Cap.6.

Încălzirea materialelor prin intermediul microundelor

6.1.Elemente caracteristice procesării în microunde

1950 - utilizarea microundelor ca sursă de încălzire a materialelor dielectrice ( s-a

constatat că magnetroanele folosite în teledetecţia radar pot genera o încălzire intensă a
materialelor nemetalice ).
Anii 60 - 80 : procedeul de încălzire cu microunde devine cunoscut marelui public prin
pătrunderea masivă pe piaţa a cuptoarelor electrocasnice cu microunde.
Anii 87 - 88 : maxim de vânzări ( Franţa, Germania ) pentru cuptoarele electrice cu
microunde.
Microundele sunt unde electromagnetice ale căror frecvenţe corespund spectrului 300
Mhz  300 Ghz.
Pentru a evita interferenţa cu sistemele de telecomunicaţii au fost alocate anumite
benzi de frecvenţă pentru aplicăţiile industriale, stiintifice şi medicale (ISM):
915 Mhz (  = 32,8cm) - SUA şi Canada
2450 Mhz (  = 12,2cm)
5800 Mhz (  = 32,8cm) în tarile europene
22125 Mhz (  = 32,8cm)
896 Mhz - Marea Britanie
Datorită costurilor ridicate şi a puterilor mai reduse ale echipamentelor la 5800 Mhz
şi 22125 Mhz, frecvenţă de 2450 Mhz este cea mai folosită.
Încălzirea prin intermediul microundelor ( sau în foarte înaltă frecvenţă ) se
datorează histerezisului dielectric în campuri electrice variabile în timp, care are că efect
transformărea energiei electromagnetice în căldură.
Aplicăţiile actuale ale procesării cu microunde sunt:
- cuptoare cu microunde pentru încălzirea şi decongelarea suprarapidă a alimentelor;
- uscarea industrială a lemnului, hârtiei, ceramicii,textilelor;
- vulcanizarea cauciucului, polimerizarea răşinilor pentru fabricarea maselor plastice şi
sudarea acestora;
- procesarea deşeurilor radioactive.

1
 Comparaţie între procedeele de încălzire capacitivă şi cu microun de:
Nr. Cărăcteristică Încălzirea dielectrică Încălzirea în
crt microunde
1 Frecvenţă 13,56 Mhz 915 Mhz
27,12 Mhz 2450 Mhz
40,68 Mhz 5800 Mhz
22125 Mhz
2 r şi tg tb. să fie mari pot fi de valori mici
3 Fenomenul care conducţie ionică vibraţia dipolilor sub
determină încălzirea acţiune câmpului
electric
4 Adâncimea de mare mică sau medie
pătrundere
5 Dimensiunile pot fi mari mici sau medii
produsului
6 Formă geometrică a regulătă oarecare
produsului
7 Investiţii 60% în sursa de 40% sursa de
alimentăre alimentăre
40% în instalaţia de 60% instalaţia de
încălzire încălzire sunt de
1,5...2 ori mai mari
decât la instalaţiile
de încălzire
capacitivă
8 Durata de viaţă a 5000...10000 ore magnetron:
sursei 2000...5000 ore
klystron: 15000 ore
9 Puterea unitară 900kw pe I.F.
maximă a sursei - magnetron (2450
Mhz) 10 Kw

- klystron (2450
Mhz) 50Kw

Adâncimea de pătrundere a unei unde electromagnetice plane într-un dielectric este

dată de relaţia:
l0
d= [ cm]
2 ptg d er
unde: 0 - lungimea de undă în aer;
tg  - tangentă unghiului de pierderi dielectrice;
r - permitivitatea relativă

2
 Adâncimea de pătrundere a microundelor este mult mai mica decât a campurilor de
radiofrecvenţă, fiind de ordinul 10...100 mm pentru corpurile cu continut ridicat de apa,
respectiv de cateva sute de mm pentru alte materiale.
În domeniul microundelor lungimea de undă este de regulă inferioară dimensiunilor
instalaţiei  nu mai sunt aplicăbile legile electromagnetismului în regim staţionar 
tehnologia aplicătă este cărăcteristică fenomenelor de propagare a undelor
electromagnetice. Puterea este emisă de un generator specific, energia este vehiculată în
tuburi metalice şi este distribuită produselor de încălzit în cavităţi de formă specială.

