ACŢIONĂRI CU MAŞINI DE

CURENT ALTERNATIV
PROBLEME

1
 PREFAŢÃ

Lucrarea conţine un numãr de 26 de probleme referitoare la acţionãrile electrice cu

maşinã asincronã şi la acţionãrile electrice cu maşinã sincronã.
Problemele propuse completeazã cunoştinţele predate în cadrul cursurilor de Acţionãri
electrice, Maşini şi acţionãri electrice şi Electrotehnicã şi maşini electrice, şi au scopul de
formare a unor deprinderi de rezolvare a diverselor aspecte ridicate de funcţionarea acestor
tipuri de acţionãri.
Cartea se adreseazã în primul rând studenţilor de la profilele electrotehnic sau
electromecanic, dar şi studenţilor de la alte specializãri, cât şi inginerilor care lucreazã în
aceste domenii.
Cea mai mare parte a problemelor au fost concepute de autori (cel puţin sub aspectul
datelor iniţiale de calcul), contribuţia acestora la realizarea lucrãrii fiind egalã.
Autorii aduc mulţumiri referenţilor, pentru atenţia cu care au studiat materialul şi
pentru observaţiile deosebit de utile aduse în vederea îmbunãtãţirii lui.
De asemenea autorii mulţumesc doamnelor Motorga Carmen, Gherman Hanelore şi
studentului Popiniuc Daniel pentru editarea computerizatã şi realizarea pãrţii grafice.
Având în vedere cã lucrarea se aflã la prima ediţie, suntem conştienţi cã ea poate fi
îmbunãtãţitã şi adresãm tuturor cititorilor rugãmintea de a ne transmite observaţiile critice.

Autorii

2
 CUPRINS

Prefaţã................................................................................................................................. 1
Cuprins................................................................................................................................ 4
ENUNŢURI........................................................................................................................ 5
REZOLVÃRI.................................................................................................................... 10
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................... 30

3
 ENUNŢURI

2.1. O înfãşurare trifazatã rotoricã, parcursã de curenţi de frecvenţã f 2 = 1,5 Hz, formeazã un
sistem trifazat simetric echilibrat cu 2p = 2 poli.
a). Care este viteza câmpului învârtitor produs în raport cu înfãşurarea statoricã, dacã
rotorul se învârteşte cu turaţia n2 = 2910 rot/min în sensul succesiunii fazelor rotorului ?
b). Dar dacã rotorul s-ar învârti cu aceiaşi vitezã în sens invers ?

2.2. Un motor asincron trifazat cu rotor bobinat având 2p = 4 poli este alimentat prin
circuitul rotoric de la o reţea trifazatã cu frecvenţa f 1 = 50 Hz , iar înfãşurarea statoricã se
scurtcircuiteazã la borne.
a). Ce turaţie va avea câmpul magnetic învârtitor produs de înfãşurarea rotoricã faţã de
rotor?
b). Cunoscând sensul succesiunii fazelor rotorice, în ce sens se va exercita cuplul
electromagnetic asupra rotorului la pornire ?
c). Dacã rotorul are turaţia n2 =1420 rot/min în sens invers succesiunii fazelor sale,
care este frecvenţa t.e.m. induse în fazele statorice ?

2.3. O înfãşurare trifazatã mobilã, strãbãtutã de curenţi de frecvenţã f 1 = 50 Hz , formând un

sistem trifazat simetric echilibrat, are 2p = 10 poli. Sã se determine viteza de rotaţie a
câmpului învârtitor produs.

2.4. O înfãşurare trifazatã rotoricã parcursã de curenţi de frecvenţã f 2 = 2 Hz, formeazã un

sistem trifazat simetric echilibrat cu 2p = 6 poli.
a). Care este viteza câmpului magnetic învârtitor produs, în raport cu înfãşurarea
statoricã, dacã rotorul se învârteşte cu turaţia n 2 = 960 rot/min în sensul succesiunii fazelor
rotorului ?
b). Dar dacã rotorul s-ar învârti cu aceeaşi vitezã în sens invers ?

2.5. Un motor asincron având p = 2, P N = 7,5 kW, nN = 1420 rot/min,  = Mk/MN = 2

funcţioneazã cuplat la o reţea având frecvenţa f1 = 50 Hz.
Sã se determine caracteristica mecanicã a motorului, dacã:
a). tensiunea statoricã scade la valoarea U 1 = 0,85UN;
b). frecvenţa tensiunii de alimentare scade la valoarea f 1’ = 42 Hz;
c). cele douã mãrimi scad concomitent la valorile precizate.
Se considerã cã la arborele maşinii, cuplul rezistent este constant şi are valoarea M R = MN.

2.6. Un motor asincron cu rotor în scurtcircuit are urmãtoarele date nominale: U 1N = 380 V,
f1 = 50 Hz, PN = 280 kW, I1N = 294 A, cos N = 0,89, MN = 2200 Nm, nN = 1455 rot/min,  =
Mk/MN = 2,5, conexiune triunghi. Sã se determine:
a). alunecarea criticã;
4
 b). cuplul de pornire;
c). puterea absorbitã de la reţea în regim nominal.

