SISTEME DE ENERGII REGENERABILE.

PANOURILE FOTOVOLTAICE

Farcas Denisia-Mihaela

*Facultatea de Inginerie Electrica,Energetica si Informatica Aplicata,

specializarea Inginerie Electrica

Abstract: Stim ca energia regenerabila este cheia unui viitor pentru un mediu natural mai bun, mai curat si
mai sanatos, de aceea, ramane unul dintre principalele noastre subiecte de dezbatut, luand in considerare,
desigur energia solara, avantajele utilizatorii energiei solare, dar si dezavantajele acesteia. Din cele mai vechi
timpuri, soarele reprezintă principala sursa de energie pe care oamenii o folosesc și o exploatează. În timp, au
dezvoltat și tehnologii pentru a capta energia solară în scopul transformării ei în energie electrică sau termică.

1.INTRODUCERE
Energia regenerabilă, provenind din resurse naturale
reînnoite constant, a devenit o sursă crucială în
contextul în care economia globală depinde în mare
măsură de resursele neregenerabile precum
cărbunele, petrolul și gazele naturale. Această
dependență a generat probleme precum emisiile de
gaze cu efect de seră, încălzirea globală, poluarea și
alte consecințe negative.
Investițiile globale semnificative au fost declanșate
de aceste provocări, orientându-se spre exploatarea
surselor regenerabile de energie. În prezent, aceste
surse contribuie cu aproximativ 22% la producția de
energie electrică și reprezintă 19% din consumul
global de energie.
Sursele regenerabile acoperă o gamă largă de
aplicații, inclusiv generarea de energie electrică și
termică, precum și producerea de combustibili pentru
transport. Radiația solară este utilizată pentru
producerea directă de energie electrică prin
intermediul panourilor fotovoltaice sau indirect prin
generarea de căldură. Turbinele eoliene transformă
energia cinetică a vântului în electricitate, iar energia
hidroelectrică este generată prin utilizarea curentului
apei în turbine. Energia mareică și cea geotermală
reprezintă alte surse valorificate în anumite regiuni
geografice.Biomasa, compusă din materiale organice
recente, devine o sursă importantă pentru producerea
de energie termică, electrică și biocombustibili
ecologici. Deși arderea biomasei generează CO2,
acest proces este considerat neutru din punct de
vedere al emisiilor de gaze de seră, deoarece plantele
absorb aceeași cantitate de CO2 în timpul ciclului lor
de viață.
Deși sunt făcute progrese semnificative în
valorificarea surselor regenerabile, cercetările
continuă pentru optimizarea tehnologiilor de
conversie, reducerea costurilor de producție și
identificarea riscurilor asociate implementării pe
scară largă.
1.1 Generalităţi
Majoritatea formelor de energie regenerabilă au
ca sursă principală energia solară, care
influențează fenomene precum încălzirea
atmosferei și a oceanului, generând astfel curenți

