1

CURS 1 1. ELEMENTE INTRODUCTIVE

1.1 Ce este mecanica?
Mecanica este ytiinta care se ocup cu studiul echilibrului, miycrii yi
interac(iunii corpurilor materiale.
Ramurile mecanicii se stabilesc dup urmtoarele criterii (Iig. 1.1):
O imensiunea corpurilor (macroscopice si microscopice);
O 'iteza de deplasare v a corpurilor (comparat cu viteza luminii .);
O specte aplicative.


1.2. No(iuni fundamentale n mecanic
1.2.1 Spa(iul
Spa(iul caracterizeaz pozitia corpurilor si ntinderea lor.
Se consider: inIinit, continuu, omogen, izotrop si tridimensional.
Elementele de baz sunt punctele. Ordonarea lor se Iace n raport cu un reper cruia i
se ataseaz un sistem de reIerint, prin intermediul coordonatelor. Cele mai uzuale
sunt coordonatele carteziene : y si :.

MECANIC
MECANIC
CUANTIC
MECANIC
TEORETIC
MECANICA
APLICATA:
1) REZISTENT MTERIEOR
2) TEORI ESTICITTII
3) STTIC, STIITTE
si INMIC CONSTRUCTIIOR
4) MECNIC FUIEOR
5) MECNIC GZEOR
6) MECNIC ROCIOR , etc...
MECANIC
RELATIVIST
MICROPARTICULE
CORPURI MACROSCOPICE
v<<c
CORPURI
MACROSCOPICE
v c
CORPURI
NEDEFORMABILE
CORPURI
DEFORMABILE
Fig. 1.1
2
1.2.2 Timpul
Timpul msoar durata Ienomenelor, caracteriznd succesiunea acestora.
Se Iace, de obicei, conventia c timpul poate avea numai valori pozitive. Timpul este:
inIinit, continuu, omogen, unidimensional, uniIorm cresctor si ireversibil. Orice
valoare a variabilei timp, notat 9, se numeste moment.
1.2.3 Masa
Masa reIlect propriettile generale de inertie si gravitationale ale materiei. Poate Ii:
- masa inert, care este o msur a inertiei corpului n miscare de translatie;
- masa gravitational, care exprim capacitatea unui corp de a atrage alte corpuri.
n mecanica clasic: masa este constant (2.9.)
n mecanica relativist: masa variaz cu viteza.
1.3 Mrimi yi unit(i fundamentale yi derivate n mecanic
1.3.1 Mrimile fundamentale
Mrimile fundamentale sunt mrimi Iizice ce caracterizeaz notiunile
Iundamentale, Iiind independente ntre ele.
n S.I. sunt trei unitti Iundamentale de msur, utilizate n mecanic.
Mrimea ungime Timp Mas
Dimensiunea T M
Unitatea de
msur
2 (metru) s (secunda) Kg (kilogram)
1.3.2 Mrimile derivate
Mrimile derivate sunt mrimi Iizice ce sunt exprimate Iunctie de mrimile Iizice
Iundamentale ( e: forta vi9e:a a..eleratia i25:ls:l 2o2en9:l .ine9i. energia
.ine9i.g e9.. ).
1.3.3 For(a
For(a msoar interactiunea mecanic dintre corpurile materiale.
Unitatea de msur este 30943: (), deIinit ca mrimea unei Iorte care produce
unei mase de g o acceleratie de 2s.
ClasiIicarea Iortelor se Iace n Iigurile 1.2, 1.3 si 1.4.

Clasificarea
for(elor
dup
1. Natura lor
2. Modul lor de
aplicare
3. Modul lor de varia(ie a
punctului de aplica(ie
4. Modul lor de varia(ie a
intensit(ii
fixe
mobile
statice
dinamice
Fig. 1.2
3
1.3.3.1,8ific,70, f47x047 d:5g 3,9:7, 47
ClasiIicarea Iortelor dup natura lor este indicat n Iigura 1.3.

1.3.3.2 ,8ific,70, f47x047 d:5g m4d: 47 d0 ,5ic,70
ClasiIicarea Iortelor dup modul lor de aplicare este prezentat n n Iigura 1.4.

Ex. 1: Fortele concentrate, au punctul de aplicatie:
a) Iix autovehicul n stationare (Iig. 1.5);
b) mobil autovehicul n miscare (Iig. 1.6).











