- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR CUPRINS : A. PREZENTARE A.1. CRITERII DE CONTROL AMBIENTAL B. PARASOLARE- SISTEM DE CONTROL ARHITECTURAL : B.1.

DEFINIIE PARASOLAR B.2. CONTROLUL SOLAR B.3. RADIAIA SOLAR B.4. RADIAIA ELECTROMAGNETIC B.5. CLASIFICARE DUP MATERIALUL FOLOSIT B.6. CLASIFICARE DUP MODUL DE PRINDERE AL LAMELELOR B.7. NOIUNI DE ASTRONOMIE FOLOSITE N STUDIUL NSORIRII B.8. INSTRUMENTE DE LUCRU N STUDIUL I CALCULUL NSORIRII: 8.1 DIAGRAMA STEREOGRAFICA 8.2 DIAGRAMA CILINDRCA 8.3 MASCA DE UMBRA 8.4 ENERGETICA SOLARA B.9. TEHNOLOGII NOI B.10. EXEMPLE C. LUMINA ZENITALA: C.1. OPTIMIZAREA LUMINII NATURALE IN SPATIUL INTERIOR D.

2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

A. PREZENTARE: Disciplina a aparut in preocuparea arhitectilor, ca urmare a necesitatii de conformare a edificiilor construite, la legile naturii (fizica pamantului, iluminare, insorire, miscarea aerului in atmosfera, conditii climatice, etc.). Alte denumiri date disciplinei exprima noi orientari sau raspunsuri problemelor aparute: - Fizica arhitecturala - Fizica ambientala - Dezvoltare durabila (Sustainble Development) - Ecologie , etc. Cauzele cresterii accentuate a interesului asupra problemelor puse de ecologie devin motivate incepand cu epoca industriala. Intrega evolutie produsa in perioada postindustriala a adus dupa sine grave dezechilibre ale ecosistemului. Arderea incompleta a unor combustibili fosili, practicata la nivelul intregii planete, in cantitati deosebit de mari, a insemnat crearea unei probleme care azi este de nestapanit: incalzirea globala . Prin arderea hidrocarburilor, in atmosfera se degaja dioxid de carbon, gaz care determina amplificarea efectului de sera. Un prim semnal de alarma a fost criza energetica din anii 70, moment in care odata cu explozia preturilor combustibililor s-a pus in discutie problematica in termeni de ecologie. Este important a se tine cont de faptul ca noile directii de preocupare au coincis cu saltul urias produs de dezvoltarea informaticii. Incalzirea globala are consecinte puternic resimtite in prezent pe toata suprafata globului terestru. Cresterea temperaturii in oceanul planetar implica inceperea unui proces de topire a ghetarilor, deci si cresterea volumului de apa intr-o masura considerabila. De asemenea se remarca o schimbare pronuntata a climei, fluctuatii mari intre perioade- de inundatii si seceta, furtuni, uragane,etc.. Prezervarea zonelor plantate reprezinta una dintre posibilitatile de tinere sub control a cantitatii excesive de dioxid de carbon. In acest sens, defrisarea padurilor in cantitati irationale, depaseste nivelul normal de realizare al echilibrului. Efectul de sera, motivul principal al incalzirii globale se constituie in urma acumularii in mod excesiv in atmosfera a unui mare procent de vapori de apa si a dioxidului de carbon. Este cunoscut in fizica faptul ca anumite gaze sunt opace respectiv transparente la razele luminoase sau infrarosii. Energia termica se

