OSCILAȚII

 MECANICE                                                                                                                                                                                                      PROF.  MIRELA  FOCA   1  

1. OSCILAŢII MECANICE
1.1. Fenomene periodice. Procese oscilatorii în natură şi în tehnică.
Fenomene periodice = fenomene care se repetă la intervale egale de timp (alternanţa zi/noapte,
alternanţa anotimpurilor, bătăile inimii, respirația, mişcarea electronilor în circuitele de curent
alternativ).
Mișcare oscilatorie periodică = mișcare periodică în jurul unei poziții fixe, de echilibru
(oscilațiile unui leagăn, ale unui pendul).
Mişcare oscilatorie armonică = mişcare oscilatorie periodică pentru care mărimile caracteristice
(elongație, viteză, accelerație) sunt exprimate prin funcțiile trigonometrice sinφ si/sau cosφ, care
variază periodic între o valoare minimă și o valoare maximă (oscilațiile întreținute ale unui pendul,
vibrațiile coardelor instrumentelor muzicale, vibrațiile atomilor/moleculelor rețelelor cristaline în jurul
pozițiilor de echilibru, vibrațiile câmpurilor electrice și magnetice caracteristice undei
electromagnetice).
1.2. Mărimi fizice caracteristice mişcării oscilatorii.
1) Perioada mişcării oscilatorii T = durata unei oscilaţii complete, după care toate mărimile fizice
caracteristice mișcării oscilatorii (elongația, viteza, accelerația) se repetă identic: !t
T=
N

T =s = sec unda unde ! t = intervalul de timp în care sunt efectuate N oscilaţii complete.
SI ,
2) Frecvenţa mişcării oscilatorii υ = numărul de oscilaţii complete efectuate în unitate de timp:
1 N 1 1
!= = ! = = = s"1 = Hz (Hertz)
T "t SI
T s
SI

3) Elongaţia mişcării oscilatorii = deplasarea (depărtarea) oscilatorului faţă de poziţia de echilibru, la

un moment dat.
Elongația poate fi : liniară (x, y, x = y = m = metru ) sau unghiulară (α, ! = rad = radian )
SI SI SI

4) Amplitudinea = depărtarea maximă față de poziția de echilibru = valoarea maximă a elongației.

Amplitudinea poate fi: liniară (A, A = m , -A ≤ x ≤ A) sau unghiulară(α0, !0 = rad ,-α0 ≤ α ≤ α0).
SI SI

1.3. Modelul „oscilator liniar armonic”.

Oscilator armonic = punct material care execută o mișcare oscilatorie sub acțiunea unei forțe de
!"
! "
revenire de tip elastic: Fe = ! k " r , unde k = constantă elastică, k SI
= N / m ( Newton / metru)
Oscilator liniar armonic = oscilator armonic ce vibrează pe o singură direcție (Ox sau Oy).
k
În acest caz, avem: F = Fe ! m " a = #k " x ! a + " x = 0 ! a + $ 2 " x = 0 ecuația oscilațiilor
m
!
k 2" #
liniar armonice, unde am notat ! = = = 2 " # " $ = pulsația oscilatorului armonic.
m T
rad 1 #1 m
" SI
= = = s = Hz (Hertz) T = 2 " # "
s s k

! !
2   OSCILAȚII  MECANICE                                                                                                                                                                                                      PROF.  MIRELA  FOCA  

Soluția ecuației este: elongația x(t) = A ! sin " = A ! sin(# ! t + " 0 ) iar de aici deducem viteza
v(t) = ! " A " cos# = ! " A " cos(! " t + #0 ) si accelerația a(t) = !" 2 # A # sin $ = !" 2 # A # sin(" # t + $0 )