2.7. Un mecanism de lucru este acţionat cu un motor asincron cu rotor în scurtcircuit, având
datele nominale: PN = 5,5 kW, nn = 2870 rot/min, momentul axial de inerţie J m = 0,05 kgm2,
p = Mp/MN = 1,5,  = Mk/MN = 2. Motorul porneşte în gol, iar puterea absorbitã la
funcţionarea în gol este P0 = 0,75 kW. Mecanismul de lucru are momentul de inerţie raportat
la arborele motorului Jrap = 0,075 kgm2.
Sã se calculeze timpul de pornire în gol şi timpul de oprire dacã se frâneazã în
contracurent, menţinând valoarea medie a cuplului de frânare la valoarea nominalã.

2.8. Un motor asincron trifazat cu rotor în scurtcircuit are turaţia nominalã n N = 580 rot/min,
iar cuplul sãu maxim depãşeşte de douã ori cuplul nominal electromagnetic. Sã se calculeze
cuplul de pornire al motorului raportat la cuplul nominal şi alunecarea criticã. Frecvenţa
tensiunii de alimentare este f1 = 50 Hz, iar numãrul perechilor de poli, p = 5.

2.9. Un motor asincron trifazat cu rotor în scurtcircuit are urmãtoarele date: cuplul critic M k
= 100 Nm, alunecarea criticã s k = 12%, momentul total de inerţie J m = 0,1 kgm2 , alunecarea
de mers în gol so  0. Sã se determine variaţia în timp a vitezei, dacã atunci când motorul
funcţioneazã în gol i se aplicã un cuplu egal cu 1/5M k. Se neglijeazã pierderile mecanice şi
se presupune cã în regimul tranzitoriu produs alunecarea motorului rãmâne tot timpul redusã
în comparaţie cu alunecarea criticã. Se neglijeazã de asemenea regimul tranzitoriu
electromagnetic. Se dã f1 = 50 Hz, p = 3.

2.10. Un motor asincron trifazat cu rotor bobinat are urmãtoarele date: U 1N = 380 V, f1 = 50
Hz, R1 = 0,2 , R’2 = 0,2 , X1 = X’2 = 0,5 , I0 = 8 A, pFe1 =300 W, 2, nN =
1470 rot/min, Je = 1,5 kgm2, MR = 70 Nm.
a). Dacã se scurtcircuiteazã rotorul şi se aplicã tensiunea nominalã, sã se determine
cuplul electromagnetic de pornire.
b). Dacã pornirea se face în sarcinã, sã se determine acceleraţia unghiularã iniţialã a
rotorului la pornire.
c). Sã se determine cuplul critic.
d). Sã se calculeze valoarea rezistenţei de fazã a reostatului introdus în serie cu
înfãşurarea rotoricã, pentru a avea la pornire un cuplu electromagnetic egal cu cel critic.

2.11. Considerând motorul din problema precedentã, se presupune cã sarcina este antrenatã
la turaţia n = 1200 rot/min. Cuplul rezistent se considerã acelaşi.
a). Care este valoarea rezistenţei care trebuie înseriatã cu fiecare fazã în acest caz ?
b). Dacã motorul şi sarcina se învârtesc la turaţia de 1200 rot/min, care este acceleraţia
unghiularã iniţialã, dacã rezistenţa suplimentarã se scurtcircuiteazã instantaneu ? Se
neglijeazã regimul tranzitoriu electromagnetic şi pierderile mecanice.
5
2.12. Un motor asincron trifazat cu rotor bobinat, având 2p = 6 poli este alimentat în stator
cu tensiuni trifazate simetrice, având frecvenţa f1 = 50 Hz, iar în rotor cu tensiuni trifazate
simetrice având frecvenţa f2 = 25 Hz. Maşina este nesaturatã.
a). Sã se calculeze turaţiile posibile de funcţionare ale acestui motor.
b). Dacã frecvenţele se inverseazã între ele, care sunt turaţiile posibile ale motorului ?

2.13. Un motor asincron trifazat are urmãtoarele date: R 1 = R’2 = 0,5 , X1 = X’2 = 1 , XM
= 50 , 2p = 4, U1Nf = 380 V, f1 = 50 Hz. Se neglijeazã pierderile în fier.
a). Sã se determine cuplul electromagnetic critic, alunecarea criticã, alunecarea şi
turaţia pentru un cuplu rezistent MR = 150 Nm.
b). Dacã frecvenţa f1 scade la 15 Hz, fiind respectatã condiţia U1/f1 = constant , sã se
determine cuplul critic în acest caz.
c). Care este valoarea tensiunii la f1 = 15 Hz pentru a obţine un cuplu critic identic cu
cel de la punctul a). Sã se determine alunecarea şi turaţia motorului în acest caz la M R = 150
Nm.

