Universitatea Națională

de Știință și Tehnologie
POLITEHNICA București
CENTRUL UNIVERSITAR PITEȘTI

CIRCUITE DE MICROUNDE - PROIECT

-CUPTORUL CU MICROUNDE-

Coordonator : Studenti:
Dr. Ing. Iordachescu Grigore-Adrian Burtea Florin-Claudiu
Neagoe Mihai
 CUPRINS

 I.SCURT ISTORIC AL CUPTORULUI CU MICROUNDE

 II.PARTICULARITĂŢI GENERALE
 III.CARACTERISITICI CONSTRUCTIVE ALE CUPTORULUI CU
 MICROUNDE
 a) Componente interne;
 b) Modelul liniei de transmisiuni (TLM).
 IV.PRINCIPIU DE FUNCȚIONARE
 a) Magnetronul
 b) Dioda Gunn
 V.BIBLIOGRAFIE
 I. SCURT ISTORIC AL CUPTORULUI
CU MICROUNDE
 Cuptorul cu microunde a luat naştere odată cu descoperirea savantului american Percy
Spencer, care a observat că la apropierea produselor alimentare de către o sursă de
radiaţii electromagnetice de frecvenţe înalte, acestea se încălzesc. Percy era angajatul
companiei Raytheon, producator de aparatură militară, care s-a găsit în situaţia
privilegiată de a lansa în 1954 primul cuptor cu microunde comercial, denumit Radarange.
La început, vanzările nu au fost impresionante, fapt deloc de condamnat dacă precizăm şi
greutatea unui astfel de dispozitiv: aproximativ 340 de kilograme şi un volum apropiat de
cel al unui frigider.
 Preţul unui astfel de echipament era de 3000 $.
 Iniţial utilizat de restaurante şi de liniile aeriene, cuptorul cu microunde a pătruns şi în
casele noastre în 1967, când deja ajunsese la pretul mult mai rezonabil de 500 de dolari.
În anii `80 vânzările la cuptoarele cu microunde au explodat, iar banii investiţi în cercetare
de către companiile producatoare de asemenea. Japonezii, ca de obicei, erau cu mult
înaintea noastra, a europenilor. Treptat, cuptorul cu microunde a fost rafinat şi dezvoltat
astfel încat în anul 1997 Whirlpool a fost prima companie care a introdus funcţia Crisp, de
rumenire.
 II. PARTICULARITĂŢI GENERALE
 Energia microundelor a fost folosită în procesele industriale de foarte mulţi ani. Folosirea acestora în locul surselor conveţionale de
căldură s-a produs datorită mai multor avantaje cum ar fi:
- încălzirea rapidă în profunzime ;
- economisire de energie şi de timp şi îmbunătăţirea calităţii ;
 În primii ani de studii asupra încălzirii prin microunde, aceste avantaje au fost greu de justificat în raport cu preţul scăzut al încălzirii cu
ajutorul derivaţilor petrolului. Toate acestea, împreună cu reticenţa multor industrii de a schimba sistemele convenţionale existente, deşi
adesea ineficiente şi depăşite, cu sisteme bazate pe microunde, a dus la o creştere lentă dar foarte bine documentată a acestei
tehnologii.
 Cele mai mari avantaje ale energiei microundelor asupra tehnologiei convenţionale au fost bine precizate de către Parkin (1979):
- o mai eficientă uscare, vis-a-vis de perioada de uscare, reducând ;
- costurile de producţie ;
- sistemul este mult mai compact decât sistemul convenţional ;
- energia este transferată într-un mod mult mai curat (fără poluare) ;
- se realizează afânarea materialului ;
- absorbţia energiei în mod selectiv de către constituenţi ;
- energia se disipă repede în volumul materialului ;
- se evită uscarea excesivă ;
- un cost relativ scăzut al întreţinerii ;
 Cuptorul cu microunde reprezintă una din cele mai mari invenţii ale secolului XX.
Funcţionarea acestuia se bazează pe supunerea produselor alimentare din
incinta sa, la radiaţii electromagnetice neionizate (microunde), radiaţii ce au o
frecvenţă uzuală de 2.45 GHz şi o lungime de undă de 122 mm. Mâncarea se
găteşte rapid dar nu întotdeauna egal. Apa, grăsimile precum şi alte substanţe
din mâncare absorb energia microundelor printr-un proces care se numeşte
încălzire dielectrică. Un cuptor cu microunde tipic poate avea un consum
energetic de până la 1100W pentru a putea produce microunde cu puteri de
până la 700W, de unde putem deduce că eficienţa acestuia este de aproximativ
64%. Restul puterii de 400 W este disipată sub formă de căldură în magnetron.
 Încălzirea prin intermediul microundelor este mai eficientă pentru substanţele în
stare lichidă decât pentru cele în stare gazoasă unde moleculele nu se pot roti
liber. De asemenea este ineficientă şi în cazul încălzirii zaharuruilor sau a altor
