Alegerea motoarelor electrice de actionare dupa reglajul de viteza Procesul tehnologic al masinii de lucru dicteaza regimul de viteza al actionarii

, care poate fi : - cu viteza constanta; - cu viteza variabila - in trepte (in limite restranse) - in mod continuu (in limite largi) Pentru fiecare din aceste situatii este recomnadabil sa se aleaga anumite tipuri de motoare electrice.Aceste recomandari tin seama de cerinte de ordin economic (cheltuieli de investitii , de intretineri , pierderi) Pentru actionari cu viteza constanta se recomanda: - motoare asincrone la puteri mici si mijlocii - motoare sincrone la puteri mari Pentru actionari cu viteza variabila in trepte se recomanda: - motoare asincrone cu constructie speciala , cu doua viteze ce se pot obtine prin modificarea numarului de perechi de poli ai statorului - utilizarea unor organe de transmisie cu mai multe trepte de viteza Pentru reglarea continua a vitezei se recomanda: - motoare de c.c. la care reglarea vitezei se realizeaza in special prin: ~ modificarea tensiunii de alimentare ~ modificarea fluxului inductor - motoare asincrone la care reglarea vitezei se realizeaza prin modificarea frecventei tensiunii de alimentare. Dintre metodele recomandate pentru reglarea vitezei unui motor de c.c a fost omisa metoda reglarii prin inserierea unei rezistente suplimentare in circuitul indusului , deoarece este foarte dezavantajoasa sub aspect energetic (pierderi mari pe rezistenta suplimentara , mai ales daca reglarea se face sub curentul de sarcina nominal). Metodele moderne de reglare a vitezei , avantajoase sub aspect energetic (pierderi mici) , sunt , deocamdata , scumpe (datorita componentelor electronice tiristoare scumpe). Fiabilitatea ridicata a acestor sisteme el recomanda insa prioritar in actionarile electromecanice. Dupa alegerea motorului electric de actionare , tinand cont de toate criteriile prezentate mai sus , sunt necesare o serie de verificari , si anume : verificarea la suprasarcina mecanica: (1.18) sau (1.19) in care: - cuplul nominal al motorului;
24

- coeficient de supraincarcare , ce poate lua urmatoarele valori: = 2 pentru motoarele de c.c cu destinatie generala = 2,5 4 pentru motoarele de c.c cu constructie speciala = 1,8 2,2 pentru motoarele asincrone cu rotorul in scurtcircuit. = 2 2,5 pentru motoarele asincrone cu rotorul bobinat = 2,5 3,5 pentru motoarele sincrone Relatia (1.18) se aplica motoarelor de c.c si motoarelor sincrone , iar relatia (1.19) se aplica motoarelor asincrone. verificare la cuplul de pornire (1.20) Cuplul real de pornire se calculeaza in functie de cuplul static rezistent si de cuplul rezistent dinamic la pornire. verificarea la incalzire Dupa alegerea unui motor electric de actionare , ceea ce inseamna ca sunt precizate tipul acestuia , turatia si puterea / cuplul sau nominale , este necesara verificarea motorului din punctul de vedere termic : criteriul incalzirii poate fi , in acelasi timp , utilizat si pentru alegerea motorului de actionare , deoarece algoritmul de verificare termica indica si masurile ce pot lua pentru ca actionarea sa raspunda tuturor conditiilor impuse. Incalzirea motoarelor electrice este determinata ,asa cum s-a vazut deja , de pierderile de energie care insotesc inevitabil conversia electromecanica.Transformarea ireversibila a pierderilor in caldura are drept efect cresterea temperaturii motorului in ansamblul sau , crestere considerate prin raportare la temperatura mediului ambiant. Procesul de incalzire a motoarelor in timpul functionarii este un process neliniar : la inceput , motorul inmagazineaza cea mai mare parte din caldura si temperatura sa creste treptat. Apoi , cu cat durata de functionare creste , temperatura sa variaza mai lent cu toate pierderile nu se micsoreaza.Fenomenul se explica prin cedarea unei parti din ce in ce mai mari din caldura primita catre mediul inconjurator.Daca functionarea este de durata se ajunge la starea de echilibru termic , stare ce corespunde situatiei cand toata caldura primita este cedata mediului , iar motorul nu mai inmagazineaza caldura si deci nu-si mai modifica temperature. Racirea motorului in perioadele de pauza se produce similar : la inceput , se cedeaza mediului o cantitate mare de caldura si ca urmare , temperatura scade rapid , apoi scaderea este din ce in ce mai lenta.

25

In figura 1.17 s-a reprezentat variatia temperaturii unui motor : incalzirea treptata , atingerea echilibrului termic si racirea pana la temperatura ambiant. a mediului

Temperatura depinde de pierderile in motor ; acestea , la randul lor , depind de puterea nominala a motorului. Daca puterea nominala a motorului este mai mare decat puterea ceruta de masina de lucru , atunci temperatura maxima nu va fi atinsa pe durata actionarii (1.18 a ) : motorul nu este solicitat termic , insa o rezerva de putere , neutilizata , pentru care s-au facut cheltuieli de investii ce trebuie amortizate. Daca puterea nominala a motorului este mai mica decat puterea ceruta de masina de lucru , atunci temperatura maxima va fi depasita (1.18 b ) si solicitarile termice care apar scurteaza durata de utilizare a motorului

Cunoscand puterea nominala a motorului se pot determina pierderile nominale pn cu relatia :

26

(1.21) Temperatura maxima admisa in cazul stabilirii echilibrului termic este : (1.22)

27