CUPRINS

II. DOMENII DE UTILIZARE A ENERGIEI MICROUNDELOR ...........................................2

2.1. Introducere. Scurt istoric ...................................................................................................2
2.2. Situaţii recente ....................................................................................................................4
Coacere ...........................................................................................................................................4
Uscare .............................................................................................................................................5
Încălzire ..........................................................................................................................................5
Pasteurizare....................................................................................................................................5
Sterilizare .......................................................................................................................................5
Purificare/ ...................................................................................................................................5
2.3. Economia microundelor .....................................................................................................5

1
 II. DOMENII DE UTILIZARE A ENERGIEI MICROUNDELOR

2.1. Introducere. Scurt istoric

Capitolul face o enumerare a principalelor aplicaţii ce utilizează câmp electromagnetic de

înaltă frecvenţă; se identifică locul aplicaţiilor din domeniul microundelor în cadrul spectrului
electromagnetic; se enumără câteva evenimente importante legate de apariţia tehnologiei de
încălzire dielectrică; se descrie evoluţia industrială a acestui domeniu din ultima jumătate de
secol; se enumără avantajele şi dezavantajele procesării în câmp electromagnetic de înaltă
frecvenţă şi se stabilesc câteva condiţii ce trebuiesc îndeplinite pentru a asigura succesul unei
astfel de aplicaţii industriale.
Câmpul electromagnetic de microunde se integrează într-un ansamblu continuu, spectrul
electromagnetic (Figura 1.1, Cap. I), care se întinde de la curenţii alternativi de joasă frecvenţă
până la razele cosmice. Nu există diferenţe de natură fizică între diferitele tipuri de radiaţii
electromagnetice, separarea spectrului electromagnetic în benzi decurgând din motive istorice,
psihologice (lumină vizibilă), sau al modului de producere.
Pentru utilizări în scopuri industriale, ştiinţifice, medicale, casnice sau de alt tip, din care
se exclude total utilizarea telecomunicaţiilor sunt rezervate mai multe benzi de frecvenţă.
Benzile de înaltă frecvenţă (3MHz-30MHz) şi hiperfrecvenţă ale spectrului
electromagnetic sunt considerate resurse naturale şi de aceea gestiunea acestora a fost
încredinţată unor organizaţii internaţionale. Dintre acestea se amintesc:
a) Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii (UIT), creată în 1865 la Paris sub numele
de Uniunea Telegrafiei Internaţionale, devenită UIT în 1932, recunoscută în 1947 ca instituţie
specializată de Naţiunile Unite şi al cărui sediu este la Geneva. UIT patronează Conferinţele
administrative mondiale (sau regionale) de radiocomunicaţii, (CAMR sau CARR) care atribuie
porţiuni din spectrul electromagnetic la diverse servicii. Din aceste conferinţe a apărut, după
acorduri între ţări, Regulamentul de Radiocomunicaţie (RR). UIT dispune de organe permanente
printre care International Frequency Registration Board (IFRB) care verifică conformitatea cu
regulile de atribuire a frecvenţelor, precum şi Comitete Consultative Internaţionale (CCI) care
coordonează studiile tehnice şi emite recomandări. Din CCI face parte şi Comitetul Consultativ
Internaţional de Radiocomunicaţii (CCIR). Acesta din urmă a creat un grup de lucru numit GTI
1/4, consacrat stabilirii limitelor de radiaţii ale aparatelor ce utilizează energie electromagnetică
de radiofrecvenţă pentru aplicaţii Industriale, Ştiinţifice şi Medicale (ISM).
b) Uniunea Radio-ştiinţifică Internaţională (URSI), fondată în 1919 sub preşedinţia
generalului Gustave Ferrie.
c) Comisia Electrotehnică Internaţională (CEI), fondată ca rezultat al Congresului de
electricitate ţinut la St. Louis (Missouri) în 1904, sub preşedinţia lui William Thomson.
Preocuparea principală a acestui organism internaţional este crearea de standarde pentru industria
electrotehnică. De asemenea coordonează Comitetul Internaţional Special de Perturbaţii Radio-
electrice (CISPR). Acesta din urmă este divizat în şase sub-comitete care emit recomandări.
Dintre acestea, comitetele A, B şi C sunt destinate aparatelor industriale, ştiinţifice şi medicale,
respectiv casnice.

