Marimi periodice – Electrotehnica 11-12

Fluxul magnetic :
Φ f = ( BA ) cos α=BA cos ( ωt )
si t.e.m. :
e=( ωNBA ) sin ( ωt ) =Em sin ( ωt )
Sunt marimi variabile in timp.
Dependenta de timp a acestor marimi este indicata in figura 2.10 :

Marimile sinusoidale, dar nu numai acestea sunt marimi periodice.

Curentul in dinti de fierastrau (fig.2.11,a) prin bobinele de deflexie ale tuburilor cinescop,
tensiunile la bornele unor generatoare electronice utilizate in testarea aparaturii electronice
(fig.2.11,b,c,d) sunt exemple de marimi periodice:
O marime periodica este o marime variabila ale carei valori se reproduc in aceeasi succesiune,
la intervale de timp egale.
Perioada T, este intervalul minim de timp dupa care se reproduc in aceeasi ordine valorile
marimii periodice.
Valoarea instantanee a unei marimi periodice este o functie periodica de timp care va satisface
conditia:
i ( t )=i ( t+T )
Oricare ar fi momentul t .
Numarul de perioade cuprins intr-o secunda se numeste frecventa .
Frecventa se noteaza cu f si are unitatea de masura hertz, cu prescurtarea Hz.
Relatia de definitie este:
1 s … … … … . f perioade
T s … … … … . 1 perioada
1 f 1
= ⟹ Tf =1⟹ f =
T 1 T
Retelele electrice de transmisie si distributie a energiei electrice in current alternative au
frecventa standardizata de 50 Hz (in S.U.A., frecventa este de 60 Hz).
Aceasta frecventa este denumita frecventa industriala.
Produsul dintre frecenta si 2π se numeste frecventa unghiulara sau pulsatie.
Simbolul pulsatiei este ω.
Unitatea de masura este radian/secunda (rad/s).
Pulsatia are relatia de definitie:
ω=2 πf
Intre aceste marimi exista si relatiile:
ω
ω=2 πf ⟹ f =
2π
1 2π
ω=2 πf =2 π
T
=
T ( )
ω ω
ω=2 πf ⟹ 2 π = = =ωT
f 1
T ()
Cu aceste relatii, obsevam ca putem pune expresia curentului si sub una din formele:
i=I m sin ( ωt )
i=I m sin (2 πft )

i=I m sin ( 2Tπ t )=I sin (2 π Tt )

m

Datorita fenomenului de inducer a t.e.m. prin rotirea cadrului bobinat, pulsatia ω a curentului
Indus este numeric egala cu viteza unghiulara de rotatie a bobinei.
In masinile generatoare de c.a. , pulsatia t.e.m. induse este in general diferita de viteza
unghiulara de rotatie a motorului primar de antrenare a generatorului.
Numai la turbogeneratoare (generatoare antrenate de turbine cu abur) cu o singura pereche de
poli magnetici, aceasta egalitate se mentine.
La turbogeneratoare (generatoare antrenate de turbine cu abur) cu mai multe perechi de poli
magnetic sau la hidrogeneratoare (generatoare antrenate de turbine cu lichid) tot cu mai multe
perechi de poli , pulsatia este produsul vitezei de rotatie a turbine (n) si numarul de perechi de
poli magnetici ai masinii.
n rot
n=60 ∙ ν ⟹ ν= ( )
60 s
Principiul generatorului de c.a. monofazat (alternatorul).
La bornele unei bobine fixe in fata careia se roteste uniform un magnet ia nastere o tensiune
electromotoare alternative.
La o rotatie complete a magnetului, intensitatea curentului alternative Indus in bobina variaza
oscilatoriu.
Oscilatia poate fi pusa in evident cu ajutorul unui ampermetru de c.c., cu ac indicator la
mijlocul scalei, conectat la bornele bobinei.
Rotim uniform magnetul, pornind dintr-o pozitie, in care magnetul este orientat in lungul axului
bobinei.
In decursul unei rotatii complete a magnetului, acul ampermetrului va devia spre una din
extremitatile scalei si dup ace indica un maxim (egal ca valoare cu primul), revine la 0 (fig.2.1):

Functionarea alternatorului se bazeaza pe tensiunea electromotoare indusa intr-o bobina, aflata

intr-un camp magnetic rotator.

Constructia si functionarea alternatorului.

