct material să fie în poziţie de repaus este suficient să se afirme
că această condiţie este realizată dacă sistemul de forţe concurente care ar
acţiona asupra lui, la un moment dat, are rezultanta nulă?
Nu este suficient, este necesar sa cunoastem si un sistem de referinta fata de
care ne raportam si daca in acest caz vectorul de pozitie al punctului material nu
se modifica atunci putem spune ca rezultanta fortelor este nula.
17. În ce condiţii problemele de echilibru ale punctului material au soluţii determinate
în mod unic?
 In conditiile in care exista o valoare limita a fortei P, pentru care punctul material
se pune in miscare.
18. Definiţi legile lui Coulomb
1. Valoarea forței maxime de frecare nu depinde de mărimea suprafeței de contact
dintre cele două corpuri, iar dacă se produce mișcarea, nu depinde nici de viteza
relativă.
2. Valoarea forței maxime de frecare depinde de natura suprafețelor in contact.
3. Valoarea forței maxime de frecare este proporțională cu mărimea reacțiunii normale
|N|, factorul de proporționalitate fiind coeficientul de frecare la alunecare µ. Legile
frecării de alunecare (legile lui Coulomb) |T|max = µ|N|
19.Sub ce aspecte legile lui Coulomb sunt criticabile?
Legile lui Coulomb sunt crticabile deoarece au un caracter aproximativ si se apropie de
realitate doar in cazul frecării uscate.
20. Definiţi axioma legăturilor
Operația de suprimare a unei legături şi de înlocuire a ei cu o forța de legătura 
AXIOMA LEGĂTURILOR Orice legătură geometrică poate fi înlocuită cu o forță
denumită forță de legătură sau reacțiune.
21. Ce reprezintă legăturile ideale?
Legăturile pentru care 𝑇̅=0 se numesc legături ideale.
22. Care sunt proprietăţile forţei de frecare?
Forța de frecare are următoarele proprietăți: Direcția ei este tangenta la curba sau se
găsește in planul tangent la suprafața de contact;
Sensul ei este contrar tendinței de alunecare;
Condiția de repaus a unui punct material este adevărată dacă valoarea forței de frecare
este inferioara valorii maxime: |T| ≤ µ|N|
23. Definiţi şi explicaţi Axiomele staticii solidului rigid.
1.Condiţia necesară şi suficientă ca două forţe aplicate unui corp (SR) liber să fie in
echilibru este ca cele două forţe să fie coliniare, egale ca mărime şi de sensuri opuse.
Cele două forţe formează un sistem echivalent cu zero
 2. Se poate, fără a modifica starea mecanică a SR, adăuga sau scoate un sistem de
forţe echivalent cu zero.

cele doua forte formează un sistem echivalent cu zero

24. Ce reprezintă forţa-vector alunecător? Explicaţi.
Forta vector-alunecator este forta care actioneaza asupra unui corp rigid este un vector
alunecator deoarece punctul ei de aplicatie poate fi oricare punct situat pe dreapta
suport a fortei.
25. Definiţi şi explicaţi momentul unei forţe în raport cu un punct.
Se numeşte moment al unei forţe în raport cu un punct fix O, produsul vectorial dintre
vectorul de poziţie care uneşte punctul O cu un punct oarecare de pe suportul forţei şi
̅ 0= 𝑟̅ 𝑥𝐹̅
forţă. 𝑀
26. În ce condiţii momentul unei forţe faţă de un punct rămâne acelaşi chiar dacă se
schimbă poziţia punctelor faţă de care este calculat?
Momentul unei forţe se schimbă dacă se schimbă polul din O în O1 :

27. Fiind dată o forţă F şi o axă paralelă cu ea, situată la o distanţă d, cât este
momentul forţei faţă de axă?
M=F x d
28. Definiţi şi explicaţi momentul unei forţe în raport cu o axă.
Momentul unei forţe în raport cu o axă, de versor u, este egal cu proiecţia pe acea axă
a momentului forţei calculat în raport cu un punct oarecare al axei respective.
29. Definiţi teorema lui Varignon.
Momentul rezultant calculat în raport cu un punct fix O pentru un sistem de forţe care
admite o rezultantă unică este egal cu momentul rezultantei sistemului de forţe calculat
în raport cu acelaşi punct O.