1
de aer și energie eoliană, sau contribuind la ciclul
apei și existența apelor curgătoare, permțând
valorificarea hidroenergiei. Procesele biochimice
din dezvoltarea plantelor sunt motorizate de
radiația solară, iar biomasa rezultată este utilă
pentru producerea de căldură sau
biocombustibili.
În Europa, energia razelor solare variază între
200 și 1000 W/m2 în funcție de locație, perioada
anului și condițiile climatice. Colectoarele solare
sunt utilizate pentru captarea acestei energii în
scopul încălzirii spațiilor închise, producerea de
apă caldă sau alimentarea unor sisteme de
refrigerare. Căldura obținută poate fi convertită
în energie electrică prin generarea de abur sau
prin sisteme de motor Stirling-generator.
Un sistem eficient de conversie a energiei solare
în energie termică implică colectoare solare
(plane, cu tuburi vidate sau cu tuburi cu încălzire
directă a apei), sisteme de transfer de căldură și
(re)circulare, stocare a apei calde, comandă și
control, și un sistem auxiliar de încălzire pentru
Fig.1– Indicele de masa a aerului
O are valoarea 0, caz în care iradianţa2 este
altă opțiune comercială indirectă implică
combinarea unui concentrator solar cu un motor
Stirling, antrenând un generator electric. Aceste
sisteme necesită orientare automată a oglinzilor
și implică un proces continuu de întreținere
specializată din cauza complexității tehnice.
Viabilitatea tehnică și financiară este optimă în
implementarea la nivel de producție centralizată
de energie.
Modulele fotovoltaice sunt evaluate conform
standardelor pentru un indice de masă a aerului
(AM) de 1.5, care măsoară absorbția energiei
luminoase în funcție de distanța parcursă prin
atmosfera terestră(fig 2.1):
2
situații cu radiație solară insuficientă, precum o
rezistență electrică sau echipament de încălzire
cu gaze naturale. Optimalitatea acestor sisteme
se măsoară în termeni de performanță, costuri,
durabilitate și funcționare eficientă.
2. CONVERSIA ENERGIEI SOLARE ÎN
ENERGIE ELECTRICĂ
2.1 Noţiuni de baza
Radiația solară ar putea asigura
aproximativ 20 GW de energie electrică pentru
fiecare locuitor al Pământului, având în vedere
consumul actual și populația mondială. Metodele
de conversie a radiației solare includ panouri
fotovoltaice pentru conversie directă la scară
variată, de la aplicații rezidențiale la parcuri
fotovoltaice. Există și conversie indirectă prin
concentratoare solare sau lentile, care
concentrează radiația asupra unui schimbător de
căldură pentru a transfera energie unui fluid,
urmat de un ciclu de producție convențional
(vapori – turbina – generator curent).
Înainte de a pătrunde în atmosfera terestră AM
constanta solară respectiv 1367 W/m2. AM 1
corespunde unei traiectorii perpendiculare pe
suprafaţa Pamântului (cel mai scurt traseu al
radiaţiei, prin atmosfera, către suprafaţa terestră),
iar AM 1.5 atestă faptul că traseul radiaţiei prin
atmosfera terestră este cu 50% mai lung decât
pentru AM 1, ceea ce corespunde unui unghi γ =
41.8°.
Distribuţia spectrală a energiei luminoase se
măsoară în W/(m2 ·μm) şi reprezintă intensitatea
radiaţiei solare pentru fiecare lungime de undă,
putând fi determinată pentru orice indice de masă
2 Puterea radiaţiei luminoase perpendiculara pe
unitatea de suprafaţa (W/m2 ) a aerului (figura
2.2). În vederea unei eficienţe maxime,
materialele utilizate în construcţia panourilor
fotovoltaice trebuie să convertească radiaţia
solară în electricitate pentru lungimile de undă cu
cea mai mare intensitate.
 Fig.1.2– Intensitatea radiaţiei solare pentru AM 0 şi
AM 1.5

2.2 Celulele fotovoltaice

Celulele fotovoltaice sunt construite în principal
din siliciu, iar eficiența acestora a atins în mod
obișnuit valori de 25% în condiții standard. Pentru a
reduce costurile, s-au dezvoltat celule subțiri, cu
materiale mai accesibile (cupru, cadmiu, indiu, galiu,
telur) și au ajuns la o eficiență de aproximativ 20,3%.
O creștere semnificativă de eficiență, de aproximativ
10%, s-a obținut prin utilizarea a trei straturi diferite
care converteau trei secțiuni ale spectrului solar.

Există și celule bazate pe materiale III-V, cum ar fi

cele cu galiu arseniu (GaAs), care au stabilitate bună
Fig. 2.3 – Evoluţia eficienţelor diverselor
la variațiile de temperatură, dar sunt costisitoare.
tipuri de celule fotovoltaice (diagramă
Celulele cu cadmiu telur (CdTe) în strat subțire sunt
furnizată prin amabilitatea National
mai economice și au demonstrat o amprentă de
Renewable Energy Laboratory, Golden,
carbon redusă, având recent o eficiență de 21%.
CO.)
Celulele pe bază de polimeri sunt flexibile, mai
ușoare și mai ieftine decât cele din siliciu, dar au un
randament mai scăzut (aproximativ o treime).
Acestea se degradează în radiații ultraviolete, iar
cercetările continuă pentru a îmbunătăți aceste
aspecte, cu eficiența actuală depășind ușor 8%.

Se testează diverse alte tehnologii la nivel de

laborator, cu unele prognozate să fie lansate pe piață
în viitorul apropiat. Figura 2.3 prezintă evoluția
eficienței diferitelor tipuri de celule fotovoltaice de-a
lungul timpului și laboratoarele care au raportat
aceste valori.