Ca orice masina electrica rotativa, generatorul de c.a., numit alternator, are 2 parti principale:
- O parte care produce campul magnetic inductor, aceasta parte numindu-se inductor ;
- O parte in care se induc tensiuni electromotoare alternative, aceasta parte fiind formata din
bobine cu miez ferromagnetic, aceasta parte numindu-se indus.
La alternator:
- indusul este fix (este partea care nu se roteste), din aceasta cauza indusul
numindu-se si stator ;
- inductorul este mobil (este partea care se roteste), din aceasta cauza inductorul
numindu-se si rotor.
Statorul este alcatuit dintr-o carcasa cilindrica in interiorul careia se afla o armature realizata
din tole de material ferromagnetic (otel electrotehnic).
Armature poarta bobinajele, legate in serie si bobinate alternative, cand intr-un sens cand in
altul, asa cum arata fig.2.2:
In interiorul armaturii cilindrice a statorului se afla dispus coaxial rotorul format din
electromagneti in numar par, egal cu numarul bobinelo din stator.
Miezul electromagnetilor este realizat tot din tole din material ferromagnetic (otel
electrotehnic).
Polii electromagnetilor rotorului, alterneaza (fig.2.2,a).
Inductorul (rotorul) este alimentat cu c.c., numit curent de excitatie , produs de un mic
generator de current continuu generator numit excitatoarea , al carui Indus se afla pe axul
(arborele) alternatorului.
De la excitatoare curentul ajunge la circuitul inductorului prin 2 perii din carbine P1 si P2 care
aluneca pe 2 inele de arama I1 si I2 , de care sunt fixate capetele circuitului inductor.
Trecerea succesiva a polilor de pe rotor prin fata bobinelor statorului, alternat bobinate si legate
in serie, face sa apara in circuitul indusului o t.e.m. alternative.
Intervalul de timp in care o pereche de poli a inductorului (o pereche N-N sau o pereche S-S)
trece prin fata unei bobine a statorului determina perioada t.e.m. alternative.
Notam cu n, turatia in rot/min a motorului care pune in miscare de rotatie inductorul si cu p
numarul de perechi de poli (perechi N-N + perechi S-S).
Pentru cazul de mai sus avem 1 pereche N-N + 1 pereche S-S, deci avem in total 2 perechi de
poli).
Cum intr-o rotatie complete, prin fata unei bobine a statorului, trec p perechi de poli, atunci
intr-o rotatie complete se produc (p) oscilatii complete ale t.e.m.
In (n) rotatii se produc (pn) oscilatii complete ale t.e.m.
Dar aceste (pn) perioade se produc intr-un minut.
Rezulta ca int-o secunda se produc :
( 60pn ) oscilatii complete a t . e .m .
Stim ca numarul de oscilatii complete a t.e.m. cuprins intr-o secunda se numeste frecventa .
Deci, frecventa t.e.m. alternative a unui generator de tipul alternatorului este data de relatia:
f= ( 60pn ) Hz
Astfel, daca dorim ca frecventa t.e.m. a unui alternator sa fie de 50 Hz, atunci:
pn 3000
50= ⟹ pn=3000 ⟹ n=
60 p
Deci, turatia motorului de antrenare, depinde de numarul de perechi de poli (p).
Astfel, daca:
- Nr . total de electromagneti din care este format rotorul ,
care trebuie sa fie un nr . par si egal cu nr . bobinelor din stator este 2 , atunci :
2
p= =1
2
3000 rot
p=1 ⟹ n=
1
=3000
min ( )
- Nr . totali de electromagneti dincare e ste format rotorul ,
care trebuie sa fie un nr . par si egal cu nr . bobinelor din stator este 4 , atunci :
4
p= =2
2
3000 rot
p=2⟹ n=
2
=1500
min ( )
- Nr . totali de electromagneti dincare este format rotorul ,
care trebuie sa fie un nr . par si egal cu nr . bobinelor din stator este 6 , atunci :
6
p= =3
2
3000 rot
p=3 ⟹ n=
3
=1000
min ( )
- Nr . totali de electromagneti dincare este format rotorul ,
care trebuie sa fie un nr . par si egal cu nr . bobinelor din stator este 8 , atunci :
8
p= =4
2
3000 rot
p=4 ⟹ n=
4
=750
min ( )
- Nr . totali de electromagneti dincare este format rotorul ,
care trebuie sa fie un nr . par si egal cu nr . bobinelor din stator este 10 , atunci :
10
p= =5
2
3000 rot
p=5 ⟹ n=
5
=600
min ( )
- Nr . totali de electromagneti dincare este format rotorul ,
care trebuie sa fie un nr . par si egal cu nr . bobinelor din stator este 12 , atunci:
12
p= =6
2
3000 rot
p=6⟹ n=
6
=500
min ( )
Principiul de functionare al alternatorului poate fi urmarit in figura 2.2.,a,b.
In fig.2.2,a, :
Consideram bobina A a statorului (indusului).
- In pozitia din figura, adica polul nord N1 al rotorului se gaseste la jumatatea distantei dintre
bobinele statorului D si A, fluxul magnetic prin bobina A este nul .
Se poate considera fluxul magnetic:
Φ A=B N 1 ∙ A A ∙ sin ( 2∙ 0 ) =B N 1 ∙ A A ∙sin 0=BN 1 ∙ A A ∙ 0=0
- Polul nord N1 al rotorului se apropie de bobina A a statorului a.i. fluxul magnetic prin
bobina A creste si cand polul magnetic N1 trece prin fata bobinei A, fluxul magnetic prin
acesta bobina este maxim.
Se poate considera fluxul magnetic:
Φ A=B N 1 ∙ A A ∙ sin ( 2∙ 45 )=BN 1 ∙ A A ∙ sin 90=B N 1 ∙ A A ∙ 1=B N 1 ∙ A A
Deoarece, polul nord N1 al rotorului se apropie de bobina A a statorului a.i. fluxul magnetic
prin bobina A creste, in bobina A, se va induce o t.e.m., respective un current al carui sens va
determina un flux magnetic de sens invers fluxului magnetic determinat de polul N1.
Borna B2 a infasurarii statorului devine o borna pozitiva (+) ,deoarece curentul indus iese catre
