74 Didactica științelor

CZU: 537.313+37.016:004.4

CIRCUITELE ELECTRICE DE CURENT CONTINUU – SURSĂ

DE ACTIVITĂȚI INTERDISCIPLINARE LA ORELE DE FIZICĂ,
MATEMATICĂ ȘI INFORMATICĂ

Conf.univ.dr. Nicolae BALMUȘ

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Chișinău
Email: nicolae.balmus@gmail.com

Rezumat: În articol este descris un soft educațional de proprie concepție a autorului pentru
studierea asistată de calculator a circuitelor de curent electric continuu cu aplicații
interdisciplinare în matematică și informatică. În varianta destinată profesorului, softul permite
generarea randomizată de subiecte pentru evaluarea tradițională și cea asistată de calculator a
abilităților elevilor de analiză și rezolvare a unor probleme, ale căror model matematic conține
sisteme de ecuații liniare.
Cuvinte-cheie: soft educațional, manual digital interactiv, evaluare asistată de calculator,
simulare asistată de calculator, probleme randomizate.
Abstract: The article describes an educational software of the author's own design for the
computer-assisted study of direct current electrical circuits with interdisciplinary applications in
mathematics and computer science. In the version intended for the teacher, the software allows the
random generation of subjects for the traditional and computer-assisted assessment of students'
skills in analysis and solving of problems, whose mathematical model contains systems of linear
equations.

Key words: educational software, interactive digital manual, computer-assisted evaluation,

computer-assisted simulation, randomized problems.

1. Introducere
Fizica este o disciplină școlară în cadrul căreia, pe lângă competențele specifice stipulate în
curriculumul disciplinei, se formează și se consolidează un șir de competențe interdisciplinare
stipulate în curricula altor discipline din aria curriculară ”Matematică și științe” [1]. Una din aceste
competențe se referă la rezolvarea sistemelor de ecuații liniare. Curriculumul la disciplinele
„Matematică” și „Informatică” recomandă în mod explicit identificarea de probleme din viața
cotidiană, al căror model matematic se reduce la rezolvarea unor sisteme de ecuații lineare. În §3
„Sisteme de ecuații liniare” din manualul ”Matematica, clasa a XI-a„ ediția 2014 [2], sunt date
multe exerciții abstracte de rezolvare a sistemelor de ecuații liniare cu 2, 3 și 4 necunoscute.
Probleme din viața cotidiană sunt numai trei. Manualul de Informatică pentru clasa a XII-a [2], la
capitolul ”Rezolvarea numerică a sistemelor de ecuații liniare”, conține numai exemple abstracte de
rezolvare a sistemelor de ecuații liniare cu 3 – 7 necunoscute. Este evident că astfel de probleme ar
trebui să fie formulate în cadrul altor discipline școlare, cum ar fi: fizica, chimia, biologia etc, unde
se pot identifica, în baza legilor și noțiunilor specifice domeniului, sistemele de ecuații liniare care
urmează să fie rezolvate.
Aplicarea legilor lui Kirchhoff la studierea circuitelor de curent electric continuu conduce la
obținerea unor sisteme de ecuații liniare, a căror rezolvare necesită cunoștințe interdisciplinare de
matematică și informatică. Deși curriculumul la disciplina Fizică și Astronomie (ediția 2019)
stipulează studiul și aplicarea legilor lui Kirchhoff, manualul de Fizică pentru clasa a XI-a [2],
capitolul ”Electrocinetica”, nu conține exemple relevante la această temă.

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 18, nr. 1-2 (69-70), 2020

 Didactica științelor 75
În prezenta lucrare, este prezentat un soft educațional, prin care se urmărește scopul major de
generare, în baza legilor lui Kirchhoff, a unor probleme, a căror rezolvare necesită cunoștințe
interdisciplinare de fizică, matematică și informatică pentru a putea compune și rezolva sisteme de
ecuații liniare. Exemple relevante de utilizare a informaticii în rezolvarea problemelor de fizică se
întâlnesc în manualele școlare de fizică, editate în Franța [3], în care, pe lângă multe activități de
modelare și simulare, sunt incluse activități de programare în limbajul Pyton. Este de menționat, de
asemenea, lucrarea [4] ce reprezintă un „Constructor” original de probleme randomizate de fizică
realizate în format tipărit.

