Comunicare.

Cuvinte, muzica si dans

Cand ne gandim la comunicare este cel mai probabil sa ne vina in minte ideea unei conversatii, a unui dialog verbal. Comunicarea se realizeaza la aproape orice nivel al unei persoane. Comunicam prin modul in care ne imbracam, comunicam prin accesorii, prin modul in care gesticulam, prin pozitia pe care o adoptam, prin felul in care ne alegem cuvintele, prin muzica pe care o ascultam si pe care o dansam. Comunicarea nu se limiteaza doar la actul verbal, ea se regaseste in fiecare actiune pe care o inteprindem. Comunicam prin felul nostru de a fi. Muzica Muzica este o forma de comunicare ce utilizeaza mai multe elemente cum ar fi: tonul vocii, ritmul, accentul si este una dintre cele mai populare modalitati de comunicare. Prin muzica se comunica trairi interiore si sentimente puternice. Interpretii muzicali aleg sa transmita diferite mesaje prin versurile si muzica lor, atragand astfel admiratia fanilor. Muzica este o forta ce are capacitatea sa uneasca zeci de mii de oameni timp de cateva ore. Studiile arata ca 30 !0" din comunicare se realizeaza prin intermediul muzicii. http://www.dezvoltarium.ro/detalii-articol/Comunicare_Cuvinte_muzica_dans

Cuvntul comunicare are un sens foarte larg, el cuprinznd toate procedeele prin care un spirit poate afecta un alt spirit. Evident, aceasta include nu numai lim a!ul scris sau vor it, ci si muzica, artele vizuale, teatrul, aletul si in fapt, toate comportamentele umane "n anumite cazuri, este poate de dorit a largi si mai mult definitia comunicarii pentru a include toate procedeele prin care un mecanism #spre e$emplu, echipamentul automat de repera! al unui avion si de calcul al traiectoriei acestuia% afecteaza un alt mecanism #spre e$emplu, o racheta teleghidata in urmarirea acestui avion%& #'hannon si (eaver%. http://www.topcursuri.ro/files/referate/)rocesul*+,comunicarii.pdf Compozitorul Carl Maria von #eber spunea: $Muzica este singurul grai f%r% cuvinte pe care &l &n'eleg toate popoarele. (ste adev%rata limb% universal%.) Putem spune f%r% &ndoial%, c% cel mai comple* dintre sistemele de comunicare nonverbal% elaborate de om, r%m+ne arta sunetelor. ,rice iubitor de muzic%

simte c% sunetele comunic% ceva, de-i nu putem traduce &n cuvinte ce, pentru c%, mesajul e decodificat doar &ntr o zon% profund% a fiin'ei noastre. Mai mult dec+t orice alt% manifestare estetic% uman%, muzica ne &n c+nt%, ne &nv%luie, ne atrage &n interiorul lumii pe care o creeaz%, oblig+ndu ne s% o judec%m din%untru, f%r% raport%ri la o realitate e*terioar% str%in% de ea. Muzica face parte din natura noastr%. .scult+nd muzica unor compozitori avem acces la personalitatea lor -i putem s% i &n'elegem, s% i cunoa-tem -i s% ne reg%sim &n mesajul transmis. .semenea lic/idului ce ia forma vasului &n care e p%strat, opera muzical% conserv% -i transmite configura'ia real% a profilului interior al compozitorului, iar valoarea ei este cu at+t mai ridicat% cu c+t omul e mai comple* -i personalitatea sa mai puternic% -i fascinant%. Muzica poate crea o lume a sentimentelor pure, tocmai pentru c% este o art% a nuan'elor, muzica reu-e-te s% ating% un grad de rela'ionare emo'ional% &ntre creator -i destinatar la care nici un al limbaj uman nu poate aspira. ( minunat cum muzica compus% de altcineva ajunge s% se contopeasc% &n sufletul nostru de parc% ne ar apar'ine. 0e identific%m uneori, aproape organic cu muzica -i devine un sine1uanon al e*isten'ei. Muzica se leag% de cultur%, neam -i mentalitate. Muzica unui popor poate gr%i mai mult dec+t orice carte de istorie. (ste o modalitate de identificare, un element de apartenen'%, e reprezentativ% pentru o na'ie sau, la scar% redus%, -i pentru individ. 2n c+ntecul popular rusesc -i cel me*ican reg%sim e*primat% &ntreaga diferen'% de structur% psi/ic%, mentalitate dintre lumea slav%, cu abisurile ei suflete-ti nelini-titoare, -i cea latino american%, poate mai superficial%, dar cuceritoare prin vitalitate -i e*uberan'%. 3n sirtaki sau un cearda ne &nva'% despre ce &nseamn% s% fii grec sau ungur mai mult dec+t un raft de c%r'i dedicate studiului comparativ al celor dou% popoare. 4e la bocete, la muzica de petrecere, de la coralul protestant, la concertele pop roc5, arta sunetelor &-i reconfirm% permanent calitatea de liant afectiv pentru ca o comunitate uman% s% fie pe aceea-i lungime de und%. Muzica ne poate determina diferite st%ri, fie de bucurie -i s% dans%m sau s% m%r-%luim, fie de triste'e -i izbucnim &n lacrimi, ori ne d% o stare de lini-te, de &n%l'are, de laud% 6 muzica sacr%, ori ne irit% sau ne &ndeamn% la violen'%, astfel de reac'ii sunt &nt+lnite la concertele unor forma'ii roc5. Cred c% multora ni s a

