Sunteți pe pagina 1din 48

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

 

2009

CUPRINS :

A.

PREZENTARE

A.1. CRITERII DE CONTROL AMBIENTAL

 

B.

PARASOLARE- SISTEM DE CONTROL ARHITECTURAL :

 

B.1.

DEFINIŢIE PARASOLAR

B.2.

CONTROLUL SOLAR

B.3.

RADIAŢIA SOLARĂ

B.4.

RADIAŢIA ELECTROMAGNETICĂ

B.5.

CLASIFICARE DUP Ă MATERIALUL FOLOSIT

B.6.

CLASIFICARE DUP Ă MODUL DE PRINDERE AL LAMELELOR

 

B.7.

NOŢIUNI DE ASTRONOMIE FOLOSITE ÎN STUDIUL ÎNSORIRII

B.8.

INSTRUMENTE DE LUCRU ÎN STUDIUL ŞI CALCULUL

ÎNSORIRII:

8.1 DIAGRAMA STEREOGRAFICA

8.2 DIAGRAMA CILINDRCA

8.3 MASCA DE UMBRA

8.4 ENERGETICA SOLARA

B.9.

TEHNOLOGII NOI

B.10. EXEMPLE

 

C. LUMINA ZENITALA:

C.1. OPTIMIZAREA LUMINII NATURALE IN SPATIUL INTERIOR

 

D.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

 

1

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

A. PREZENTARE:

Disciplina a aparut in preocuparea arhitectilor, ca urmare a necesitatii de conformare

a edificiilor construite, la legile naturii (fizica pamantului, iluminare, insorire, miscarea aerului in atmosfera, conditii climatice, etc.).

Alte denumiri date disciplinei exprima noi orientari sau raspunsuri problemelor

aparute:

- Fizica arhitecturala

- Fizica ambientala

- Dezvoltare durabila (Sustainble Development)

- Ecologie , etc.

Cauzele cresterii accentuate a interesului asupra problemelor puse de ecologie devin motivate incepand cu epoca industriala. Intrega evolutie produsa in perioada post- industriala a adus dupa sine grave dezechilibre ale ecosistemului. Arderea incompleta a

unor combustibili fosili, practicata la nivelul intregii planete, in cantitati deosebit de mari,

a insemnat crearea unei probleme care azi este de nestapanit: incalzirea globala . Prin

arderea hidrocarburilor, in atmosfera se degaja dioxid de carbon, gaz care determina amplificarea efectului de sera. Un prim semnal de alarma a fost criza energetica din anii ‘70, moment in care odata cu explozia preturilor combustibililor s-a pus in discutie problematica in termeni de ecologie. Este important a se tine cont de faptul ca noile directii de preocupare au coincis cu saltul urias produs de dezvoltarea informaticii.

Incalzirea globala are consecinte puternic resimtite in prezent pe toata suprafata globului terestru. Cresterea temperaturii in oceanul planetar implica inceperea unui proces de topire a ghetarilor, deci si cresterea volumului de apa intr-o masura

considerabila. De asemenea se remarca o schimbare pronuntata a climei, fluctuatii mari

Prezervarea zonelor plantate

intre perioade- de inundatii si seceta, furtuni, uragane,etc

reprezinta una dintre posibilitatile de tinere sub control a cantitatii excesive de dioxid de carbon. In acest sens, defrisarea padurilor in cantitati irationale, depaseste nivelul

normal de realizare al echilibrului.

Efectul de sera, motivul principal al incalzirii globale se constituie in urma acumularii in mod excesiv in atmosfera a unui mare procent de vapori de apa si a dioxidului de carbon. Este cunoscut in fizica faptul ca anumite gaze sunt opace respectiv transparente la razele luminoase sau infrarosii. Energia termica se

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

2

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

acumuleaza in concluzie daorita faptului ca radiatiile infrarosii raman captive in stratul de ozon.

CONSUMUL de energie se datoreaza urmatoarelor functiuni: transport, industrie, cladiri cu functiuni civile. Cele din urma realizeaza un consum cumulat aproximativ egal cu energia utilizata de celelalte doua, directia generala fiind de reducere chiar in mod reglementat a consumului de energie. De aici a aparut ideea proiectarii compatibile ecologic. Un prim specialist care a inteles valentele energiei naturale, aplicandu-le in mod practic a fost inginerul Buckminster Fuller, cel care a cercetat pentru intaia oara principiul casei autosuficiente. De aici a mai fost un singur pas pentru specialisti spre intelegerea si punerea in aplicare a calitatilor mediului natural, pe baza legilor fizice. Efectul s-a materializat prin directiile generale spre care se orienteaza astazi arhitectura:

- arhitectura solara

- arhitectura inteligenta

- arhitectura bioclimatica

- arhitectura verde (green architecture)

- (low energy architecture),

toate aceste denumiri exprimandu-se printr-o abordare complexa, obiectul de arhitectura fiind perceput ca un „organism viu”.