2. Activități interdisciplinare în baza circuitelor de curent electric continuu

O sursă importantă de probleme, al căror model matematic necesită cunoștințe de alcătuire și
rezolvare a sistemelor de ecuații liniare, sunt circuitele de curent electric continuu. În baza legilor
lui Kirchhoff, elevii deduc relativ simplu ecuațiile, în baza cărora se calculează intensitatea
curenților în fiecare ramură a circuitului.

Figura 1. Schemă-model de circuit de curent electric continuu.

Pentru circuitul din figura 1, ecuațiile deduse cu ajutorul legilor lui Kirchhoff sunt:

(1)

}
Rezolvarea manuală a sistemului de ecuații (1) pentru a determina necunoscutele I0,..I7 este
relativ complicată. Din această cauză se recomandă utilizarea calculatorului.
În cursul de Informatică elevii studiază metoda Gauss pentru rezolvarea în formă generală a
unui sistem de n ecuații liniare:
, , ,
, , ,
} (2)
, , ,
care, de regulă, se scrie în formă matriceală: AX=B, unde

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 18, nr. 1-2 (69-70), 2020

76 Didactica științelor
, , ,
, , ,
( )- matricea coeficienților,
, , ,

( ) vectorul termenilor liberi, ( ) vectorul soluțiilor.

În
continuare, vom prezenta procedura Gauss realizată în mediul de programare Delphi, cu ajutorul
căreia poate fi rezolvat un sistem de n ecuații liniare.

Procedure gauss(a:mat; b:vnr;var

x:vnr);
// mat și vnr se declară în afara
procedurii
//mat=array of array of Extended;
//vnr=array of Extended
//a-matricea coeficienților sistemului de
ecuații; b- vectorul termenilor liberi;
//x- vectorul soluțiilor.
Var k,i,j,n,h:integer;
s1,maxa,p:extended;
begin
n:=high(b); //nr de ecuații
for k:=0 to n-1 do
begin
maxa:=abs(a[k,k]); h:=k;
for i:=k to n do
begin
if Abs(a[i,k])>maxa then
begin maxa:=Abs(a[i,k]); h:=i;
end;
end;
if h<>k then
begin
for i:= k to n do
begin
p:=a[h,i];
a[h,i]:=a[k,i]; a[k,i]:=p;
end;
p:=b[h]; b[h]:=b[k]; b[k]:=p;
end;
for i:=k+1 to n do
begin
for j:=k+1 to n do
a[i,j]:=(a[i,j]-
a[i,k]*a[k,j]/a[k,k]);
b[i]:=(b[i]-a[i,k]*b[k]/a[k,k]);
for j:=0 to k do a[i,j]:=0;
end;
end; {k}
x[n]:=b[n]/a[n,n];
for i:=n-1 downto 0 do
begin
s1:=0;
for j:=i+1 to n do
s1:=s1+a[i,j]*x[j];
x[i]:=(b[i]-s1)/a[i,i];
end;
end; // gauss

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 18, nr. 1-2 (69-70), 2020

 Didactica științelor 77
Procedura Gauss a fost testată în următoarea aplicație consolă Delphi, în care matricea
coeficienților se generează în mod aleatoriu, astfel încât soluțiile sistemului să fie 0,1,2,...,n.
var b,s:vnr; a:mat; i,j:integer;ti,tf:Cardinal;
const n=100;
begin
SetLength(a,n+1,n+1); SetLength(b,n+1); SetLength(s,n+1);
for i:=0 to n do
begin
b[i]:=0; for j:=0 to n do begin a[i,j]:=random(100); b[i]:=b[i]+j*a[i,j]; end; end;
gauss(a,b,s);
for i:=0 to n do writeln(s[i]); readln;
end.
Rezultatul testării procedurii Gauss a arătat că timpul de rezolvare a unui sistem din 100 de
ecuații liniare este de ordinul 0,01 s, cu eroarea (s[i]-i(soluția exactă)) < 10-13.
Pentru sistemul de ecuații (1), matricea coeficienților |A| și vectorul termenilor liberi |B| au
forma:

| | | |

| | | | | | | |

| | | |

Introducând valori reale pentru rezistențele R0 ,..R7 și tensiunile electromotoare E0,..E,