&nt+mplat s% sim'im efectele lini-titoare -i rela*ante ale muzicii, de multe ori folosit% ca instrument terapeutic, dar -i puterea c+ntecelor de leag%n. S au f%cut diverse studii de compatibilitate a muzicii cu medicina. Se vorbe-te de efectele benefice ale muzicii clasice &n tratarea unor boli psi/ice. 3nii c/irurgi opereaz% doar pe un fond muzical capabil s% i rela*eze. 4ar mai e -i reversul medaliei, atunci c+nd ni se demonstreaz% c% nu suntem singurii pe aceast% lume, -i se &nt+mpl% s% fim supu-i unui bruiaj teribil, fie suntem obliga'i s% ascult%m decibelii unui gen de muzic% care nu i pe placul nostru, fie suntem deranja'i de muzica ascultat% de al'ii la ore nepotrivite. $ Tinitus ul 7'iuiturile8 reprezint% o form% de deficien'% auditiv% datorat% zgomotului ocupa'ional, dar apare &n ultima vreme tot mai frecvent la adolescen'ii care frecventeaz% concerte roc5 -i discoteci, precum -i la cei care ascult% timp &ndelungat muzica la c%-ti. Tinitus ul poate fi temporar, dup% o e*punere de scurt% durat%, sau permanent, dup% o e*punere prelungit%. S a f%cut un studiu despre efectul muzicii asupra plantelor -i s a constatat c% pe o muzic% alert% gen te/no, pop, roc5 plantele fie au stagnat, fie s au ofilit, iar pe muzic% clasic% au crescut armonios. ( adev%rat c% lucrurile &n materie de muzic%, &n vremea de acum s au sc/imbat, uneori, muzica clasic%, de suflet, pierde teren, noile te/nici componistice care s au dezvoltat -i aparatura electronic%, dup% p%rerea mea au s%r%cit mesajul, au denaturat puterea limbajului muzical. (ste &ntr adev%r greu de transpus &n cuvinte mesajul muzical, dar aceast% intraductibilitate nu este o piedic%, o dovede-te faptul c% &n l%untrul nostru e*ist% acel ceva, o zon% sensibil% capabil% s% decodifice -i s% &n'eleag% mesajul. 9o'i avem o zon%, un gol &n form% de muzic%, ce nu poate fi umplut dec+t prin arta sunetelor. http://revistarespiro.ro/articole-online/comunicarea-muzicala/ http://www.revart.ro/--+,-,/,./0.pdf
4intre sistemele de comunicare nonverbala muzica este cel mai comple* s:stem din pricina caracterului diferit dintre semantica muzicala si semantica vorbirii.(ste foarte dificil sa formulezi in cuvinte ceea ce iti transmite muzica ,dar fiecare iubitor de muzica