1 ·
·
1 2 ·
3 ·
4

2
3 4

(b)
5
(a)

Fig.1 Schema instalaţiilor cu microunde

(a) material procesat în regim static
(b) material procesat în regim dinamic

3
 Un echipament de încălzire cu microunde (fig.1) are 3 componente principale:
(1) generatorul de microunde ( transformă energia electrica absorbită de la retea în energie
de microunde);
(2) ghidurile de unde ( pentru transferul eficient al energiei electromagnetice de la antena
(3) la incintă unde are loc transformarea acesteia în căldură); ghidurile de undă sunt tuburi
metalice de secţiune dreptunghiulara, ale căror dimensiuni interioare depind de frecvenţă
unde ( la 2450Mhz secţiunea este de 86x 43mm).
(4) aplicatorul, în care energia microundelor interăcţionează cu materialul de procesat ( 5).
Clasificarea materialelor funcţie de comportarea acestora în campuri de frecvenţe
ultraânalte (microunde):
(I) metalele, a căror suprafaţă se comportă că un reflector ( sau receptor şi reemiţător ).
Pierderile de energie asociate procesului de reflexie sunt mai mici la metale cu bună
conductivitate electrică şi nemagnetice  aluminiul, alama, oţelurile inoxidabile satisfac
suficient de bine criteriile pentru construcţia containerelor de microunde.
(II) dielectrici cu pierderi mici, prin care undele trec fără o atenuare semnificativă
(pierderi de energie reduse )
Ex: polietilena, politetrafluoretilena, sticla ( la  nu prea mare )  sunt transparente la
microunde.
(III) dielectrici cu valori mari ale factorului de pierderi în care o bună parte a energiei
incidente se transformă în căldură.
Deoarece corpul uman absoarbe microunde ( face parte din categoria III ) este
necesar că nivelul de scapari al radiatiilor în instalaţiile cu microunde să fie redus ( sub
1mW/cm2 la 1 m de instalaţie).
Cuptoarele cu microunde ( de uz casnic sau industrial ) sunt prevazute prin
constructie cu dispozitive de protectie pentru evitarea efectelor nocive ale microundelor
asupra tesutului uman.
Ex: blindajul exterior al cavităţii rezonante şi garniturile uşii, dispozitivul de blocare a
magnetronului la deschiderea uşii).

6.2. Surse de microunde

În prezent exista 2 tipuri de surse de microunde, capabile să producă o putere

suficientă pentru aplicăţii de procesare a materialului la un cost acceptabil: magnetronul şi
klystronul.

6.2.1. Magnetronul

- a aparut în 1921 ( în 1940 a fost utilizat prima oara în Anglia - radar)

- este un tub cu vid, în interiorul căruia acţiunea combinata a campurilor electric şi
magneticface posibilă producerea energiei electromagnetice de foarte înaltă
frecvenţă( >800Mhz);
- se realizează pentru puteri p  6 kw (pentru aplicăţii casnice e cea mai mare cerere: p =
0,5...1 kw;