30. Ce reprezintă cuplurile de forţe? Prin ce se caracterizează acestea?

31. Pentru ce sisteme de forţe este adevărată teorema lui Varignon?

Valabilă pentru sisteme de forţe care admit o rezultantă unică (ex: forţe concurente,
forţe paralele, forţe coplanare).
32. În ce condiţii două cupluri situate în planuri diferire sunt echivalente?
Condiţia de echivalenţă: Două cupluri sunt echivalente dacă au acelaşi moment.
33. Care sunt caracteristicile cuplului de forţe?
• Rezultanta nulă.
• Momentul cuplului este constant în mărime, direcţie şi sens, pentru toate punctele din
spaţiu.
34. Prin ce se exprimă reducerea unei forţe în raport cu un punct. Explicaţi.

35. Ce reprezintă torsorul unui sistem de forţe în raport cu un punct.

36. Care sunt invarianţii faţă de punctul de reducere ai unui sistem de forţe oarecare?

37. Pentru un sistem de forţe oarecare în spaţiu, care este torsorul minim şi ce
reprezintă el? Dar torsorul într-un punct?

Torsorul minim este reprezentat de ansamblul format din vecrorul rezultant R al sis de
forta si momentul minim , vectorii avand drept dreapta suport axa centrala a sistemului
de fort
38. Ce reprezintă axa centrală pentru un sistem de forţe oarecare?
Locul geometric al punctelor in care, efectuând reducerea, torsorul sistemului are
valoarea minimă este o dreaptă care se numeşte axă centrală a sistemului de forţe.
39. Care sunt cazurile de reducere ale unui sistem de forţe oarecare?
Cazul I: R=0 şi Mo=0 (torsorul nul). Sistemul de forţe este în echilibru sau sistem
echivalent cu zero. Cazul II: R=0 şi Mo0. Sistem echivalent cu un cuplu.

40. Ce reprezintă axa centrală pentru un sistem de forţe coplanare?

Axa centrala pentru un sistem de forte coplanare reprezinta chiar suportul rezultantei .
41. Pentru un sistem de forţe coplanare, în ce condiţii momentul rezultant calculat faţă
de un punct se obţine prin sumare algebrica şi nu geometrică?

42. De ce pentru ca trei forţe conţinute în acelaşi plan să fie în echilibru, dreptele-suport
ale forţelor trebuie să fie concurente?
43. Ce reprezintă centrul forţelor paralele?
44. Ce condiţie trebuie să satisfacă un sistem de forţe paralele pentru a putea definii
centrul acestor forţe?
Rezultanta este diferita de zero (𝑅̅ !=0) si fortele sunt vectori legati
45. Câte din cele 6 mărimi scalare: X, Y, Z (proiecţiile unei forţe pe trei axe) şi Mx, My,
Mz (momentele forţei faţă de aceleaşi axe) sunt independente şi de ce? Comparaţi cu
numărul parametrilor scalari independenţi necesari definirii forţei ca vector alunecător.

,Y,Z sunt independente deoarece forta poate sa aiba orice forma, directie sau sens
, insa Mx, My, Mz depind de X,Y,Z.

46. Cum definiti un solid rigid liber? Cate grade de libertate are?

Un rigid este liber daca poate ocupa orice pozitie in spatiu, aceasta fiind determinata
numai de fortele care actioneaza asupra lui.

Pentru determinarea pozitiei in spatiu a unui solid liber este necesar si suficient sa se
cunoasca pozitia, fata de un sistem de referinta, a trei puncte necoliniare A,B, C.

Un solid rigid are 6 grade de libertate.

46. Cum definiţi un solid rigid liber? Câte grade de libertate are?
Solidele rigide sunt corpuri indeformabile, distanţa dintre doua puncte aparţinând
solidului rămânând invariabila, indiferent de mărimea şi natura solicitări. Un rigid liber in
spaţiu are 6 grade de libertate
47. Prin câte ecuaţii scalare se exprimă condiţia de echilibru a unui sistem de forţe?