grăsimi.
III. CARACTERISITICI
CONSTRUCTIVE ALE CUPTORULUI CU
MICROUNDE
 a) Componentele interne ale cuptorului cu microunde:
• Magnetronul;
• Transformatorul de înaltă tensiune folosit pentru alimentarea cu energie a
magnetronului;
• Dioda de înaltă tensiune;
• Condensatorul de înaltă tensiune;
• Antena de microunde;
• Ventilatorul;
• Lămpi de iluminat;
• Siguranţa;
 b) Modelul liniei de transmisiuni (TLM):
 Modelul liniei de transmisiuni se foloseşte pentru calculul câmpului electromagnetic în
interiorul structurilor ghidante şi cavităţilor rezonante. Metoda se aplică şi cavităţii
cuptorului cu microunde, permiţând o evaluare matematică în diferite puncte ale cavităţii
câmpului electromagnetic .
 Această teorie presupune spaţiul ca fiind împărţit într-o mulţime finită de puncte între
care energia se propagă sub formă de pulsuri. Într-un anumit moment fiecare punct
radiază energia pe care o are punctele adiacente după o anumită lege de distribuţie în
funcţie de distanţa dintre ele. Pereţii metalici vor reflecta complet energia. Odată cu
stabilirea regimului staţionar în cavitate se determină, pe baza încărcării energetice a Distribuţia câmpului
punctelor, distribuţia energei în interiorul cavităţii. electromagnetic în spaţiul din
interiorul cavităţii
 IV. PRINCIPIU DE FUNCŢIONARE
 Cuptoarele cu microunde folosesc microunde cu o lungime de undă aproximativ egală cu 12 centimetri prin
intermediul cărora imprimă o mişcare de rotaţie apei şi moleculelor de grăsime conţinute de alimente.
Interacţiunea dintre moleculele aflate în mişcare de rotaţie generează căldură, hrana fiind astfel pregătită
pentru a fi consumată.
 Cuptoarele cu microunde folosesc combinaţii diversificate de circuite electrice şi mecanice pentru
producerea şi controlul microundelor pentru încălzire. Din punct de vedere teoretic, un cuptor cu
microunde poate fi divizat în două subsisteme fundamentale: subsistemul de control şi cel de înaltă
tensiune.
 Subsistemul de control constă într-un temporizator (electronic sau mecanic), un circuit prin care se
reglează puterea debitată şi diverse dispozitive de interblocaj şi protecţie.
 Aşa cum este exemplificat şi în fig. 1, tensiunea de
la reţea intră în cuptor prin intermediul unor circuite de
protecţie şi de filtrare. Aceste circuite includ atât protecţii la
supratensiuni sau la scurtcircuit(siguranţe fuzibile), cât şi
protecţii termice care au menirea să întrerupă funcţionarea
echipamentului dacă se sesizează apariţia unui defect
(scurtcircuit, supratensiune sau temperaturi ridicate).
 Dacă toate subsistemele funcţionează la parametri
normali, curentul circulă mai departe prin circuitele de
interblocaj şi de temporizare.
 Când uşa cuptorului este închisă, se stabileşte o cale de
curent prin intermediul unor comutatoare de interblocare,
care odată cu setarea timpului de gătire şi ativarea funcţiei
de gătire, duc la pornirea cuptorului cu microunde.
În general subsistemul de control conţine fie un releu
electromecanic, fie un comutator electronic care constă
într-un triac (aşa cum este ilustrat în fig. 2). Dacă se
constată că toate subsistemele funţionează în limite
normale, se generează un semnal de comandă care este
transmis releului sau triacului, având ca efect punerea
sub tensiune a transformatorului de înaltă tensiune. Prin
modularea în factor de umplere a acestui semnal de
comandă, subsistemul de control poate regla tensiunea
transmisă către transformatorul de înaltă tensiune,
modificându-se astfel puterea debitată de cuptor.
 În cadrul subsistemului de înaltă tensiune (fig.3), transformatorul de
înaltă tensiune, împreună cu dioda de recuperare şi condesatorul
servesc la ridicarea tensiunii uzuale de 230V AC la o tensiune de
aproximativ 3000V, necesară magnetronului pentru a putea genera
microunde. Energia microundelor este dirijată către un ghid de undă,
care la rândul său emite microundele în incinta zonei de gătire. Unele
modele de cuptoare cu microunde utilizează o antenă emiţătoare de
microunde rotativă , pe când altele mai recente rotesc platoul pe care
este aşezată mâncarea. În oricare din cele două cazuri, efectul este de
