Resurse regenerabile de energie

Conceptul de dezvoltare durabila se refera la acel tip de dezvoltare economica ce asigura satisfacerea necesitatilor generatiei prezente fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile lor cerinte. Dezvoltarea durabila pune in prim-plan, in ceea ce priveste industria energetica, urmatoarele obiective: reorientarea tehnologiilor de producere a energiei si punerea sub control a riscurilor acestora; conservarea si sporirea bazei de resurse, reducerea emisiei de CO, dezvoltarea resurselor regenerabile; unificarea proceselor de luare a deciziilor privind energia, economia, in general si protectia mediului, in special. Prin energie regenerabila se intelege energia derivata dintr-un larg spectru de resurse, toate avand capacitatea de a se reinoi, ca de exemplu: energia hidraulica, solara, eoliana, geotermala si din biomasa (resturi menajere, municipale, din industrie si din agricultura). Aceste resurse de energie pot fi utilizate pentru generarea de energie electrica in toate sectoarele de activitate, pentru generarea de energie termica necesara proceselor industriale si incalzirii locuintelor, pentru producerea de combustibili necesari transporturilor. Tehnologiile de producere a energiei din resurse regenerabile se afla pe diferite stadii de dezvoltare si comercializare. Din energiile obtinute din surse regenerabile, in anul 1998, in SUA, 55% proveneau din sursa hidraulica, 38% din biomasa, inclusiv deseuri solide municipale, 5% din sursa geotermala, 1% din sursa solara, 0,5% din sursa eoliana. Resursele regenerabile de energie sunt disponibile pe tot globul si se gasesc din abundenta. In tabelul 1 sunt prezentate date privind energia disponibila anual, pe metrul patrat al suprafetei globului, pentru 5 surse regenerabile. Nr. crt. 1 2 3 4 5 Resursa regenerabila Eoliana (intermitent) Solara (in functie de latitudine, altitudine si gradul de acoperire cu nori 5 - 10) Geotermala (gheizere) fotovoltaica (intermitent) Biomasa Energia livrata anual (kWh/mp) 11 (la viteza medie a vantului) 18 (la viteza maxima a vantului) 600...2600 160...200 50...100 15 (putere calorica scazuta) 45 (putere calorica ridicata)

Tehnologiile energetice bazate pe resurse regenerabile genereaza relativ putine deseuri sau poluanti care contribuie la ploile acide, smoguri urbane, sau care sa determine probleme de sanatate si nu impun costuri suplimentare pentru depoluarea mediului sau pentru depozitarea deseurilor. Posesorii de sisteme energetice bazate pe resurse regenerabile nu trebuie sa fie ingrijorati de schimbarile potentiale globale ale climatului generate de excesul de CO2 si alte gaze poluante. Sistemele energetice solare, eoliene si geotermale nu genereaza CO2 in atmosfera, dar biomasa absoarbe CO2 cand se regenereaza si de aceea intregul proces de generare, utilizare si regenerare a biomasei conduce la emisiuni globale de CO2 apropiate de zero.

In prezent exista deja mai multe tehnologii energetice regenerative, alternative la arderea combustibililor fosili de producere a energiei, si anume energia hidraulica, eoliana, nucleara, geotermica, tehnologia de conversie a energiei solare, biomasa, etc. In continuare se prezinta sintetic aceste realizari tehnologice in domeniul sistemelor energetice bazate pe resurse regenerabile de energie. Zona America de nord din care: SUA

Capacitatea instalata [MW] 160.113 79.511 66.954 106.277 57.517 174.076 65.000 27.229 22.083 10.820 214.368 44.000 27.528 25.335 5.795 692.420

Energia electrica produsa [GWh] 711.225 319.484 341.312 495.016 283.603 567.501 204.300 84.500 82.237 34.678 735.655 160.500 121.824 77.500 17.857 2.633.908

Canada

America de sud din care: Brazilia Asia din care: China

Japonia India Turcia

Europa din care: Federatia Rusa

Norvegia Franta Romania

Total Mondial

Energia hidraulica Conversia energiei hidraulice in energie electrica nu este poluanta, presupune cheltuieli relativ mici de intretinere, nu exista probleme legate de combustibil si constituie o solutie de lunga durata, dar creaza unele probleme de ordin ecologic (suprafata lacurilor de acumulare etc.). Energia hidraulica este cea care a penetrat cel mai rapid in balantele energetice. Hidrocentralele asigura producerea a 19% (2650 TWh/an) din energia electrica la nivel mondial. Potentialul tehnic amenajabil este de circa 14400 TWh/an si se considera ca peste