48. Definiţi şi explicaţi axioma legăturilor.

Orice legătură poate fi suprimată şi înlocuită cu o forţă sau cu un sistem de forţe numit
reacţiune(i) care acţionând asupra corpului produce acelaşi efect mecanic ca şi legătura
însăşi.
49. Ce este reazemul simplu? Reprezentaţi. Cu ce poate fi înlocuit efectul unui reazem
simplu?
Daca un solid rigid este obligat să se găsească pe o curbă sau o suprafaţă, fiind
împiedicată deplasarea acestuia după direcţia unei normale la curbă sau după direcţia
normalei la suprafaţă, dar fiind posibile deplasarea după direcţia tangentei sau în plan
tangent si rotirea în jurul punctului considerat, se spune că legătura reprezintă un
reazem simplu.

50. Ce este un reazem articulat? Ce este o articulaţie sferică? Dar o articulaţie

cilindrică? Reprezentaţi. Cu ce poate fi înlocuit efectul unei articulaţii sferice? Dar al
unei articulaţii cilindrice?
Reazem articulat -împiedică orice translaţie a corpului, în punctul de sprijin; cum un
corp are, în plan, posibilitatea de a transla pe două direcţii, iar în cazul spaţial pe trei
direcţii, rezultă că o articulaţie introduce reacţiuni de tip forţă pe două, respectiv pe trei
direcţii (perpendiculare între ele), după cum problema se discută în plan sau în spaţiu.
- sferică: sunt anulate solidului rigid 3 grade de libertate lăsând posibile numai rotaţiile
acestuia în raport cu axele rectangulare ale sistemului (sistem de forte in spaţiu);
- cilindrică: sunt anulate două din cele trei grade de libertate ale solidului; singura
posibilitatea pe care o are corpul este o rotaţiei în jurul unei axe perpendiculare pe
planul forţelor (sistem de forte in plan).

51. Un solid rigid acţionat de un sistem de forţe coplanare este imobilizat cu ajutorul a 3
reazeme simple sau a unei articulaţii cilindrice şi un reazem simplu. În ce condiţii
aceasta afirmaţie nu este adevărată?
Afirmatia nu este adevarata in cazul in care suportul reactiunilor in cele trei reazeme
simple sau in reazemul dublu si un reazem simplu sun coplanare.
52. Ce este un reazem încastrat? Reprezentaţi. Cu ce poate fi înlocuit efectul unei
încastrări?
 53. Câte legături poate avea un solid rigid în plan, pentru ca forţele de legătură să
poată fi determinate?

54. Ce se înţelege printr-un sistem de corpuri?

Se numeşte sistem de corpuri un ansamblu de corpuri legate intre ele prin articulaţii sau
reazeme simple si legate de mediul înconjurător prin reazeme simple, articulaţii si/sau
încastrări.
55. Ce condiţie trebuie sa fie satisfăcută, pentru ca un sistem de corpuri plane să nu
dispună de nici un grad de libertate? Cum se numeşte un astfel de sistem?
Conditita necesara este ca numarul fortelor de legatura(exterioare si interioare)sa fie
egal cu numarul ecuatiilor de echilibru ce pot fi scrise=>sitem de corpuri imobilizat.
56. Cum definiţi un mecanism? Dar un sistem static nedeterminat?

Un sistem static nedeterminat este un sistem care are un numar mai mare de
lagaturi decat cel minim necesar pentru a fi imobilizat si care satisface relatia N>3n.

N-numarul fortelor de legatura interioare si exterioare.

3n-numarul ecuatiilor scalare de echilibru.

Un mecanism este un sistem de corpuri care nu este imobilizat prin legaturile da care
dispune, avand deci posibilitate de miscare(grade de libertate) si satisface conditia: N<3n.

57. Clasificaţi forţele care acţionează asupra unui sistem de corpuri?

Fortele care actioneaza asupra unui sistem de corpuri pot fi clasificate astfel:

- forte exterioare date

- forte exterioare de legatura din legaturile cu mediul exterior (reactiunile din A si B);

- fortele interioare de legatura dintre corpuri

58. Ce proprietăţi au forţele de legătură interioare?

Fortele de legatura interioare au proprietatile ca:

-reprezinta efectul, in punctul de legatura, al celorlalte forte;