Am notat ! = " # t + !0 = faza mișcării oscilatorii, " 0 = faza inițială a mișcării oscilatorii, "=
pulsația oscilatorului armonic = viteza de variație a fazei.
De reținut că x = x(t), v = v(t), a = a(t) sunt funcții variabile în timp.
!
Reprezentarea grafică pentru x = x(t), v = v(t), a = a(t) pentru t " [ 0,T ] . !
momentul de timp t 0 T T 3T T
4 2 4
faza 2% ! 0 " " 3" 2"
" = # $t = $t
T 2 2
! ! !
sin φ 0 1 0 -1 0
! !
cos φ !1 0 !-1 0 1
!
elongația x = A "sin # = A "sin($ " t ) 0 A 0 -A 0

viteza v = " # A # cos $ = " # A # cos(" # t) "A 0 "#A 0 "A

accelerația a = "# 2 $ A $sin % = "# 2 $ A $sin(# $ t) 0 "# 2 A 0 " 2A 0
!
! ! !
!
x v
! a !
A ! ωA ωA 2

3T/4 T T/2 T/4 T/2

0 0 0
T/4 T/2 t T/4 3T/4 T t 3T/4 T t
2
- ωA -ω A
-A

1.4. Energia oscilatorului armonic

În câmpul conservativ al forțelor elastice, energia mecanică a oscilatorului liniar armonic este
descrisă de relația: E = E c + E p , unde cei 2 termeni au semnificația:

1 1 1 1
• energia cinetică E c ( t ) = m ! v 2 = m ! " 2 ! A 2 ! cos 2 # = k ! A 2 ! cos 2 # = k ! A 2 ! cos 2 (" ! t + #0 )
2 2 2 2
1 1 1
• energia potențială elastică E p t = () k ! x 2 = k ! A 2 ! sin 2 " = k ! A 2 ! sin 2 (# ! t + "0 )
2 2 2
Prin înlocuirea expresiilor energiilor cinetică Ec și potențială Ep în formula energiei mecanice E
1 1 1 1
obținem: E = k ! A 2 ! sin 2 " + k ! A 2 ! cos 2 " = k ! A 2 ! (sin 2 " + cos 2 ") = m ! # 2 ! A 2 = cons tan t
2 2 2 2
Deci E = constant, deși Ec(t) si Ep(t) sunt funcții de timp, variază în timp.
 OSCILAȚII  MECANICE                                                                                                                                                                                                      PROF.  MIRELA  FOCA   3  

Concluzie: În cursul oscilațiilor, energia trece din formă cinetică în formă potențială și reciproc,
rămânând, pe ansamblu, constantă.
Reprezentarea grafică pentru Ec = Ec(t), Ep = Ep(t) si E = constant pentru t " [ 0,T ] .
momentul de timp t 0 T T 3T T
4 2 4
faza 2% 0 " ! " 3" 2"
" = # $t = $t
T
! !2 ! 2
2
sin φ 0 1 0 1 0
cos2 φ 1 !0 1 !0 1
!
energia cinetică 1 ! 1 0 !1 0 1
Ec t = () k ! A 2 ! cos 2 " k ! A2 k ! A2 k ! A2
2 2 2 2

energia potențială 1
k ! A 2 ! sin 2 "
0 1
k ! A2
0 1
k ! A2
0
Ep t = () 2 2 2

energia mecanică 1 1
k ! A2
1
k ! A2
1
k ! A2
1
k ! A2
1
k ! A2
E = k ! A 2 = cons tan t
2 2 2 2 2 2

Ec, Ep, E
Ep Ec E

kA2/2 E kA2/2
kA2/2 kA2/2
Ep

0 Ec
0 0
T/4 T/2 3T/4 T t T/4 T/2 3T/4 T t T t -A 0 A x

1.5. Pendulul gravitațional (matematic)

Pendul gravitațional = corp mic și greu, suspendat printr-un fir, care oscilează într-un plan
vertical.
Deviem pendulul cu un unghi mic față de poziția de echilibru
$
(" # 6 0 = rad % 0,1046rad) , apoi îl lăsăm liber. Constatăm că
30
pendulul execută oscilații armonice, sub acțiunea forței de revenire:
G t = G "sin # = m " g "sin #
! $
Pentru unghiuri mici (" # 6 0 = rad % 0,1046rad) vom considera:
30
x
! sin " # " (rad) = , unde x = lungimea arcului de cerc subînscris de
l
unghiul " , l = lungimea firului de suspensie !

x m"g m"g k g 2"# l

Gt ! m " g " = "!x = k " x # k = #$= = deci T = = 2"# .
! l l l m l $ g

!
4   OSCILAȚII  MECANICE                                                                                                                                                                                                      PROF.  MIRELA  FOCA  