3

2.2.2 CARACTERIZAREA ELECTRICĂ A CELULEI
SOLARE
Celulele solare sunt construite dintr-un
semiconductor asemănător cu cel folosit pentru
tranzistor. Prin procesul de dopare, adăugăm
impurități pentru a modifica proprietățile electrice ale
materialului. Într-o joncțiune, se adaugă impurități
diferite pe părțile opuse pentru a crea un potențial
electric. Stratul superior este dopat cu exces de
electroni, iar cel inferior este dopat cu exces de
sarcini pozitive.
Sub acțiunea radiației solare, se generează un curent
continuu prin joncțiunea datorită diferenței de
potențial. Intensitatea curentului este direct
proporțională cu iradianța, dar variază mai mult în
comparație cu tensiunea la borne. Sarcinile electrice
sunt colectate de o rețea de degete metalice fine.
În perioadele cu iluminare redusă sau noaptea,
celulele fotovoltaice pot consuma energie. De
4
exemplu, un modul care adaugă energie electrică în
rețea pe timpul zilei poate consuma energie din rețea
în timpul nopții, dacă nu sunt luate măsuri pentru a
preveni acest fenomen. Celulele umbrite pot de
asemenea consuma energie produsă de celulele
iluminate, transformând-o în căldură. Pentru
rezolvarea acestor probleme, se pot monta diode între
celulele învecinate.
Fig. 2.5 – Structura şi funcţionarea celulei
fotovoltaice
Indiferent de materialul din care sunt realizate,
celulele fotovoltaice prezintă același comportament
electric și sunt caracterizate de aceiași parametri
pentru a permite comparații ale performanțelor lor.
Caracteristica intensitate-tensiune (IU) arată variația
curentului generat în raport cu căderea de tensiune pe
consumator.
Tensiunea la funcționarea în gol este tensiunea la
borne când nu există un consumator (intensitatea
I=0), iar curentul în scurtcircuit este intensitatea
maximă a curentului produs de celulă (ca și când ar
exista un consumator cu rezistența electrică zero).
Aceste două mărimi sunt specificate în fișele de
catalog.
Relația de calcul a puterii (P = U·I) arată că puterea
este nulă atât pentru Isc (când U=0) cât și pentru Ug
(când I=0). Între aceste două extreme, puterea atinge
o valoare maximă, Pmax, denumită putere nominală.
Conform celor menţionate mai sus, unul dintre
factorii importanţi care definesc performanţa unei
celule fotoelectrice este factorul de umplere FU7 ,
acesta reprezentând raportul dintre puterea maximă
reală a celulei testate şi cea ideală (raportul celor
două arii):