Arhitectura verde exprima spre exemplu un mod de trai al cladirii din resurse regenerabile asemeni plantelor care se hranesc din energia existenta pe pamant.(un adept al acestei abordari este arhitectul Brian Edwards).

Arhitectura solara se bazeaza pe utilizarea energiei provenite de la soare ca energie libera, neconventionale.

Daca primele utopii referitoare la viitoarele abordari ale arhitecturi vizau utilizarea tehnologiei la maximum (crearea unui mediu total artificial), directiile preluate astazi sunt de multe ori total opuse, bazandu-se pe calitatile mediului natural:

- orientare cardinala;

- sera orientata spre Sud (iarna inchisa- tampon termic cu calitati calorice importante; vara deschisa pentru activarea ventilatiei);

- utilizarea pe fatade a celulelor fotovoltaice pentru captarea energiei;

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

3

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- compartimentari permeabile la vapori; (Este de dorit ca o constructie sa „respire”, adica sa fie permisa difuzia vaporilor de apa prin plinurile fatadei -excluzand suprafetele de sticla- astfel incat sa se creeze in mod natural echilibrul intre exterior si interior.)

conformarea

conditiilor de ambianta si confort corespunzator:

Trei

factori

contribuie

la

- cerintele utilizatorului;

constructiilor,

- protejarea mediului (fara impact nociv);

- durabilitatea constructiei in sine;

in

scopul

satisfacerii

In lumea civilizata respectarea primelor doua aspecte este obligatorie. Spre exemplu protocolul de la Kioto a avut drept scop reducerea emisiilor de bioxid de carbon la nivel mondial. S.U.A, unul dintre cei mai importanti poluatori ai globului pamantesc, nu a semnat tratatul.

Daca in perioadele industriala si moderna se puneau (in mod special in cazul zgarie-norilor) probleme de insorire si ventilatie artificiala, astazi directia ecologica este cea care deschide tot mai mult interesul arhitectilor si beneficiarilor.

A.1.

CRITERII DE CONTROL AMBIENTAL

Inca de la Vitruviu se cunosc cele trei atribute ce caracterizeaza orice edificiu:

firmitas- soliditate;

utilitas- utilitate(functiune);

venustas- frumusete.

Obiectul de arhitectura, inainte de toate detine functiunea de adapost avand un important rol in controlul schimburilor dintre om – spatiu exterior – spatiu interior. Transferul in cauza reprezinta un flux de energie ce parcurge o unitate de suprafata intr-o cantitate de timp.

In Fizica constructiilor se aplica si se conformeaza spatiile,in functie de Legea termodinamicii – caldura se ridica in partea superioara a spatiilor conform legilor si Legea conservarii energiei – masa substantelor care intra intr-o reactie este egala cu cea a substantelor care ies din reactia respectiva

Sisteme a caror utilizare se bazeaza pe calitatile mediului natural:

Fatadele duble – datorita pretului foarte ridicat acestea sunt utilizate la alte tipuri

de functiuni decat cea de locuire; Elemente de captare heliotermice/ fotovoltaice - transformarea luminii (foto) in energie electrica (voltaic);

- transformarea radiatiei solare (helios) in caldura (termos);

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

4

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Control selectiv al schimburilor termice– vara incalzirea activeaza schimbul de

aer (fig. 1); Efectul de horn- cu cat acesta este mai inalt, tirajul se dovedeste mai eficient;

Sisteme de control a luminii si insoririi;

ENERGIA poate fi:

- mecanica - cinetica; - potentiala;
- mecanica
- cinetica;
- potentiala;

- chimica;

se manifesta in substanta

- radianta (lumina, infrarosii) –se manifesta in afara substantei

Fig. 1

Teoria corpusculara :

Lumina reprezinta transportul de energie sub forma de radiatie (fig.2.)

Exista radiatii cosmice, de exemplu ultravioletele, care nu ajung in cantitati mari pe pamant, fiind captate de stratul de ozon.

Lumina se transforma in caldura, datorita cresterii agitatiei dintre molecule, rezultand energia termica.

Energia electrica reprezinta miscari ale electronilor din atomi.

Cai de migratie ale caldurii:

Caldura se poate misca in spatiu prin:

- radiatie

- convectie- tendinte de dilatare la caldura si de ridicare la partea superioara a spatiilor;

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

5

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- conductie- deplasare prin substanta.

Fluxurile

de

energie

depind

de

anumite

particularitati

ambientului si ale materialelor de constructie.

ale

subtantei,

ale

Caile prin care se asigura circulatia aerului sunt :

Transmisia– caldura ajunge in spatiile interioare prin radiatie si convectie;

- de pe fata exterioara a fatadei caldura migreaza catre exterior prin radiatie si convectie.

