Motoare liniare

Conducător științific:

Studenti:

Concept

Conceptul de motor liniar a fost dezvoltat de profesorul Eric

Laithwaite de la Imperial College London . În acest proiect, la fel
ca în multe motoare liniare cu accelerație redusă realizate ulterior,
forța este produsă de o serie de electro- magneți care generează un
câmp magnetic glisant, care interacționează cu elementele
conductoare fixate pe ghidaj. Conductorii pot fi inele, solenoizi și
bucăți simple de metal . Câmpul magnetic produs de electromagnet
induce în conductori, datorită legii lui Faraday , un curent electric
care acționează prin respingerea câmpului inductor. Acest lucru
provoacă o forță care împinge vehiculul în direcția opusă celei de
alunecare a câmpului magnetic.

Acest sistem este utilizat în sistemele de transport prin levitație

magnetică, cum ar fi Shanghai Transrapid, pe liniile de cale ferată
cu roți metalice convenționale, în unele metrouri ușoare, precum
cele din Vancouver , Toronto și Kuala Lampur și pentru Aerotrenul
aeroportului JFK din New York și unele metrouri clasice precum
Linia Toei Oedo a metroului Tokyo. Sistemul este, de asemenea,
utilizat în unele monturi russe și a fost propus în execuție verticală
ca un lift pentru puțurile de mină .

Componente

Motorul liniar este compus din două armături liniare: inductorul şi

indusul. Inductorul este partea fixă, cu magneti permanenti.
Indusul este partea mobilă. Nu contine fier. Înfăşurarea trifazată
este înglobată în răşină.
Principiul de functionare motore liniare

Motoarele electrice liniare sunt maşini electrice în care armătura

mobilă efectuează o mişcare de translatie, paralel cu armatura fixă.
Această proprietate a motoarelor liniare determină, în principal
interesul pentru utilizarea lor în tractiunea electrică, având în
vedere că scopul tractiunii îl constituie deplasarea unui vehicul,
care trebuie realizată printr-o mişcare de translatie. În tractiunea
electrică sunt folosite numai motoarele liniare de curent alternativ,
sincrone şi asincrone.
Intr-un motor liniar, echivalentul statorului unei mașini rotative se
numește primar; echivalentul rotorului unei mașini rotative este
numit secundar. În primar, comunicarea este efectuată, iar
secundarul este deplasat liniar de-a lungul primarei sub acțiunea
forței electromagnetice. În acest moment, prioritatea trebuie să fie
lungă, extinsă la poziția pe care mișcarea trebuie să o atingă, iar
secundarul nu trebuie să fie atât de lung.

Motoarele cu inducție liniară au evoluat de la motoare rotative. Un

câmp magnetic cu spațiu de aer este generat când o înfășurare
trifazată sau multifazică pe partea primară este alimentată cu un
curent alternativ sinusoidal simetric. Atunci când efectul de
margine longitudinal cauzat de ruperea celor două capete ale
miezului nu este luat în considerare, distribuția câmpului magnetic
al spațiului de aer este similară cu cea a motorului rotativ și este
distribuită sinusoidal pe direcția liniară.

Avantaje si dezavantaje

Avantajele motoarelor liniare in comparatie cu motoarele rotative:

- randament, repetabilitate mai ridicate;

- precizie, timp de raspuns mai bune;
- viteză, acceleratie mai mare;
- deplasare mai uniformă;
- zgomot mai redus;
- compatibilitate mai bună cu conditii de mediu deosebite;
- mai putine elemente componente;
- inertie mai redusă pentru deplasări mari;
- nu există elemente intermediare între motor şi sistemul de
actionat.

Dezavantaje ale motoarelor liniare:

- cost ridicat;
- axele verticale necesită contrabalansare;
- motoarele liniare transmit direct forta, dar în consecintă sunt
influentate de variatia sarcinii (instabilitate datorată variatiei
sarcinii);
- pentru motoarele cu structură magnetică deschisă, apar forte
mari de atractie între partea mobilă şi partea stationara;
- particulele metalice sunt atrase magnetic.
 Aplicatii

- actionări cu antrenare directă (“direct drive”);

- maşini rapide de tăiat (“high speed cutting machines”);
- maşini unelte: freze, maşini de găurit, maşini de polizat, maşini
de asamblat, aparate de măsură;
- industria semiconductoarelor;
- optică: instrumente (lentile, maşini de frezat prin copiere),
scannere, microscoape, aparate de masură si inspectie, maşini cu
laser, maşini de asamblat fibre optice, mecanisme automate de
focalizare;
- sisteme de reglaj si ajustări;
- trasatoare de curbe;
- maşini in mediu nuclear;
- sisteme postale de marcat;
- parcuri de distractii
- maşini de ambalat;
- mese de pozitionare;
- roboti;
- maşini automate de cusut;
- dispozitive de pozitionare a capetelor de disk drive
- sisteme de pozitionat antene;
- uşi culisante;
- simulatoare de mişcare.