BFT I

M II
Curs 1
Tipuri de miscare
Traiectorie – linia (dreaptă sau curbă) descrisă de un corp în cursul mişcării sale
Vector de poziţie ⃗r – vectorul care uneşte reperul cu poziţia corpului studiat la
un moment dat
2 2 2
r =x 1 + y 1
Vector deplasare Δ⃗r – vectorul care uneşte poziţia iniţială cu proziţia finală
ale corpului studiat.
Δ⃗r =⃗r 2−⃗r 1
OBS: În mişcarea rectilinie vectorul deplasare coincide cu distanţa parcursă iar în mişcarea curbilinie
vectorul deplasare este diferit de distanţa parcursă!!!
Deformare – modificarea formei unui corp sub acţiunea unei forţe
Deformările pot fi:
- elastice – când corpul revine la forma iniţială după încetarea acţiunii forţei deformatoare;
- plastice - când corpul nu mai revine la forma iniţială după încetarea acţiunii forţei deformatoare;
Abrevieri:
SR – sistem de referinţă
SRI - sistem de referinţă inerţial
MRU – mişcare rectilinie uniformă
MRUV – mişcare rectilinie uniform variată
MRUA – mişcare rectilinie uniform accelerată
MRUÎ – mişcare rectilinie uniform încetinită
MCU – mişcare circulară uniformă

Legea de mişcare:Este o relaţie ce exprimă dependenţa de timp a vectorului de poziţie

⃗r =⃗r (t )
Cu ajutorul proiecţiilor vectorului de poziţie, pe componente, legea de mişcare se scrie:
x=x ( t )
y= y ( t )
OBS: Graficul legii de mişcare este total diferit de traiectorie!!!

VITEZA, VECTORUL VITEZĂ

Viteza medie
⃗v m a unui punct material este egală cu raportul dintre vectorul deplasare Δ⃗r şi durata
mişcării Δt:
  
 r r2  r1
vm  
t t2  t1
Viteza momentană sau instantanee este egală cu derivata în funcţie de timp a legii de mişcare:

 dr  t  
v  r  t 
dt
OBS:
d x2  x 1
vm  
1.. În modul: t t2  t1 ; unde d=x 2 −x 1 este distanţa parcursă
2. Direcţia şi sensul:
  În mişcarea rectilinie viteza medie şi momentană au direcţia şi sensul deplasării
 În mişcarea curbilinie viteza medie are direcţia şi sensul vectorului
deplasare (secant la traiectorie)
 În mişcarea curbilinie viteza monetană are direcţia tangentă la traiectorie
şi sensul deplasării
[ Δr ] SI m
[ v ] SI = =1
3. Unitate de măsură: [ Δt ] SI s

ACCELERAŢIA, VECTORUL ACCELERAŢIE

Acceleraţia medie: este egală cu raportul dintre variaţia vectorului viteză şi durata mişcării:
  
 v v2  v1
am  
t t2  t1
Acceleraţia instantanee sau momentană: este egală cu derivata vitezei în
funcţie de timp:

 dv  t  
a  v  t 
dt
OBS:
1. Acceleraţia medie are direcţia şi sensul variaţiei vitezei: aceeaşi direcţie cu deplasarea în mişcarea
rectilinie; secantă la traiectorie, orientată către interiorul acesteia în mişcarea curbilinie.
2. Acceleraţia momentană are direcţia şi sensul variaţiei vitezei: aceeaşi direcţie cu deplasarea în
mişcarea rectilinie; normală pe traiectorie, orientată către interiorul acesteia (de-a lungul razei de curbură) în
mişcarea curbilinie.
[v ] m
[ a ] SI = SI =1 2
3. Unitate de măsură: [ t ] SI s
4. mişcarea circulară cu acceleraţie constantă în modul este mişcarea circulară
5. după sensul acceleraţiei, a=constant, mişcarea rectilinie poate fi:
 mişcare rectilnie uniformă dacă a=0
 mişcare rectilnie uniform accelerată dacă a>0
 mişcare rectilnie uniform încetinită dacă a<0
!!! În mişcarea curbilinie întotdeauna ⃗a ≠0 deoarece viteza îşi modifică direcţia şi sensul !!!

