PROIECT DE SPECIALITATE

Pentru certificarea competențele dobândite prin nivel 3 de studii

CALIFICAREA : Electrician exploatare joasa tesiune

Coordonator .

ing. Nicolaescu Nuta

Absolvent :

Voicu Catalin Constantin

Clasa XI-E prof.

2022
 Tema proiectului

LUCRAREA 17

INSTALATIE ELECTRICA PENTRU PORNIREA UNUI MOTOR

ELECTRIC MONOFAZAT
 CUPRINS

Argument…………………………………………………………………………………… pag4

Capitolul I . Instalație electrică …………………………………………………pag5

Capitol II . Butoane , chei de comanda si lampi de semnalizare……pag6

2.1Variante construtive de butoane de comanda………………………..pag7

2.2 Variante construtive de butoane de comanda………………………pag8

Capitol III. Sigurante fuzibile de joasa si inaltatensiune…………..pag9

3.1 Sigurante fuzibile de constructie indigena………………………..pag10

Capitol IV . Relee ……………………………………………………………………………….pag11

4.1 Relee de protectie………………………………………………………………………...pag12

4.2 Relee Termice ………………………………………………………………………………pag13

4.3 Releul termic…………………………………………………………………………………pag14

Capitol V . contactoarelor ……………………………………………………………………pag15

5.1 Alegerea contactoarelor……………………………………………………………… pag 16

Capitol VI Constructia motorului monofazat ……………………………………….pag 17

6.1 Principiul de funcționare …………………………………………………..pag 18

6.2 Conexiune si scheme de pornire ……………………………………………………..pag19

 ARGUMENT

Ultimele decenii evolutia societatii a cunoscut mutatii calitative si cantitative

considerabile , rezultat al unor spectaculoase evolutii in ramurile de stiinta
traditionale dar si ca urmare a aparitiei unor domenii noi care s-au impus in mod
firesc prin rezultatele de exceptie care le-au jalonat evolutia .

Domeniul instalatiilor electrice a ramas unul actualitate si cu o mare importanta

in electrotehnica , in energetica , in constructii si in domenii de activitate conexe .

Societatea moderna industrializata utilizeaza cantitati mari de energie . In zilele

noastre exista o preocupare privind resursele vitorului si a masurilor necesare
pentru conservarea lor .

Aplicatiile retelelor electrice le intalnim la transportul energiei electrice , cat si

la functionarea masinilor si aparatelor electrice si electronice . Se poate afirma ca
aplicabilitatea retelelor electrice o intalnim in toate domeniile si nume culturale ,
sociale , economice , militare .

Este evident ca domeniul instalatilor electrice , fie ca domeniu autonom , fie ca

o arie de interferenta a stiintei , acopera o tematica extrem de vasta si extrem de
actuala prin inpantul pe care il exercita asupra lumii socio-tehnologica .

In acesta conditii , tematica prezentului proiect se dovedeste interesanta , de

actualitate si cu o vasta aplicabilitate practica .
 CAPITOLUL 1

1. Instalație electrică Echipament electric

Instalatia electrică - în sens general – este instalația care constă din ansamblu de conductoare
electrice si elemente de circuit electric , inclusiv aparate , dispozitive etc . uneori și mașini electrice , si
care servește unor scopuri energetice (pentru producerea , stransportul , distribuirea sau utilizarea
energiei electrice ) sau pentru semnalizări , comenzi , telecomunicații .

Instalația electrică definește , conform terminologiei actuale , ansamblu de echipamente electrice

interconectare într-un spațiu dat , formând un singur tot și având un scop functional bine determinat .

1.2 2. Clasificarea instalațiilor electrice

1) După sensul fluxului de energie electrică , instalațiile electrice , în accepțiunea cea mai
largă , cuprind :
- Instalații electrice de producere a energiei electrice ;
- Instalații electrice de transport a energiei electrice ;
- Instalații electrice de distribuție a energiei electrice ;
- Instalații electrice de utilizare a energiei electrice ;
 CAPITOLUL 2

1. Butoane , chei de comanda si lampi de semnalizare

Butoanele de comanda sunt aparate neautomate cu o singura pozitie de repaus , care se

utilizeaza in circuitele de comanda ale actionarilor electrice . Ele sunt prevazute cu unul sau mai
multe grupuri de contacte normal inchise (de oprire) și normal deschise (de pornire).