2.14. Un motor asincron trifazat are urmãtoarele date: M k/MN = 2,5, sk = 0,15, f1 = 50 Hz.
Maşina este utilizatã pentru frânarea cu recuperare, cuplul de frânare mediu fiind egal cu cel
nominal. Care este alunecarea la care funcţioneazã maşina şi care este frecvenţa curenţilor
rotorici ?

2.15. Un motor asincron trifazat cu rotor în scurtcircuit are urmãtoarele date: P N = 4,5 kW,
sN = 0,04, Pmec = 200 W , PFe1= 150 W, PCu1= PCu2 (pierderile în înfãşurarea statoricã şi
rotoricã sunt egale). Cunoscând turaţia de sincronism, n1 = 750 rot/min, sã se determine
randamentul motorului şi cuplul electromagnetic.

2.16. Un motor asincron trifazat cu conexiunea fazelor statorice în triunghi şi rotor în

scurtcircuit are urmãtoarele date nominale: P N = 15 kW, U1Nl = 380V, f1 = 50 Hz, p = 2, cos
 = 0,85, N = 0,87,  = Mk/MN = 2, I p f  6 I1N f , Mp = 1,5 MN, sN = 0,025.
Sã se calculeze: a). turaţia nominalã;
b). cuplul nominal la arbore;
c). cuplul critic;
d). cuplul de pornire;
e). curentul de pornire.

2.17. Un motor asincron trifazat cu conexiunea fazelor statorice în triunghi şi cu rotorul

bobinat are următoarele date: U1Nl = 380 V,  = Mk/MN = 2,5, p = 3, R1 = 0,5 , R’2 = 0,3 ,
X1 = 0,75 , X’2 = 1 . Să se calculeze:
a). cuplul critic;
b). cuplul nominal;
c). turaţia nominală;

6
 d). turaţia maşinii la sarcină nominală, dacă se înseriazã cu fiecare fază a statorului
câte o reactanţă Xs = 3X1 şi pe fiecare fază a rotorului câte o rezistenţă R s = 1,5·R’2.
e). cuplul critic în noua situaţie;
f). alunecarea critică în acest caz.

2.18. Un motor asincron trifazat bipolar cu rotorul în scurtcircuit are următoarele date: P N =
96 kW, f1 = 50 Hz,  = Mk/MN = 2,2 , Mp = 1,3MN. Dacă R1  0, să se determine expresia
caracteristicii mecanice a motorului.

2.19. Un motor asincron trifazat tetrapolar cu rotor bobinat are factorul de supraîncărcare  =
2, iar cuplul de pornire Mp = 0,6MN. Înfăşurarea statorică are q1 = 2 crestături pe pol şi fază,
factorul de scurtare p1 , iar înfăşurarea rotorică are q2 = 3 şi pasul diametral. Numărul
de spire pe fază este N1 = 48, N2 = 24, iar rezistenţa rotorică raportată R ’2 = 0,5 . Se
neglijează rezistenţa statorică (R1  0).
Să se calculeze rezistenţa reostatului de pornire înseriat cu înfăşurarea rotorică dacã
alunecarea critică are valoarea s’k = 0,9.

2.20. Un motor asincron trifazat cu rotor în scurtcircuit are  = Mk/MN = 2,4 la frecvenţa f1 =
50 Hz şi tensiunea nominală. Să se calculeze factorul de supraîncărcare  al motorului, dacă:
a). tensiunea de alimentare este U1 = 0,7U1N;
b). frecvenţa devine f = 46 Hz;
c). tensiunea şi frecvenţa scad în acelaşi timp la valorile de la punctele a şi b.

2.21. Un motor asincron trifazat având conectate fazele statorice în triunghi şi rotor bobinat,
are următoarele date nominale: U1Nf = 380 V, R1 = 0,5 , R2 = 0,05 , X1 = 2,5 , X2 = 0,1
, c = 1,022 , N1 = 108, N2 = 24, kb1 = 0,953 , kb2 = 0,965 , p = 2, I10 = I01 = 4 A, f1 = 50 Hz.
Să se calculeze:
a). curenţii în stator şi în rotor la pornirea cu rotorul scurtcircuitat;
b). cuplul electromagnetic şi turaţia nominală dacă maşina funcţionează pe
caracteristica mecanică naturală, cu alunecarea s N = 0,04;
c). cuplul critic şi alunecarea critică pe caracteristica mecanică naturală;
d). valoarea rezistenţei suplimentare care trebuie introdusă în serie cu înfăşurarea de
fază rotorică astfel încât la sarcină nominală maşina să aibă turaţia n = 0,7n N.

2.22. Un motor asincron trifazat cu rotor bobinat are următoarele date nominale: P N = 130
kW, nN = 960 rot/min, R’2 = 0,02 , Xsc = 0,15 , Jrap = 3,5 kgm2, R1  0. Dacă pornirea se
face cu rotorul în scurtcircuit, iar MR = MN, să se calculeze:
a). alunecarea critică;
b). cuplul critic şi cuplul nominal la arbore;
c). timpul de pornire din repaus până la turaţia nominală.