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

acumuleaza in concluzie daorita faptului ca radiatiile infrarosii raman captive in stratul de ozon. CONSUMUL de energie se datoreaza urmatoarelor functiuni: transport, industrie, cladiri cu functiuni civile. Cele din urma realizeaza un consum cumulat aproximativ egal cu energia utilizata de celelalte doua, directia generala fiind de reducere chiar in mod reglementat a consumului de energie. De aici a aparut ideea proiectarii compatibile ecologic. Un prim specialist care a inteles valentele energiei naturale, aplicandu-le in mod practic a fost inginerul Buckminster Fuller, cel care a cercetat pentru intaia oara principiul casei autosuficiente. De aici a mai fost un singur pas pentru specialisti spre intelegerea si punerea in aplicare a calitatilor mediului natural, pe baza legilor fizice. Efectul s-a materializat prin directiile generale spre care se orienteaza astazi arhitectura: - arhitectura solara - arhitectura inteligenta - arhitectura bioclimatica - arhitectura verde (green architecture) - (low energy architecture), toate aceste denumiri exprimandu-se printr-o abordare complexa, obiectul de arhitectura fiind perceput ca un organism viu. Arhitectura verde exprima spre exemplu un mod de trai al cladirii din resurse regenerabile asemeni plantelor care se hranesc din energia existenta pe pamant.(un adept al acestei abordari este arhitectul Brian Edwards). Arhitectura solara se bazeaza pe utilizarea energiei provenite de la soare ca energie libera, neconventionale. Daca primele utopii referitoare la viitoarele abordari ale arhitecturi vizau utilizarea tehnologiei la maximum (crearea unui mediu total artificial), directiile preluate astazi sunt de multe ori total opuse, bazandu-se pe calitatile mediului natural: - orientare cardinala; - sera orientata spre Sud (iarna inchisa- tampon termic cu calitati calorice importante; vara deschisa pentru activarea ventilatiei); - utilizarea pe fatade a celulelor fotovoltaice pentru captarea energiei;

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- compartimentari permeabile la vapori; (Este de dorit ca o constructie sa respire, adica sa fie permisa difuzia vaporilor de apa prin plinurile fatadei -excluzand suprafetele de sticla- astfel incat sa se creeze in mod natural echilibrul intre exterior si interior.) Trei factori contribuie la conformarea constructiilor, in scopul satisfacerii conditiilor de ambianta si confort corespunzator: - cerintele utilizatorului;
- protejarea mediului (fara impact nociv);

- durabilitatea constructiei in sine; In lumea civilizata respectarea primelor doua aspecte este obligatorie. Spre exemplu protocolul de la Kioto a avut drept scop reducerea emisiilor de bioxid de carbon la nivel mondial. S.U.A, unul dintre cei mai importanti poluatori ai globului pamantesc, nu a semnat tratatul. Daca in perioadele industriala si moderna se puneau (in mod special in cazul zgarie-norilor) probleme de insorire si ventilatie artificiala, astazi directia ecologica este cea care deschide tot mai mult interesul arhitectilor si beneficiarilor. A.1. CRITERII DE CONTROL AMBIENTAL

Inca de la Vitruviu se cunosc cele trei atribute ce caracterizeaza orice edificiu: firmitas- soliditate; utilitas- utilitate(functiune); venustas- frumusete. Obiectul de arhitectura, inainte de toate detine functiunea de adapost avand un important rol in controlul schimburilor dintre om spatiu exterior spatiu interior. Transferul in cauza reprezinta un flux de energie ce parcurge o unitate de suprafata intr-o cantitate de timp. In Fizica constructiilor se aplica si se conformeaza spatiile,in functie de Legea termodinamicii caldura se ridica in partea superioara a spatiilor conform legilor si Legea conservarii energiei masa substantelor care intra intr-o reactie este egala cu cea a substantelor care ies din reactia respectiva Sisteme a caror utilizare se bazeaza pe calitatile mediului natural: Fatadele duble datorita pretului foarte ridicat acestea sunt utilizate la alte tipuri de functiuni decat cea de locuire; Elemente de captare heliotermice/ fotovoltaice - transformarea luminii (foto) in energie electrica (voltaic); - transformarea radiatiei solare (helios) in caldura (termos);
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Control selectiv al schimburilor termice vara incalzirea activeaza schimbul de aer (fig. 1); Efectul de horn- cu cat acesta este mai inalt, tirajul se dovedeste mai eficient; Sisteme de control a luminii si insoririi; ENERGIA poate fi: - mecanica - cinetica; - potentiala; - chimica; - radianta (lumina, infrarosii) se manifesta in afara substantei se manifesta in substanta

Fig. 1 Teoria corpusculara : Lumina reprezinta transportul de energie sub forma de radiatie (fig.2.) Exista radiatii cosmice, de exemplu ultravioletele, care nu ajung in cantitati mari pe pamant, fiind captate de stratul de ozon. Lumina se transforma in caldura, datorita cresterii agitatiei dintre molecule, rezultand energia termica. Energia electrica reprezinta miscari ale electronilor din atomi. Cai de migratie ale caldurii: Caldura se poate misca in spatiu prin: - radiatie - convectie- tendinte de dilatare la caldura si de ridicare la partea superioara a spatiilor;
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR - conductie- deplasare prin substanta.