Concluzie: Perioada oscilațiilor pendului gravitațional (T) nu depinde de substanța din care e
alcătuit pendulul, ci doar de lungimea firului (l) și de locul oscilațiilor (g).
Probleme propuse:
1. Un corp de masă m = 200 g execută oscilații liniar armonice cu amplitudinea A = 20 cm si frecvența
0,25 Hz. La momentul inițial el se află la distanța 10 3 cm față de poziția de echilibru. a) Calculați
perioada, pulsația si faza inițială a miscării; b) Scrieți ecuația de miscare; c) Calculați poziția
(elongația), viteza, accelerația, energia cinetică, energia potențială si energia mecanică a corpului la
! !"# ! ! !
momentul t1 = 3 s. (R: a) 4s, ! !
, !
rad; b) y t =  20 sin( ! t + ! ) cm; c) y1 = - 10 cm, v1 = 27,16
cm/s, a1 = 24,65 cm/s2; Ec1 = 7,3 mJ, Ep1 = 2,5 mJ, E = 9,8 mJ).
2. Un punct material execută oscilații liniar armonice pornind din poziția de echilibru, cu amplitudinea
A = 10 cm. Calculați: a) elongația la momentul 17 T/12; b) elongația la momentul în care viteza este o
pătrime din viteza în poziția de echilibru; c) elongația la momentul în care modulul accelerației este 1/8
din valoarea sa maximă. (R: a) 5 cm; b) 9,68 cm; c) 1,25 cm)
3. Un corp execută oscilații liniar armonice cu perioada T = 18 s. Care este intervalul de timp minim
care separă trecerile corpului prin punctele de elongații y1 = A/2 si y2 = ! 3/2, A fiind amplitudinea
miscării? (R: 1,5 s)
4. Un corp care execută oscilații liniar armonice parcurge în intervalul de timp Δt = 2 s distanța dintre
pozițiile de elongatii y1 = A/2 si y2 = A, A fiind amplitudinea miscării. Care este perioada miscării? (R:
12 s)
5. În ce fracțiune din perioada T un corp care oscilează armonic parcurge drumul: a) de la poziția de
echilibru la amplitudine; b) prima jumătate a acestui drum; b) a doua jumătate a acestui drum? (R: a)
T/4; b) T/12; c) T/6)
6. Un corp care execută oscilații liniar armonice are la distanța x1 = 4 cm de poziția de echilibru viteza
v1 = 10 cm/s si la distanța x2 = 5 cm viteza v2 = 8 cm/s. Calculați pulsația si amplitudinea oscilatorului.
(R: 2 rad/s; 4,72 cm)
7. Un corp execută oscilații liniar armonice cu pulsația 4 rad/s. La un moment dat corpul se află la
distanța x1 = 25 cm de poziția de echilibru si are viteza v1 = 100 cm/s. Aflați poziția si viteza corpului
după 11π/48 s din acest moment. (R: a) -17,625 cm; b) -121,965 cm/s)
8. Care este raportul dintre energia cinetică si energia potențială ale unui oscilator liniar armonic în
momentul în care elongația este egală cu 1/3 din amplitudine. (R: 8)
9. Un corp execută oscilații liniar armonice pornind din poziția de echilibru. Care este raportul între
energia cinetică si cea potențială la momentul 2T/3 de la începutul miscării? (R: 1/3)
10. Un corp efectuează oscilații armonice cu amplitudinea A = 10 cm. Aflați elongația pentru care
energia cinetică a corpului este de 3 ori mai mare decât energia potențială. (R: 5 cm)
11. Un corp de masă m = 200 g execută oscilații liniar armonice descrise de ecuația
!
y t = 20 sin(! t + ! ) cm. a) După cât timp de la începutul miscării energia cinetică este egală cu cea
potențială? b) Reprezentați grafic, în funcție de timp, elongația, viteza, accelerația, energia cinetică,
energia potențială si energia mecanică; c) Reprezentați grafic elongația y = y (t) dacă amplitudinea se
dublează si faza inițială devine π/3. d) Reprezentați grafic elongația y = y (t) dacă amplitudinea se
reduce cu o pătrime si masa corpului creste de 3 ori.