7
2.23. Un motor asincron trifazat având scoase la borne capetele de început şi sfârşit a fazelor
statorice şi rotorul în scurtcircuit are următoarele date nominale: P N = 37 kW, U1N = 380 V,
conexiune triunghi, N = 0,88 , cos N = 0,84 , p = 1, s N = 0,03 ,  = Mk/MN = 2,5 , IP/IN = 6,
Mp/MN = 1,5 şi trebuie să dezvolte la pornire un cuplu M p = 50 Nm. Să se calculeze:
a). care este valoarea maximă a curentului absorbit din reţea dacă se foloseşte un
comutator stea-triunghi;
b). ce caracteristici ar trebui să aibă un autotransformator de pornire, dacă reţeaua de
alimentare nu admite decât maxim 150 A.

2.24. Un motor sincron trifazat cu poli proeminenţi şi conexiunea fazelor statorice în stea are
puterea nominală P2N = 5 MW, tensiunea de linie UNl = 10000 V, factorul de putere nominal
cosN = 1, randamentul nominal N = 0,96, reactanţa sincronă longitudinală X d = 2,5 ,
reactanţa sincronă transversală Xq = 1,5 . Rezistenţa de fazã a înfăşurării statorice se
neglijează.
a). Să se calculeze factorul de supraîncărcare  . Care este unghiul intern pentru
care mai avem asigurată stabilitatea statică ?
b). În lipsa excitaţiei, care este capacitatea de supraîncărcare a maşinii ?

2.25. Un motor sincron trifazat cu poli înecaţi având puterea nominală de 400 kW şi un
coeficient de supraîncărcare  = 2 , funcţionează în gol. Care este puterea maximă cu care
poate fi încărcat brusc motorul, fără ca acesta să iasă din sincronism, în ipoteza că se
neglijează regimul tranzitoriu electromagnetic şi pierderile de orice natură ?

2.26. Aceiaşi problemă în cazul în care regimul iniţial corespunde unei puteri dezvoltate de
150 kW.

8
REZOLVÃRI

9
10
 sk 0,245. (2.144)

Din condiţia M = MR:

MR

, (2.145)

se obţine ecuaţia:
4,33s2 - 8,66s + 0,26 = 0, (2.146)
cu soluţiile: s1 = 1,94, s2 = 0,0299. (2.147)
Se alege s = 0,0299 (s1 > sk). Turaţia motorului asincron se determină din expresia
alunecării:
n = n1(1 - s) = 1500(1 - 0,0299) = 1455 rot/min (2.148)
1 1Nf U U
b). Din condiţia f  f , (2.149)
1 1Nf

rezultă: U1 15 = 114 V. (2.150)

Viteza unghiulară de sincronism este:
1 15 rad/s. (2.151)
Cuplul critic în această situaţie va fi:
mU12 1 1
M 'k   
1 2 C f12 ,
  f (2.152)
2
R1  R12  X1  CX '2 2
1N

315,45 Nm. (2.153)

Se constată că motorul poate să funcţioneze pentru cuplul rezistent M R şi la această

frecvenţă ( < Mk).
c). Impunând condiţia = M k, (2.154)
din relaţia (2.152) se obţine:
2CM k 1  2 f2 
U1'2 
m 


 R1  R12  X1  CX '2  21  ,
f1N 
 (2.155)

Mk 2
sau: U1'2   U1 . (2.156)
M 'k
Tensiunea de alimentare va fi:
11
 = 146,89 V. (2.157)
Turaţia la care funcţionează motorul se determină ca şi la punctul a).
Din condiţia M = MR rezultă ecuaţia:
0,617s’2 - 4,077s’ + 0,26 = 0, (2.158)
’
cu soluţiile: = 0,064. Se alege s = 0,064, iar turaţia la care
funcţionează motorul va fi:
n’ = (1 - 0,064) = 421,02 rot/min. (2.159)

2.14.R.
Particularizând relaţia lui Kloos pentru regimul nominal:

MN , (2.160)

şi ţinând cont de faptul că 2,5 se obţine ecuaţia:

- 0,75sN + 0,0225 = 0, (2.161)
cu soluţiile: sN1 = 0,0313, sN2 = 0,718. (2.162)
Se alege sN = 0,0313 (pentru o funcţionare stabilă a motorului). (2.163)
Frecvenţa curenţilor rotorici va fi: f2 = sNf1 = 0,0313 · 50 = 1,565 Hz. (2.164)

2.15.R.
Expresia randamentului motorului asincron este:
 , (2.165)
unde: P2 = PN = 4,5 kW, (2.166)
P = PCu1 + PFe1 + PCu2 + Pmec = 2PCu1 + PFe1 + Pmec. (2.167)
Turaţia nominală a motorului fiind: nN = n1(1 - sN) = 750(1 - 0,04) = 720 rot/min.
rezultă cuplul la arbore:

M2N 59,68 Nm. (2.168)

Cuplul electromagnetic nominal se poate determina din relaţia:

MN = M2N + M0, (2.169)
în care M0 reprezintă cuplul pierderilor prin frecare.
M0 2,653 Nm. (2.170)
Deci: MN = 59,68 + 2,653 = 62,33 Nm, (2.171)
iar puterea electromagnetică va fi:
Pi = MN1 = MN 4895,59 W. (2.172)
12
 Exprimând puterea electromagnetică sub forma:
Pi = P2 + PCu2 + Pmec, (2.173)
rezultă pierderile în înfăşurarea rotorică:
PCu2 = Pi - P2 - Pmec = 4895,59 - 4500 - 200 = 195,59 W. (2.174)
Pierderile totale şi randamentul maşinii vor fi:
= 2 · 195,59 + 150 + 200 = 741,18 W, (2.175)
 0,859. (2.176)

2.16.R.
a). Turaţia nominală a motorului se obţine din expresia alunecării nominale:
sN , (2.177)

unde: n1 1500 rot/min (turaţia de sincronism). (2.178)

Deci: nN = n1(1 - sN) = 1500(1 - 0,025) = 1462,5 rot/min. (2.179)
b). Cuplul nominal la arbore se poate determina din expresia puterii nominale:
PN = M2NN, (2.180)

M2N 97,94 Nm. (2.181)

c). Presupunând MN  M2N, din expresia factorului de supraîncărcare se poate determina

cuplul critic al maşinii:
Mk = MN = 2 · 97,94 = 195,88 Nm. (2.182)
d). Mp = 1,5MN = 1,5 · 97,94 = 146,91 Nm. (2.183)
e). Din expresia randamentului nominal al motorului:
N , (2.184)

rezultă: I1Nf 17,79 A. (2.185)

Curentul de pornire al motorului va fi:
Ipf = 6·I1Nf = 6 · 17,179 = 106,75 A. (2.186)

2.17.R.
a). Expresia cuplului critic este:

Mk , (2.187)

1 . (2.188)
Considerând C  1, se obţine:
Mk 891,53 Nm. (2.189)

13
b). Cuplul nominal se poate determina din expresia factorului de supraîncărcare:
MN 356,61 Nm. (2.190)
c). Exprimând cuplul nominal sub forma:

MN , (2.191)

se obţine ecuaţia: 427,93 , (2.192)

1,019sN + 0,0278 = 0, (2.193)

având soluţiile: sN1 = 0,99 ; sN2 = 0,028. (2.194)
Turaţia de sincronism fiind:
n1 1000 rot/min, (2.195)
pentru alunecarea nominală s N = 0,028, se poate calcula turaţia nominală a motorului
asincron folosind relaţia (2.179):
nN = n1(1- sN) = 1000(1 - 0,028) = 972 rot/min. (2.196)
d). În această situaţie, expresia cuplului nominal devine:

MN , (2.197)

unde: Xs = 3X1 = 3 · 0,75 = 2,25 , Rs = 1,5·R’2 = 1,5 · 0,3 = 0,45 . (2.198)

Prin înlocuire numerică se obţine ecuaţia:
s2 - 0,488s + 0,0348 = 0, (2.199)
având soluţiile: s1 = 0,0867 , s2 = 0,4. (2.200)
Alunecarea critică fiind:

sk 0,186, (2.201)

rezultă că pentru o funcţionare stabilă a motorului, cu un cuplu nominal la arbore şi cu

rezistenţă suplimentară în rotor, respectiv cu reactanţă suplimentară statorică, alunecarea
trebuie să fie (s < sk) s = 0,0867.
Turaţia maşinii va fi:
n = n1(1 - s) = 1000(1 - 0,0867) = 913,3 rot/min. (2.202)
e). Cuplul critic în noua situaţie va fi (a se vedea relaţia (2.111), în care se consideră C  1):

Mk1 , (2.203)

14
 Mk1 547,77 Nm. (2.204)
f). sk = 0,186. (2.205)

2.18.R.
În cazul pornirii, relaţia lui Kloss devine (M = Mp , s = 1):

Mp . (2.206)

1 Mk
Rezultă: s  sk  2 M , (2.207)
k p
1 Mk MN
sau: s  sk  2 M  M . (2.208)
k N p

Ţinând cont de datele problemei se obţine ecuaţia:

sk + 1 = 0, (2.209)
sau: 3,385sk + 1 = 0. (2.210)
Soluţiile acestei ecuaţii sunt: sk1 = 0,327 , sk2 = 3,0575. Se alege sk = 0,327. (2.211)
Pentru regimul nominal, relaţia lui Kloos va fi:

MN . (2.212)

sN sk Mk
Rezultă: s  s  2 M . (2.213)
K N N
Ţinînd cont de valoarea alunecării critice şi de cea a factorului de supraîncărcare
nominală se obţine ecuaţia:
1,4388sN + 0,107 = 0, (2.114)
cu soluţiile: sN1 = 0,078 , sN2 = 1,359. Se alege sN = 0,078. (2.115)
Turaţiile de sincronism, respectiv nominală vor fi:
n1 3000 rot/min, (2.216)
nN = n1(1 – sN) = 3000(1 – 0,078) = 2766 rot/min. (2.217)
Rezultă şi valorile cuplurilor nominal, critic şi de pornire:
MN  M2N 331,43 Nm, (2.218)
Mk = MN = 2,2 · 331,43 = 729,14 Nm, (2.219)
Mp = 1,3MN = 1,3 · 331,43 = 430,86 Nm. (2.220)
Caracteristica mecanică a maşinii asincrone în regim de motor va fi:

M , (2.221)

unde s 0, 1 .

15
2.19.R.
Alunecarea critică se obţine pe baza ecuaţiei (2.208). Înlocuind numeric se obţine:
1 1
 sk  2  2  , (2.222)
sk 0,6
adică: 6,67sk + 1 = 0. (2.223)
Soluţiile ecuaţiei (2.223) fiind: sk1 = 0,155 , sk2 = 6,51 , se alege sk = 0,155. (2.224)
Exprimând alunecarea critică sub forma (R1  0):

sk , (2.225)

se poate determina reactanţa de scurtcircuit:

Xsc 3,225 . (2.226)
În cazul pornirii cu reostat înseriat cu înfăşurarea rotorică, rezistenţa totală raportată
va fi:
R’ = Xsc = 3,225 · 0,9 = 2,9 . (2.227)
Deci, rezistenţa suplimentară raportată introdusă la pornire va fi:
= 2,9 – 0,5 = 2,4 . (2.228)
Dar: Rs , (2.229)

unde: kI , kU sunt rapoarte de transformare, (2.230)

kb1 = ky1kq1 = sin este factorul de bobinaj statoric, (2.231)

kb2 = sin este factorul de bobinaj rotoric. (2.232)

Numărul de crestături statorice, respectiv rotorice va fi:

Nc1 = 2pq1m1 = 2 · 2 · 2 · 3 = 24, (2.233)
Nc2 = 2pq2m2 = 2 · 2 · 3 · 3 = 36, (2.234)
unde m1 = m2 = 3 (numărul de faze în stator, respectiv în rotor).
Unghiul dintre t.e.m. induse în crestături alăturate pentru stator şi rotor fiind:
1 , (2.235)

2 , (2.236)
rezultă factorul de bobinaj statoric şi factorul de bobinaj rotoric:

16
 kb1 = sin 0,933, (2.237)

kb2 = sin 0,959,

(2.238)
respectiv rapoartele de transformare:
kI 1,945, (2.239)

kU 1,945. (2.240)
Rezistenţa reostatului de pornire va fi:
Rs 0,633 . (2.241)

2.20.R.
a). Expresia cuplului critic pentru R1  0 şi tensiune de alimentare nominală este:
Mk . (2.242)
Pentru noua tensiune de alimentare, U1, se obţine:
Mk1 . (2.243)

mU12Nf 1

Mk 2 1 X1  X '2 U12Nf U12Nf
Rezultă:    , (2.244)
M k1 mU12 1 U12 0,7 2  U12Nf

2 1 X1  X '2
adică: Mk1 = 0,72Mk = 0,49Mk. (2.245)
Factorul de supraîncărcare va fi:
1 0,49, (2.246)
1 = 0,49 · 2,4 = 1,176. (2.247)
b). Exprimând cuplul critic sub forma:

Mk , (2.248)

pentru noua frecvenţă a tensiunii de alimentare se obţine:

Mk2 , (2.249)

17
 mU12Nf 1 1
 

Mk
f
 '
4   1 2  L1  L 2 f1
p
 f2
  . (2.250)
M k 2 mU12Nf 1 1 f12
 
4 
p

f 2  L  L' f
1 2 
Deci: Mk2 = Mk, (2.251)
iar factorul de supraîncărcare va fi:

2 · 2,4 = 2,835. (2.252)

c). Pentru noua situaţie, cuplul critic va fi:

Mk3 . (2.253)

Ţinând cont şi de relaţia (2.248), se obţine:

mU12Nf 1 1
 

Mk
4 
p

f1 2  L  L'
1 2  f1
U  f 
2 2
   1Nf   1  , (2.254)
M k3 mU12 1 1  U1   f 
 
f
 '
4   2  L1  L 2
p
 f

adică: Mk3 Mk. (2.255)

Deci, factorul de supraîncărcare va fi:
3 , (2.256)

3 = 2,4 = 1,389. (2.257)

2.21.R.
a). Schema echivalentă a maşinii, la pornire, este prezentată în figura 2.6, iar pentru
funcţionarea în gol, în figura 2.7.
Ecuaţia care descrie funcţionarea în gol a maşinii este:
U1Nf = (R1 + jX1)I10 + ZMI01. (2.258)