În condiții climatice favorabile din sudul României, cu o iradianță
de peste 1400 W/m2, puterea maximă produsă de o celulă
fotovoltaică ar fi cel puțin 2,8 W, cu cel puțin 40% mai mult decât
în condiții normale.
Schema electrică echivalentă a unei celule fotovoltaice este
prezentată în Figura 2.8. Dioda reprezintă joncțiunea p-n și
limitează consumul de energie electrică în perioadele când celula
nu produce energie. Rezistențele parazite, reprezentate de
Rparazita, introduse de conexiunile electrice și conductori, trebuie
să fie cât mai mici pentru a evita disiparea inutilă de putere.
Rezistența parazită poate scădea factorul de umplere, reducând
astfel randamentul celulei.
Rezistența de șuntare (Rșunt) este, de asemenea, o rezistență
parazită care reprezintă defecte de fabricație ce permit curentului
să curgă pe alte trasee decât prin joncțiune. Aceasta este plasată în
paralel cu celula și trebuie să fie cât mai mare pentru a permite o
intensitate cât mai mare a curentului prin diodă. Rezistența de
șuntare mai mică duce la o tensiune mai mică la bornele celulei,
fenomen accentuat în condiții de lumină slabă. Celulele
comerciale au valori ale rezistenței de șuntare de aproximativ
1000 Ωcm2, iar cele de laborator au valori de ordinul MΩcm2.
Fig. 2.8 – Schema electrică echivalentă a
unei celule fotovoltaice
2.2.3 ESTIMAREA PERFORMANŢELOR
SISTEMELOR FOTOVOLTAICE
5
Pentru a estima performanțele unui sistem fotovoltaic, trebuie
cunoscute iradianța incidentă și unghiul de amplasare, necesitând
un istoric al iradianței în zona respectivă. Factori precum
degradarea celulelor, depunerile pe panouri, umbrirea și încălzirea
celulelor influențează performanțele raportate în condiții standard.
Procesul de estimare implică următorii pași:
Se asociază un coeficient individual fiecărui factor de influență,
reflectând pierderile generate (de ex. un invertor cu pierderi de
10% are un coeficient de 0,9).
Se calculează un coeficient global pentru întregul sistem prin
înmulțirea coeficienților individuali, rezultând un randament al
sistemului (fără a lua în calcul pierderile de temperatură), situat în
jurul valorii 0,77 conform statisticilor.
Se corectează coeficientul global pentru temperatura de operare,
utilizând coeficienți de corecție disponibili în statistici sau ecuații
specializate care iau în considerare temperatura.
Se înmulțește coeficientul global cu randamentul în condiții
standard specificate de producător pe panourile fotovoltaice,
obținând astfel randamentul întregului sistem în condiții reale de
exploatare.
Valorile coeficienţilor menţionati mai sus sunt
prezentate în tabelul următor (conform Laboratorului
National pentru Energii Regenerabile – NREL, al
Departamentului SUA pentru Energie)
valoarea
Componenta interval de valori
coeficientului
Abaterea, în
condiţii de
funcţionare, de la
condiţiile
standard de 0,95 0,80 – 1,05
temperatură,
spectru luminos
şi iradianţă
Dispersia temperaturi de până la 500°C și presiuni de 11 MPa. Alimentează
parametrilor
0,98 0,97 – 0,995
funcţionali ai o turbină cuplată la un generator electric, eliminând necesitatea
celulelor unui schimbător de căldură și având consumuri mai reduse de
fotovoltaice
Pierderi în curent energie. Centrale cu două circuite termice: Folosesc săruri topite
continuu în sau uleiuri sintetice în circuitul primar, care transferă căldura către
cablurile de 0,98 0,97 – 0,99
legătură, prin un fluid (de obicei apă) în circuitul secundar. Capacitatea mare de
disipare de înmagazinare a energiei termice permite funcționarea și în
căldură
Pierderi în curent perioadele fără lumină solară. Desi uleiurile sunt mai ușor de
continuu în utilizat, sărurile oferă avantaje termofizice și o capacitate crescută
cablurile de 0,99 0,98 – 0,993
legătură, prin de stocare, dar sunt mai costisitoare și necesită măsuri de
disipare de siguranță suplimentare. Sistemele CSP pot fi clasificate și în
căldură
funcție de modul de focalizare al colectoarelor solare: Cu
Coeficient global
în raport cu 0,769 focalizare liniară: Utilizarea jgheaburilor parabolice sau a
condiţiile
reflectoarelor liniare Fresnel, necesitând un sistem de orientare
standard
Temperatură după o singură axă. Cu focalizare punctuală: Folosesc oglinzi
0,91
funcţionare
parabolice discoidale sau turnuri solare cu focalizare asupra unui
(pentru 45 °C)
Coeficient global, singur focar, necesitând un sistem de orientare după două axe.
inclusiv
0,7
Pentru producerea energiei electrice, se folosesc tehnologii
temperatura
convenționale adaptate sistemelor solare de generare a căldurii,

cum ar fi turbinele cu abur sau motoarele Stirling. Randamentele

maxime și medii anuale ale acestor sisteme sunt prezentate în

2.3 Centrale solare termo-electrice
funcție de tipul concentratoarelor solare. Estimarea

performanțelor de exploatare a unui sistem CSP implică luarea în

Capacitate
Tip concentratoare de centrala Utilizare teren considerare a mai mulți factori, inclusiv iradianța incidentă,
radiaţie solara electrică [m2/(MWh·an)] degradarea în timp a celulelor fotovoltaice, depunerile de praf,
[MWel]
Turn solar 10 - 200 8 - 20 umbrirea și încălzirea celulelor. Se calculează un coeficient global
Oglinzi parabolice 0,01 – pentru sistemul CSP, care este ulterior corectat cu influența
8 - 12
discoidale 0,04
Concentratoare liniare temperaturii de operare. Astfel, se obține randamentul întregului
10 - 200 8 - 12
Fresnel sistem în condiții reale de exploatare.
Energiea solară poate fi concentrată folosind sisteme de
Randamentul total al unui sistem care convertește
Concentrating Solar Power (CSP). Aceste sisteme utilizează un energia solară în energie electrică este produsul dintre
fluid de transfer de căldură (HTF) care absoarbe energia solară și,
Tabel 2.2-Capacităţi de producţie şi
ulterior, aplică un ciclu Clausius-Rankine pentru producerea
suprafaţa specifică de teren
energiei electrice. Există două tipuri principale de CSP: cele cu
randamentul colectorului solar şi randamentul
generare directă de aburi și cele cu două circuite termice. Centrale motorului. Dacă se consideră că temperatura de
cu generare directă de aburi: Utilizează apă ca fluid pentru funcționare a motorului este egală cu temperatura
receptorului, se poate determina din produsul
absorbția energiei solare. Generează vapori supraîncălziți la
ecuațiilor 2.3.6 şi 2.3.8 temperatura optimă la care