Butoanele de comanda se folosesc in instalatiile de comanda si atomatizare fiind destinate

comenzii de la distanta in special a contactorelor si releelor intermediare . ele pot avea douo
butoane care inchid sau deschid contactele normal deschise NI , respectiv normal inchise ND
sau un singur buton . Butoanele care au atat contacte NI si ND , pot fii astfel folosite ca butoane
de pornire sau/si ca butoane de oprire.

Butoanele de comanda pot fi cu reveniresu cu retinere . Butoanele cu retinere raman in

pozitia comandata si dupa incetarea comenzii .

Există o varietate foarte mare de butoane .

Dintre acestea cele mai utilizate sunt :

- buton de comanda cu retinere

- buton cu pipa
- buton ciuperca
- buton ciuperca cu retinere
- boton cu lampă etc .

Butoanele de comanda pot avea contactele neprotejate ( vizibile ) sau inchise intr-un corp
de forma paralelipipedica . Ultima variantă este cea mai des intalnita . Se contruiesc butoane
pentru curenti de pana la 6 A si tensiuni pana la 500 V c.a.

Butoanele de comanda se executain douo variante construtive : pentru montaj aparent si

pentru montaj ingropat.
 2 Variante construtive de butoane de comanda .

Din punct de vedere al actionarii se disting urmatoarele constructii : butoane de comanda la

care actionarea se face prin apasarea unui buton ingropat ; butoane ciuperci ( cu sau fara retinere ) in
care actionarea se face cu ajutorul unui boton aparent ; butoane cu retinere la care octionarea se face
prin apasare unei chei , iar retinerea prin rotirea cheii cu 90* ; butoane cu pipa la care actionarea se
face prin apasarea unei manete ( de forma unui pipe ) , iar retinerea prin rotirea pipei cu 90* . Exista
numeroase alte tipuride butoane de comanda unele prevazute cu o lampa de 24 V care lumineaza prin
corpul transparent al butonului .
 CAPITOLUL 3

1. Sigurante fuzibile de joasa si inalta tensiune

Sigurante fuzibile este un aparat de protectie care intrerupe circuitul in care este
conectat , cand curentul electric depaseste un anumit timp o valoare data , prin topirea unuia
sau mai multor elemente fuzibile.

Singurante fuzibile sunt aparate cu intrerupere automata , care protejeaza circuitele de

iluminat si de forta impotriva efectelor termice si dinamice produse de curentii de suprasarcina
si scurt-circuit . Sigurante fuzibile se caracterizeaza printr-o constructie foarte simpla si robusta
care au incorporato ca element de protectie ( fuzibil ) un fir rotund sau o banda conductoare ,
montate in serie cu obiectul de protejat . In cazul curentilor de scurtcircuit si la suprasarcini
mari , metalul din care este confectionat fuzibilul , avand cea mai redusa stabilitate termica din
intreg circuitul , se topeste si intrerupe curentul , realizand protectia .

Procesul deconectarii cu sigurantele fuzibile se compune din urmatoarele faze distincte :

A) incalzire elementului fuzibil pana la temperatura de topire ;

B) topirea si vaporizarea elementalui fuzibil ;
C) aparitia arcului dupa straoungerea spatiului dintre contactele sigurantei ;
D) stigerea arcului , care provoaca rupere curentului si deci deconectarea circuitului.
3.2 2. Sigurante fuzibile de constructie indigena

Elementele principale ale singurantelor sunt soclul , patronul ( care are incorporat
elementul fuzibil si firul de semnalizare ) si capacul ( filetat pentru soclu ) . Pentru curenti de
scurtcircuit de valoare mai redusa de executa sigurante tubulare de 30 A si 69 A

Pentru protectia circuitelor la curenti de scurtcircuit mari se executa sigurante fuzibile cu

mare capacitate de rupere , alcatuite din patron ( cu doua cutite de contact ) , fuzibil ( cu
actiune rapida si ultrarapida ) si suportul ( cu furci de contact ).

Introducere si scoaterea pantronului din furci se realizeaza prin intermediul unui măner
izolat detasabil . Aceast operatie manuala se face cand prin barele circuitului nu exista curent .
Astfel , se executa sigurante fuzibile cu mare putere de rupere tip MPR , pentru c.a. de 100 , 125
, 160 , 200 , 250 , 315 , 400 , 500 , 630 A si pentru c.cc de 250 si 400 A.
 CAPITOLUL 4

1. Releele De Protectie

Parametrii releelor de protectie caracterizeaza releele indiferent de tipul lor

constructiv si se dau cataloagele ( prospectele ) firmelor constructoare . Principalii
parametri sunt : curentul nominal , tensiunea nominala , valoarea de actionare ( pornire)
, valoarea de revenire , factorul de revenire , timpul propriu de actionare , puterea
comandata de contactele releului , numarul si pozitia normala ( inchis , deschis ) a
contactelor , stabilitatea termica si dinamica .