2009

Fluxurile de energie depind de anumite particularitati ale subtantei, ale ambientului si ale materialelor de constructie. Caile prin care se asigura circulatia aerului sunt : Transmisia caldura ajunge in spatiile interioare prin radiatie si convectie; - de pe fata exterioara a fatadei caldura migreaza catre exterior prin radiatie si convectie.

B. PARASOLARE- SISTEM DE CONTROL ARHITECTURAL 1. DEFINIIE: 1.1. PARASOLAR sau BRISE SOLEIL n arhitectur se refer la o gam larg de tehnici de umbrire a faadelor cldirilor expuse radiaiilor solare, cu larg utilizare. Au fost utilizate de marii arhiteci ai perioadei moderne n variate soluii arhitecturale, ncepnd cu lamelele de beton armat ale lui Le Corbusier de pe faadele cldirilor de locuit de la Marsilia, Berlin, etc., continund cu sistemele mobile mecanice n form de aripi de pasre ale lui Santiago Calatrava de la Milwaukee Art Museum sau sistemul automatizat de lumin filtrat de la Institutul Lumii Arabe de la Paris al lui Jean Nouvel. Forma clasic de parasolar este o prelungire orizontal a faadei cldirii, din elemente orizontale sau verticale dispuse astfel nct s opreasc radiaia solar, protejnd spaiile interioare de supranclzire, lsnd s treac la interior lumina natural i aerul pentru ventilare. Se folosete cu precdere la cldiri cu suprafee mari vitrate.

1.2. CONSIDERATII TEORETICE GENERALE_ preocuprile arhitecilor din perioada postbelic pentru controlul nsoririi cldirilor ncep din perioada lui Corbusier:

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Claude et Duval factory in Saint-Di Corbusier

La "Cit Radieuse" la Marsilia, Le

La "Cit Radieuse" la Marsilia- interior

Locuine la Berlin, Le Corbusier

Locuine la Briey, Le Corbusier Modele performante de parasolare utilizate in arhitectura moderna :

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Milwaukee Art Museum Santiago Calatrava- parasolar mobil n form de aripi de pasre care se desfac sau se strng n funcie de intensitatea radiaiei solare.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Institut du Monde Arabe (IMA) , Paris- Jean Nouvel- Pe faada sudic este reluat motivul elementelor de umbrire traforate ale caselor orientale compuse aici din mici ecrane de sticl i metal, 30.000 de diafragme, concepute pentru a filtra lumina n cldire cu ajutorul unor sisteme de control luminos pe baz de celule fotoelectrice.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Meterii constructori ai antichitii tiau cum s mbine funciunea cu forma cldirii, construind locuine luminoase care utilizau la maxim resursele naturale lund n considerare traiectoria soarelui, orientarea cldirii i variaia anual a intensitii luminii. Astzi, arhitectura solar revine la aceste principii ale controlului luminii naturale i ale nclzirii solare pasive prin folosirea n cadrul anvelopei cldirii a unor materiale tradiionale cum sunt sticla, metalul sau lemnul sau a unor materiale noi fabricate de mna omului, ca materialele textile, teracota sau materialele acrilice.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

10

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Sistem de umbrire a faadei cu panouri din ipci orizontale de lemn pe schelet metalic

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

11

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR B. LUMINA ZENITALA : 1.1. OPTIMIZAREA LUMINII NATURALE IN SPATIUL INTERIOR:

2009

Pentru iluminarea naturala a spatiilor interioare, lumina zenitala si structurile din sticla, pot juca un rol important. Sisteme de captare a luminii zenitale:

Lumina zenital este de cinci ori mai intens dect lumina care intr prin golurile verticale.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

12

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Cldirile cu suprafee vitrate foarte mari folosesc din plin avantajele luminii naturale i a nclzirii solare pasive. Dar, un lucru bun poate deveni opusul acestuia dac nu este bine controlat. Prea mult lumin natural folosit ntr-un loc nepotrivit poate deveni o lumin orbitoare sau prea mult soare poate duce la supranclzirea spaiilor interioare.