-sunt doua cate doua egale in virtutea principiului actiunii si reactiunii

59. Enunţaţi teorema solidificării şi teorema echilibrului parţilor. Ce le deosebeşte?

a) teorema solidificării: pentru ca un sistem de solide rigide să fie în echilibru este
necesar ca torsorul forţelor exterioare, efectiv aplicate sistemului, să fie nul în raport cu
orice pol O;
b) teorema echilibrului părţilor: dacă un sistem de corpuri rigide se află în echilibru sub
acţiunea forţelor exterioare şi de legătură care îi sunt aplicate, atunci şi o parte oarecare
a sistemului se va afla în echilibru sub acţiunea forţelor exterioare şi a reacţiunilor
aplicate părţii considerate.
60. Ce condiţii trebuie să satisfacă un sistem de corpuri plane, pentru a putea studia
numai echilibrul unei jumătăţi de sistem? Cum se procedează?
Conditii de simetrie

61. Ce reprezintă grinzile cu zăbrele şi cum se schematizează acestea?

Schematizarea grinzilor cu zăbrele are la bază următoarele ipoteze simplificatoare:
1. Barele grinzii cu zăbrele sunt perfect articulate în noduri, astfel încât in extremităţile
lor nu pot apare alte eforturi decât cele axiale (momente încovoietoare, forţe tăietoare);
2. Axele barelor sunt concurente în nodul teoretic, astfel încât acţiunile barelor asupra
nodului formează un ansamblu de forţe concurente;
3. Sarcinile se aplică numai în noduri sub forma de forţe concentrate, astfel încât în
bare apar numai forţele axiale N.
Realizarea practică a grinzilor cu zăbrele duce la o îndepărtare de aceste ipoteze
simplificatoare (mai puţin la grinzile cu zăbrele metalice şi mai mult la cele din beton
armat)
62. Explicaţi cum se stabilesc barele cu efort nul în cazul grinzilor cu zăbrele.
Cazul 1. Izolând un nod în care converg numai două bare, nodul fiind neîncărcat, atunci
în ambele bare este efortul nul (fig. 1a).
Cazul 2. Nodul format din două bare şi încărcat cu o forţă F pe direcţia uneia, are
cealaltă bară de efort nul (fig. 1b). Tot în acest caz se încadrează şi situaţia particulară
a nodului alcătuit din două bare şi care are un reazem simplu pe direcţia unei bare.
Atunci în cealaltă bară efortul este nul deoarece reacţiunea corespunzătoare
reazemului are rolul forţei F.
Cazul 3. Dacă un nod este neîncărcat şi este alcătuit din trei bare dintre care două sunt
în prelungire, atunci în cea de-a treia bară efortul este nul (fig. 1c).
63. Explicaţi metoda izolării nodurilor pentru calcul grinzilor cu zăbrele.
Metoda izolării nodurilor se bazează pe: - teorema echilibrului părţilor indivizibile, unde
se consideră ca parte indivizibilă, succesiv fiecare nod, respectiv pe;
- teorema solidificării pentru aflarea reacţiunilor din legăturile exterioare.
64. Ce reprezintă centrul de greutate al unui corp? Dar centrul maselor? Explicaţi.

65. În ce condiţii se poate afirma că un corp are un plan sau o axă de simetrie?
Daca un sistem de puncte materiale admite un plan de simetrie, o axa de sime trie sau
un centru de simetrie,centrul de masa se gaseste in acel plan, pe acea axa, respectiv in
acel centru (centrul de masa al unui sistem material constituit dintr-o linie dreapta se
afla pe acea dreapta, iar centrul maselor unui sistem material plan se afla in acel plan).
66. Ce reprezintă un moment static şi în ce condiţii mărimea sa este zero?
Se numeste moment static al unui sistem de puncte materiale in raport cu un plan, o
axa sau un pol, suma produselor dintre masele punctelor materiale care alcatuiesc
sistemul si distantele de la aceste puncte la planul, axa sau polul
considerat:=sigma(i=1..n)midi.Momentul static al unui sistem de puncte este 0 can toate
punctele sunt situate in planul ,pe axa sau in polul fata de care se calculeaza momentul
static.
67. Care este enunţul teoremei momentelor statice?