a dispersa uniform energia microundelor asupra produselor care se
doresc a fi gătite.
 Unele microunde se răsfrâng direct asupra mâncării, pe când
altele se reflectă de cuşca de metal care acoperă incinta de gătire,
astfel încât măncarea să fie încălzită uniform .
 Magnetronul
 În generatoarele de microunde sunt necesare sisteme
de înaltă tensiune care să furnizeze puterea de curent
continuu ce va fi convertită în energie de radiofrecvenţă.
Inima sistemului de înaltă tensiune o constituie
magnetronul.
 Magnetronul este un tub electronic în care, în
urma acţiunii comune a câmpului electric şi magnetic,
exercitate asupra fluxului de electroni, iau naştere
oscilaţii de înaltă frecvenţă. Acest dispozitiv poate
genera un semnal de ordinul megawaţilor având un
randament de 70%. El este format dintr-un anod cu
structura cilindrică în care sunt tăiate mai multe cavităţi
rezonante conectate cu cavitatea centrală a
magnetronului prin fante şi un catod plasat în mijlocul
cavităţii centrale.
 Elemente principale ale magnetronului :
- catodul;
- anodul care conţine cavităţile rezonante;
- bornele de filament;
- legăturile;
- bucla de cuplaj;
- ieşirea coaxială;
- cavităţile rezonante;
- aripioarele pentru răcire;
 Catodul are o suprafaţă mare şi este încălzit indirect. El prezintă o serie de discuri pe
feţele frontale care impiedică deplasarea axială a electronilor.
 Anodul este un bloc masiv de cupru de forma inelară. Intre anod şi catod există
un spatiu vidat care poartă numele de spaţiu de interacţiune. Corpul anodului prezintă
un număr par de cavităţi rezonante, în cazul nostru 8.
 Cavităţile rezonante sunt legate de spaţiul de interacţiune printr-o fantă ce
indeplineşte rolul unui condensator.
 La suprafaţă se formează în timpul oscilaţiilor sarcini electrice variabile, între
care ia naştere un camp electric alternativ. Inductanţa circuitului oscilant este obţinută
de la peretele cavităţii, fiind echivalentă cu inductanţa unei spire dintr-un conductor lat
în formă de panglică.
 Pentru culegerea energiei de inaltă frecvenţă, într-unul din rezonatoare este legată o
buclă de cuplaj conectată la o linie coaxială. Ieşirea acestei linii trece printr-o ţeavă de
sticlă care se sudează şi ea la anod. Este important ca bucla de cuplaj să fie străbatută
de o parte a fluxului magnetic al rezonatorului.
 Rezonatoarele se mai leagă între ele cu conductoare numite legături. Partea
exterioară a anodului are forma unui radiator cu aripioare, pentru a asigura o răcire
eficientă. Uneori se trece prin acest radiator un curent de aer. La părţile laterale sunt
sudate de anod nişte discuri de cupru, care împreună cu anodul, formează un balon
necesar pentru menţinerea vidului. Bornele de ieşire ale filamentului sunt realizate
din conductoare trecute prin ţevi de sticlă . Aceste ţevi se sudează la corpul din cupru al
anodului şi servesc pentru izolare.
 Catodul este legat în interiorul magnetronului de una din bornele de filament .
 Anodul se leaga la pamant iar catodul are un potential puternic negativ. Între anod
şi catod se creează un camp de accelerare continuu, ale cărei linii de forţă sunt dispuse
radial. De-a lungul axei magnetronului acţionează un camp magnetic continuu de mare
intensitate care este creat de un magnet între ai cărui poli este aşezat magnetronul.
 Antena este conectată la anod şi permite cuplarea externă la ghidul de undă
pentru a transmite energia de radiofrecvenţă generată de magnetron. Magneţii
permanenţi generează un câmp magnetic paralel cu axa catodului.
 Folosită la amplificarea sau la generarea oscilațiilor.
 Funcționarea se bazează pe efectul Gunn care constă în transferul
electronilor de conducție dintr-o zonă a benzilor energetice în alta.
 Acest efect se produce la anumite materiale semiconductoare (Ga As, In P
etc.) atunci când local, intensitatea câmpului electric depășește o anumită valoare
critică.
 V. BIBLIOGRAFIE

 https://www.freepatentsonline.com/6875970.html
 https://en.wikipedia.org/wiki/Microwave_oven
 https://en.wikipedia.org/wiki/Gunn_diode
 https://ro.techinfus.com/dlya-kuxni/mikrovolnovaya-pech/princip-raboty-i-vnutrennee-ust
rojstvo.html
 https://referateok.ro/referate/1864_1264581338.pdf