Cinematica punctului material. Legile miscarii rectilinii uniforme si uniform accelerate.Miscarea curbilinie.Acceleratia normala si tangentiala.

Miscarea mecanica cea mai simpla forma de miscare a materiei.Misc mecan presupune schimb pozitiei in spatiu in dependenta de timp. timpul exprima ordinea succedarii starilor ce alc orice proces,miscare.Spatiul locul unde se afla materia. Prin actiune mecanica se intelege o astfel de actiune din partea altor corpuri care provoaca schimbarea starii de miscare mecanica a corpului considerat sau deformarea lui,adica schimbarea pozitiei reciproce a partilor corpului. Mecanica se imparte in 3: cinematica,dinamica si statica. Cinematica studiaza miscarea corpurilor fara a lua in consideratie dimensiunile lor Prin punctul material se nelege un corp ale crui dimensiuni pot fi neglijate n descrierea micrii sale. Posibilitatea acestei neglijri depinde de condiiile concrete ale diferitor probleme studiate. Astfel, planetele pot fi considerate puncte materiale cnd se studiaz micarea lor n jurul Soarelui, dar nu i cnd se studiaz micarea lor n jurul axei proprii. In dependenta de forma traiectoriei se deosebesc miscari rectilinii si m. curbilinii ale punctului Miscarea uniforma, modului vitezei v ramine constant ,iar drumul parcurs de punct in intervalul de timp de la t la t+t, s=v.In acest caz punctul parcurge in intervale de timp egale drumuri egale.Daca punctul se misca uniform si rectiliniu cu viteza v de`a lungul axei OX, atunci dependenta de timp a corrd x are aspectul x=x0+vxt, unde x0 este valoarea lui x in momentul initial iar vx-proiectia vitezei punctului pe axa OX. Miscarea se numeste neuniforma daca modulul vectorului variaza in timp .Drumul parcurs s= vdt. Miscarea neuniforma a punctului se numeste accelerata daca in procesul miscarii modulul vitezei punctului creste dv/dt>0. Acceleratia tangentiala este tangenta la traiectorie si are aceiasi directie si sens cu viteza v fiind datorata variatiei in timp a modulului vitezei. Acceleratia normala n este normala la traiectorie find indreptata spre interiorul acesteia si este datorata variatiei directiei vitezei in timp. Componenta tangentiala este datorata variatiei modulului vitezei, iar cea normala este datorata variatiei directiei vectorului viteza.

Forte interne si externe .Sistem izolat de puncte materiale. Centru de masa si legea miscarii lui.Legea conservaarii impulului si legatura ei cu omogenitatea spatiullui

Ciocnirea corpurilor.C.elastica si neelastica.Timpul de ciocnire.Coeficientul de restabilire.Legea conservarii impulsului. Numim ciocnire fenomenul de variatie finita a vitezelor corpurilor intrun interval scurt de timp la lovirea corpurilor. Ciocnirea a doua sau mai multe corpuri reprezinta un proces de interactiune caredureaza un timp foarte scurt astfel incat inainte si dupa ciocnire corpurile nuinteractioneaza In timpul ciocnirii apar forte mari de interactiune, dar ele nu schimba impulsultotal al sistemului, fiind forte interne. De asemenea, intrucat timpul de ciocnire estefoarte scurt, impulsul fortelor externe este practic nul si deci nu poate schimba impulsultotal al sistemului. In ciocnirea perfect elastica energica cinetica se conserva. In natura nu existaciocnire perfect elastica, dar in multe situatii ciocnirile reale pot fi considerate elastice(de exemplu ciocnirea a doua bile de otel). De exemplu, o comet care vine spre Soare se ciocnete cu acesta, dar nu i modific energia total. Ciocnirea elastic nu modific tipul energiei corpurilor care se ciocnesc. Ciocnirea elastic nu modific modulul impulsului. Ciocnirea plastic modific energia total a corpului. Dac o comet cade pe Soare, atunci ciocnirea dintre ea i Soare este plastic, cele dou corpuri devenind solidare. Ciocnirea plastic transform un tip de energie n alt tip de energie. Asupra sistemelor inchise fortele nu actioneaza.De aceea din legea variatiei impulsului decurge legea conservarii impulsului. dp/dt=0 unde mi si vi- masa si viteaza punctului material I al sistemului compus din n puncte.Impulsul sistemului p=mvC, unde m este masa intregului sistem iar vC- viteza centrului de masa a sistemului.de aceea din l.cons. impulsusului rezulta ca in orice proces care decurg intrun sist inchis viteza centrului de masa al sistemului nu variaza vC= const.La baza legii conservarii impulsului stau legile lui Newton. Fortele externe sint fortele ce actioneaza din exterior sist. asupra punctelor materiale ale acestoraForte interne se supun legii a 3.Centrul de masa a unui sist. de p.m se misca tot asa cum sa-r misca un punct mcu masa egala a sist m. sub actiunea unei forteegale cu rezultanta tuturor fortelor externe ce actioneaza asupra tuturor particulelor sistemului.sistemul de p.m asupra caruia nu actioneaza forte exterioare se conserva in procesul miscarii, orice nu sar intimpla in interiorul lui