68. Care este mărimea momentelor statice calculate faţă de plane sau axe ce conţin
centrul maselor. Explicaţi.
Pentru un sistem de referinta cartezian, expresiile:
Syoz=Sigma mi*xi
Sxoz=Sigma mi*yi
Sxoy=Sigma mi*zi
reprezinta momentele statice ale sistemului de particule materiale, in raport cu planele
yoz, zox, respectiv xoy. Daca punctele materiale sunt situate toate in acelasi plan,
atunci expresiile: Sy=Sigma mi*xi
Sx=Sigma mi*yi
reprezinta momentele statice ale sistemului in raport cu axa Oy, respectiv Oz.

69. Ce reprezintă sistemul de axe centrale? Explicaţi.

Axele de coordonate care trec prin centrul de greutate al secţiunii se numesc axe
centrale, sistemele de axe rectangulare yOz cu originea în centrul de greutate al
secţiunii numindu-se sisteme de axe centrale.
70. În ce caz determinarea coordonatelor centrului maselor unui corp se face utilizând
numai elementele geometrice ale acestuia?
Acesta este cazul corpurilor cu forme regulate
71. Ce condiţii trebuie să satisfacă o bară sau o placă, pentru a putea folosi teoremele
PappusGuldin?
Sa fie omogena, sa aiba aceeasi grosime, sa aiba dimensiuni masurabile,etc.

72. Ce se înţelege prin moment de inerţie? Explicaţi.

Momentul de inerție este o mărime fizică tensorială care exprimă măsura prin care un
corp se opune modificării stării sale de repaus relativ sau de mișcare de rotație uniformă
la acțiunea unui moment al forței
73. Ce proprietăţi ale unui corp sunt exprimate printr-un moment de inerţie?
– momentele de inerţie planare, axiale sau polare sunt mărimi pozitive. Ele sunt nule
numai atunci când sistemul de puncte materiale este conţinut în planul, pe axa sau în
polul la care ne referim;
– momentele de inerţie axiale sunt egale cu suma momentelor de inerţie în raport cu
două plane rectangulare

74. În ce condiţii un moment centrifugal este nul?

Momentul de inerţie centrifugal în raport cu sistemul de axe Oyz este nul, deoarece
acestea sunt axe de simetrie.

75. Scrieţi şi explicaţi momentele de inerţie ale unui dreptunghi.

76. În ce fel poate fi exprimat un moment de inerţie axial prin intermediul unor momente
de inerţie planare?
77. Ce reprezintă momentul de inerţie polar? Cu poate fi exprimat? Explicaţi.

78. Cum variază momentele de inerţie în raport cu axele paralele? Explicaţi.

79. Cum variază momentele de inerţie cu rotirea axelor? Explicaţi.
80. Ce reprezintă direcţiile principale de inerţie? Explicaţi.
Exista doua axe normale intre ele pentru care momentele de inertie axiale iau valori
extreme, iar momentul de inertie centrifugal al sectiunii este nul=>axe principale de
inertie=>momente principale de inertie
81. Cum definiţi momentele de inerţie principale?
Axelor principale de inerţie le corespund două valori pentru momentele de inerţie
principale. Deoarece suma momentelor de inerţie faţă de cele două axe normale între
ele reprezintă un invariant la rotirea axelor, rezultă că unei axe principale îi corespunde
cel mai mare moment de inerţie Imax=I1 , iar celeilalte axe – valoarea minimă Imin=I2 .

82. Ce este raza de inerţie? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară.

83. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară.

84. Ce este mişcare şi ce este repaus?

mișcarea este o schimbare în poziție al unui obiect în timp. Mișcarea este descrisă în ce
privește deplasarea, distanța, viteza, accelerația și timpul. Un sistem se află în stare de
repaus relativ, dacă distanța și direcția sa (vectorul direcție) nu se schimbă în raport cu
un sistem de referință considerat fix (SRF), oricare ar fi momentul de timp ales.
85. Când este definită mişcarea unui punct material?
Cunoaşterea mişcării unui punct material implică răspunsul la două întrebări: unde se
găseşte la orice moment de timp şi cum se mişcă faţă de sistemul de referinţă
considerat.
86. Care este legea vectorială de mişcare a punctului material?
legea (vectorială) de mişcare a punctului material : r = r(t) (1)
87. Cum definiţi viteza unui punct material? Daţi exemple de expresii ale vitezelor în
mişcări particulare?
Viteza poate fi definite prin prima derivate a spatiuului in raport cu timpul sau ca raportul
dintre variatia spatiului in raport cu timpul.
88. Cum sunt definite viteza medie şi viteza instantanee?