Lamelele de parasolare mobile reglabile reflect radiaia termic a soarelui putnd fi orientate n funcie de poziia soarelui. Radiaia solar este parial absorbit i reflectat napoi spre exterior de lamelele parasolare, reducnd aportul de cldur n interior. Cldirile moderne cu faade din sticl adesea folosesc mai mult energie vara pentru a rci spaiile interioare dect pentru a le nclzi iarna. Folosirea parasolarelor reduc substanial cheltuielile energetice pentru rcirea spaiilor interioare n timpul sezonului cald. Iarna situaia se inverseaz, cldirile pierd cldur prin transfer termic de la interior spre exterior prin suprafaa vitrat. Lamelele pot fi poziionate astfel nct s reduc pierderile de cldur sau s ajute la captarea energiei termice solare. 2. CONTROLUL SOLAR:
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

13

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Pentru a evita supraincalzirea spaiilor interioare, exista mai multe solutii ce pot fi adoptate,cum ar fi: asigurarea circulatiei aerului; utilizarea sistemelor de umbrire; utilizarea sticlei cu transmisie termic limitata numita sticla de control solar, care nu las sa treac dect o fraciune bine determinat a radiaiei energetice solare, permind iluminarea i evitnd suprinclzirea.

Protecia solar trebuie conceput lund n considerare urmtoarele trei obiective: diminuarea aportului solar factor solar "g" minim; diminuarea transferului de cldur de la interior la exterior coeficient "U" minim; garantarea unei bune transmisii luminoase factor de transmisie luminoas maxim.

3. RADIAIA SOLAR :

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

14

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Se cunoate c radiaia solar este radiaia electromagnetic emis de soare cu lungimi de und din ntregul spectru al undelor electromagnetice. Trecnd prin atmosfera Pmntului, o parte a radiaiei solare este absorbit, nclzind aerul, o alta este mprtiat de moleculele aerului, vaporii de ap i pulberile din atmosfer, constituind radiaia difuz, dar cea mai mare parte ajunge pe suprafaa Pmntului, constituid radiaia solar direct. Intensitatea radiaiei solare este cantitatea de radiaie solar, ce cade pe o anumit suprafa terestr n decursul unei perioade de timp. Spectrul i intensitatea radiaiei solare difuze depind de natura particulelor ntlnite. Cnd atmosfera este curat sunt mprtiate ndeosebi radiaiile cu lungimi de und mici, ceea ce explic albastrul cerului. Intensitatea radiaiei solare directe depinde de starea atmosferei i de poziia pe glob, avnd variaii zilnice i anuale n funcie de micarea globului terestru, aceasta fiind cauza modificrilor de temperatur de la zi la noapte i de la un anotimp la altul. 4. RADIAIA ELECTROMAGNETIC Undele electromagnetice sau radiaia electromagnetic sunt fenomene fizice n general naturale, care constau dintr-un cmp electric i unul magnetic n acelai spaiu, i care se genereaz unul pe altul pe msur ce se propag. n funcie de frecvena sau lungimea de und cu care radiaia se repet n timp, respectiv n spaiu, undele electromagnetice se pot manifesta n diverse forme. Spectrul radiaiilor electromagnetice este mprit dup criteriul lungimii de und n cteva domenii, de la frecvenele joase spre cele nalte: radiaiile (undele) radio microunde radiaii hertziene, radiaii infraroii, radiaii luminoase, radiaii ultraviolete, radiaii X (Rntgen), radiaii "" (gamma - liter greac).

Radiaia electromagnetic, indiferent de frecven, prezint urmtoarele proprieti:

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

15

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR interferen reflexie refracie absorbie difracie

2009

Radiaia electromagnetic are o natur dual: pe de-o parte, ea se comport n anumite procese ca un flux de particule (fotoni), de exemplu la emisie, absorbie, i n general n fenomene cu o extensie temporal i spaial mic. Pe de alt parte, n propagare i alte fenomene extinse pe durate i distane mari radiaia electromagnetic are proprieti de und.

Spectrul electromagnetic 5. CLASIFICARE DUPA TIPUL DE MATERIAL AL LAMELELOR 5.1 METALICE 5.3 TEXTILE 5.3 DIN STICLA 5.1. PARASOLAR CU LAMELE METALICE
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

16

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

n timpul verii, intensitatea direct a radiaiei solare poate ajunge pna la 700 Wmp. Lamelele reglabile pot reduce cldura solar controlnd efectul de orbire sau strlucire lsnd s treac la interior lumina difuz. Orientarea lamelelor poate fi reglat la un pas de 15 grade.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

17

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR Sistem de parasolar metalic fixat n faa panourilor vitrate

2009

Lamelele parasolare metalice pot fi curbe sau drepte. n cazul n care sunt perforate, permit un control mai bun al luminii i radiaiei solare.