MIŞCAREA RECTILINIE UNIFORMĂ (MRU)

- este mişcarea pe o traiectorie rectilinie cu viteză constantă : a=0; v m=v
- legea MRU:
⃗r ( t )=⃗r 0 + ⃗
v ( t −t 0 )=⃗r 0 +⃗
v⋅Δt
 vectorial:
x ( t )=x 0 + v ( t −t 0 ) =x 0 + v⋅Δt
 scalar:
 dacă notăm:
d=x−x 0 ⇒ d=v⋅Δt
 MIŞCAREA RECTILINIE UNIFORM VARIATĂ (MRUV)

- este mişcarea pe o traiectorie rectilinie cu acceleraţie constantă: m ⃗a =⃗a

- Dacă:
 a>0 – mişcare rectilinie uniform accelerată (MRUA) – viteza creşte
 a<0 - mişcare rectilinie uniform încetinită (MRUÎ) – viteza scade

- Notăm: v – viteza la momentul t

v0 – viteza la momentul iniţial t0
⃗r - vectorul d poziţie la momentul t
⃗r 0 - vectorul d poziţie la momentul iniţial t
0
x, x0 – coordonatele obiectului la momentele t şi t0
a – acceleraţia
d=x-x0 – distanţa parcursă
Δt=t-t0 – durata mişcării
⃗v ( t )=⃗v 0 + ⃗
a⋅( t −t 0 ) =⃗v 0 +⃗a⋅Δt
 legea vitezei:
scalar: v  t   v0  a  t , unde
Δt=t−t 0
1
⃗r ( t )=⃗r 0 + v⃗ 0⋅Δt + ⃗a⋅Δt 2
 legea de mişcare: 2
1 1
x  x0  v0  t  a  t 2 d  x  x0  d  v0  t  a  t 2
scalar: 2 ; notând: 2
 ecuaţia lui Galilei: v  v0  2  a  d
2 2

OBS:
1. în cazul MRUÎ (a<0; v0≠0) corpul se poate opri:
v
T  0
 timpul până la oprire: a
v
D 0
 distanţa până la oprire: 2a
2. !!! Aria mărginită de graficul vitezei în coordonate (v,t) şi axa timpului între punctele iniţial şi final
ale mişcării este numeric egală cu distanţa parcursă !!!
!!! Aria mărginită de graficul acceleraţiei în coordonate (a,t) şi axa timpului între punctele iniţial şi final
ale mişcării este numeric egală cu variaţia vitezei !!!
 3. în cazul mişcării sub acţiunea greutăţii G=m⋅g , pe verticală, acceleraţia este egală cu acceleraţia
gravitaţională:
 aruncarea pe verticală în jos: a= g >0
 legea vitezei:
v =v 0 +g⋅Δt
1
h=v 0⋅Δt + ⋅g⋅Δt 2
 legea de mişcare: 2
2 2
 ecuaţia lui Galilei: v =v 0 +2 gh
 căderea liberă (v0=0, a=g>0):
 legea vitezei: v=g⋅Δt
1
h= ⋅g⋅Δt 2
 legea de mişcare: 2
2
 ecuaţia lui Galilei: v =2 gh
 aruncarea pe verticală în sus: a= - g<0
 legea vitezei:
v =v 0 −g⋅Δt
1
h=v 0⋅Δt− ⋅g⋅Δt 2
 legea de mişcare: 2
2 2
 ecuaţia lui Galilei: v =v 0−2 gh
v 20
H=
 înălţimea maximă atinsă: 2g
v0
T=
 timpul de urcare este egal cu cel de coborâre: g