4
- durata de funcţionare: 3000  6000 ore;
- răcire cu aer ( puteri mici ) sau apă ( puteri mari );
- randamentul = 50...60%
Magnetronul conţine doi electrozi principali:
- Catodul ( este în general un filament elicoidal din wolfram thoriat, sau tungsram, încălzit
la 2000C, printr-o alimentăre de joasă tensiune 5V; 10V;
Catodul se foloseşte pentru emisia termoelectronică.
- Anodul ( din cupru ) cilindrindric, este prelucrat dintr-un bloc metalic, în care sunt
prevazute fante şi cavităţi longitudinale (1020 cavităţi )
Observatia 1. Catodul este inconjurat de anod.
Observatia 2. Fantelor li se poate atasa o capacitate electrica, iar cavităţilor o inductivitate
( prăctic o spira în scurtcircuit ).
(  aceste elemente indeplinesc rolul de circuit rezonant la o frecvenţă precisa,
determinăta de dimensiunile geometrice ).
Una din cavităţile anodului conţine o antena care permite extragerea energiei
câmpului de microunde în exterior (  în ghidul de undă ). Antena poate fi : cu linie
coaxială, printr-o fereastră cu microunde căramică, sau cu ghid de undă.
Primele tipuri de magnetroane aveau 1 anod cilindric sau secţionat.

(a) (b) (c)

(d)

Fig.2 Tipuri de magnetroane

(a) cu anod continuu; (b) cu anod cu 2 secţiuni; (c) cu anod cu 4 secţiuni; (d) bloc
anodiccu mai multe cavităţi
1- anod; 2- catod.

Tipurile mai moderne de magnetron sunt prevăzute cu un anod format dintr-un

bloc metalic cu mai multe cavităţi.

5
 Circuit de încălzire

Circuit de IEŞIRE
~ 220 V

50 Hz C

Circuit de IT

Fig.3 Schema de alimentare a unui magnetron (800W)

Catodul este conectat la un potenţial negativ ridicat, iar anodul este conectat la
potenţialul zero.
 Exista un camp electric radial în spaţiul de interăcţiune ce separa cei doi
electrozi.
Un camp magnetic paralel cu axa catodului ( perpendicular pe câmpul electric ) este
produs cu ajutorul unor magneti permanenti sau electromagneti.
Studiul fenomenelor care au loc în magnetron este mai complex decât cel al
fenomenelor din tuburile în care deplasarea electronilor se face pe traiectorii rectilinii.
Existentă campurilor electric şi magnetic obliga electronii să se deplasese pe o
traiectorie complicata în jurul catodului.
Sub acţiunea campurilor din spaţiul de intercatiune ( câmpul electric creat de
tensiunea anodica şi câmpul magnetic creat de magnet ), electronii se pun în miscare
descriind traiectorii sub formă unor bucle succesive, numite cicloide, cărăcterizate printr-o
miscare uniformă de translatie cu viteză v 0 = E0/0 şi o miscare de rotatie cu viteză liniara
v=R 0
Cand viteză de translatie (v 0) şi viteză de rotatie (v) sunt egale (v 0 = v), traiectoria
electronilor este o cicloida normala ( fig.4a).
Daca v0  v  cicloida scurtata ( fig.4b)
Daca v0 < v  cicloida alungita (fig.4c)

6
 A
(a)

R ( cicloidă normală )
C

A (a)

( cicloidă scurtă )
R
C
A
(a)

C ( cicloidă alungită )

Fig.4 Traiectoria electronilor sub influentă câmpului electric şi magnetic

Randamentul magnetronului este superior celorlalte tuburi de înaltă frecvenţă

datorită interăctiunii dintre câmpul electromagnetic de înaltă frecvenţă şi fascicolul de
electroni ce se deplaseaza în jurul catodului, în spaţiul dintre anod şi catod.
Funcţionarae magnetronului se bazează pe transferul de energie pe care-l realizează
eelctronii din spaţiul de intercatiune.
Electronii absorb energia de la sursa de tensiune anodica şi o cedeaza prin
intermediul câmpului electric de înaltă frecvenţă ( datorită faptului că sunt franati de
acesta  isi cedeaza energia cinetica cavităţilor rezonante.
Este necesara o sincronizare a fascicolului de electroni cu câmpul electromagnetic
de înaltă frecvenţă astfel încât câmpul electromagnetic şi electronii să se roteasca în jurul
axei magnetronului, în spaţiul anod - catod, avand un raport de viteze bine determinăt.
6.2.2. Klystronul
- este un amplificator ( de fapt ) de microunde, cu structura liniara, durata de viaţă: 15000
ore;
- amplificarea de putere are loc prin interăcţiunea dintre un fascicul de electroni şi câmpul
electric de microunde determinăt de o sursa iniţială ( în mod uzual un magnetron);
- banda de frecvenţă a amplificatorului este ingusta, deoarece se folosesc cavităţi
rezonante.
Cel mai simplu klystron are 2 cavităţi rezonante (fig.5)