Clasificarea releelor se face dupa mai multe criterii :

1) Dupa modul de conectare : primare , secundare ( montaj indirect ) ;

2) Dupa modul de actionare : cu actionarea directa sau indirecta ( prin intermediul
altor relee sau dispozitive ) ;
3) Dupa principiul de constructie si functionare : electromagnetice de inductie ,
magnetoelectrice , electrodinamice , termice , electronice cu componente discrete
sau cu microprocesoare ;
4) Dupa caracteristica de timp : dependenta sau independenta ;
5) Dupa forma caracteristicii de lucru : cerc , elipsa , histerezis , semiplan etc .
4.2 2. Relee Termice

Releele termice sunt elemente serie de circuit care asigura protectia instalatiilor
electrice inpotriva efectelor pe care le pot produce suprasarcinile de durata ale
motoarelor electrice . Se folosesc relee termice tip TSA cu lamele bimetalice in montaj
direct pana la si relee tip TSAW , in montaj indirect cu transformatoare de curent
trifazate . Functionarea corecta a protectiei este influentata de diferentele care exista
intre constantele de timp la incalzire ale motoarelor electrice protejate si ale releului de
protectie , pentru durate diferite ale suprasarcinii .

Protectia la suprasarcina a motoarelor de importanta deosebita se realizeaza numai

cu ajutorul termistoarelor montate in infasurarile motoarelor . Circuitul de protectie
poate fi prevazut si cu compensare in functie de temperatura mediului ambiant .

Calculeaza curentul ce trebuie reglat la releul termic , cu relatia :

Se alege curentul de serviciu ( I ) al releului termic astfel incat sa exista relatia :

In functie de curentul de serviciu se alege curentul nominal si tipul releului termic .

Functionarea releelor termice este influentatata de temperatura mediului ambiant .
Timpii de declansare sunt influentati si de starea rece ( repaos ) sau calda ( functionare )
in care se afla motorul protejat . Valorile coeficientului de corectie K .

Verificarea functionarii la suprasarcina a protectiei cu relee termice se face astfel :

se regleaza la releu curentul rezultat din calcul si se porneste motorul din stare rece .
Dupa ce a functionat 15 minute se scoate singuranta fuzibila de pe una din faze . Releul
trebuie sa declanseze in cel mult 2 minute . Daca nu declanseaza , se va roti butonul de
reglaj spre limita inferioara pana cand releul declanseaza . Se monteaza siguranta
fuzibila , iar dupa pauza necesara se verifica daca releul nu declanseaza la pornire .

La baza functionarii releelor termice sta modificarea proprietatilor fizice ale

corpurilor datorita incalzirii . Cel mai simplu releu termic consta dintr-un tub de sticla
inchis , prevazut cu doi electrozi , in interiorul tubului gasindu-se mercur . Inchiderea
contactului are loc ca urmare a dilatatiei mercurului , in momentul in care nivelul
mercurului aduce in contact electric cei doi electrozi .

Cele mai raspandite relee termice sunt releele cu bimetal . Dupa modul in care se
realizeaza incalzirea bimetalului se deosebesc relee cu incalzire directa , indirecta si
mixta . La cele cu incalzire directa curentul electric trece prin bimetal , iar la cele cu
incalzire indirecta bimetal , este incalzit de la un rezistor , prin care trece curentul
electric . Releele termice sunt utilizate , in special , la protectia motoarelor electrice
impotriva supracurentilor de durata .
4.3 3. Releul termic

Este un aparat electric de protectie care se utilizează pentru protecția motoarelor electrice
la supracurenți de suprsarcină de valori mici , cuprinși între 1,2 In si 6 IN.

Componenta de bază a releului termic este lamela bimetalică . Bimetalul este o bandă
metalică realizată din două placi metalice , cu coeficienți de dilatare termică diferiți , îmbinate
prin sudare , lipire sau nituire .

Când bimetalul este parcurs de curent ( direct sau indirect ) acesta se încălzește și se curbează
în direcția metalului cu coeficientul de dilatare mai mic .

Releele termice = aparate electrice de protecție înpotriva supracurenților .