89. Ce este acceleraţia unui punct material şi ce proprietăţi are?

90. Ce se înţelege prin viteză unghiulară? Dar prin acceleraţie unghiulară?

Viteza unghiulara se defineste ca fiind unghiul(polar) format de vectorii de pozitie a unui
punct pe o curba in doua momente ale miscarii.omega=delta T/delta t.Aceleratia este
derivata lui omega in raport cu timpul-adica variatia vitezei intr-un anumit interval de
timp.
91. Cu cât este egală acceleraţia într-o mişcare circulară uniformă? Argumentaţi.

92. Care este mişcarea lipsită de acceleraţie? De ce?

93. Ce condiţie trebuie să îndeplinească funcţia vectorială rt() - vectorul de poziţie al

punctului material în mişcare?
Vectorul de pozitie trebuie sa fie dublu derivabil,
94. Care este obiectul de studiu al Dinamicii?
Obiectul dinamicii îl constituie studiul mişcării mecanice a punctului material, a
sistemelor de puncte materiale, a solidului rigid, respectiv a sistemelor de solide rigide
sub acţiunea forţelor aplicate.
95. Care sunt principiile mecanicii Newtoniene? Aceste principii pot fi demonstrate?
Explicaţi.
Legea I a dinamicii Un punct material (corp) isi pastreaza starea de repaus sau de
miscare rectilinie uniforma atata timp cat asupra sa nu actioneaza alte corpuri care sa-I
modifice aceasta stare.
Legea a II - a a dinamicii este data de relatia F=ma, adica: acceleratia care imprima
corpului miscarea este direct proportionala cu forta aplicata cand masa este constanta.
Legea a III-a. Principiul actiunii si reactiunii Experimental, s-a constat ca actiunea unui
corp asupra altuia da nastere simultan la o reactiune a celui din urma asupra
primului.=>actiunile reciproce dintre doua corpuri sunt intotdeauna egale in modul si
dirijate in sensuri contrare.
Legea a IV-a. Principiul independentei actiunii fortei Sa consideram doua forte F1 si F2
care actioneaza simultan asupra aceluiasi punct A de masa m.
Aceste forte produc acceleratiile a1 sia2 dupa relatiile F1=ma1 si F2=ma2. Aceste
principii pot fi demonstrate experimental in diferite situatii in care este necesar sa aflam
unele dintre componentele implicate in relatiile date, cu exceptia ultimei care este
acceptata ca un postulat.
96. Care este enunţul principiului inerţiei şi în ce condiţii este adevărat?
Un punct material (corp) îşi păstrează starea de repaus sau de mişcare rectilinie
uniformă atâta timp cât asupra sa nu acţionează alte corpuri care să îi modifice această
stare.
97. Ce este un sistem de referinţă inerţial? Arătaţi că două sisteme de referinţă inerţiale
sunt echivalente între ele.