2
 Câmpul electromagnetic de înaltă frecvenţă (HF), nominalizat pe scurt cu termenul de
câmp de microunde, este utilizat într-o mare diversitate de aplicaţii. Convenţional, în aceste
aplicaţii unda electromagnetică de înaltă frecvenţă este vector de energie.
Această categorie de aplicaţii se limitează strict la acţiunea directă a câmpului
electromagnetic de înaltă frecvenţă asupra materialelor capabile să absoarbă o parte din energia
primită şi să o transforme în căldură.
Încălzirea în câmp de microunde se datorează unui mecanism molecular complex care
este eficient la o clasă de materiale nominalizate ca dielectrici cu pierderi. Această clasă este
foarte vastă şi include apa ca cel mai important material. Procedeul de încălzire a dielectricilor în
câmp de microunde, a devenit familiar marelui public odată cu apariţia pe scară largă a
cuptoarelor cu microunde, şi aceasta înainte ca fenomenul fizic, la nivel molecular, să fie bine
înţeles.
În ultimele decenii, a devenit evidentă necesitatea cooperării între utilizatorul şi
producătorul echipamentului de microunde. Adesea, producătorul echipamentului are puţine
cunoştinţe legate de procesul industrial implicat, în timp ce utilizatorul nu înţelege principiile de
bază ale încălzirii cu microunde. Doar convergenţa celor două interese poate duce la obţinerea
unor succese.
Ultimele decenii au adus echipamente de microunde mai performante. De asemenea, în
această perioadă utilizatorii au început să ia în considerare costul energiei utilizate în procesul
respectiv, întrucât acest element a început să fie deosebit de important în cadrul deciziei de
investire.
În producerea echipamentului cu microunde, experienţa trebuie să meargă dincolo de
tehnologia cu microunde, în termodinamica fluxului de căldură şi a transferului de masă. Lipsa
cooperării utilizator-producător a împiedicat multe aplicaţii şi este fără îndoială singurul motiv
pentru adoptarea lentă a proceselor cu microunde în industrie.
Printre alţii, Asinder a întocmit în 1974 o listă a unor motive care au dus la eşecul
primelor instalaţii:
a) problemele tehnice cu echipamentele au generat multe deziluzii;
b) îmbunătăţirile instalaţiilor convenţionale nu au fost bine monitorizate;
c) nu s-a făcut o analiză economică, aşa că din punct de vedere economic soluţia
microundelor a devenit neviabilă;
d) conservatorismul existent în procesul industrial a împiedicat schimbarea.
Privind din punct de vedere critic ingredientele necesare succesului aplicării
microundelor, Bedrosian (1973) i-a sfătuit pe producătorii de echipamente să se gândească bine
la avantajele folosirii microundelor pentru a propune soluţii înainte de a începe munca
experimentală. De o mare importanţă este definirea precisă a procesului, care trebuie făcută de
către utilizator. Ca urmare a acestei definiri, următoarea întrebare care trebuie pusă este ce
avantaje oferă în plus energia microundelor faţă de avantajele obţinute prin îmbunătăţirea
echipamentului convenţional. O analiză corectă a costurilor trebuie făcută în prima parte a
investigaţiilor şi acestea trebuie comparate cu costurile cele mai mici ale energiei convenţionale.
În final, trebuie realizate un plan detaliat şi o analiză pentru cel care construieşte echipamentul şi
pentru cel care îl foloseşte.
Cele mai mari avantaje ale energiei microundelor faţă de tehnologia convenţională au fost
foarte bine evidenţiate de către Perkin (1979):