MISCAREA CURBILINIE
Cea mai simplă şi mai importantă mişcare curbilinie este mişcarea circulară,mişcare în care traiectoria
punctului material este un cerc. Dacă legăm o piatră de o sfoară si o învârtim deasupra capului astfel încât să
descrie un cerc orizontal, atunci piatra va avea o mişcare circulară.
Mişcarea circulară este uniformă dacă viteza mobilului este constantă în modul, adică mobilul descrie
arce de cerc egale în intervale de timp egale.
Vectorul viteză, fiind totdeauna tangent la traiectorie, deşi rămâne constant în modul în timpul mişcării
circulare uniforme, îşi schimbă permanent direcţia.
Vectorul de poziţie r = OA dus din centrul cercului până la mobil se mai numeşte rază vectoare a
mobilului.
 În timpul mişcării raza vectoare a mobilului mătură aria cercului, iar vectorul viteză este permanent
perpendicular pe raza vectoare.
Mişcarea circulară uniformă este o mişcare periodică deoarece se repetă identic după parcurgerea
întregului cerc, la intervale egale de timp.
Mărimi caracteristice:
T = perioada mişcării circulare uniforme este intervalul de timp în care mobilul parcurge circumferinţa
cercului. Perioada se măsoară în secunde.
ν= frecvenţa de rotaţie, sau turaţia, reprezintă numărul de rotaţii complete efectuate în unitatea de timp
(rot/ s).Frecvenţa se măsoară în s-1 sau Hz (Hertz). Turaţia (notată de obicei cu n) se măsoară în rot/min (1 rot/s=60
rot/min). 
v = viteza liniară sau tangenţială este dată de variaţia coordonatei curbilinii a mobilului în timp. Viteza
se măsoară în m/s.
Coordonata curbilinie măsoară lungimea arcului de cerc parcurs de mobil.
ω= viteza unghiulară reprezintă unghiul la centru descris de raza vectoare în unitatea de timp.
ω = Δθ/Δt.
Unde Δθ – unghiul si Δt – durata.
Viteza unghiulară ω se măsoară în rad/s. (radian). Un radian este unghiul la centru care subîntinde un
arc de cerc egal cu raza cercului. Cum unghiul total de 360° subîntinde toată lungimea cercului care cuprinde
raze, rezultă că unghiul de 360° are radiani.
v = Rω
este relaţia de legătură dintre viteza liniară şi viteza unghiulară.
acp = acceleraţia centripetă – sau acceleraţia normal - se datorează variaţiei direcţiei vectorului viteză.
Acceleraţia centripetă se măsoară în m/s2. 
acp = v2/R = ω2R

MISCAREA OSCILATORIE
Mişcarea unui punct material care se repetă la intervale de timp egale se numeşte mişcare periodică.
În această mişcare corpul se deplasează mereu pe aceeaşi traiectorie.
Mişcarea oscilatorie
- se realizează simetric faţă de poziţia de echilibru;
- are loc între două poziţii limită situate de o parte şi de alta a poziţiei de echilibru;
- este mişcarea periodică a unui sistem fizic care se efectuează de o parte şi de alta a poziţiei de echilibru;
Dacă sistemul parcurge traiectoria complet şi înr-o parte şi în cealaltă a poziţiei de echilibru spunem că
efectuează o oscilaţie completă.
Mărimi fizice caracteristice:
Perioada – reprezintă timpul necesar efectuării unei oscilaţii complete

, unde t – timpul, n – numărul de oscilaţii, [T]SI = 1 s

Frecvenţa – reprezintă numărul de oscilaţii efectuate în intervalul de timp

, , unde Hz = Hertz

Legătura dintre perioadă şi frecvenţă este: sau sau

Elongaţia – reprezintă distanţa faţă de poziţia de echilibru la care se află oscilatorul la un mment dat (x
sau y)
[x]SI = [y]SI = m (metrul)
Amplitudinea – reprezintă elongaţia maxima, se notează cu A si se măsoară in metri.
A = ymax
Ecuaţiile miscarii oscilatorii armonice. Reprezentarea vitezei si acceleraţiei.
Ecuaţia elongaţiei:
, ymax = A
Ecuaţia vitezei:
, (viteza maxima)
Ecuaţia acceleraţiei:
, (acceleraţia maxima)
- faza iniţiala a miscarii = valoarea fazei la momentul iniţial t = 0 (se măsoară in radiani)
- faza miscarii oscilatorii (se măsoară in radiani)
[v]SI = m/s; [a]SI = m/s2