simte un mesaj pentru zonele intime , profunde ale eului sau . ;aptul ca comunicarea muzicala este total diferita de cea verbala dovedeste ca sensul muzicii trebuie cautat in muzica insasi si nu in comentariile ce o pot eventual insoti. Ce ne comunica muzica<Mesajul muzical este uneori dificil de transpus in cuvinte ceea ce nu inseamna ca nu e*ista mesaj muzical .9ocmai aceasta intraductibilitate dovedeste e*istenta in structura intima a psi/icului uman a unor zone de sensibilitate care nu isi pot gasi un alt mod de e*teriorizare decat prin intermediul muzicii . ;aptul ca muzica comunica este dovedit de raspandirea universala a practicii muzicale si e*ercitarea muzicii atat de raspandita in fata unui auditoriu ..cest interes universal a iubitorilor de muzica demonstreaza ca muzica le comunica ceva .3n ascultator neinformat in prealabil despre prete*tul literar al muzicii nu va reusi sa l reconstituie de unul singur desi ascultatorii informati vor impartasi toti ideea ca muzica =zugraveste) sau =istoriseste = acel ceva cunoscut in unanimitate ..drian Iorgulescu este de parere ca meandrele flu*ului sonor dau impresii cu caracter difuz vizual . 4ar de aici pana la ideea ca rostul unei lucrari muzicale este sa evoce imagini,privelisti , tablouri de natura , scene istorice si altele asemenea nu mai e decat un pas, dar a l face ar insemna sa ne indepartam in mod periculos de intelegerea adevaratelor sensuri ale muzicii.Parerea mea este ca mesajul musical poate fi inteles in functie de imaginatia ascultatorului care se afla sub sugestia titluilui sau a argumentului literar .Sunt doua domenii in care comunicarea muzicala functioneaza cu succes, primul domeniu este cel afectiv prin care se poate induce ascultatorului starea de depresie sau e*uberanta , neliniste sau usurare , iritare sau placere. 7atunci cand se doreste acordarea unui numar mai mare de oameni la aceleasi sentimente, muzica rezolva cel mai bine aceasta problema: muzica de petrecere , doina , bocetele8, iar al doilea domeniu este cel informational constituindu se din parametrii care caracterizeaza limbajul muzical: timbrul, inaltimea vocii, intonatia , variatiile de intensitate sonora , tempo ul discursului si sc/imbarile acestuia ,pauzele semnificative ,etc. 4upa opinia lui .drian Iorgulescu =distingem in discursul sonor o comunicare e*tra verbala mai putin e*plicita decat cea comuna dar nu mai putin riguroasa, mai indistincta ca trimitere in aria concretului , dar mai esentializata , mai putin elocventa dar mai evocatoare, si prin aceasta si mai implicativa pentru subiectivitatea receptorului.) 4in punctual meu de vedere o piesa instrumentala de e*emplu este receptata de catre fiecare om in felul sau unic si original , fiecare persoana avand in relatie cu muzica o interactiune personala ceea ce inseamna ca numarul oamenilor care asculta o lucrare muzicala este si numarul felurilor in care acea lucrare muzicala va fi savurata. .ducerea la unison a sentimentelor ascultatorilor se face uneori si pentru realizarea unui obiectiv comun 7Cine porneste la lupta daca trompeta da un sunet incurcat< 9ot muzica prin versurile ei si printr o melodica simpla, un ritm obsesiv si o intensitate sonora ridicata poate determina pe spectator la consum de droguri , de alcool ,acte de vandalism.Muzica /eav: metal poate avea aceasta influenta /ipnotica si e*citanta nu numai pentru tinerii adolescenti ci pentru oameni de orice varsta care savureaza acest gen de muzica8. Muzica clasica urmareste la fel de mult captarea ascultatorului tinzand sa ii subordoneze intreaga personalitate :atentie , memorie , sensibilitate, inteligenta , fantezie .In traducerea acestui fel de muzica , intre compositor si spectator e*ista legatura pe care o face interpretul . .ceeasi muzica poate sa fie cantata diferit de catre fiecare interpret , totul depinzand de talentul interpretului , structura sa intima , psi/ica si toate celelalte coordonate care il fac pe om sa fie unic si original.;ara traducerea partiturii de catre interpret muzica ar ramane un mister pentru publicul avizat sau neavizat iar legatura dintre compositor si public nu ar putea fi realizata .Si asta pentru ca partitura este o cutie magica inc/isa care nu inseamna nimic fara sunetul viu .

Muzica ne poate invata totul despre temperamentul si sensibilitatea unui neam , despre sufletul national, entitatea unui popor .Pentru muzica romaneasca >eorge (nescu este un e*emplu elocvent in aceasta directie . (l preia motive din muzica autentica populara si le prelucreaza dezvaluind astfel sufletul romanului intr un mod surprinzator .0u se poate sa nu te infiori ascultand o sonata inspirata dintr o doina , sau o balada taraneasca .4e aici rezulta si afirmatia mea ca muzica a avut si va avea intotdeauna suflet? Prin muzica se dezvaluie structura interioara, imaginea autentica a compozitorului.;iind ca , spre deosebire de linba , despre care s a spus ca a fost nascuta pentru a disimula gandurile oamenilor , muzica nu lasa loc pentru minciuna si asta nu din cauza ca , compozitorul alege sa fie sincer , ci este o consecinta inevitabila a comunicarii musicale . @aloarea muzicii creste cu cat ascultatorul are o personalitate mai comple*a , mai fascinanta si mai puternica si asta din pricina ca fiecare ascultator de muzica ii da acesteia valentele sale personale fata de imaginea generala unanima transmisa tuturor ascultatorilor . Comunicarea cinematografica Cinematografia este o arta sincretica , care are elemente comune cu pictura 7prin imagine 8, cu teatru 7jocul actorilor 8, cu muzica 7coloana sonora8 si cu literatura 7scenariu8. Cinematograful nu pare sa aiba un mijloc de e*primare specific dar daca vom e*amina mai atent aceasta tanara arta, elementele sale proprii de limbaj vor iesi cu claritate in evidenta . 9otul este ca elementele te/nice ca si prim planul, traveling ul , supra impresiunea , montajul incrucisat, sa primeasca o semnificatie artistica pentru a mari posibilitatile e*presive ale comunicarii acestei arte.

http://www.preferatele.com/docs/economie/./comunicarea-muzicala-1.php

http://www.upfr.ro/2page3p4id3++. http://ane-,marr5.wordpress.com/+,,6/,7/-8/ce-este-muzica-si-ce-presupune-ea/ http://ro.wi9ipedia.org/wi9i/:uzic*C.*67

Muzica este arta cu materialul cel mai imaterial spunea Platon Cod test Cod

test: 486