Principiile de baz ale dinamicii. Legea fundamental a dinamicii micrii de translaie. Transformrile lui Galiley. este ramura mecanicii care se ocup cu studiul micrii corpurilor, lund n considerare att forele care le cauzeaz, ct i masele lor Cele trei principii (sau legi) ale dinamicii au fost enunate de ctre Newton. Acestea se refer la corpurile n repaus sau n micare de translaie i stau la baza ntregii dinamici clasice (sau newtoniene): Principiul nti (sau Principiul ineriei) arat c orice corp i pstreaz starea de micare rectilinie i uniform sau de repaus relativ att timp ct asupra lui nu acioneaz nicio for din exterior (sau ct timp rezultanta forelor exterioare este nul); n consecin, ntr-un sistem de referin inerial, un punct material izolat are acceleraia nul.

Principiul al doilea (sau Principiul fundamental al dinamicii) se formuleaz astfel: acceleraia unui corp este proporional, are aceeai direcie i sens cu fora care a imprimat-o i este invers proporional cu masa corpului: Principiul al treilea (sau Principiul aciunii i reaciunii) afirm c, atunci cnd un corp acioneaz asupra altuia cu o anumit for, acesta din urm va aciona la rndul su asupra primului cu o for egal, dar de sens contrar; aceasta nseamn c aciunile reciproce a dou corpuri sunt ntotdeauna egale, dar de sensuri contrare. Ecuatia dp/dt= Fext poatefi considerata drept legea fundamentala a dinamicii misc de translatie a rigidului d/dt()mv=Fext sau a=1/m Fext, unde a-acceleratia corpului in miscarea sa de translatie Lucrul mecanic a unei fore variabile. Puterea. Energia cinetic la micarea de translaie. Teorema despre variaia energiei cinetice. Lucrul mecanic este o mrime fizic definit ca produsul dintre componenta forei care acioneaz asupra unui corp n direcia deplasrii punctului ei de aplicaie i mrimea drumului parcurs. E o mrime ce caracterizeaz schimbarea strii dinamice a sistemului. Lucrul mecanic este o mrime fizic derivat, scalar, extensiv n raport cu drumul, avnd caracter de mrime de transformare legat de variaia mrimii de stare energie. In mecanica pu caracter lucrului efectuat de o forta intro unitate de timp se introduce notiunea de putere.se numeste putere N a fortei in raportul dintre lucrul elementar A, efectuat de forta F intrun interval mic de timp si durata acestui interval de timp dt: N=A/dt=Fdr/dt=Fv, unde v viteza deplasarii punctului de aplicare a fortei.Deci puterea = cu produsul scalar dintre forta si viteza punctului ei de aplicare . En cinetica a unui sist mecanic este = suma energ cinetice ale tuturor partilor acestui sist.Astfel E cin a unui sist de n puncte materiale este Wc= unde v-viteza punctului material, mi masa lui.In particular en cin a rigidului care e antrenat intro misc de translatie cu viteza v poate fi calculata dupa formula Wc=mv 2/2 m-masa intregului corp. Variaia energiei cinetice a punctului material este egal cu lucrul mecanic al rezultantei forelor care acioneaz asupra acestuia, n micarea respectiv. Variaia energiei cinetice a unui punct material care se deplaseaz n raport cu un sistem de referin inerial este egal cu lucrul mecanic efectuat de fora rezultant care acioneaz asupra punctului material n timpul acestei variaii. Fore conservative i disipative. Energia potenial. Legea conservrii energiei mecanice. Toate forele naturii pot fi divizate n fore conservative i fore disipative. Forele,lucrul crora nu depinde de forma traectoriei i ca urmare lucrul acestor fore pe traectoria nchis este nul se numesc fore conservative. Exemplu:fora de gravitaie.fora coulubian.forele elastice.Foele, lucrul crora depinde de forma traectoriei se numesc fore disipative.Forele de frecare i forele de reyistena sunt disipative. n general, energia potenial a unui sistem fizic este energia datorat poziiei prilor sale componente, aflate n interaciune, una fa de cealalt.