3
 a) uscarea mai eficientă prin scăderea perioadei de uscare, reducându-se astfel costurile de
producţie;
b) reducerea timpului de uscare, ceea ce permite creşterea puterii de penetrare în materialul
încălzit;
c) sistemul este mult mai compact decât sistemul convenţional;
d) energia este transferată într-un mod mai curat (fără poluare);
e) afânarea unor materiale ca tutunul, produsele de patiserie şi alimentele prin presiune
internă;
f) absorbţia energiei în mod selectiv de către materialele cu pierderi şi uniformizarea
materialelor fibroase;
g) transferul de căldură este independent de curentul de aer, iar transferul de masă depinde
din ce în ce mai puţin de curentul de aer pe măsură ce temperatura solidelor creşte;
h) energia se disipă repede în tot volumul materialului;
i) evitarea uscării excesive;
j) substituirea unui material costisitor cu unul mai ieftin, ca în cazul coacerii pâinii, aceasta
reducând costurile materialelor;
k) un cost relativ scăzut al întreţinerii.
La toate acestea trebuie adăugate avantajele importante ale proceselor în vid şi sub presiune.

2.2. Situaţii recente

Metaxas (1981) a adunat toată informaţia obţinută prin munca din numeroase laboratoare
guvernamentale, ramuri industriale naţionale (din diferite ţări) sau private (Tabelul 2.1).

Tabelul 2.1. Diverse aplicaţii industriale din domeniul microundelor

Procesul Materialul procesat
Coacere Dospirea şi rumenirea gogoşilor, cartofi, prăjituri
Neutralizarea substanţelor toxice, încălzire cu plasmă, feromagnetizarea piritei
(FeS2), contaminarea caolinului natural, devulcanizarea cauciucului,
recuperarea apei din urină, distrugerea deşeurilor din plastic, electroplasmoliza
Reacţii
ţesuturilor plantelor, procesarea amidonului, piroliza deşeurilor, desulfurizarea
chimice
cărbunelui, devulcanizarea elastomerilor, detoxificarea deşeurilor periculoase,
producerea fibrelor de carbon din răşină, dezintegrarea gazelor toxice, oxidarea
sulfurilor şi transformarea lor în acid sulfuric
Gătire Carne, şuncă, heringi, cartofi, plăcinte, orez, piure de cartofi, cereale
Cabluri PVC, poliester, răşină epoxy, polistiren expandat, întreţinerea
suprafeţei carosabilului, ciment, cărămizi, materiale plastice, lacuri şi vopsele,
Maturare/
fibră de sticlă, lipirea lemnului cu adeziv pe bază de uree, răşină alcalină, mase
Călire
plastice stratificate, maturarea mortarului din ciment, lăcuirea (emailarea)
armăturilor transformatorului
Fixarea Fire textile (lână, bumbac, nailon, polistiren), ţesături, fire de polistiren cu
vopsirii bumbac, material fibros sub formă de puf