Lamele metalice din poliester cu folie de aluminu sau oel anticoroziv. 5.3 PARASOLAR CU LAMELE DIN STICL- propietati : Reduc radiaia solar Scad consumul energetic pentru rcire n timpul verii Cresc intensitatea luminii naturale Vizibilitate optim interior-exterior Pot fi echipate cu celule fotovoltaice
18

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR Pot fi colorate variat n funcie de cerinele estetice Lungime max 2,00m fr suport sau 4,00 m cu suport intermediar Lime lamel max 60 cm

2009

Subansamblul de parasolare cu lamele reglabile din sticl este acionat de un sistem computerizat de reglare pentru ntrega faad. Lamelele pot fi n diferite culori pentru a ndeplini cerinele estetice. Lamelele pot fi orientate automat astfel incit sa urmareasca pozitia soarelui. Proprietatile de absorbtie si reflexie ale materialelor din care sunt confectionate lamelele determina conditiile de mediu ale spatiilor interioare. O folie metalica aplicata pe lamela sau incorporata in masa acestuia ii confera proprietati fizice astfel incat sa fie posibila o reglare precisa a cantitatii de radiatie solara care intra in cladire.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

19

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

6. TIPURI DE LAMELE DUP MODUL DE FIXARE: 6.1 TIP A (eav de aluminiu n axul longitudinal al lamelei, lime lamel=30+60 cm)
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

20

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

TIP B (pentru suprafee mici, prinderi dese, vizibilitate maxim):

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

21

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

22

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

TIP C - eav de aluminiu n axul longitudinal, lungimi de pn la 4,00 m:

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

23

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

6.4 Parasolarele de TIP D au urmatoarele caracteristici :

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

24

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR

2009

elementele de prindere i control sunt n dreptul montanilor verticali, nu se percep din exterior. pot fi echipate cu celule fotovoltaice. Lungimi de pn la 1,80 m pentru lamele din sticl.

6.5 Parasolare TIP E :

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

25

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR transparena maxim lungimi de pn la 1,80 m fr suport intermediar.

2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

26

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

7. NOTIUNI DE ASTRONOMIE FOLOSITE IN STUDIUL INSORIRII SI AL UMBRELOR : Declinaia unui punct de pe sfera cereasc este unghiul dintre direcia de la observator spre acel punct i planul paralel la planul ecuatorului prin punctul n care se afl observatorul. Declinaia este considerat cu semnul plus dac punctul este la nord de planul ecuatorului i cu semnul minus dac se afl la sud. Unghiul orar al unui punct este unghiul format de semiplanul delimitat de paralela la axa Pmntului prin observator i coninnd zenitul observatorului i semiplanul delimitat de paralela la axa Pmntului prin observator i coninnd punctul dat. Unghiul orar este msurat de la meridianul superior ctre vest, lund valori ntre . Unghiul orar este specificat adesea n unit i de timp, 360 0 i 360 corespunznd la 24 de ore. Altitudinea solara Altitudinea solara este unghiul vertical intre orizontala si linia care leaga punctul de observatie de soare. La rasarit/apus altitudinea este de 0 grade, si de 90 de grade cand soarele este in punctul zenit. Altitudinea se afla in legatura cu latitudinea locului,cu unghiul de inclinatie si ora.

Inaltimea sau altitudinea soarelui

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

27

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Unghiul de declinatie al soarelui

8. METODE N STUDIUL I CALCULUL UMBRIRII 8.1 DIAGRAMA STEREOGRAFICA 8.2 DIAGRAMA CILINDRCA 8.3 MASCA DE UMBRA 8.4 ENERGETICA SOLARA

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

28

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Fig. 8.1.

- Diagrama solara stereograficaDIAGRAMA SOLAR STEREOGRAFIC:

Linia radiala arata azimutul solar iar cercurile concentrice, altitudinea solara. Pentru fiecare sit se poate reprezenta grafic miscarea soarelui prin acel loc prin diagrame solare. In orice moment din an sau din zi poate fi determinata pozitia exacta a soarelui prin combinatia a 2 valori: altitudinea si azimutul.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

29

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Fig.