B. PARASOLARE- SISTEM DE CONTROL ARHITECTURAL

1. DEFINI ŢIE:

1.1. PARASOLAR sau BRISE SOLEIL în arhitectură se referă la o gam ă largă de tehnici de umbrire a faţadelor clădirilor expuse radiaţiilor solare, cu largă utilizare. Au fost utilizate de marii arhitecţi ai perioadei moderne în variate soluţii arhitecturale, începând cu lamelele de beton armat ale lui Le Corbusier de pe faţadele clădirilor de locuit de la Marsilia, Berlin, etc., continuând cu sistemele mobile mecanice în formă de aripi de pas ăre ale lui Santiago Calatrava de la Milwaukee Art Museum sau sistemul automatizat de lumină filtrată de la Institutul Lumii Arabe de la Paris al lui Jean Nouvel.

Forma clasic ă de parasolar este o prelungire orizontală a faţadei clădirii, din elemente orizontale sau verticale dispuse astfel încât s ă opreasc ă radiaţia solară, protejând spaţiile interioare de supraânc ălzire, lăsând s ă treacă la interior lumina naturală şi aerul pentru ventilare. Se folose şte cu prec ădere la clădiri cu suprafeţe mari vitrate.

1.2. CONSIDERATII TEORETICE GENERALE_ preocupările arhitec ţilor din perioada postbelic ă pentru controlul însoririi clădirilor încep din perioada lui Corbusier:

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

6

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 Claude et Duval factory in Saint-Dié Corbusier La "Cité

Claude et Duval factory in Saint-Dié Corbusier

- 2009 Claude et Duval factory in Saint-Dié Corbusier La "Cité Radieuse" la Marsilia, Le La

La "Cité Radieuse" la Marsilia, Le

Corbusier La "Cité Radieuse" la Marsilia, Le La "Cité Radieuse" la Marsilia - interior Locuin ţ
Corbusier La "Cité Radieuse" la Marsilia, Le La "Cité Radieuse" la Marsilia - interior Locuin ţ

La "Cité Radieuse" la Marsilia- interior

Le La "Cité Radieuse" la Marsilia - interior Locuin ţ e la Berlin, Le Corbusier Locuin

Locuinţe la Berlin, Le Corbusier

Locuinţe la Briey, Le Corbusier

Modele performante de parasolare utilizate in arhitectura moderna :

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

7

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 Milwaukee Art Museum Santiago Calatrava - parasolar mobil în
- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 Milwaukee Art Museum Santiago Calatrava - parasolar mobil în

Milwaukee Art Museum Santiago Calatrava- parasolar mobil în formă de aripi de pas ăre care se desfac sau se strâng în func ţie de intensitatea radia ţiei solare.

în func ţ ie de intensitatea radia ţ iei solare. UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

8

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 Institut du Monde Arabe (IMA) , Paris- Jean Nouvel-

Institut du Monde Arabe (IMA) , Paris- Jean Nouvel- Pe fa ţada sudic ă este reluat motivul elementelor de umbrire traforate ale caselor orientale compuse aici din mici ecrane de sticlă şi metal, 30.000 de diafragme, concepute pentru a filtra lumina în clădire cu ajutorul unor sisteme de control luminos pe bază de celule fotoelectrice.

de control luminos pe baz ă de celule fotoelectrice. UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
de control luminos pe baz ă de celule fotoelectrice. UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

9

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 Me ş terii constructori ai antichit ăţ ii ş

Me şterii constructori ai antichit ăţii ştiau cum s ă îmbine funcţiunea cu forma clădirii, construind locuin ţe luminoase care utilizau la maxim resursele naturale luând în considerare traiectoria soarelui, orientarea clădirii şi varia ţia anuală a intensităţii luminii.

Ast ăzi, arhitectura solară revine la aceste principii ale controlului luminii naturale şi ale înc ălzirii solare pasive prin folosirea în cadrul anvelopei clădirii a unor materiale tradiţionale cum sunt sticla, metalul sau lemnul sau a unor materiale noi fabricate de mâna omului, ca materialele textile, teracota sau materialele acrilice.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

10

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 Sistem de umbrire a fa ţ adei cu panouri
- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 Sistem de umbrire a fa ţ adei cu panouri

Sistem de umbrire a fa ţadei cu panouri din şipci orizontale de lemn pe schelet metalic

panouri din ş ipci orizontale de lemn pe schelet metalic UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION
panouri din ş ipci orizontale de lemn pe schelet metalic UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

11

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

B. LUMINA ZENITALA :

1.1. OPTIMIZAREA LUMINII NATURALE IN SPATIUL INTERIOR:

Pentru iluminarea naturala a spatiilor interioare, lumina zenitala si structurile din sticla, pot juca un rol important.

Sisteme de captare a luminii zenitale:

un rol important. Sisteme de captare a luminii zenitale: Lumina zenital ă este de cinci ori
un rol important. Sisteme de captare a luminii zenitale: Lumina zenital ă este de cinci ori

Lumina zenitală este de cinci ori mai intens ă decât lumina care intră prin golurile verticale.