18
 Fig. 2.6. Schema echivalentă a maşinii la pornire

Presupunând ZM = jXM, (2.259)

relaţia (2.258) devine: U1Nf = R1 + j(X1 + XM)I10. (2.260)

Fig. 2.7. Schema echivalentă a maşinii la mers în gol

Impedanţa de mers în gol va fi:

Z0 95 . (2.261)
Din expresia impedanţei de mers în gol:
Z0 = , (2.262)
se obţine reactanţa de magnetizare:
XM = 2,5 = 92,49 . (2.263)
Impedanţa maşinii la pornirea cu rotorul scurtcircuitat este (fig. 2.6):

Zsc = Z1 , (2.264)

unde R '2 , X '2 sunt parametrii raportaţi ai rotorului:

R’2 = kUkIR2; X’2 = kUkIX2, (2.265)
kU 4,44; kI 4,44, (2.266)

19
 Zsc = 0,5 + 2,5j 1,44 + 4,44j, (2.267)
Zsc = = 4,67 . (2.268)
Pentru schema electrică din figura 2.6 se poate scrie ecuaţia:
U1Nf = I1scZsc, (2.269)
care permite determinarea curentului din statorul maşinii:
I1sc 25,11 - 77,43j, (2.270)
I1sc = = 81,35 A. (2.271)

Din schema echivalentă a maşinii pentru pornirea în scurtcircuit se poate deduce şi

relaţia:
U1Nf = I1sc(R1 + jX1) + jXMI01. (2.272)
Rezultă curentul de magnetizare:
I01 , (2.273)

I01 0,26 - 1,88j, (2.274)

şi curentul în rotor:
= I1sc - I01 = 25,11 - 77,43j - 0,26 - 1,88j = 24,85 - 79,31j, (2.275)
= 83,11 A, (2.276)
’
I2sc =kUkII 2sc = 4,44 · 4,44 · 83,11 = 1638,43 A. (2.277)
b). Turaţia de sincronism a maşinii este:
n1 1500 rot/min. (2.278)

Rezultă: 1 50 rad/s, (2.279)

şi cuplul electromagnetic:

MN , (2.280)

MN 100,44 Nm. (2.281)

c). Alunecarea critică a maşinii pe caracteristica naturală este:

sk 0,22. (2.282)

Cuplul critic va fi:

20
 Mk , (2.283)

Mk 267,38 Nm. (2.284)

2.22.R.

a). sk . (2.285)

Pentru C  1, R1  0, alunecarea critică va fi:

sk 0,133. (2.286)
b). n1 = 1000 rot/min (deoarece nN = 960 rot/min). (2.287)
Cuplul electromagnetic este:

M2N 1293,13 Nm. (2.288)

Se poate considera MN  M2N. Alunecarea nominală fiind:

sN 0,04, (2.289)
din formula lui Kloos se poate determina cuplul critic:
Mk = 2344,28 Nm. (2.290)
c). Din ecuaţia mişcării scrisă sub forma:
M - MR = J , (2.291)

rezultă: dt d. (2.292)

Deoarece  = 1(1 - s), (2.293)
se deduce: d = -1ds. (2.294)
Exprimând cuplul electromagnetic sub forma:

M , (2.295)

şi ţinând cont de relaţia (2.294) şi de faptul că M R = MN, ecuaţia (2.292) devine:

dt (-1ds). (2.296)

Timpul de pornire se obţine prin integrarea ecuaţiei (2.296) între limitele (0, t p),
respectiv (si, sf), unde si = 1, sf = sN.

21
 tp = J , (2.297)

tp = 0,326 s. (2.298)

2.23.R.
a). Din expresia randamentului nominal se obţine valoarea curentului (de fază) absorbit din
reţea pentru conexiunea triunghi:
N , (2.299)

43,9 A. (2.300)
Curentul (de linie) absorbit din reţea dacă pornirea s-ar face în conexiune triunghi
este:
· 43,9 = 456,29 A. (2.301)
Expresia cuplului nominal este:
MN , (2.302)

unde: N 304,73 rad/s. (2.303)

Deci: MN 121,41 Nm. (2.304)

Cuplul corespunzător pornirii în conexiune triunghi ar fi:
Mp = 1,5MN = 1,5 · 121,41 = 182,12 Nm. (2.305)
În cazul pornirii în stea, cuplul şi curentul de pornire se reduc faţă de pornirea în
triunghi:
MpY 60,7 Nm > Mp (50 Nm, valoarea impusă), (2.306)

I1p1y 152,09 A. (2.307)

b).