circuitl exterioar prin aceasta borna;
Borna B1 a infasurarii statorului devine o borna negativa (-) ,deoarece curentul indus intra de la
circuitul exterior prin aceasta borna .
- Polul nord N1 al rotorului se departeaza de bobina A a statorului a.i. fluxul magnetic prin
bobina A descreste si cand polul magnetic N1 se gaseste la jumatatea distantei dintre
bobinele statorului A si B, fluxul magnetic prin bobina A este nul .Tot in aceasta pozitie,
polul sud S2 al rotorului se gaseste la jumatatea distantei dintre bobinele statorului D si A.
Se poate considera fluxul magnetic:
Φ A=B N 1 ∙ A A ∙ sin ( 2∙ 90 ) =B N 1 ∙ A A ∙sin 180=B N 1 ∙ A A ∙0=0
Deoarece, polul nord N1 al rotorului se departeaza de bobina A a statorului a.i. fluxul magnetic
prin bobina A descreste, in bobina A, se va induce o t.e.m., respectiv un current al carui sens va
determina un flux magnetic tot de sens invers fluxului magnetic al polului N1, deoarece acest
flux determinat de polul N1 este mai mic in momentul departarii polului N1 de bobina A, decat
in momentul cand dpolul N1 se afla in fata bobinei A, dar este mai mare decat in momentul in
care polul N1 se afla la mijlocul distantei dintre bobinele D si A, moment considerat moment
initial, in care fluxul polului N1 este 0.
Borna B2 a infasurarii statorului ramane tot o borna pozitiva (+) ,deoarece curentul indus iese
catre circuitl exterioar prin aceasta borna;
Borna B1 a infasurarii statorului ramane tot o borna negativa (-) ,deoarece curentul indus intra
de la circuitul exterior prin aceasta borna .
- Polul sud S2 al rotorului se apropie de bobina A a statorului a.i. fluxul magnetic prin bobina
A creste din nou si cand polul magnetic S2 trece prin fata bobinei A, fluxul magnetic prin
acesta bobina este maxim.
Se poate considera fluxul magnetic:
Φ A=B S 2 ∙ A A ∙ sin (2 ∙ 45 ) =B S 2 ∙ A A ∙ sin 90=B S 2 ∙ A A ∙ 1=BS 2 ∙ A A
Deoarece, polul nord S2 al rotorului se apropie de bobina A a statorului a.i. fluxul magnetic
prin bobina A creste, in bobina A, se va induce o t.e.m., respectiv un curent al carui sens va
determina un flux magnetic de sens invers fluxului magnetic determinat de polul S2.
Borna B1 a infasurarii statorului devine o borna pozitiva (+) ,deoarece curentul indus iese catre
circuitl exterioar prin aceasta borna;
Borna B2 a infasurarii statorului devine o borna negativa (-) ,deoarece curentul indus intra de la
circuitul exterior prin aceasta borna .
- Polul sud S2 al rotorului se departeaza de bobina A a statorului a.i. fluxul magnetic prin
bobina A descreste si cand polul magnetic S2 se gaseste la jumatatea distantei dintre
bobinele statorului A si B, fluxul magnetic prin bobina A este nul .Tot in aceasta pozitie,
polul nord N2 al rotorului se gaseste la jumatatea distantei dintre bobinele statorului D si A.
Se poate considera fluxul magnetic:
Φ A=B S 2 ∙ A A ∙ sin (2 ∙ 90 )=B S 2 ∙ A A ∙ sin180=BS 2 ∙ A A ∙0=0
Deoarece, polul sud S2 al rotorului se departeaza de bobina A a statorului a.i. fluxul magnetic
prin bobina A descreste, in bobina A, se va induce o t.e.m., respectiv un current al carui sens va
determina un flux magnetic tot de sens invers fluxului magnetic al polului S2, deoarece acest
flux determinat de polul S2 este mai mic in momentul departarii polului S2 de bobina A, decat in
momentul cand polul S2 se afla in fata bobinei A, dar este mai mare decat in momentul in care
polul N2 se afla la mijlocul distantei dintre bobinele D si A, moment considerat moment initial,
in care fluxul polului S12 este 0.
Borna B1 a infasurarii statorului ramane tot o borna pozitiva (+) ,deoarece curentul indus iese
catre circuitl exterioar prin aceasta borna;
Borna B2 a infasurarii statorului ramane tot o borna negativa (-) ,deoarece curentul indus intra
de la circuitul exterior prin aceasta borna .
Intervalul in care bobina A este tranzitata de polul S2 al rotorului se deosebeste de intervalul in
care bobina A era tranzitata de catre polul N1 al rotorului, prin faptul ca fluxurile magnetice
sunt de sensuri inverse.
Deci, prin rotirea inductorului, polii inductorului (rotorului) creeaza fluxuri variabile sinusoidal
prin bobinele statorului, in care induc tensiuni electromotoare.
T.e.m. este nula cand polii magnetic ai rotorului trec prin fata bobinelor statorului A,B,C,D,
deoarece fluxul prin acestea este maxim, iar viteza de variatie a fluxului este nula.
T.e.m. este maxima cand polii magnetic ai rotorului se gaseste la jumatatea distantei dintre
bobinele statorului A,B,C,D, deoarece fluxul prin acestea este maximnul, iar viteza de variatie
a fluxului este maxima.
Asadar ia nastere la bornele la bornele 1 si 2 ale alternatorului o tensiune alternative care poate
fi trecuta direct pe circuitul de utilizare.
Dupa tipul de motor care pune in rotatie inductorul (rotorul), alternatoarele se pot numi:
- Turbogeneratoare (motorul de actionare este o turbina cu aburi) ;
- Hidrogeneratoare (motorul de actionare este o turbina hidraulica) ;
- Generator Diesel (motorul de actionare este un motor Diesel) .
Turbina = motor alcătuit dintr-un stator și dintr-un rotor (solidarizat cu un arbore), care
transformă energia potențială a unui fluid în energie mecanică de corp solid.