8000 TWh/an pot fi produsi in conditii economice. Puterea electrica instalata in hidrocentrale este de circa 692 GW si alti 110 GW sunt in constructie. O situatie pe zone geografice privind capacitatea instalata si productia de energie electrica in hidrocentrale in anul 1999 este prezentata in tabelul 2. Centralele hidroelectrice au cele mai reduse costuri de exploatare si cea mai mare durata de viata in comparatie cu alte tipuri de centrale electrice. Exista o experienta de peste un secol in realizarea si exploatarea lor, ceea ce face ca ele sa atinga niveluri de performanta tehnica si economica foarte ridicate. Energia hidraulica nu mai este de mult o promisiune, ci o certitudine pentru toate tarile lumii, dezvoltate sau in curs de dezvoltare. In literatura de specialitate, energia hidraulica este legata doar de potentialul oferit de cursurile de apa (rauri, fluvii, lacuri de acumulare, cascade, pe firul apei) desi in acelasi concept ar putea fi integrata si energia valurilor sau a mareelor. Neglijata multa vreme, energia valurilor a inceput sa intereseze tot mai mult, in special tarile cu suprafete intinse de litoral: Marea Britanie, Franta, SUA etc. Energia mareelor poate dezvolta curent puteri electrice de ordinul a 80100 MW, dar partea tehnic amenajabila este mica si implica investitii foarte mari. In prezent cea mai mare centrala mareo-electrica se gaseste in Franta si are 240 MW. Zona America de nord din care: SUA America de sud din care: Asia din care: India Europa din care: Germania

Capacitatea instalata [MW] 2.429 251 57 1.457 1.081 9.325 4.445 1.771 1.593 13.333

Energia electrica produsa [GWh] 4.771 4.488 110 2.760 1.900 17.176 7.400 3.029 3.750 24.954

Danemarca Spania

Total Mondial

Energia eoliana Manifestata prin deplasarea unor mari mase de aer (curenti) energia a fost folosita cu succes in urma cu secole, extinderea acesteia fiind, totusi, limitata din cauza caracterului intermitent al fluxului si al vitezei variabile a vantului. Potentialul total al energiei cinetice a aerului, la o inaltime de 50100 m deasupra solului, are o valoare importanta, de acelasi ordin de marime cu potentialul hidroenergetic. Dezvoltarea instalatiilor eoliene depinde de maturitatea tehnica atinsa azi in domeniul aerogeneratoarelor. In anul 2000, in intreaga lume s-au instalat noi sisteme eoliene de circa 3900 MW, ceea ce a condus la o majorare a cantitatii de energie electrica produsa eolian cu