Energia potenial ntr-o anumit poziie reprezint lucrul mecanic generat de interaciunile conservative (greutatea sau fora elastic) pentru a-l readuce n starea de nivel zero (configuraie zero). Tipurile de energie potenial sunt: energie potenial gravitaional i energie potenial elastic. Energia potenial gravitationala a unui sistem format din corpul de mas m i Pmnt, cnd corpul se afl la nlimea h deasupra solului este: Ep = mgh Energia potenial elastica este acea energie care depinde de pozitia punctului material in camp si deci de deformarea resortului si care este datorata interactiunii punctului material cu campul fortelor elastice: Epe =1/2kx2 Legea conservrii energiei afirm c energia total a unui sistem fizic izolat rmne nemodificat n timp, indiferent de natura proceselor interne ce au loc n sistem. Conservarea energiei n mecanic este exprimat de regul pentru sisteme pur mecanice, adic pentru sisteme supuse unor procese ce nu implic fenomene termice sau radiative, n particular, pentru punctul material sau sistemul de puncte materiale Legea conservrii energiei mecanice nu se respect dect n cazul sistemelor conservative. Cnd caracteristicile micrii sunt determinate de alte tipuri de fore, se vorbete despre legea conservrii energiei n sens general, incluzndu-se i efectele disipative, radiative Dinamica micrii de rotaie a solidului rigid. Unghiul de rotaie, viteza unghiular i acceleraia unghiular. Obinerea legturii dintre aceste mrimi n cazul rotaiei uniform variate a rigidului. Solidul rigid este un model folosit n mecanic pentru a descrie corpurile pentru care distanele ntre pri (particulele constituente) nu se modific n timp Micarea rigidului este de translaie, dac un segment al rigidului se mic paralel cu el nsui. n micarea de translaie a rigidului toate punctele rigidului au traiectorii paralele, aceeai vitez i aceeai acceleraie dac tim micarea de translaie a unui punct al rigidului, tim micarea oricrui punct al rigidului (din punct de vedere al translaiei, rigidul se comport ca i un punct material). Micarea rigidului este de rotaie, dac punctele acestuia au o traiectorie circular n jurul unei axe de rotaie. n micarea de rotaie a rigidului, toate punctele acestuia execut micare pe traiectorii circulare, cu aceeai vitez unghiular Miscarea rigidului in care toate punctele dreptei AB legate rigid cu corpul ramin in repaus se numeste rotatie a corpului in jurul unei axe fixe AB. Viteza unghiulara a corpului= raportul dintre rotatia elementara a corpului si durata aceste rotatii : =d/dt . Vectorul care caracterizeaza rapiditatea variatiei vitezei unghiulare se numeste acceleratie unghiulara =d/dt

Momentil de inerie al unui punct material i al unui corp rigid. Obinerea formulelor pentru calculul momentelor de inerie a corpurilor solide de form geometric regulat (bar subire, cilindru, disc, inel).
moment de inerie al unui sistem de puncte materiale n raport cu un plan, o ax sau un pol, suma produselor dintre masele particulelor care alctuiesc sistemul i ptratul distanelor acestor particule pn la planul, axa sau polul considerat:

Moment de inertie a unui punct material J=Em+r2 Momentul de inerie al unui corp n raport cu o ax este suma produselor dintre masele particulelor elementare ale corpului i ptratul distanei lor fa de ax. Momentul foei n raport cu un punct i n raport cu o ax fix. Legea fundamental a micrii de rotaie. Se numete moment al unei fore n raport cu un punct fix O, produsul vectorial dintre vectorul de poziie care unete punctul O cu un punct oarecare de pe supotul forei i for. Momentul unei fore n raport cu o ax, de versoru,este egal cu proiecia pe acea ax a momentului forei calculat n raport cu un punct oarecare al axei respective. M=M0* u Momentul M arat tendina de rotire a corpului n raport cu axa sub aciunea foreiF. Legea fundamentala a miscarii de rotatie pentru un corp rigid este momentul fortelor exterioare ce actioneaza asupra unui corp rigid ce se roteste in jurul axei = produsul dintre momentul de inertie (J) a acestui corp fata de axa considerata si viteza unghiulara a acestuia M ext=J* Momentul de inerie a unui punct material i al unui sistem de puncte materiale n raport cu un punt fix i cu o ax fix. Momentul de inerie a unui corp asolut rigid fa de o ax arbitrar. Teorema lui Steiner. Se numete moment al unei fore n raport cu un punct fix O, produsul vectorial dintre vectorul de poziie care unete punctul O cu un punct oarecare de pe supotul forei i for. Moment al impulsului intrun sist mecanic in raport cu un punct fix o-vectorul L,egal cu suma geometrica a momentelor impulsului in raport cu acelasi punct ale tuturor punctelor materiale ale acetui sistem Moment al impulsului unui sistem mecanic in raport cu o axa proiectia pe aceasta axa a vectorului momentului impulsului acestui sit fata de un punct arbitrar,luat pe o axa considerata. teorema lui Steiner: momentul de inertie Jn al corpului fata de o axa arbitrara a este= cu suma momentului de inertie JC al corpului in raport cu o axa aC care este paralela cu axa a si trece prin centrul de masa C al corpului si al produsului masei m a corpului prin patratul distantei d dintre axe Ja=JC+md2