Fig. 2.8
22
 Ilim = 150 A. (2.308)
La pornire trebuie ca:
U1NUlim = UpATIpAT, (2.309)
U Nmotor I p motor
 , (2.310)
U pAT I pAT
unde Ipmotor = I1p1 = 456,29 A. (2.311)
Rezultă curentul absorbit la pornire de către autotransformator:
IpAT Ipmotor. (2.312)
Scriind relaţia (2.309) sub forma:
U1N I p motor
 , (2.313)
U pAT I lim
şi ţinând cont de relaţia (2.310) se obţine:
U1N U pAT I p motor
  . (2.314)
U pAT U1N I lim

Rezultă: UpAT = U1N = 217,87 V, (2.315)

iar curentul absorbit la pornire de către autotransformator va fi:
IpAT 456,29 = 261,61 A. (2.316)
Cuplul de pornire al motorului cu ajutorul autotransformatorului este:
MpAT = Mp = 59,45 Nm > Mp = 50 Nm. (2.317)
Autotransformatorul folosit pentru pornirea motorului trebuie, deci, să aibă
următoarele caracteristici:
S = U1NIlim = 380 · 150 = 57 kVA, (2.318)
U1N = 380 V, (2.319)
U2N = 218 V. (2.320)

2.24.R.
a). Diagrama fazorială a motorului sincron trifazat cu poli proeminenţi este prezentată în
figura 2.9.

23
 Fig. 2.9
Conform diagramei fazoriale, se pot scrie ecuaţiile:
UNcosN = Ue0 - XdId, (2.321)
UNsinN = XqIq, (2.322)
Iq = INcosN, (2.323)
Id = INsinN. (2.324)
Din relaţiile (2.322) şi (2.324) se obţine:
UNsinN = XqINcosN, (2.325)
şi: tgN . (2.326)
Exprimând puterea nominală absorbitã de motor din reţea sub formele:
P1N = 3UNfINcosN , (2.327)
se poate determina curentul nominal:
IN , (2.328)

IN 300,7 A. (3.329)

Rezultă: tgN 0,078 , respectiv N = 447’. (3.330)

Din relaţiile (2.321) şi (2.324) se deduce: Ue0 = UNcosN + XdINsinN =

cos447’ + 2,5·300,7 · sin447’ = 5814,53 V. (3.331)
Puterea electromagnetică a motorului sincron cu poli proeminenţi se poate exprima
astfel:

24
 Pi

sin + · sin2 =

40,28 · 106 · sin + 13,34 · 106 · sin2. (2.332)

Unghiul intern pentru care mai este asigurată stabilitatea statică se determină
impunând condiţia:
0, (2.333)
unde Pi este dat de relaţia (2.332).
40,28 · 106 · cos + 13,34 · 106 · cos2 = 0. (2.334)
Ţinând cont de faptul că:
cos2 = 2cos2 - 1, (2.335)
rezultă în final ecuaţia: 53,36cos2 + 40,28cos - 26,68 = 0, .
relaţia:

Pmaxsin = PNsin = P, (2.354)

sin 0,1875, (2.355)
 = arcsin0,1875 = 10,8. (2.356)
Ţinând cont de egalitatea ariilor A1 şi A2 se obţine:
sin1 - sin)d = 0. (2.357)
Integrând (2.357) rezultă ecuaţia:
( -  - 1)sin1 = cos + cos1, (2.358)
cu soluţia 1 = 54,7. (2.359)
Puterea electromagnetică corespunzătoare acestui unghi intern va fi:
P1 = Msl = PNsin1 = 2 · 400 · sin54,7 = 652,91 kW. (2.360)
Se constată, aşadar, că se poate aplica brusc un cuplu rezistent mai mare decât în
situaţia precedentă. Rezultă că stabilitatea dinamică depinde de starea iniţială şi de mărimea
perturbaţiei.

25
26
 BIBLIOGRAFIE
1. Bălă, C., Ţogui, L., Covrig, M. - Maşini electrice. Probleme, E.D.P. Bucureşti, 1974.
2. Boldea, I. - Transformatoare şi maşini electrice, E.D.P. R.A., Bucureşti, 1994.
3. Dordea, T. - Maşini electrice, Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1977.
4. Fransua, Al., Măgureanu, R., Câmpeanu, A., Condruc, M., Tocaci, M. - Maşini şi
sisteme de acţionări electrice. Probleme fundamentale, E.D.P. Bucureşti, 1978.
5. Fransua, S., Al., Măgureanu, R., Tocaci, M. - Maşini şi acţionări electrice. Culegere de
probleme, E.D.P. Bucureşti, 1980.
6. Fransua, Al., Saal, C., Ţopa, I. - Acţionări electrice, E.D.P. Bucureşti, 1975.
7. Kelemen, A. - Acţionări electrice, E.D.P. Bucureşti, 1976.
8. Radovici, B., Ionescu, C., Bogdan, C., Ionescu, R. - Electrotehnică, măsurări şi maşini
electrice. Probleme, E.D.P. Bucureşti, 1974.
9. Seracin, E., Popovici, D. - Tehnica acţionãrilor electrice, Editura tehnicã, Bucureşti,
1987.
10.Tunsoiu, Gh., Seracin, E., Saal, C. - Acţionări electrice, E.D.P. Bucureşti, 1982.

27