7
 1 2
F
E
A
C
d UA

U0 I II U1 sinωt III IV U2 sinωτ

Fig.5 Schema de principiu a unui klystron cu 2 cavităţi

C - catod ( sursa de electroni )

F - sistem de lentile electrostatice ( asigură focalizarea electrostatică a fascicolului de
electroni )
A - anod ( colectorul )( se află la o tensiune pozitivă ridicată cativă Kv)
E - fascicul de eletroni
1,2 - cavităţi rezonante
I,II,III,IV - grile (cu care sunt prevăzute cavităţile rezonante)
U0 - tensiunea de accelerare ( se aplică între C şi I )
u1 = U1sin t - tensiunea de microunde ( se aplică între grilele I şi II )
Electronii care pleaca de la catodul C ( cu viteză iniţială nula ) sunt concentrate în
fascicolul e de catre sistemul de lentile electostatice F şi accelerati datorită tensiunii U 0 .
În spaţiul dintre grilele I şi II electronii sunt modulati în viteză constantă ( diferita
pentru fiecare electron ), egala cu cea cu care electronul a iesit din spaţiul dintre grilele I
şi II )
Spaţiul dintre grilele II şi III se numeşte spaţiu de grupare a electronilor, sau spaţiu
de modulatie în densitate ( electronii care au plecat mai devreme din dreptul grilei II, dar
au o viteză mai mica sunt ajunsi de electronii care au plecat mai tarziu dar au o viteză mai
mare  are loc gruparea electronilor.
Electronii ajung grupaţi în dreptul grilei III, peridiocitatea impulsurilor fiind
determinăta de alegerea corectă a tensiunilor U 0 ,U1 şi a distanţei de grupare d dintre
grilele II şi III.
În regim de lucru, în cavitatea (2) exista un camp electric de foarte înaltă frecvenţă.
Fasciculul de electroni grupaţi trebuie să între în cavitatea rezonantă astfel încât câmpul
de înaltă frecvenţă să franeze electronii, iar acestia să cedeze energie câmpului
electromagnetic din cavitate. (  are loc un transfer de energie: din energia cinetica a
electronlor rezultă energie electromagnetica de înaltă frecvenţă ).
Puterea obtinuta în cavitatea rezonantă (2) este transferta printr-un sistem de cuplaj,
unei sarcini externe, la bornele careia apare tensiunea u2.
Observatie. Pentru a obţine putere de microunde apreciabila este necesar că tensiunea u 2
în cavitate să fie sincronizata cu deplasarea electronilor astfel încât în cavitatea (2) să aiba
loc o franare eficientă a electronilor.

8
 În cazul general, klystronul se realizează cu mai multe cavităţi. Cavităţile rezonante
intermediare nu au legatura cu exteriorul, avand rolul de a modula în viteză fasciculul de
electroni.
Klystronul cu mai multe cavităţi rezonante se cărăcterizează prin amplificare şi
randament crescut, datorită modulatiei succesive în viteză a electronilor şi datorită
efectului de grupare a acestora.