ă decât lumina care intr ă prin golurile verticale . UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

12

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Clădirile cu suprafeţe vitrate foarte mari folosesc din plin avantajele luminii naturale şi a înc ălzirii solare pasive. Dar, un lucru bun poate deveni opusul acestuia dac ă nu este bine controlat. Prea mult ă lumin ă naturală folosit ă într-un loc nepotrivit poate deveni o lumină orbitoare sau prea mult soare poate duce la supraânc ălzirea spaţiilor interioare.

poate duce la supraânc ă lzirea spa ţ iilor interioare. Lamelele de parasolare mobile reglabile reflect

Lamelele de parasolare mobile reglabile reflect ă radiaţia termică a soarelui putînd fi orientate în funcţie de poziţia soarelui. Radiaţia solară este parţial absorbită şi reflectată înapoi spre exterior de lamelele parasolare, reducând aportul de căldură în interior.

Clădirile moderne cu faţade din sticlă adesea folosesc mai mult ă energie vara pentru a răci spaţiile interioare decât pentru a le înc ălzi iarna. Folosirea parasolarelor reduc substanţial cheltuielile energetice pentru răcirea spaţiilor interioare în timpul sezonului cald.

Iarna situaţia se inversează, clădirile pierd c ăldură prin transfer termic de la interior spre exterior prin suprafaţa vitrat ă. Lamelele pot fi poziţionate astfel încât să reduc ă pierderile de căldură sau s ă ajute la captarea energiei termice solare.

2. CONTROLUL SOLAR:

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

13

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Pentru a evita supraincalzirea spa ţiilor interioare, exista mai multe solutii ce pot fi adoptate,cum ar fi:

- asigurarea circulatiei aerului;

- utilizarea sistemelor de umbrire;

- utilizarea sticlei cu transmisie termic ă limitata numita sticla de control solar, care nu las ă sa treacă decât o fracţiune bine determinată a radiaţiei energetice solare, permiţând iluminarea şi evitând suprâinc ălzirea.

Protec ţia solară trebuie concepută luând în considerare următoarele trei obiective:

- diminuarea aportului solar – factor solar "g" minim;

- diminuarea transferului de căldură de la interior la exterior – coeficient "U" minim;

- garantarea unei bune transmisii luminoase – factor de transmisie luminoas ă maxim.

luminoase – factor de transmisie luminoas ă maxim. 3. RADIA Ţ IA SOLAR Ă : UNIVERSITATEA

3. RADIAŢIA SOLAR Ă :

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

14

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Se cunoa şte c ă radiaţia solar ă este radiaţia electromagnetică emis ă de soare cu lungimi de und ă din întregul spectru al undelor electromagnetice. Trecând prin atmosfera P ământului, o parte a radiaţiei solare este absorbită, înc ălzind aerul, o alta este împrăştiat ă de moleculele aerului, vaporii de ap ă şi pulberile din atmosferă, constituind radiaţia difuză, dar cea mai mare parte ajunge pe suprafaţa P ământului, constituid radiaţia solară direct ă.

Intensitatea radia ţiei solare este cantitatea de radiaţie solară, ce cade pe o anumit ă suprafaţă terestră în decursul unei perioade de timp. Spectrul şi intensitatea radiaţiei solare difuze depind de natura particulelor întâlnite. Când atmosfera este curat ă sunt împrăştiate îndeosebi radiaţiile cu lungimi de undă mici, ceea ce explic ă albastrul cerului.

Intensitatea radiaţiei solare directe depinde de starea atmosferei şi de poziţia pe glob, având varia ţii zilnice şi anuale în funcţie de mişcarea globului terestru, aceasta fiind cauza modific ărilor de temperatură de la zi la noapte şi de la un anotimp la altul.

4. RADIAŢIA ELECTROMAGNETIC Ă

Undele electromagnetice sau radia ţia electromagnetic ă sunt fenomene fizice în general naturale, care constau dintr-un câmp electric şi unul magnetic în acela şi spa ţiu, şi care se generează unul pe altul pe m ăsură ce se propagă. În funcţie de frecvenţa sau lungimea de undă cu care radiaţia se repet ă în timp, respectiv în spaţiu, undele electromagnetice se pot manifesta în diverse forme.

Spectrul radia ţiilor electromagnetice este împ ărţit dup ă criteriul lungimii de undă în câteva domenii, de la frecvenţele joase spre cele înalte:

radiaţiile (undele) radio

microunde

radiaţii hertziene,

radiaţii infraro şii,

radiaţii luminoase,

radiaţii ultraviolete,

radiaţii X (Röntgen),

radiaţii " γ" (gamma - literă greac ă).

Radiaţia electromagnetic ă, indiferent de frecvenţă, prezint ă urm ătoarele proprietăţi:

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

15

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

interferenţă

reflexie

refracţie

absorbţie

difracţie

Radia ţia electromagnetic ă are o natură duală: pe de-o parte, ea se comport ă în anumite procese ca un flux de particule (fotoni), de exemplu la emisie, absorbţie, şi în general în fenomene cu o extensie temporală şi spaţială mic ă. Pe de alt ă parte, în propagare şi alte fenomene extinse pe durate şi distanţe mari radiaţia electromagnetic ă are propriet ăţi de undă.

ţ ia electromagnetic ă are propriet ăţ i de und ă . Spectrul electromagnetic 5. CLASIFICARE

Spectrul electromagnetic

5.