4
 Uscare Hârtie, foi subţiri, paste făinoase, ceapă, cerneală de tipărire, lacuri şi vopsele,
Uscare la matriţe de turnat, învelitori din plastic, adeziv, produse farmaceutice (fluide),
presiune filme fotografice, profilarea biscuiţilor, piele, vitamine, nuci, materiale textile,
atmosferică, bureţi din latex, materiale granulare, solvenţi, covoare şi carpete, materiale
fluidizată sau ceramice, ceai, gălbenuş de ou, produse sub formă de spumă, materiale ce
prin conţin azbest, produse plastice, prafuri (pudră) farmaceutice, gluten umed,
pulverizare humus, cărbune, fire textile, suc de portocale, sită moleculară, cărămizi
refractare, prăjituri, tutun, ghips, detergent, MnO2 pentru baterii
Uscare sub Băuturi, suc de fructe, seminţe de soia, porumb, orez, alune, încălzirea
presiune produselor sensibile la temperaturi ridicate, pudră, produse alimentare
Uscare prin Felii de şuncă, geluri silicat, suc de mere, morcovi
congelare
Tutun, sânge, filamente din nailon, fibre din celuloză, pastă din gălbenuş de
ouă, deşeuri plastice reciclabile, materiale plastice, frânghii, lână, adeziv pentru
Încălzire
lipirea lemnului, cărbune, deşeuri periculoase, încălzirea tuburilor plastice
laminate
Lipide, grăsimi uleioase, dielectrici refractari, nylon, spumă poliuretanică,
Topire
deşeuri radioactive, explozibil, îngheţată, ciocolată, cenuşă de combustie
Pasteurizare Pâine, cartofi, carne, semipreparate, crabi, băuturi, lapte
Prăjire Seminţe, nuci, seminţe de cacao, carne
Sterilizare Pâine, pizza, cartofi, iaurt, semipreparate, tutun, recipiente farmaceutice,
Purific produse cosmetice, îmbrăcăminte, apă menajeră, PVC, aditivi cosmetici
(coloranţi), încălzirea sporilor rezistivi şi a microorganismelor, făină şi
are/
concentrate proteice, cereale, încălzirea bulbilor, nucă de cocos
Dezinfecţie/
Salubrizare/
Pasteurizare
Temperare/ Carne şi diferite alte produse (cauciuc, peşte, fructe, unt etc.), grăsimi, culturi
Decongelare de celule din ţesuturi
Vulcanizare Produse sintetice şi naturale de cauciuc, elastomeri şi spume
Coagularea proteinelor din peşte, îngrijirea drumurilor, vitrificarea materialelor
radioactive, transformarea ierbii în fân, prelucrarea materialelor ceramice,
spargerea betonului şi a pietrelor, producerea hârtiei laminate, reciclarea
flacoanelor din plastic, producerea foilor de elastomeri, germinarea seminţelor,
Speciale
obţinerea uleiului din nuci de mahon, creşterea concentraţiei de aur,
polimerizarea fibrei de sticlă laminate, distrugerea selectivă a ovăzului sălbatic
din cereale, descompunerea carcaselor din carne, recuperarea petrolului din
produse şi materiale impregnate cu petrol

2.3. Economia microundelor

Procesele legate de producerea cauciucului (vulcanizare), decongelarea cărnii, uscarea

pastelor făinoase, a legumelor şi a alimentelor în general, coacerea puilor şi a pâinii, a gogoşilor
(prăjiturilor) au aşezat tehnica microundelor în drepturile sale.
Fiecare din aceste ramuri exprimă avantajele unice ale microundelor, mult mai mari
decât ale tehnicii convenţionale echivalente.
Echipamentul cu microunde de înaltă frecvenţă trebuie chiar şi în aceste condiţii să fie
atent verificat înainte de a fi instalat în industrie. Mai mult, considerând eficienţa transformării
petrolului în electricitate ca fiind de 30% şi a electricităţii în căldură de 65%, eficienţa petrolului

5
ajunge cam la 20%. Multe procedee convenţionale de uscare necesită instalaţii costisitoare, cu
eficienţă redusă.
Procesele cu microunde oferă mari avantaje faţă de metodele convenţionale. Căldura
poate fi repede obţinută în volumul materialului, obţinându-se viteze de încălzire mai mari sau
îndepărtarea umidităţii, toate acestea ducând la optimizarea procesului de uscare. Un sistem
convenţional de uscare poate deveni neeficient în stadiul final, care prezintă calitatea sistemului
căruia îi este necesară mai mult de jumătate din lungimea uscătorului pentru a reduce umiditatea
de la M2 la M3.
În această fază finală se justifică din punct de vedere economic substituirea tehnicilor
convenţionale cu uscarea prin microunde, rezultând o creştere a randamentului cu câteva
procente.
Înainte de a introduce sistemul microundelor ca parte integrantă a procesului complet,
este necesară analiza din punct de vedere economic. În continuare vom examina pe scurt din
două aspecte economice:
- economia de energie
- creşterea cantităţii de material procesat
care reprezintă avantajele majore oferite de către tehnica microundelor.
Justificarea cumpărării unităţilor de microunde pentru a realiza economisirea energiei se
bazează pe faptul că multe din procesele convenţionale de căldură sunt ineficiente, determinând
înlocuirea parţială sau în totalitate a echipamentului cu unităţi de microunde, mult mai eficiente,
al căror cost (deşi ridicat) se amortizează rapid în numai câţiva ani de folosinţă (prin economie
de energie). Figura 2.1.b. prezintă un caz tipic al unui proces continuu de uscare, în care
echipamentul de înaltă frecvenţă usucă şi ultimele surse de apă.