35 %. In urmatorii 8 ani va fi instalata o putere de 110.000 MW in centralele eoliene. Daca acestea s-au dezvoltat pe zonele de coasta, in prezent tendinta este de a construi unitati in interiorul continentelor pentru a furniza energie pentru mii de gospodarii, ferme si mici intreprinderi. Centralele eoliene au puteri standardizate, incepand de la 100 kW la 5 MW/unitate. O situatie a capacitatilor instalate in instalatii eoliene si a productiei de electricitate in anul 1999 este prezentata in tabelul 3. Puterea instalata in aerogeneratoare nu inlocuieste puterea necesara a fi instalata in surse conventionale, inclusiv hidro cu acumulare. Trebuie sa existe o rezerva care sa acopere nevoile sistemului electroenergetic in caz de acalmie atmosferica. Energia eoliana poate constitui cel mult o sursa auxiliara de energie; ea prezinta perspective pentru solutionarea problemei globale energetice deoarece pe glob, cu tehnologiile actuale, nu exista atatea zone cu vanturi care sa acopere intregul necesar energetic pamantesc. Energia solara Din fluxul inepuizabil al energiei solare care depaseste 1011 MW, pe sol ajunge sub 20%, cu lungimea de unda de 0,42,5 m. Din aceasta categorie: 16% este folosita de evaporarea apelor; 3% la fotosinteza vegetatiilor terestre; 0,16% de fotosinteza vegetatiilor subacvatice; 0,02% pentru formarea de combustibili fosili. Energia solara ajunsa pe pamant intr-o zi este de 30.000 de ori mai mare decat energia produsa de omenire intr-un an intreg sau de 25 de ori mai mare decat cea care ar fi produsa de volumul total al rezervelor de carbune ale planetei. Energia solara prezinta si dezavantajul ca este difuza si nepermanenta (ciclu noapte/zi, timp innorat etc.) si ca nu poate fi colectata decat in regiuni insorite. Energia solara poate fi exploatata prin: conversie directa in electricitate prin intermediul dispozitivelor statice pentru transformarea radiatiei solare in energie electrica, ca de exemplu: cupluri termoelectrice cu semiconductori (germaniu sau siliciu), dezvoltand randamente de 58%; diode termoionice (cu vapori de cesiu), cu randamente de 1518%; celule solare sau pile fotovoltaice cu semiconductori (seleniura sau sulfura de cadmiu), cu randamente de 1215%; conversie indirecta in electricitate, problema mult mai dificila, care ar putea fi solutionata pe doua cai: fie prin conversia in energie termica a undelor solare prin care se constituie sursa calda a unei centrale termice clasice, iar temperaturile obtinute asigura fierberea apei; fie prin reflectarea si focalizarea caldurii cu ajutorul colectoarelor solare care ar capta si concentra energia solara intr-un fluid ce ar putea fi folosit apoi ca generator de abur cu temperaturi inalte, a caror functie ar fi de a actiona turbogeneratoare conventionale sau de constructie speciala. Energia solara utilizata pentru incalzirea locuintelor a devenit deja o industrie unde exista zeci de companii. Energia geotermala Energia geotermala este rezultatul a doua fenomene diferite: radioactivitatea naturala a solului sau prezenta unor roci fierbinti in apropierea unor pungi de lava. Resursele energetice geotermale includ vapori supraincalziti, apa fierbinte, pietre uscate fierbinti, magma fierbinte si zone incalzite ale suprafetei pamantului. Costul energiei electrice produsa geotermic a fost in anul 2001 de aproximativ 0,050,08 $/kWh. Emisiile de dioxid de carbon sunt reduse considerabil (cu 25% fata de cele mai bune centrale pe gaz si cu 50% fata de cele mai bune centrale pe pacura). Energia geotermala poate fi: de inalta temperatura (caracteristica zonelor vulcanice), panzele de apa limitrofe ajungand la sute de grade, realizand o vaporizare partiala care se utilizeaza intr-o centrala electrica. Accesul la panza de apa este dificil. Uneori, adancimea de foraj poate depasi 10.000 m;