CLASIFICARE DUPA TIPUL DE MATERIAL AL LAMELELOR

5.1

METALICE

5.3 TEXTILE

5.3 DIN STICLA

5.1. PARASOLAR CU LAMELE METALICE

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

16

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

În timpul verii, intensitatea direct ă a radiaţiei solare poate ajunge pâna la 700 W- mp. Lamelele reglabile pot reduce c ăldura solară controlând efectul de orbire sau strălucire lăsând s ă treac ă la interior lumina difuză. Orientarea lamelelor poate fi reglat ă la un pas de 15 grade.

lamelelor poate fi reglat ă la un pas de 15 grade. UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM
lamelelor poate fi reglat ă la un pas de 15 grade. UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

17

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Sistem de parasolar metalic fixat în fa ţa panourilor vitrate

de parasolar metalic fixat în fa ţ a panourilor vitrate Lamelele parasolare metalice pot fi curbe

Lamelele parasolare metalice pot fi curbe sau drepte. În cazul în care sunt perforate, permit un control mai bun al luminii şi radia ţiei solare.

un control mai bun al luminii ş i radia ţ iei solare. Lamele metalice din poliester

Lamele metalice din poliester cu folie de aluminu sau o ţel anticoroziv.

5.3 PARASOLAR CU LAMELE DIN STICL Ă- propietati :

Reduc radia ţia solară

Scad consumul energetic pentru răcire în timpul verii

Cresc intensitatea luminii naturale

Vizibilitate optimă interior-exterior

Pot fi echipate cu celule fotovoltaice

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

18

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Pot fi colorate variat în func ţie de cerin ţele estetice

Lungime max 2,00m f ără suport sau 4,00 m cu suport intermediar

L ăţime lamelă max 60 cm

m cu suport intermediar • L ăţ ime lamel ă max 60 cm Subansamblul de parasolare
m cu suport intermediar • L ăţ ime lamel ă max 60 cm Subansamblul de parasolare

Subansamblul de parasolare cu lamele reglabile din sticlă este ac ţionat de un sistem computerizat de reglare pentru întrega fa ţad ă. Lamelele pot fi în diferite culori pentru a îndeplini cerin ţele estetice. Lamelele pot fi orientate automat astfel incit sa urmareasca pozitia soarelui.

Proprietatile de absorbtie si reflexie ale materialelor din care sunt confectionate lamelele determina conditiile de mediu ale spatiilor interioare. O folie metalica aplicata pe lamela sau incorporata in masa acestuia ii confera proprietati fizice astfel incat sa fie posibila o reglare precisa a cantitatii de radiatie solara care intra in cladire.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

19

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 6. TIPURI DE LAMELE DUP Ă MODUL DE FIXARE:
- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 6. TIPURI DE LAMELE DUP Ă MODUL DE FIXARE:
- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 6. TIPURI DE LAMELE DUP Ă MODUL DE FIXARE:

6. TIPURI DE LAMELE DUP Ă MODUL DE FIXARE:

6.1

lamelă=30+60 cm)

TIP

A

(ţeav ă

de

aluminiu

în

axul

longitudinal

al

lamelei,

lăţime

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

20

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 TIP B (pentru suprafe ţ e mici, prinderi dese,
- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 TIP B (pentru suprafe ţ e mici, prinderi dese,
- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 TIP B (pentru suprafe ţ e mici, prinderi dese,

TIP B (pentru suprafeţe mici, prinderi dese, vizibilitate maximă):

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

21

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI 22
- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI 22
- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI 22

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

22

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 TIP C - ţ eav ă de aluminiu în
- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 TIP C - ţ eav ă de aluminiu în
- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 TIP C - ţ eav ă de aluminiu în

TIP C - ţeavă de aluminiu în axul longitudinal, lungimi de până la 4,00 m:

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

23

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 6.4 Parasolarele de TIP D au urmatoarele caracteristici :
- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 6.4 Parasolarele de TIP D au urmatoarele caracteristici :
- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 6.4 Parasolarele de TIP D au urmatoarele caracteristici :

6.4 Parasolarele de TIP D au urmatoarele caracteristici :

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

24

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

elementele de prindere şi control sunt în dreptul montan ţilor verticali, nu se percep din exterior.

pot fi echipate cu celule fotovoltaice. Lungimi de pân ă la 1,80 m pentru lamele din sticlă.

Lungimi de pân ă la 1,80 m pentru lamele din sticl ă . 6.5 Parasolare TIP
Lungimi de pân ă la 1,80 m pentru lamele din sticl ă . 6.5 Parasolare TIP

6.5 Parasolare TIP E :

1,80 m pentru lamele din sticl ă . 6.5 Parasolare TIP E : UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

25

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

transparen ţa maximă

lungimi de pân ă la 1,80 m f ără suport intermediar.

de pân ă la 1,80 m f ă r ă suport intermediar. UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI
de pân ă la 1,80 m f ă r ă suport intermediar. UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

26

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

7. NOTIUNI

DE

UMBRELOR :

ASTRONOMIE

FOLOSITE

IN

STUDIUL

INSORIRII

SI

AL

Declina ţia unui punct de pe sfera cereasc ă este unghiul dintre direc ţia de la observator spre acel punct şi planul paralel la planul ecuatorului prin punctul în care se află observatorul. Declina ţia este considerat ă cu semnul plus dac ă punctul este la nord de planul ecuatorului şi cu semnul minus dac ă se află la sud.