a. b.
Figura 2.1. Uscarea în ultima fază cu microunde:
a – echipament convenţional; b – echipament mixt

O primă cerinţă a unui proces este creşterea cantităţii de material. Aceasta poate fi
obţinută prin instalarea unei unităţi de înaltă frecvenţă la capătul unei linii de producţie existente
şi folosirea liniei la viteze mai mari. Referitor la figura 2.2, cu privire la uscătorul convenţional,
presupunem că el lucrează deja la capacitatea de producţie şi nu poate suporta o creştere a
cantităţii de material şi, în loc să usuce până la 2%, capacitatea de uscare este până la 8%.
Unitatea de înaltă frecvenţă instalată trebuie deci să evapore şi resturile de umezeală de
6%. Profiturile obţinute în plus în acest sistem, să zicem  20%, în urma creşterii cantităţii de
material, pot acoperi costurile de instalare prin amortizarea rapidă în timp, estimându-se o
creştere a productivităţii.

6
 De exemplu, într-un proces în care avem o creştere a cantităţii de material cu o viteză de
5m/minut, crescând viteza la 6m/minut, obţinem 3000 kg/h, aceasta conducând la o producţie
anuală de 18 milioane kg, reprezentând 6000 ore de utilizare.

a. b.

Figura 2.2. Creşterea randamentului cu ajutorul energiei microundelor

a – proces convenţional; b – proces mixt; c – curba de uscare

Întrucât costurile de exploatare a echipamentelor convenţionale sunt mai mici decât cele
ale echipamentelor de microunde pentru aceeaşi etapă a procesului, trebuie să existe anumite
caracteristici speciale, unice ale produsului încălzit cu ajutorul microundelor care să compenseze
cheltuielile suplimentare.
De exemplu, pâinea coaptă cu energia microundelor este mai viabilă din punct de vedere
economic, deoarece foloseşte materii prime mai ieftine, iar economia făcută justifică cheltuielile
pentru achiziţionarea echipamentului.
Un alt aspect important în luarea unei decizii privind utilizarea microundelor îl reprezintă
spaţiul existent în fabrică pentru noul echipament. Echipamentele convenţionale sunt mai mari
decât cele cu microunde, necesitând spaţii extinse. Spaţiile mai mici necesare noului sistem cu
microunde pot justifica cumpărarea echipamentelor de microunde. Adesea instalaţiile
convenţionale de căldură au un nivel scăzut de eficienţă datorită scăderii vitezei de uscare. În
cazul în care se fac pauze, repunerea în funcţiune necesită mult timp. Răspunsul lent la reglaje
produce ineficienţă, aşa cum se întâmplă şi în cazul funcţionării cu o cantitate de material diferită
de cea menţionată în proiect. În aceste cazuri, răspunsul rapid, caracteristicile încălzirii
volumetrice şi încălzirea rapidă a unei instalaţii de microunde pot realiza economii ale costului
de producţie. Nu există încă un regulament de folosire a tehnicii de înaltă frecvenţă. Urmărind
liniile generale ale aplicaţiilor cu microunde, fiecare are meritele sale şi poate fi examinată cu o
mai mare atenţie, luând în considerare şi alţi factori ca: preţul petrolului, concepţia managerială
şi forţa de muncă a fiecărei firme.