următoarea aplicație consolă Delphi întoarce soluțiile I0,..I7
var b,s:vnr; a:mat; i,j:integer;ti,tf:Cardinal;
const n=7;
r:array[0..n]of extended=(1,2,3,4,5,6,7,8); // valorile rezistențelor
e:array[0..n]of extended=(1,2,3,4,5,6,7,8);//valorile tensiunilor electromotoare
begin SetLength(a,n+1,n+1); SetLength(b,n+1); SetLength(s,n+1);
a[0,0]:=1; a[0,1]:=-1; a[0,2]:=0; a[0,3]:=0; a[0,4]:=0; a[0,5]:=1; a[0,6]:=0; a[0,7]:=0;
a[1,0]:=0; a[1,1]:=1; a[1,2]:=-1; a[1,3]:=0; a[1,4]:=0; a[1,5]:=0; a[1,6]:=1; a[1,7]:=0;
a[2,0]:=0; a[2,1]:=0; a[2,2]:=1; a[2,3]:=-1; a[2,4]:=0; a[2,5]:=0; a[2,6]:=0; a[2,7]:=1;
a[3,0]:=-1; a[3,1]:=0; a[3,2]:=0; a[3,3]:=1; a[3,4]:=1; a[3,5]:=0; a[3,6]:=0; a[3,7]:=0;
a[4,0]:=R[0]; a[4,1]:=0; a[4,2]:=0; a[4,3]:=0;a[4,4]:=R[4]; a[4,5]:=-R[5]; a[4,6]:=0;
a[4,7]:=0;
a[5,0]:=0; a[5,1]:=R[1]; a[5,2]:=0; a[5,3]:=0;a[5,4]:=0; a[5,5]:=R[5]; a[5,6]:=-R[6];
a[5,7]:=0;
a[6,0]:=0; a[6,1]:=0; a[6,2]:=R[2]; a[6,3]:=0;a[6,4]:=0; a[6,5]:=0; a[6,6]:=R[6]; a[6,7]:=-
R[7];
a[7,0]:=0; a[7,1]:=0; a[7,2]:=0; a[7,3]:=R[3];a[7,4]:=-R[4]; a[7,5]:=0; a[7,6]:=0;
a[7,7]:=R[7];
b[0]:=0;b[1]:=0; b[2]:=0;b[3]:=0; b[4]:=E[0]-E[5]+E[4];
b[5]:=E[1]-E[6]+E[5]; b[6]:=E[2]-E[7]+E[6];b[7]:=E[3]-E[4]+E[7];
gauss(a,b,s);
for i:=0 to n do writeln(‚I’+inttostr(i)+’=’,s[i]:3:4); readln; end.

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 18, nr. 1-2 (69-70), 2020

78 Didactica științelor

Figura 2. Rezultatul rezolvării sistemului de ecuații (1).

În baza exemplului analizat și rezolvat mai sus elevii învață regulile de rezolvare a circuitelor
de curent continuu, utilizând și consolidând cunoștințele acumulate la orele de fizică, matematică și
informatică.
Pentru consolidarea cunoștințelor de aplicare a legilor lui Kirchhoff sunt necesare mai multe
exemple de circuite de curent electric continuu. Manualul școlar de fizică [1] propune, din lipsă de
spațiu, un număr limitat de probleme la această temă.

3. Generarea asistată de calculator a problemelor cu circuite de curent continuu

În acest scop, în mediul de programare Delphi 10 Seattle a fost realizat un soft educațional cu
următoarea interfață:

Figura 3. Interfața softului. Pagina „Laborator”.

3.1 Pagina ”Laborator”
În figura 3 este reprezentată pagina ”laborator” a softului. La apăsarea butonului ”Start” se
generează un circuit de curent electric continuu în baza prototipului din figura 1, din care se exclud,
în mod aleatoriu, unele porțiuni ale circuitului de bază. Conform subiectului, în problema generată
se cere a se calcula intensitățile curenților în ramurile circuitului pentru valorile rezistențelor și
tensiunile electromotoare indicate în fereastra aplicației. Aplicația este prevăzută pentru a fi