Diagrama solara cilindrica 8.2. DIAGRAMA SOLARA CILINDRICA:

Aceasta diagrama este proiectia verticala a traseului soarelui vazut de pe pamant.

Pe timpul verii
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

Pe timpul iernii
30

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR Fig. Unghiul radiatiei solare pe anvelopa cladirii

2009

CALCULUL LUNGIMII UMBREI PE FATADA : Pentru calculul lungimii umbrei produse de un element de umbrire orizontal, nclinat la un unghi oarecare fa de anvelopa vertical se folote urmtorul model de calcul:

LT = L f + Lvar

LT = Lb cos +

h tg z sin tg z

LT = Lb cos + Lb

sin LT = Lb cos + tg z

Metod de aflare a valorii unghiului optim de nclinare a captatoarelor solare fotovoltaice Amplasarea optim a suprafeei de captare va fi cea care n ora cu intensitatea maxim a radiaiei directe va fi maxim valoarea lui cos calculat cu formula: cos=sin.sin.cosi sin.cos.sini.cos+ cos.cos.cosi.cosH +cos.sin.sini.cosH.cos + cos.sini.sin.sinH, Unde : -

este latitudinea locului; - declinaia soarelui;

H- unghiul orar al soarelui; i - nclinarea planului (unghiul dintre plan i orizontul locului;

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

31

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

- unghiul azimutal al planului (deviaia normalei la plan fa de direcia sud a

meridianului locului, pozitiv ctre vest i negativ ctre est).

Fig.

- Diagrama unghiurilor de nclinare a panourilor fotovoltaice

9. NOI TEHNOLOGII : 9.1. LAMELA METALIC DUBL DE PARASOLAR

Fig.

- Dispersarea apei pluviale

Fig.

- Fluxul de aer

aerul i apa intr n spaiul dintre lamele apa este transferat lamelei superioare unde este colectat

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

32

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

apa este transferat de-a lungul lamelei dup care este evacuat

9.2. SISTEM DE REGLARE A UNGHIULUI LAMELELOR CU AJUTORUL ENERGIEI SOLARE

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

33

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Este un sistem de parasolar ce opereaz fr energie electric fiind prevazute cu tuburi absorbante amplasate n elementele parabolice de oglind determin un cilindru hidraulic s deschid sau s nchid lamelele n funcie de poziia soarelui. 9.3. UTILIZAREA ELEMENTELOR OPTICE HOLOGRAFICE:

Elementele optice holografice reprezint o aplicaie recent a principiului difraciei pentru a reflecta sau a permite accesul selectiv al luminii directe solare sau difuze a cerului. Astfel, s-au dezvoltat dou tipuri de astfel de sisteme:

sisteme de redirecionare a luminii zenitale sisteme de ecranare selectiv

10. APLICATII IN CAZUL SISTEMELOR DE ECRANARE SELECTIVA: Sistemele de ecranare selectiv resping lumina incident dinspre o regiune restrns a bolii cereti. Astfel, ele pot redireciona sau reflecta lumina solar direct, n timp ce transmit lumina difuz provenind din alte direcii. Aceast ecranare selectiv ofer posibilitatea iluminatului natural al cldirii n condiiile nealterrii vederii ctre exterior. Aceste sisteme au fost dezvoltate n dou variante: sisteme de ecranare transparente (n care elementele optice holografice sunt concepute pentru reflexia
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

34

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

direct a luminii solare incidente ntr-un interval unghiular relativ restrns n jurul normalei la suprafa; dac se prevede urmrirea traiectoriei soarelui pe cer prin rotirea acestor elemente, atunci se obine ecranarea eficient a luminii solare concomitent cu transmisia luminii difuze corespunznd altor unghiuri de inciden) i sisteme de concentrare a luminii solare (n care rolul elementelor optice holografice este de a redireciona i concentra lumina solar direct ctre elemente opace unde aceast lumin este reflectat, absorbit sau transformat n energie electric sau termic). n ambele variante, elementul de ecranare trebuie s urmreasc poziia soarelui pe cer pentru rezultate optime.