 de joasa temperatura, accesibila in orice parte a globului. Temperatura scoartei pamantesti creste in adancime cu 3C la fiecare 100m. Diferenta de temperatura creata ar putea fi aplicata in termoficare prin recircularea fluidului in pompe de caldura, nu in producerea energiei electrice. Energia termofotovoltaica O metoda relativ noua de producere a energiei electrice ce se bazeaza pe celule de combustie care convertesc energia termica sau radiatiile infrarosii, produse prin arderea gazelor naturale sau prin concentrarea energiei solare, in energie electrica. Elementul de baza al noii metode este o celula solida de combustie cu oxizi (Solid Oxides Fuel Cell SOFC), iar productia de energie se realizeaza prin conversia chimica a substantelor, si nu prin ardere. Gazul natural desulfurizat, la o temperatura de 1000C, este adus in proximitatea unor celule termofotovoltaice formand astfel pile de combustie, in care moleculele se rup si se separa in hidrogen si oxid de carbon. Hidrogenul se uneste cu oxigenul din aer pentru a forma apa si electroni ce genereaza curentul electric. Procesul de producere a energiei electrice este similar cu inversul procesului de electroliza. Intrucat celulele termofotovoltaice convertesc combustibilul direct in energie electrica de doua, trei ori mai eficient decat o poate face conversia termodinamica, pilele de combustie constituie, prin definitie, o tehnologie specifica nepoluanta si sunt o sursa potentiala energetica de mare perspectiva care este foarte eficienta, nezgomotoasa si nepoluanta, compatibila cu politica de resurse energetice regenerabile, fiabila si durabila (nu au piese in miscare). O pila de combustie converteste aproximativ 5060% din energia hidrogenului in energie electrica si produce apa la circa 300C, temperatura ideala pentru incalzirea mediului din cladiri. Producerea energiei electrice prin celule de combustie si folosirea apei pentru incalzirea cladirilor ar putea deveni atat de ieftine incat sa devina competitive fata de energia produsa in termocentrale sau in centrale nucleare. Unele firme din Europa si din SUA au obtinut in anul 2001 certificarea CE pentru centrale de incalzire cu pile de combustie. Tehnologia hidrogenului a ajuns aproape de faza de comercializare si in aplicatiile mobile (transport auto). Tendinta este clara deoarece pilele de combustie au randament dublu fata de motoarele actuale, iar emisiile sunt practic vapori de apa. Energia pe baza de biomasa Centralele energetice bazate pe biomasa produc prin valorificarea (coarderea) reziduurilor agricole, industriale sau menajere, in arzatoare, alaturi de carbune, titei sau gaze, sau prin convertirea biomasei in gaze combustibile care pot substitui arderea gazelor naturale. Puterea instalata in asemenea centrale este de circa 20 MW, randamentul global al procesului de convertire in energie este de circa 20%, iar costul energiei electrice produse a fost de 0,080,12 $/ kWh in anul 2001. Capacitatea instalata in lume de energie bazata pe biomasa era in anul 2001 de circa 25.000 MW. Cercetarile in domeniu se concentreaza pe dublarea sau chiar triplarea randamentului de conversie, pe reducerea pretului de cost si pe solutionarea depozitarii cenusilor rezultate. De exemplu, o ferma de 900 porci furnizeaza deseurile organice si resturile de hrana pentru o centrala furnizoare de electricitate si caldura. Resturile fermenteaza si se produce gaz de buna calitate, care este folosit drept combustibil. Aceasta centrala pe biogaz inlocuieste anual 300.000 litri de motorina prin procesarea a 4000 m3 balegar lichid, 2000 t deseuri porumb si 5000 t alte reziduuri. Inca un efect pozitiv il constituie diminuarea poluarii mediului. Concluzii In ciuda succeselor obtinute in dezvoltarea tehnologiei de producere a energiei din surse energetice regenerabile, costul energiei electrice obtinute din aceste resurse este inca mai mare decat costul energiei electrice generate prin arderea combustibililor fosili. Costul energiei electrice generate din resurse regenerabile ar fi mai mic decat cel al energiei din retea

daca cheltuielile indirecte (depoluarea mediului, costuri medicale, costuri de securizare a energiei) generate in procesul producerii energiei electrice prin arderea combustibililor fosili ar fi incluse in costul unitatii de energie electrica. Gradul de utilizare a energiilor regenerabile s-a imbunatatit mult in ultimii ani, beneficiind in mai multe tari de sprijin direct din partea guvernelor. Desi este riscant sa se faca previziuni stiintifice, institutiile de renume considera ca energia regenerabila va veni in prim-plan si va juca un rol important in lumea de maine, incepand cu acest deceniu al mileniului al treilea. Intr-un scenariu elaborat de o firma europeana de specialitate, aportul energiilor conventionale se va aplatiza incepand cu anii 20202030, in schimb contributia energiilor regenerabile va continua sa creasca astfel incat sa acopere in anii 20402050 peste 3050% din necesarul mondial de energie. In secolul XXI-lea, in cazul in care populatia globului nu ar creste mai mult si ar ramane la cifra actuala de 6 miliarde de locuitori, economia mondiala ar necesita un consum energetic de circa 9 ori mai mare decat actualul consum energetic. In conformitate cu alte previziuni, in acest secol populatia globului va fi de minimum 10 miliarde de oameni, iar consumul energetic necesar va fi de 4570 de ori mai mare decat cel actual. Se spera ca resursele regenerabile de energie vor da raspuns acestor cerinte de crestere a productiei energetice. Romania are un potential bun al surselor regenerabile de energie. De asemenea, s-a acumulat o experienta deosebita in cadrul activitatilor de cercetare dezvoltare in domeniu. Prin proiecte demonstrative de succes se poate recastiga increderea in tehnologia surselor regenerabile si se verifica economicitatea acestora. Pentru acestea, obiectivele concrete ale activitatilor de cercetare dezvoltare trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte de baza: depasirea principalelor bariere in calea dezvoltarii surselor regenerabile de energie: costuri, eficienta sistemelor si institutionala; alinierea la reglementarile si procedurile specifice UE in domeniu; integrarea sistemelor regenerabile in sistemele energetice nationale.