Unghiul orar al unui punct este unghiul format de semiplanul delimitat de paralela la axa Pământului prin observator şi con ţinând zenitul observatorului şi semiplanul delimitat de paralela la axa P ământului prin observator şi con ţinând punctul dat.

- Unghiul orar este măsurat de la meridianul superior către vest, luând valori între 0° şi 360°. Unghiul orar este specificat adesea în unit ăţi de timp, 360° corespunzând la 24 de ore.

- Altitudinea solara

- Altitudinea solara este unghiul vertical intre orizontala si linia care leaga punctul de observatie de soare. La rasarit/apus altitudinea este de 0 grade, si de 90 de grade cand soarele este in punctul zenit. Altitudinea se afla in legatura cu latitudinea locului,cu unghiul de inclinatie si ora.

cu latitudinea locului,cu unghiul de inclinatie si ora. Inaltimea sau altitudinea soarelui UNIVERSITATEA DE

Inaltimea sau altitudinea soarelui

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

27

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 Unghiul de declinatie al soarelui 8. METODE ÎN STUDIUL

Unghiul de declinatie al soarelui

8. METODE ÎN STUDIUL ŞI CALCULUL UMBRIRII

8.1 DIAGRAMA STEREOGRAFICA

8.2 DIAGRAMA CILINDRCA

8.3 MASCA DE UMBRA

8.4 ENERGETICA SOLARA

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

28

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 Fig. - Diagrama solara stereografica- 8.1. DIAGRAMA SOLAR Ă

Fig.

- Diagrama solara stereografica-

8.1.

DIAGRAMA SOLARĂ STEREOGRAFICĂ:

Linia radiala arata azimutul solar iar cercurile concentrice, altitudinea solara.

Pentru fiecare sit se poate reprezenta grafic miscarea soarelui prin acel loc prin diagrame solare. In orice moment din an sau din zi poate fi determinata pozitia exacta a soarelui prin combinatia a 2 valori: altitudinea si azimutul.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

29

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 Fig. – Diagrama solara cilindrica 8.2. DIAGRAMA SOLARA CILINDRICA:

Fig.

– Diagrama solara cilindrica

8.2. DIAGRAMA SOLARA CILINDRICA:

Aceasta diagrama este proiectia verticala a traseului soarelui vazut de pe pamant.

proiectia verticala a traseului soarelui vazut de pe pamant. Pe timpul verii Pe timpul iernii UNIVERSITATEA

Pe timpul verii

a traseului soarelui vazut de pe pamant. Pe timpul verii Pe timpul iernii UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA

Pe timpul iernii

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

30

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Fig.

– Unghiul radiatiei solare pe anvelopa cladirii

CALCULUL LUNGIMII UMBREI PE FATADA :

Pentru calculul lungimii umbrei produse de un element de umbrire orizontal, înclinat la un unghi oarecare fa ţă de anvelopa verticală se folo şte următorul model de calcul:

L = L + L T f var h L = L cos + T
L
=
L
+
L
T
f
var
h
L
=
L
cos
+
T
b
tg
z
sin
L
=
L
cos
+
L
T
b
b
tg
z
sin
L
=
L  cos
+
T
b
tg
z

Metodă de aflare a valorii unghiului optim de înclinare a captatoarelor solare fotovoltaice

Amplasarea optimă a suprafe ţei de captare va fi cea care în ora cu intensitatea

maximă a radia ţiei directe va fi maximă valoarea lui cos

Unde :

cos =sin .sin

.cosi

sin .cos

.sini.cos + cos .cos

+cos .sin

.sini.cosH.cos + cos

.sini.sin .sinH,

- este latitudinea locului;

- - declina ţia soarelui;

- H- unghiul orar al soarelui;

calculat ă cu formula:

.cosi.cosH

- i - înclinarea planului (unghiul dintre plan şi orizontul locului;

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

31

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- - unghiul azimutal al planului (deviaţia normalei la plan fa ţă de direc ţia sud a meridianului locului, pozitiv ă c ătre vest şi negativ ă c ătre est).

ă c ă tre vest ş i negativ ă c ă tre est). Fig. - Diagrama

Fig.

- Diagrama unghiurilor de înclinare a panourilor fotovoltaice

9.

NOI TEHNOLOGII :

9.1. LAMELA METALICĂ DUBLĂ DE PARASOLAR

TEHNOLOGII : 9.1. LAMELA METALIC Ă DUBL Ă DE PARASOLAR Fig. - Dispersarea apei pluviale Fig.
TEHNOLOGII : 9.1. LAMELA METALIC Ă DUBL Ă DE PARASOLAR Fig. - Dispersarea apei pluviale Fig.