6.3. Ghiduri de undă

Ghidurile de undă reprezintă domenii dielectrice situate de-a lungul unei axe,
separate de mediul inconjurator prin suprafete conductoare. Domeniul respectiv poate
asigură propagarea ghidată a câmpului electromagnetic pe directia axei sale.
Dupa formă sectiunii transversale, ghidurile de undă pot fi:
- dreptunghiulare (fig.6a);
- circulare (fig.6b);
- eliptice (fig.6c);
- în formă de U (fig.6d);
- în formă de H (fig.6e);
- coaxiale (fig.6f);

(a) (c)
(b)

(f)
(d) (e)

Fig. 6 Tipuri de ghiduri de undă

9
 În tehnica încălzirii cu microunde se folosesc de regulă ghiduri uniforme, care au
conturul secţiunii transversale de formă constantă pe toată lungimea lor ( fig.7) (  au
sectiunile transversale identice în orice punct pe axa longitudinală ).
Ghidurile dreptunghiulare cu pereţi metalici, complet ecranate cu aer ( că şi
dielectric, sunt utilizate atat în instalaţiile cu microunde de putere mica (1 2 kw), cat şi în
instalaţiile de putere mare (5 10 kw).
Avantăjele pe care le ofera utilizarea acestor ghiduri sunt:
- nu permit pierderi prin radiatie;
- prezintă pierderi mici în metalul pereţilor şi în dielectric;
- permit transmiterea de puteri mari;
sunt de constructie simpla şi robusta.
Propagarea undelor electromagneticese poate realiza în mai multe moduri, funcţie
de configuratiile vectorilor asociati câmpului electromagnetic;
- transmiterea undelor electromagnetice transversale ( mod TEM: mod electromgnetic
transversal ) :E şi H sunt perpendiculari pe directia de propagare;
Ex.: placi metalice paralele, linia bifilara, cablul coaxial.
- transmiterea undelor cărăcterizate prin cel putîn o componentă a câmpului în lungul
directiei de propagare într-un conductor tubular unic ( mod TE sau mod TM )
Ex.:ghidurile de microunde.

Bandă conductoare

unda B B A B

A B A
unda A

Bandă conductoare

Fig.7 Propagarea a 2 unde de mod TEM prin reflexii multiple ( între 2 plane
conductoare )

Observatie: Prin compunerea a 2 unde de mod TEM ( plane ) se obţine o undă de mod TE.
Propagarea unei unde de mod TE este posibilă numai daca lungimea de undă a
acesteia este inferioară unei valori critice ( 0 < 0C ).

10
 y
b

x
O c

x = direcţia de
propagare a undei

a
z
Fig.8 Ghid de undă de secţiune dreptunghiulară

- Modul de propagare TE ( transversal electric ), sau undă H se cărăcterizează prin E x =

0 ; Hx  0 (  exista componentele Hx , Hz şi Ey ale câmpului, independente de y şi avand
o variatie semiciclica cu z )
- Modul de propagare TM ( transversal magnetic ), sau undă E se cărăcterizează prin:E x 
0; Hx = 0 ( exista: Ex , Ey , Hx , Hy )
Ex.:

Ey Ey

z O O
a z a

Hx Hx

O O
z z a

a
Hz Hz

z O O
a z a
TE10 TE20

Fig.9 configuratii ale undelor TE10 şi TE20 într-un ghid dreptunghic

11
 TE10 x
y c

Hx
Ey
· x x ·
· x x ·
· ·
· · · x x x x Ey · · ·
· · x x · ·
· · · Hz · · ·
· · x x
· ·
· · · · · ·
· · · · ··
· ·
a
· · · ·
· ·
z
TE20
y c
· x
· x · x ·
· x x · · x x ·
· x · x

x · x ·
x
x · · x x · · x
x · x · x
a

z linii Ey linii H

Fig.10 Vedere de sus

TE10 - modul fundămentăl de propagare

Observatie: Temn: m,n ( numere întregi ) arata cate semiunde ale curbei de variatie a
câmpului sunt cuprinse în dimensiunile a şi b ale sectiunii transversale a ghidului.
În cazul undelor cu modul de propagare TM m,n  0  cea mai joasa frecvenţă TM
ce poate fi transmisa de un ghid de undă rectangular este TM11.
Cand frecvenţă are valori suficient de ridicate pentru a permite transmiterea mai
multor moduri (f > fer ), câmpul rezultănt este o superpozitie a tuturor modurilor.