Aceste sisteme sunt foarte utile pentru cldiri cu suprafee vitrate de dimensiuni mari unde apar probleme de evitare a orbirii i a supranclzirii produse de lumina solar. Ele prezint avantajul enorm al unui bun control al radiaiilor solare n condiiile meninerii unui grad ridicat de transparen ce asigur vederea ctre exterior. Pot fi instalate n faade verticale sau suprafee orizontale. Rotaia elementelor de ecranare este realizat n jurul unei axe orizontale sau verticale. Datorit rotaiei pentru urmrirea traiectoriei solare, se impune un control computerizat al acestor sisteme. EXEMPLE : 10.1 Aeroportul din Zurich :

Lamele din metal perforat acoper faada de vest a corpului de cldire A500 a aeroportului. Sistemul de control ajusteaz poziia lamelelor n funcie de condiiile climaterice i lumina natural disponibil.
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

35

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

10.2. Malvern Hills Science Park, Worcestershire, Anglia Sediul unei companii de cercetri n domeniul tehnologiei aprrii i securitii din Marea Britanie. Elemente de arhitectur durabil. Cldirea dispune de un sistem de nclzire i rcire cu pompe de cldur fr a fi necesr boiler sau cazan, reducnd impactul emisiilor de CO2. Transportul aerului se face prin canele n grosimea planeelor de b.a. n loc de evile metalice tradiionale. Planeele acioneaz ca schimbtori de cldur ntre aerul proaspt i camere utiliznd cldura nmagazinat n masa structurii cldirii pentru a regla temperaturile interioare.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

36

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

Elemente parasolare verticale de 10,50 m nlime sunt orientate automat n funcie de poziia soarelui, prin sistem cu acionare hidraulic Girasol, nefiind necesar surs de energie convenional. GIRASOL, sistem novator de acionare a elementelor de protecie solar fr surs de energie convenional. Tuburi absorbante sub influena radiaiei solare pun n funciune un sistem hidraulic de orientare a elemetelor parasolare n funcie de direcia i intensitatea radiaiei solare.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

37

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

10.3. Malvern Hills Science Park, Worcestershire Planeele inmagazineaz cldura provenit de la pompele de cldur.

10.4. Sainsbury's Maidenhead, Marea Britanie Casete din parasolare mobile de sticl cu deschidere pe ax orizontal.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

38

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

10.4. Imperial College, Tanaka Business School, Londra, Marea BritanieArh. FOSTER & PARTENERS Intrarea principal. Sistem mobil de lamele reglabile pe faad.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

39

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

10.5. KeyMed, Southend-on-Sea, Essex, Marea Britanie - Centru de fabricaie aparatur medical Lamele orizontale 1,70 m lungime, din sticl, reglabile electric. Acoperiul n consol prevzut cu lamele reglabile pentru controlul luminii naturale n spaiile interioare.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

40

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

10.6. Cldirera de birouri Wirtschaftshof (SBL) din Linz, Austria, este un bun exemplu pentru management optim n privina energiei. Sistemele folosite micoreaz fluxul termic al radiaiei solare, cresc intensitatea luminii naturale n limitele optime, genereaz electricitate prin utilizarea de tehnologie fotovoltaic. Celulele fotovoltaice aplicate pe lamelele de parasolar au o suprafa de 250 mp i produc 15.900 kWh anual, echivalnd cu 40% din energia total electric a cldirii.

10.7. Q-Cells AG, Bitterfeld-Wolfen -productor de panouri fotovoltaice. Sistem de umbrire cu obloane culisante care includ panouri fotovoltaice pentru generarea curentului electric

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

41

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

10.8. The International School of The Hague, Den Haag, Olanda Sistem de umbrire cu obloane fixe i mobile din sticl.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

42

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

10.9. Steiermrkische Bank und Sparkassen AG, Graz, Austria Cldire veche renovat i extins. S-a aplicat o nou faad de sticl cu elemente mobile pentru controlul luminii solare.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

43

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

10.10. SCOAL PRIMAR, Neubiberg

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

44

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

10.11. Tramway de Bordeaux, Bordeaux, Frana Cldire birouri cu ferestre protejate de radiaia solar prin lamele de sticl, nealternd relaia vizual interior-exterior.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

45

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

10.12. Schwenninger BKK, Villingen-Schwenningen, Austria - Sistem care ofer protecie solar i mbuntete impactul estetic al al cldirii. Soluia const n tuburi de aluminiu de 50 mm diametru care acioneaz ca sistem de control al nsoririi.

10.13. Parlamentul european Bruxelles, Belgia

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

46

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

47

- BREVIAR DE FIZICA CONSTRUCTIILOR -

2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

48