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 18, nr. 1-2 (69-70), 2020

 Didactica științelor 79
proiectată pe un ecran multimedia sau tablă interactivă. Butoanele ”Zoom+” și ”Zoom-” permit
ajustarea dimensiunilor pentru ca toată clasa să poată vizualiza confortabil conținutul problemei.
Se recomandă ca una din problemele generate de aplicație să fie rezolvată frontal de profesor
cu implicarea activă a elevilor utilizând diferite metode de alcătuire și rezolvare a ecuațiilor,
inclusiv prin tehnici de programare într-un limbaj de programare de nivel înalt, așa cum specifică
curriculumul la disciplina ”Informatica”.
După rezolvarea problemei, se apasă butonul ”Verificare”. Ca rezultat, în partea dreaptă a
ecranului apar soluțiile corecte ale problemei.
La etapa următoare, profesorul, apăsând butonul ”Star”, generează o altă problemă cu o altă
schemă și alte valori ale rezistențelor și tensiunilor electromotoare. De această dată se propune
elevilor să rezolve problema individual. Butonul ”Verificare” se apasă după ce elevii au rezolvat
problema. Rezultatele problemei afișate pe ecran sunt utilizate pentru ca elevii să poată autoevalua
rezolvarea personală.

3.2 Pagina ”Generator de probleme randomizate”

La apăsarea butonului ”Generator de probleme randomizate” apare fereastra din figura 4.

Figura 4. Interfața softului. Pagina „Generator de probleme randomizate”.

Pagina ”Generator de probleme randomizate” este disponibilă numai în aplicația profesorului.
Pentru generarea problemelor profesorul completează 2 spații:
- Spațiul pentru numărul de variante pe care dorește să le genereze (de regulă, egal cu numărul
de elevi)
- Spațiul pentru complexitatea subiectului (numărul de ramuri în circuitul generat).

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 18, nr. 1-2 (69-70), 2020

80 Didactica științelor
După completarea acestor spații, se apasă butonul ”Generator”. Ca rezultat, se generează
numărul dorit de variante pe care profesorul le consultă vizual în fereastra aplicației. În partea finală
sunt afișate rezultatele pentru fiecare variantă. Dacă variantele generate sunt acceptate, se apasă
butonul ”Verificare PDF”. Ca rezultat, în interfața softului AcrobatReader apare documentul *.pdf
cu subiectele generate

Figura 5. Secvență din documentul *.pdf cu variante de probleme randomizate.

Apăsând pe butonul ”Salvare *.pdf” , utilizatorul salvează documentul *.pdf cu variantele de
probleme randomizate generate de calculator. Acest document poate fi imprimat și utilizat pentru
realizarea evaluărilor tradiționale pe suport hârtie. Menționăm că toate variantele sunt de același
grad de complexitate (au același număr de segmente de circuit). Pentru evaluarea rezolvărilor
realizate de elevi, profesorul utilizează rezultatele variantelor pe care softul le creează și le atașează
la sfârșitul fișierului salvat.

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 18, nr. 1-2 (69-70), 2020

 Didactica științelor 81
4. Concluzii
Softul descris în această lucrare a fost realizat în cadrul Programului de masterat „Tehnologii
de creare a softurilor educaționale”, Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă„.
Varianta actuală a softului este inclusă în versiunea ”demo” a Manualului Digital Interactiv de
Fizica pentru clasa a XI-a, care poate fi descărcat la adresa https://mdirconstructor.webnode.ro/
Profesorii și elevii, care doresc să utilizeze acest soft în procesul de instruire, sunt invitați să
contacteze autorul la adresa de mail: nicolae.balmus@gmail.com

Mulțumiri. Autorul mulțumește masteranzilor pentru sugestii didactice, contribuții

individuale și testare în procesul de instruire.
Bibliografie
1.Curriculum 2019. Aria curriculară Matematica și științe.
https://mecc.gov.md/ro/content/invatamint-general
2.Manuale școlare (format *.pdf) http://ctice.gov.md/manuale-scolare/
3.ESPACE - Physique-Chimie 2de * Manuel de l'élève (Ed. 2019) https://biblio.editions-
bordas.fr/adistance/9782047388327/?openBook=9782047388327%3fdXNlck5hbWU9UVFGdno4
NlNydnZRQWQrbWhmQUVvQT09JnVzZXJQYXNzd29yZD1XalB3YkZzdmZ2RmNDSHNXU
mgyemt3PT0mZGVtbz10cnVlJndhdGVybWFyaz0=
4.Андрюшечкин С.М., Слухаевский А.С, Физика. 10-11 классы. “Конструктор”
самостоятельных и контрольных работ, М., 2010.

Prezentat la redacţie: 20 aprilie 2020; acceptat: 14 mai 2020.

Articolul este depozitat în baza de date IBN:
https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_numar_revista/26/2138.

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 18, nr. 1-2 (69-70), 2020