Fig.

- Dispersarea apei pluviale

Fig.

- Fluxul de aer

-

aerul şi apa intră în spa ţiul dintre lamele

-

apa este transferat ă lamelei superioare unde este colectat ă

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

32

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- apa este transferat ă de-a lungul lamelei după care este evacuată

ă de-a lungul lamelei dup ă care este evacuat ă 9.2. SISTEM DE REGLARE A UNGHIULUI

9.2. SISTEM DE REGLARE A UNGHIULUI LAMELELOR CU AJUTORUL ENERGIEI SOLARE

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

33

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 Este un sistem de parasolar ce opereaz ă f
- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 Este un sistem de parasolar ce opereaz ă f

Este un sistem de parasolar ce operează f ără energie electric ă fiind prevazute cu tuburi absorbante amplasate în elementele parabolice de oglindă determin ă un cilindru hidraulic s ă deschid ă sau s ă închid ă lamelele în func ţie de poziţia soarelui.

9.3. UTILIZAREA ELEMENTELOR OPTICE HOLOGRAFICE:

Elementele optice holografice reprezint ă o aplica ţie recent ă a principiului difracţiei pentru a reflecta sau a permite accesul selectiv al luminii directe solare sau difuze a cerului. Astfel, s-au dezvoltat două tipuri de astfel de sisteme:

sisteme de redirec ţionare a luminii zenitale

sisteme de ecranare selectiv ă

10. APLICATII IN CAZUL SISTEMELOR DE ECRANARE SELECTIVA:

Sistemele de ecranare selectivă resping lumina incidentă dinspre o regiune restrâns ă a bolţii cereşti. Astfel, ele pot redirec ţiona sau reflecta lumina solară direct ă, în timp ce transmit lumina difuză provenind din alte direc ţii. Aceast ă ecranare selectivă oferă posibilitatea iluminatului natural al clădirii în condiţiile nealterării vederii c ătre exterior.

Aceste sisteme au fost dezvoltate în dou ă variante: sisteme de ecranare transparente (în care elementele optice holografice sunt concepute pentru reflexia

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

34

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

direct ă a luminii solare incidente într-un interval unghiular relativ restrâns în jurul normalei la suprafaţă; dac ă se prevede urmărirea traiectoriei soarelui pe cer prin rotirea acestor elemente, atunci se ob ţine ecranarea eficientă a luminii solare concomitent cu transmisia luminii difuze corespunzând altor unghiuri de inciden ţă) şi sisteme de concentrare a luminii solare (în care rolul elementelor optice holografice este de a redirec ţiona şi concentra lumina solară direct ă c ătre elemente opace unde aceast ă lumin ă este reflectată, absorbit ă sau transformat ă în energie electric ă sau termic ă). În ambele variante, elementul de ecranare trebuie s ă urmăreasc ă pozi ţia soarelui pe cer pentru rezultate optime.

ă pozi ţ ia soarelui pe cer pentru rezultate optime. Aceste sisteme sunt foarte utile pentru

Aceste sisteme sunt foarte utile pentru clădiri cu suprafe ţe vitrate de dimensiuni mari unde apar probleme de evitare a orbirii şi a supraînc ălzirii produse de lumina solară. Ele prezint ă avantajul enorm al unui bun control al radia ţiilor solare în condiţiile men ţinerii unui grad ridicat de transparen ţă ce asigură vederea c ătre exterior. Pot fi instalate în fa ţade verticale sau suprafe ţe orizontale.

Rota ţia elementelor de ecranare este realizat ă în jurul unei axe orizontale sau verticale.

Datorit ă

rota ţiei

pentru

urmărirea

computerizat al acestor sisteme.

EXEMPLE :

10.1 Aeroportul din Zurich :

traiectoriei

solare,

se

impune

un

control

Lamele din metal perforat acoperă fa ţada de vest a corpului de clădire A500 a aeroportului.

Sistemul de control ajustează poziţia lamelelor în funcţie de condiţiile climaterice şi lumina naturală disponibilă.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

35

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 10.2. Malvern Hills Science Park, Worcestershire, Anglia Sediul unei

10.2. Malvern Hills Science Park, Worcestershire, Anglia

Sediul unei companii de cercet ări în domeniul tehnologiei ap ărării şi securit ăţii din Marea Britanie.

Elemente de arhitectură durabilă. Clădirea dispune de un sistem de înc ălzire şi răcire cu pompe de c ăldură f ără a fi necesr boiler sau cazan, reducând impactul emisiilor de CO2. Transportul aerului se face prin canele în grosimea plan şeelor de b.a. în loc de ţevile metalice tradiţionale. Plan şeele ac ţionează ca schimb ători de c ăldură între aerul proaspăt şi camere utilizând c ăldura înmagazinat ă în masa structurii clădirii pentru a regla temperaturile interioare.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

36

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 Elemente parasolare verticale de 10,50 m în ă l
- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 Elemente parasolare verticale de 10,50 m în ă l

Elemente parasolare verticale de 10,50 m în ălţime sunt orientate automat în func ţie de poziţia soarelui, prin sistem cu ac ţionare hidraulic ă Girasol, nefiind necesară surs ă de energie conven ţională.