98. Ce se înţelege prin starea inerţială a unei particule materiale?

Corpurile inerte sunt corpurile care nu-si pot modifica de la sine starea lor de repaus
sau de miscare rectilinie uniforma. Invirtutea inertiei corpurile se misca rectiliniu uniform
fara actiuni exterioare, iar datorita inertieicorpurile tind sa-si mentina aceasta stare de
miscare reactionand la actiunile exterioare.
99. Care este principiul acţiunii forţei şi în ce condiţii este valabil?
Daca asupra unui punct actioneaza o forta F aceasta imprima punctului material o
acceleratie a dirijata dupa directia si in sensul fortei, factorul de proprotionaliate este
1/m, m – masa punctului material.
100. Care este diferenţa dintre masă şi greutate?
Diferenta dintre masa si greutate este aceea ca greutatea reprezinta forta cu care
Pamantul atrage corpurile,aceasta este o functie de pozitia pe glob a corpului,iar masa
este proprietate interna a corpurilor care nu depinde de latitudine sau altitudine,aceasta
fiind masuatta cu balanta.
101. Ce reprezintă noţiunea de forţă? Dar noţiunea de masă?
Masa este o marime scalara, o caracteristica interna a corpului, independenta de
altitudine si latitudine. Masa se masoara cu balanta. Alaturi de inertie, o alta proprietate
a masei este aceea ca poate atrage alte corpuri sau sa fie atrasa de alte
corpuri.Expresia F=ma reprezinta o definitie dinamica a fortei si manifesta caracterul
activ al masei.
102. Ce proprietăţi are masa în mecanica clasică şi în ce limite rămân adevărate?
Alaturi de inertie, o alta proprietate a masei este aceea ca poate atrage alte corpuri sau
sa fie atrasa de alte corpuri. Aceasta proprietate confera masei calitatea de masa grea,
gravifica (gravitationala) si reprezinta o masura a interactiunii corpului cu campul
gravitational. Apropiindu-se de viteza luminii masa un corp incepe sa creasca tinzand la
infinit , acesta fiind domeniul mecanicii cuantice.
103. Care sunt în mecanica clasică cele două accepţiuni ale noţiunii fundamentale de
masă?
Masa, marime unica prezinta doua proprietati: inertia si gravitatia, adica masa inerta
este egala cu masa gravifica. Adica static, se manifesta masa gravifica iar dinamic
masa inerta. Ambele mase se masoara cu balanta.
104. Arătaţi că raportul dintre masa gravitaţională şi masa inertă este o constantă care
nu depinde de starea şi natura corpului.

105. Enunţaţi şi explicaţi principiul acţiunii şi reacţiunii.

II. Principiul actiunii si reactiunii. Daca un pct. material actioneaza asupra unui alt
pct. material cu o anumita forta, numita FORTA DE ACTIUNE, cel de-al doilea va
actiona asupra primului cu o alta forta, numita FORTA DE REACTIUNE, cele doua forte
avand aceeasi marime, aceeasi dreapta support si sensuri contrare.
106. În ce condiţii impulsul unui sistem material se conservă?
H=mv.
H’=F=>se observa ca impulsul este constant pentru F=0
107. Ce implicaţii are legea conservării impulsului?
108. Ce este impulsul unui punct material? Dar momentul cinetic?
Impulsul unui punct material de masa m si viteza v este:H=mv. Impulsul unui punct
material este energia pe care o primeste punctul sub actiunea fortei F. Momentul cinetic
in raport cu un punct fix O al unui punct material este prin definitie momentul vectorului
impuls al punctului material in raport cu un pol.
109. În ce caz lucrul mecanic al unei forţe este nul?
Lucrul mecanic al unei forte este 0 in cazul in care forta sau depalsarea este 0 sau cele
doua sunt perpendiculare.
110. Ce se înţelege prin forţă conservativă? Daţi exemple.
Fortele conservative ne dau un lucru mecanic care este independent de drum.Ex:lucrul
mecanic al fortei de greutate, lucrul mecanic al fortelor elastice.
111. Ce proprietate prezintă lucrul mecanic al unei forţe conservative?
112. Ce se înţelege prin energie cinetică? Dar prin energie potenţială?
Capacitatea miscarii mecanice de a se transforma in miscare nemecanica este
caracterizata printr-o marime de stare care poarta denumirea de energie cinetica.
Energia potentiala este o marime care caracterizeaza posibilitatea unor corpuri de a
produce lucru mecanic numai prin pozitia pe care o ocupa fata de o configuratie de
referinta.
113. În cazul forţelor conservative, lucrul mecanic este egal cu funcţia de forţă?

114. Care sunt teoremele generale ale dinamicii punctului material? Câte ecuaţii scalare
se pot scrie?
F=ma =>mx”=X(t,x,y,z,x’,y’,z’)
my”=Y(t,x,y,z,x’,y’,z’)
mz”=Z(t,x,y,z,x’,y’,z’)
115. Ce proprietăţi are mişcarea unui punct material acţionat de forţe conservative?
Pentru un sistem de forte conservative variatia lucrului mechanic este egala dar cu
variatia energiei potentiale dar cu semn schimbat.
116. Cum se determină constantele de integrare rezultate prin integrarea ecuaţiilor
diferenţiale ale mişcării punctului material?
Constantele de integrare se gasesc din conditiile initiale