2.3.6
sistemul colector/motor funcționează cu randament
maxim. Se fac următoarele notații pentu termenii care
cuantifică pierderile de căldură din ecuația 2.3.8:
2.3.8
3.CONCLUZII
Stim ca energia regenerabila este cheia unui viitor
pentru un mediu natural mai bun, mai curat si mai
sanatos, de aceea, ramane unul dintre principalele
noastre subiecte de dezbatut, luand in
considerare, desigur energia solara, avantajele
utilizatorii energiei solare, dar si dezavantajele
acesteia.
Avantajele energiei solare:
 Disponibila oricand - Energia solara este
o sursa extrem de rentabila. Soarele
rasare si apune in fiecare zi. Peste tot in
lume, stim exact când va rasari in fiecare
zi a anului. Acest lucru face energia
solara o sursa de energie inepuizabilă
 Eficienta energetica – Desi investitia in
panourile solare poate fi initial
costisitoare, energia solara ofera
securitate energetica. Cel mai mare
avantaj este ca nimeni nu va avea dreptul
sa puna o „taxa”, “combustibilul”
panourilor solare nu poate fi cumparat
REFERINTE
J. Sawin, K. Chawla, R. Rahlwes, E. Galán, A.
McCrone, E. Musolino, L. Riahi, J. Sawin, R. Sims, V.
Sonntag-O’Brien and F. Sverrisson, "Renewables
2013 Global Status Report," Paris, 2013.
T. Letcher, "Introduction with a Focus on Atmospheric
Carbon Dioxide and Climate Change," in Future
Energy: Improved, Sustainable and Clean Options for
our Planet, Elsevier Ltd., 2013, pp. 3- 16.
7
sau monopolizat. Este gratuit si oricine se
poate bucura de el.
 Independenta energetica - Energia solara
ofera independența energetica. Dupa ce
ati decis instalarea panourilor solare pe
acoperis, veti avea o sursa independenta
de energie electrica, care va fi numai a
voastra. In plus, instalarea unor panouri
solare fotovoltaice pe acoperisul locuintei
va va aduce, cu siguranta, o reducere
considerabilă a costurilor pentru factura
de energie.
Dezavantajele energiei solare
 Dependenta de vreme - Principalul
dezavantaj este cantitatea de lumina
redusa in zilele innorate si in anotimpul
rece, cand eficienta panourilor solare
scade odata cu vremea nefavorabila. Dar
bineinteles ca exista rezolvare prin
folosirea unor baterii care au stocat deja
energia din zile insorite, aceasta putand fi
utilizata atunci cand avem nevoie.
 Investitia initiala costisitoare ce tine de
instalarea propriu-zisa a panourilor
solare. Insa, aceste costuri vor fi
amortizate prin mentenanta redusa si
generarea gratuita de energie electrica.
In concluzie, energia solara si utilizarea
panourilor solare sunt practice in reducerea
consumului de energie electrica, dar pot fi, de
asemenea, costisitoare de investit. Dar, in ciuda
disputelor, ponderea beneficiilor utilizarii lor ca
surse regenerabile de energie are mai multa
importanta. Energia solara este ecologica,
eficienta si contribuie la reducerea cantitatii de
poluanti emisi in aer.
Z. Salameh, Renewable Energy System Design,
Academic Press, 2014.
K. Hudon, T. Merrigan, J. Burch and J. Maguire,
"Low-Cost Solar Water Heating Research and
Development Roadmap," 2012.
] N. Brian, "Solar Energy," Thermopedia, February
2011. [Online]. Available:
http://www.thermopedia.com/content/1136/.
[Accessed August 2014].
C. Marken, "Solar collectors: Behind the glass,"
HomePower, vol. 133, pp. 70-76, 2009. [7] "Panouri
solare vidate," August 2014. [Online]. A

D. Yogi Goswami, F. Kreith and J. Kreider, Principles

of Solar Engineering, Second Edition, Taylor and
Francis, 2000, p. 694

D. Oughton and P. Martin, Faber and Kell's Heating

and Air Conditioning of Buildings, Oxford: Reed
Educational and Professional Publishing Ltd, 2012, p.
696. [10] M. Balan, Energii regenerabile, Cluj-
Napoca: U.T.PRESS, 2007. [11] "SolarGIS,"
GeoModel Solar, 2011. [Online]. Available:
http://solargis.info/doc/_pics/freemaps/1000px/ghi/Sol
arGIS-Solar-map-Europe-en.png. [Accessed 2014].

] I. Ziemelis, L. Kancevica, Z. Jesko and H. Putans,

"Calculation of energy produced by solar collectors,"
in Engineering for rural development, Jelgava, 2009.