- O mișcare ( deplasare ) datorită deformării ;

- O forță datorită tensiunilor interne , dacă forțe exterioare se opun producerii
deformării .
Releul termic „ 1” supraveghează curentul „ Io” preluat de motor , declanșează contactul “2” ,
conectat în schema de automatizare a motorului electric , întrerupând curentul „ I1 ” care
alimentează bobina contactorului .

1.arc bimetalic

2.cama

3.arc

4.contacte

Butoanul BP.

Bobina este parcurs de curentul al releului termic este închis ;

Curentul de sarcina Io.

Becul B – semnalizare

Releu termic RT

Această divizare a instalațiilor electrice , ce ține seama de poziția și de rolul părților

component față de energia electrică poate fi urmărită in figura 1.1 , unde este reprezentată o
schemă generală de principiu care cuprinde instalațiile de producere , de transport , de
distribuție , de utilizare a energiei electrice și instalațiile auxiliare aferente .

Energiei electrică este produsă în centrala electrică CE , care se afla in afara orașului sau
zonei industriale , în apropierea locului unde se află sursa de energie primară. Nivelul de
tensiune la producere este scăzut ( 6 , 10 , 15 , 75 , 20 24 KV ). Pentru ca transportul energiei
electrică să fie economic se ridică nivelul de tensiune prin intermediul unei stații ridicătoare SR
la 110 KV , 220 KV sau 400 KV . Stația ridicătoare se alfă în imediata vecinătate a centralei
electrice .

Până la marginea orașului sau zonei industriale , unde se află o stație coborâtoare SC ,
energia electrică este transportată prin linie electrică aeriană ( LEA ) . Prin intermediul stației
coborâtoare nivelul tensiunii este coborât la 35 KV ( nivel de tensiune tolerat ) , 20 KV sau la un
alt nivel corespunzător posibilităților de transport prin linii electrice în cablu ( LEG ).

De la stația coborâtoare energia este transportată prin LEG sau LEA acolo unde este
posibil la stații de transformare ST1 , ST2 etc , situate în centrele de greutate ale
consumatorului de energie electrică .
 CAPITOLUL 5

1. Alegerea contactoarelor

Categoria Suprasarcina Ur/Un Durata trecerii curentul utilizare

AC-1 1,5Ln 1,1 50 Sarcini slab inductive , cuptoare cu
arc
AC-2 4Ln 1,1 50 Motoare asincrone bobinate

AC-3 8Ln 1,1 50 Motoare asincrone pornire si

decuplare inclusiz impulsuri
AC-4 10Ln 1,1 50 Pornirea frânare motor asincron cu
rotor colivie
AC-5 3Ln 1,05 CEI 947-4-1/1990 Comanda lăampilor cu descărcare

AC-6 * * * Comanda transformatoarelor

Motoare pentru aparate casnice
AC-7 1,5Ln 1,05 * Comanda motoarelor cu compresor
8Ln pentru frigide cu rearmare manuala
dupa declansare
AC-8 6Ln 1,05 * Comanda motoarelor cu compresor
pentru frigide cu rearmare manuala
dupa declansare

Fiecărei categorii de utilizare i se definesc condiment de conectare si deconectare

corespunzătoare si anume :

- Curent întrerupt de contactor ( Ie ) – funcție de categoria de utilizare1. Instalație