For(e
exterioare
For(e
interioare
Efectiv
aplicate
(exterioa
De legtur
(reac(iuni)
Apar n punctele
de legatur cu
mediul
De legtur
(reac(iuni)
Eforturi Apar n interiorul
corpului
Fig. 1.3
Apar n punctele
de legtur cu alte
corpuri
For(e
concentrate
Se consider c ac(ioneaz punctual
For(e
distribuite
Pe lungime
Pe suprafa(
Uniform
Liniar
Curbiliniu
Fig. 1.4
Fig.1.
Fig.1.5
4
Ex. 2: Fort repartizat uniIorm: Iorta de presiune din partea Iundatiei unei case (Iig.
1.7).

1.4 Modele utilizate n mecanic pentru corpurile materiale
Modelarea corpurilor materiale este operatia prin care un corp material este
nlocuit cu unul mai simplu care i pstreaz propriettile.
Modelele utilizate n mecanic sunt ilustrate n Iigura 1.8 si deIinite n continuare.
Punctul material este un model utilizat pentru corpuri de dimensiuni neglijabile, la
care ntreaga mas e concentrat n centrul de greutate.
Sistemul de puncte materiale este modelul Iolosit pentru o multime de puncte
materiale care interactioneaz ntre ele si sunt considerate n ansamblu n problema
respectiv.
Solidul rigid este modelul utilizat pentru un corp nedeIormabil sub actiunea Iortelor
exterioare.
Sistemul de solide rigide este modelul Iolosit pentru o multime de solide rigide care
interactioneaz ntre ele si sunt considerate n ansamblu n problema studiat.

1.5 Subdiviziunile mecanicii
n Iigura 1.9 sunt mentionate subdiviziunile mecanicii ce vor Ii deIinite mai jos.

Fig. 1.7
MODELE
Punct
material
Solid rigid
Sisteme de
puncte
materiale
Sisteme de
solide rigide
Fig. 1.8
STATICA
CINEMATICA

DINAMICA
Caz particular
Fig. 1.9
5
STATICA este parte a mecanicii ce se ocup cu studiul cazului particular de miscare,
repausul.
CINEMATICA este parte a mecanicii ce se ocup cu studiul miscrii din punct de
vedere geometric (Ir a lua n considerare cauzele ce o produc).
DINAMICA se ocup cu studiul miscrii tinnd cont de cauzele ce o produc.
in necesitti didactice, ele sunt studiate n ordinea static, cinematic si
dinamic, dar pot Ii studiate si n ordinea cinematic, dinamic si static, ca un caz
particular al dinamicii.
1.6 Principiile mecanicii teoretice
1.6.1 Principiul I (Principiul iner(iei)
n:nt. Un punct material si pstreaz starea de repaus sau de miscare rectilinie si
uniIorm, att timp ct nu intervin actiuni exterioare care s-i modiIice aceast stare.
1..2 Principiul II (Principiul fundamental)
n:nt. ac asupra unui punct material actioneaz o Iort F , aceasta imprim
punctului o acceleratie a dirijat dup directia Iortei, Iactorul de proportionalitate
Iiind 2 (2masa punctului).
Matematic legea se scrie: a 2 F .
1.6.3 Principiul III (Principiul ac(iunii si reac(iunii)
n:nt. Oricrei actiuni i corespunde o reactiune egal si de sens contrar.
OBS#'
O actiunile reciproce a dou corpuri sunt ntotdeauna egale si ndreptate n
sensuri opuse (Iig. 1.10).
O se aplic corpurilor aIlate n contact direct, ct si n cazul actiunii la distant.
O principiul este valabil att pentru corpuri n stare de miscare, ct si n stare de
repaus.

1.6.4 Principiul IV (Principiul paralelogramului)
n:nt. EIectul a dou Iorte concurente este acelasi cu eIectul unei singure Iorte ce
reprezint diagonala paralelogramului Iormat de cei doi vectori dati (Iig. 1.11).