GIRASOL, sistem novator de ac ţionare a elementelor de protecţie solară f ără surs ă de energie conven ţională.

Tuburi absorbante sub influen ţa radia ţiei solare pun în func ţiune un sistem hidraulic de orientare a elemetelor parasolare în func ţie de direc ţia şi intensitatea radia ţiei solare.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

37

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 10.3. Malvern Hills Science Park, Worcestershire Plan ş eele

10.3. Malvern Hills Science Park, Worcestershire

Plan şeele inmagazinează c ăldura provenită de la pompele de c ăldură.

c ă ldura provenit ă de la pompele de c ă ldur ă . 10.4. Sainsbury's

10.4. Sainsbury's Maidenhead, Marea Britanie

Casete din parasolare mobile de sticlă cu deschidere pe ax orizontal.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

38

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 10.4. Imperial College, Tanaka Business School, Arh. FOSTER &
- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 10.4. Imperial College, Tanaka Business School, Arh. FOSTER &
- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 10.4. Imperial College, Tanaka Business School, Arh. FOSTER &

10.4. Imperial College, Tanaka Business School,

Arh. FOSTER & PARTENERS

Londra, Marea Britanie-

Intrarea principală. Sistem mobil de lamele reglabile pe fa ţad ă.

ă . Sistem mobil de lamele reglabile pe fa ţ ad ă . UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

39

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 10.5. KeyMed, Southend-on-Sea, Essex , Marea Britanie - Centru

10.5. KeyMed, Southend-on-Sea, Essex, Marea Britanie - Centru de fabrica ţie aparatură medicală

Lamele orizontale 1,70 m lungime, din sticlă, reglabile electric. Acoperişul în consolă prevă zut cu lamele reglabile pentru controlul luminii naturale în spa ţiile interioare.

controlul luminii naturale în spa ţ iile interioare. UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

40

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 10.6. Cl ă direra de birouri Wirtschaftshof (SBL) din

10.6. Cl ădirera de birouri Wirtschaftshof (SBL) din Linz, Austria, este un

bun exemplu pentru management optim în privin ţa energiei.

Sistemele folosite mic şorează fluxul termic al radia ţiei solare, cresc intensitatea luminii naturale în limitele optime, generează electricitate prin utilizarea de tehnologie fotovoltaic ă.

Celulele fotovoltaice aplicate pe lamelele de parasolar au o suprafaţă de 250 mp şi produc 15.900 kWh anual, echivalând cu 40% din energia totală electric ă a clădirii.

cu 40% din energia total ă electric ă a cl ă dirii. 10.7. Q-Cells AG, Bitterfeld-Wolfen

10.7. Q-Cells AG, Bitterfeld-Wolfen -produc ător de panouri fotovoltaice.

Sistem de umbrire cu obloane culisante care includ panouri fotovoltaice pentru generarea curentului electric

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

41

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 10.8. The International School of The Hague, Den Haag,

10.8. The International School of The Hague, Den Haag, Olanda

Sistem de umbrire cu obloane fixe şi mobile din sticlă.

de umbrire cu obloane fixe ş i mobile din sticl ă . UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

42

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 10.9. Steiermärkische Bank und Sparkassen AG, Graz, Austria Cl

10.9. Steiermärkische Bank und Sparkassen AG, Graz, Austria

Clădire veche renovat ă şi extins ă. S-a aplicat o nouă faţadă de sticlă cu elemente mobile pentru controlul luminii solare.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

43

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 10.10. SCOAL Ă PRIMAR Ă , Neubiberg UNIVERSITATEA DE
- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 10.10. SCOAL Ă PRIMAR Ă , Neubiberg UNIVERSITATEA DE

10.10. SCOALĂ PRIMARĂ, Neubiberg

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

44

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - 2009 10.11. Tramway de Bordeaux, Bordeaux, Fran ţ a Cl

10.11. Tramway de Bordeaux, Bordeaux, Franţa

Clădire birouri cu ferestre protejate de radia ţia solară prin lamele de sticlă, nealterând rela ţia vizuală interior-exterior.

ă , nealterând rela ţ ia vizual ă interior-exterior. UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

45

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

10.12. Schwenninger BKK, Villingen-Schwenningen, Austria - Sistem care

oferă protec ţie solară şi îmbun ăt ăţe şte impactul estetic al al clădirii. Solu ţia const ă în tuburi de aluminiu de 50 mm diametru care acţionează ca sistem de control al însoririi.

care ac ţ ioneaz ă ca sistem de control al însoririi. 10.13. Parlamentul european Bruxelles, Belgia

10.13. Parlamentul european Bruxelles, Belgia

al însoririi. 10.13. Parlamentul european Bruxelles, Belgia UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

46

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

47

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

48