electrică Echipament electric ;
- Curent termic al contactorului ( Ith ) – reprezintă valoarea efectivă a curentului
suportat de aparat timp de 8 h fără ca încălzirea cailor de curent să depășească
limita admisă ;
- Curent temporar admis – reprezintă valoarea maximă a curentului suportat de
calea de curent a contactorului timp de 1 s – 10 minute fără ca incălzirea căilor de
curent să depășească limita admisă ;
- Puterea de închidere (PdF) – curentul ( valoarea efectiva ) pe care contactorul
poate să-l închidă fără a apare sudarea contactelor ;
 - Puterea de rupere ( PdC) – valoarea curentului întrerupt de contactor fără a
produce uzura exagerată a contactelor ( arcul să nu distrugă contactele ) ;
- Tensiunea nominală ( Ue) – reprezintă valoarea efectivă a tensiunii dintre căile de
curent ;
- Tensiunea de comandă – reprezintă valoarea tensiunii aplicate electromagnetului ;
- Tensiunea de izolare (tensiunea de restabilire ) ( Ui) – reprezintă valoarea maximă
a tensiunii aplicate între contacte timp de 1 minut fără a străpunge dielectricul ,
Ui<1500 V ;
- Puterea nominală - pentru pornirea motoarelor – reprezintă puterea unui motor
alimentat de contactor la tensiunea nominala ;
- Durata relativă de trecere a curentului – ( durata conectării DC ) reprezintă
raportul dintre durata de trecere ( Tch ) a curentului și durata unui ciclu ( Tc) și are
valorile standardizate : 15 , 25 , 40 și 60 % ;
- Impedanța căii de curent la 50 Hz la valoarea curentului nominal ;
- Numărul de comutări pe oră sau frecventa comutărilor Fc – definită de numarul de
cicluri de manevră suportate de caile de curent fără distrugerea electrică a
contactelor ;
- Durata de viata mecanică – definită de numărul de cicluri de manevră suportate de
caile de curent fără distrugerea mecanica contactelor ;
- Temperatura ambiantă și altitudinea .
Serviciile de funcționare ale contactoarelor sunt :
- Serviciul de lungă durată S1 ( de 8 ore ) definit de curentul termic
- Serviciul de scurtă durată S2 caracterizat printr-o durata a cuplării și una de repaus
astfel încât calea de curent sa ajungă la temperatura mediului ambiant .

Acest serviciu este caracterizat prin valorile nominale 10 , 30 , 60 , 90 min.

- Serviciul intermitent periodic S3 este caraterizat prin durata conectarii și numărul

de manevre pe oră efectuate (Fc=1 /Tc). În acest serviciu sedefinește capatitatea
unui contactor de a efectua cu certitudine un număr de cicluri pe oră .

La funcționarea în serviciile S2 și S3 curentul suportat de calea de curent a unui contactor

poate fi mai ridicat decât curentul de la funcționarea în serviciul S1 .

Încălzirea căii de curent în serviciu S3 este dependentă de durata conectării .

Cunoscând categoria de utilizare a contactorului funcție de tipul cosumumatorului se

poate alege contactorul .

Alegerea unui contactor înseamnă :

 - Definirea tensiunii nominale de utilizare ce se alege funcție de valoarea nominală a
tensiunii de linie a rețelei . Aceasta reprezintă tensiunea dintre căile de curent și
poate avea valoarea : 60 , 250 , 380 , 500 , 660 , 800 , 1000 Vef .
- Definirea tensiunii de comandă ce reprezintă valoarea efectivă a tensiunii ce se
aplică blocului de comandă . Valorile acestor tensiuni sunt standardizante , putând
efectua comanda atât în c.a. cât și în c.c. ( 24 , 48 , 110 , 380 , 500 Vc.a. și 24 , 48 ,
60 , 110 , 220 , 440 Vc.c.) .
- Alegerea curentului maxim suportat de aparat ( practic tipul aparatului ) ceea ce
implică determinarea prin calcul a curentului suportat de căile de curent , în
funcție de puterea cosumatorului . Funcție de valoarea acestuia curent se alege
valoarea curentului nominal al contactorului ce trebuie să fie superioară celei
rezultate din calcul .

Curentul nominal al contactorului reprezintă valoarea efectivă a curentului suportat de aparat

timp de 8 h fără că încălzirea căilor de curent să depășească limita admisă .

Curentul nominal al contactorului reprezintă valoarea efectivă a curentului suportat de aparat

timp de 8 h fără ca încălzirea căilor de curent să depășească limita admisă .

Constructorii de aparate ( inclusiv firmele românești ) prin recomandările CEI produc contactoare cu
următoarele valori ale curenților nominali : 10 , 32 ,63 , 125 , 250 , 400 A.

Alegerea contactoarelor depinde de :

- Variabilele de intrare : tensiunea nominala a rețelei , natura curentului , frecvența ;

- Variabilele de ieșire : natura receptorului , puterea acestuia , randamentul , defazajul ,
tensiunea de alimentare , frecveța comutările .
- În funcție de acești factori se determină caracteristicile de utilizare ale unui contactor și
anume :
- Curentul nominal – Ie ;
- Tensiunea nominală – Ue ;
- Categoria de utilizare ;
- Numărul ciclurilor de manevră .
 1. Alegerea completă a unui contactor

Implică precizarea următoarelor date :

- Tipul aparatului : numărul de poli , natura curentului , numărul de manevre

- Curentul nominal al aparatului : ( Ith , Ie ) ,
- Tensiunea de utilizare ( Ue ) ,
- Tipul circuitului de comandă și definirea tensiunii de comandă
- Numărul contactelor auxiliare : instantanee și temporizate ;
- Gradul de protecție al aparatului ( IPxx) .
- Calculul curentului întrerupt de aparat :
- Curentul nominal al motorului :
- Curentul întrerupt

Numărul de conectari este de 0.1 milioane conectări fără revizie .