21
F

12
F

Fig. 1.1
21 12
21 12
,
F F
F F

C
1
C
2
1
F
2
F
#
2 1
F F # +
Fig. 1.11
6
OBS#' n baza acestui principiu, aplicat n mod repetat, un sistem de Iorte
concurente poate Ii nlocuit cu o singur Iort, egal cu suma vectorial a tuturor
Iortelor:

n
i
i
F #
1

2. STATICA
2.1 Statica punctului material
2.1.1 Grade de libertate
efinitie. Un sistem de solide rigide a crui pozitie n raport cu un reper Iix este
determinat prin 5 parametrii scalari independenti ntre ei are 5 grade de libertate.
Pozitia unui punct este stabilit cu ajutorul a trei coordonate.
O ac coordonatele sunt independente, spunem c punctul material
este liber si are trei grade de libertate. El poate ocupa orice pozitie n spatiu,
neIiind supus nici-unei restrictii geometrice.
O Punctul material este supus la legturi atunci cnd ntre
coordonatele sale exist anumite relatii de dependent. Pot Ii ntlnite urmtoarele
situatii:
a) punctul material aflat pe o suprafa( are dou grade de libertate,
deoarece ecuatia implicit a supraIetei este de Iorma f(y:)0. Gradele
de libertate pot Ii interpretate ca deplasri inIinitezimale dup dou
directii ortogonale n planul tangent la supraIat ;
b) punctul material aflat pe o curb are un grad de libertate (o deplasare
inIinitezimal pe directia tangentei la curb ), deoarece curba este obtinut ca
intersectie a dou supraIete f(y:)0 si g(y:)0 ;
c) punctul material fixat ntr-un punct geometric nu are nici-un grad de libertate.
2.1.2 Sisteme de for(e concurente
Fie un punct material actionat de un sistem de Iorte concurente F
i
i...n (Iig.
2.1). Pe baza principiului paralelogramului, aplicat succesiv, el poate Ii nlocuit cu o
singur Iort, denumit rezultant si egal cu suma vectorial a Iortelor componente
sistemului .

n
i
i
F #
1
(2.1)
Dac n particular 0 # , sistemul de for(e se afl n echilibru.

2.1.3 Statica punctului material liber
Teorema de echilibru static
n:nt: Conditia necesar si suIicient ca un punct material aIlat n repaus s-si
pstreze starea de repaus si dup actiunea sistemului de Iorte, este aceea ca rezultanta
Iortelor date s Iie nul, adic sistemul de Iorte s Iie n echilibru.
O Necesitatea conditiei este o consecint a principiului inertiei.
O SuIicienta conditiei este o consecint a principiului Iundamental.

7


ac se consider cunoscute expresiile analitice ale Iortelor, componente sistemului,
F f F i F F
i: iy i i
+ + (2.2)
rezultanta sistemului devine:
F f F i F F #
n
i
i:
n
i
iy
n
i
i
n
i
i

'
+

'

+
'
+

'

+
'
+

'

.
Conditia vectorial de echilibru 0 # , proiectat pe sistemul de axe, conduce la:

F . O:
F . Oy
F . O
n
i
i:
n
i
iy
n
i
i
(2.3)
Relatiile (2.3) reprezint ecuatiile scalare de echilibru ale punctului material liber.
Cu ecuatiile (2.3) pot Ii rezolvate urmtoarele tipuri de probleme:
O Problema direct:
Este dat un punct material si sistemul de Iorte care l actioneaz;
Se cer parametrii care deIinesc pozitia de echilibru.
O Problema mixt:
Se cunosc o parte din parametrii de pozitie si o parte a Iortelor care actioneaz punctul
material;
Se cer restul parametrilor de pozitie si restul Iortelor sub care punctul se aIl n pozitie
de echilibru.
O Problema invers:
Este cunoscut pozitia de echilibru a punctului ;
Se cere determinarea Iortelor sub actiunea crora punctul este n echilibru.
Cazuri particulare:
) Sisteme de Iorte coplanare (Iorte concurente cuprinse n acelasi plan, considerat
Oy ) F
i:
expresiile analitice ale Iortelor sunt: f F i F F
iy i i
+ .
'or rmne dou ecuatii scalare de echilibru ale punctului material liber :

F Oy
F O
n
i
iy
n
i
i
:
:
(2.4)
O
y
Fig. 2.1
z
i
F
y
x
1
F
z
M
n
F
x
8
) Sisteme de Iorte coliniare (Iorte concurente situate pe aceeasi dreapt, considerat
O ) F
iy
F
i:
expresiile analitice ale Iortelor sunt: i F F
i i
. Rmne o
singur ecuatie scalar de echilibru a punctului material liber :

F O
n
i
i

: (2.5)