Marimi alternative.Marimi sinusoidale – Electrotehnica 11-12

Valoarea medie a unei marimi periodice este media aritmetica a valorilor instantanee in
intervalul de timp cu durata T, egala cu perioada marimii.
Notam medierea in timp (valoarea medie), cu simbolul marimii cu tilde.
Tilda = semn grafic de forma unui „s” de tipar culcat.
De exemplu, pentru marimea periodica, sinusoidala de tip intensitate a curentului electric I,
valoarea medie se noteaza cu ~i .
O marime alternative este o marime periodica a carei valoare medie este nula.
O marime sinusoidala este o marime alternative cu variatia in timp de forma sinusoidala.
Valoarea medie a unei marimi sinusoidale este nula.
Referindune la curentul sinusoidal de forma:
i=I m sin ( ωt )
Constatam ca sensul curentului in circuitul indicat in figura 2.6, se schimba la fiecare
semiperioada.
In semiperioada :
(0< t< T2 )
Intensitatea curentului este pozitiva si curentul circula prin R S de la peria P1 la peria P2.
In semiperioada urmatoare:
( T2 <t< T )
Intensitatea curentului este negative si curentul isi schimba sensul, circuland prin R S de la peria
P2 la peria P1.
Pentru a calcula valoarea medie, sa luam valorile curentului las interval de timp egale in
cuprinsul unei perioade.
In figura 2.12, perioada a fost divizata in N interval de timp egale si au fost indicate valorile
instantanee la aceste moment.

Valorile instantanee ale curentului satisfac relatia de simetrie:

( T2 )=−i ( t )
i t+

Astfel ca in media aritmetica, apar valori instantanee egale 2 cate 2 dar de semen contrare,
adica pentru oricare i ( t ) din semiperioada:
(0< t< T2 )
exista :
( T2 )
−i (t )=i t +

Din semiperioada:
T
( 2
<t< T )
Rezulta ca media aritmetica a acestor valori este nula.
Circuitul este deci strabatut de un current alternative.
Observatie:
Tensiunile dreptunghiulare si triunghiulare indicate in figurile 2.11,c si d au valori medii nule si
sunt deci de asemenea marimi alternative.

Curentul in dinti de fierastrau (fig.2.11,a) si succesiunea de impulsuri dreptunghiulare

(fig.2.11,b) au o valoare medie nenula si deci nu sunt marimi alternative.
Retelele de current alternative sinusoidal sunt uzual numite doar retele de current alternative
(fara sinusoidal), desi marimile alternative de tip sinusoidal nu sunt singurele marimi
alternative.