Curentul ui maxim suportat de aparat trebuie să fie mai mare decât curentul întrerupt .
 CAPITOLUL 6

1. Constructia motorului monofazat

De fapt , acesta are 2 faze , totuși , numai una dintre ele efectuează lucrarea , din acest motiv
motorul se numește monofazat . La fel ca toate mașinile electrice , fără excepție , un motor
monofazat constă din 2 elemente : un staționar ( stator ) și un motor mobil ( rotor ) . Aceasta
presupune un motor electric asincron , a cărui parte fixă este bobină principală de funcționare
conectată la o sursă de curent alternativ . Prin marginile puternice ale motorului de acest tip
poate fi atribuită simplității sistemului , care este un rotor cu o ănfășurare închisă . Prin valori
constante ale punctului de pornire și ale eficienței .

Principalul dezavantaj al unui curent monofazat este imposibilitatea generării de către el a unui
câmp magnectic care efectuează o rotație .
Din acest motiv , un motor electric monofazat nu se va porni singur când este conectat la rețea

2. Principiul de funcționare

Rularea pe bobina pricipală curent alternativ creează un câmp magnetic variabil periodic . Se
compune din două cercuri cu aceeași amplitudine , a căror rotire se realizează unul față de celălalt .
În conformitate cu legea inducției electromagnetice , care variază în rotația închisă a rotorului fluxul
magnetic formează un curent de inducție care interacționează cu câmpul care îl generează . Dacă
rotorul se află într-o poziție staționară , momentutele de forță care acționează asupra acestuia sunt
aceleași , ca rezultat , acesta rămâne staționar . Când rotorul se rotește , egalitatea momentelor de
forță este încălcată , deoarece alunecarea răsucirilor sale în raport cu câmpurile magnetice rotative va
deveni diferită . Astfel , forță de amperi care acționează asupra bobinelor rotorului din câmpul
magnetic direct va fi substanțial mai mare decât pe partea câmpului invers . În rotația rotorului ,
curentul de inducție poate apărea numai ca rezultat al traversării liniilor de forță a câmpului magnetic de
către ele .

Rotirea lor trebuie efectuată la o viteză puțin mai mică decât frecvența de ratație a câmpului . De fapt ,
de aici și numele motorului asincron monofazat a dispărut .

Datorită creșterii încărcării mecanice , viteza de rotație scade , crește curentul de inducție al
rotorului . Și , de asemenea , crește puterea mecanică a motorului și curentul alternativ pe care îl
consumă .

3. Conexiune si scheme de pornire

În mod firesc , este incomod să dezlegeți rotorul de fiecare dată când motorul este pornit . Prin
urmare , înfășurarea de pornire este utilizată pentru a asigura cuplul inițial de pornire . Deoarece
formează unghi drept cu bobina de lucru , pentru a forma un câmp magnetic rotativ pe acesta ,
curentul trebuie să fie deplasat în fază față de curentul în bobina de lucru cu 90 ° . Acest lucru
poate fi realizat prin includerea unui element de schimbare a fazei în circuit . Un inductor sau un
rezistor nu poate oferi o deplasare de fază de 90° , deci este mai bine să folosiți un condensator ca
element de schimbare a fazei . Un astfel de circuit cu motor monofazat are proprietăți excelente de
pornire .

Dacă un condensator acționează ca element de schimbare a fazelor , motorul poate fi reprezentat

structural : Cu un condensator de lucru . Cu condensator de pornire . Cu un condensator de lucru și de
pornire . Cea mai comună este a doua opțiune . În acest caz , este prevăzută conexiunea pe termen scurt
a înfășurării de pornire cu condensator . Acest lucru se întâmplă numai pentru durata startului , apoi

Sunt deconectare . Această opțiune poate fi realizată prin intermediul unui releu temporal sau prin
închiderea circuitului când este apăsat butonul de pornire . Un circuit similar pentru conectarea unui
motor electric monofazat se caracterizează printr-un curent de pornire destul de scăzut . cu toate
acestea , in modul nominal parametrii sunt scăzute datorită faptului că câmpul statorului este eliptop
( este mai puternic în direcția polilor ) .