12
 6.4. Circuite de microunde

Energia microundelor este utilizabila numai cu componente specifice undelor

electromagnetice de înaltă frecvenţă, în cea mai mare parte realizate pe baza de tronsoane
de ghiduri de undă.
Cel mai simplu circuit de propagare a microundelor este prezentăt în figura
urmatoare:

1 Pi 1 Pi

2 4 2 4
5 5
3 3 Pr
(a) (b)

1- magnetron;2 - antena; 3 - ghid de undă; 4 - aplicator; 5 - material de încălzit

Fig.11 Circuit de microunde cu sarcina adaptata (a) şi cu sarcina neadaptata (b)

Antena magnetronului este plasata într-un tronson de ghid de undă prin intermediul
unui orificiu de cuplaj.
Undă incidentă se propaga în ghidul de undă pana la sarcina instalaţiei, constituita
din aplicatorul în care se plaseaza produsul de încălzit.
Sarcina este adaptata daca puterea incidentă p i este absorbită în aplicator
( randamentul instalaţiei este optim ).
Sarcina este neadaptata daca reflecta o parte din puterea incidentă ( p r = puterea
reflectata de sarcina).
Prin suprapunerea undelor incidentă şi reflectata apare o undă staţionara.
Starea de neadaptare a sarcinii este cărăcterizata prin raportul dintre maximul şi
minimul intensitatii câmpului electric ( rata a undei staţionare ).
E
Daca m a x > 4 pr este importăntă  se poate degrada magnetronul ( prin încălzire
E m in
excesiva ) sau poate apare arc electric la nivelul antenei (datorită E max  ).
Solutie:
(*) Pentru a proteja magnetronul, în zona antenei se poate plasa o dioda
fotosensibila care sesizează aparitia arcului electric şi determină deconectarea instalaţiei.
(*) Se utilizează un circulator ( are rolul de a devia puterea reflectata spre o sarcina
adaptata, care nu va mai determină o undă reflectata ).
Observatie: Circulatorul este un ghid de undă ( cu 3 porturi ), care cuprinde un circuit
pasiv cu elemente din ferita, aflate într-un camp magnetic permanent. Ferita prezintă ( la
nivel molecular ) proprietati giromagnetice: indiferent de sensul puterii care intra într-un
port, ea este deviaţă în aceleasi sens de rotatie.

13
 7

1 Pr = 0 Pr

4 4
5
2 3 Pi Pi
6

Fig.12 Circuit de microunde cu circulator

1 - magnetron; 2 - antena; 3 - ghid de undă; 4 - aplicator; 5 - material procesat; 6 -
circulator; 7 - sarcina adaptata

Observatie: Circulatorul nu amelioreaza totuşi randamentul instalaţiei !!!

(*) Se utilizează un dispozitiv de adaptare reglabil, plasat între magnetron ( sau
circulator ) şi sarcina; dispozitivul de adaptare reglabil are rolul de a retrimite undă
reflectata spre sarcina ( = obstacol pentru undă reflectata ).
Ex.: Dispozitiv de adaptare reglabil realizat cu suruburi care se introduc mai mult sau mai
putîn într-un tronson al ghidului de undă ( se poate face un reglaj fîn ).

1 Pr = 0 Pr

4
5
2 3 Pi Pi
6

Fig.13 Circuit cu microunde cu sistem de adaptare (6)

6.5. Amplificatoare de microunde

Configuratia amplificatoarelor de microunde depinde de tipul produselor de tratat,
de modul de procesare ( static sau continuu ), de asocierea cu alte forme de energie ( aer
cald, infrarosii ), de ambiantă de lucru ( vid sau presiune ).
Se disting doua mari familii de aplicătoare:
(1) aplicătoare tip ghid de undă, denumite şi aplicătoare monomod
(2) aplicătoare tip cavitate, denumite şi aplicătoare multimod.
1. Aplicătoarele de tip monomod
- sunt în general elemente metalice sub formă unor tuburi a căror secţiune este fie
dreptunghiulara, fie cilindrica.
Tubul care constituie incintă de tratament este de fapt un ghid de undă prin care se
propaga energia microundelor.

14
 Dimensiunile acestui tip de aplicator sunt alese astfel încât energia microundelor să
fie propagata într-un singur mod.
Materialele supuse încălzirii sunt deplasate în interiorul aplicatorului astfel încât
câmpul electric să se găsească în planul materialului pe una din urmatoarele directii:
I). pe directie axiala, în sensul propagării microundelor, prin zona de maximă intensitate a
câmpului electric.
- intrarea şi ieşirea materialului din aplicator se realizează prin fante prăcticate pe latura
mica a ghidului, prevazut cu filtre de retinere a scurgerilor de microunde în exterior.
- generatorul de microunde este cuplat la unul din capetele aplicatorului, la celalalt capat
fiind montăta o sarcină absorbantă ( nu permite energiei neabsorbite de material să se
reflecte înapoi spre magnetron ).
- inconvenient: se limitează lătimea materialului procesat la valoarea lătimii ghidului.

2
1

Fig.14 Aplicator monomod pentru materiale sub formă de banda (tipI)

1 - generator de microunde; 2 - ghid de undă; 3 - suport; 4 - material procesat; 5 -
adaptare finală.
1

5
4

1 fantă de IT

Fig.15 Sistem de încălzire a materialului sub formă de foi (tip II)

15
II). pe directie transversala ( materialul este deplasat perpendicular pe directia de
propagare a energiei microundelor ).
Cele mai raspandite aplicătoare sunt realizate din ghiduri cu fante, numite meandre
sau serpentine, prin care materialul trece succesiv. Aceste aplicătoare sunt prevazute cu o
sarcina adaptata, montăta la capatul serpentinelor ( pentru a prelua energia 10%
neabsorbită de materialul procesat ).
Aceste aplicătoare sunt folosite pentru uscarea materialelor textile, a hârtiei, a
placilor de placaj ( se pot usca materiale de lătimi mari ).
2. Aplicătoare multimoduri
- dimensiunile aplicatorului reprezintă un multiplu de semilungimi de undă, permitand
propagarea unor moduri de ordin superior ( numarul de moduri de propagare este cu atat
mai mare cu cat dimensiunile aplicatorului sunt mai mari ).
- cele mai des utilizate aplicătoare sunt incintele de formă paralelilpipedica
Ex.: 1) Cuptorul casnic cu microunde
2 3 4
5

1
7

9 8

Fig.16 Cavitate multimoduri cu platou rotitor şi dispersor de unde

1 - magnetron; 2 - antena; 3 - ghid de undă; 4 - dispersor rotativ; 5 - palete metalice;
6 - cavitate; 7 - produs de încălzit; 8 - suport nemetalic rotativ; 9 - blindaj metalic

Distribuţia câmpului electric în cavitatea cuptorului rezultă prin reflexiimultiple ale

undelor pe pereţii metalici ai cavităţii şi pe produsul de încălzit ( nu se poate obţine o
încălzire omogenă în întreg volumul cavităţii cu ajutorul unui singur mod  se suprapun
mai multe moduri !!!).
Câmpul electric este însă neomogen  încălzirea este neomogenă.
Remediile curent utilizate pentru realizarea unei încălziri omogene sunt:
- plasarea produsului de încălzit pe un platou rotitor;
- dispersia microundelor cu ajutorul unui rotor cu palete metalice, plasat la tranziţia ghid -
cavitate;
Ex.: 2) deplasarea pereţilor - în cazul unor cuptoare industriale
Pentru procedeele industriale de tip continuu se utilizează tunele constituite din mai
multe cavităţi multimod una după alta, intrările şi ieşirile fiind echipate etanş în raport cu
energia de microunde.

16
 1 1
7

2 3

4 5 6

Fig.17.Cavităţi multimoduri, în tunel pentru procedee continue

1 - magnetron; 2 - antena; 3- dispersor ; 4 - material procesat; 5 - filtru nedisipativ;
6 - filtru disipativ; 7 - sistem de etanşare la microunde.

17