Universitatea Tehnica GH.

ASACHI Iasi Facultatea de Mecanica

MECANISMUL MOTOR

2008-2009 MEMORIU JUSTIFICATIV Tendina actual n construcia de maini, n special construcia de motoare cu piston include cteva direcii importante care au devenit de fapt criterii de baz pentru proiectare: n primul rnd sporirea puterii litrice prin mrirea turaiei, ceea ce implic utilizarea unui numr mare de cilindri, cu alezaje mici, obinndu-se puteri mari ale

motoarelor la mase ct mai reduse ale motorului: de asemenea acest obiectiv se obine i prin utilizarea aliajelor uoare pe baz de aluminiu. O alt problem n construcia de motoare o constituie poluarea cu aze i produse ale arderii combustibililor. !n acest sens motorul proiectat satisface cerinele pentru care se reduce foarte mult poluarea cu aze nearse. "erina fiabilitii sporite trebuie corelat n mod judicios cu soluia constructiv care, de re ul, pare cea mai simpl de sit. "onsultnd documentaia te#nic oferit de firme de specialitate cu tradiie n domeniu s-au adoptat acele soluii constructive ce s-au dovedit utile te#nic i economic. $-a ncercat realizarea unui calcul de proiectare ct mai e%act, apelndu-se n acest sens la pro ramarea asistat de calculator. &e parcursul lucrrii majoritatea calculelor de verificare n care se impunea efectuarea unor operaii comple%e, n mod repetat, au fost simplificate prin implementarea unui pro ram de calcul. &ro ramul considerat accesibil i eficient este 'at#cad ())) &rofessional, foarte indicat n calcule in inereti. *iblio rafia a fost consultat din plin, fiind foarte util i n ceea ce privete redactarea proiectului. Motorul proiectat se vrea a fi unul cu utilitate pra ctic datorit consumului mic de combustibil i al costului de ntreinere redus. &oate fi utilizat n industria de automobile fiind recomandat pentru automobile de litraj mediu.

INTRODU !R!
Mecanis"ul "otor are rolul de a transfor"a "iscarea de translatie a pistonului o#tinuta prin arderea a"estecului car#urant$ in "iscarea de rotatie continua a ar#orelui cotit% &artile co"ponente ale "ecanis"ului "otor sunt' - or(ane fi)e ' #locul "otor$ chiuluasa$ cilindrii$ colectorul de ad"isie$ colectorul de evacuare$ se"icu*inetii la(arului palier% - or(ane "o#ile' pistonul$ se("entii$ #oltul pistonului$ #iela$ se"icu*inetii la(arului de #iela$ ar#orele cotit$ volantul$ a"orti*orul oscilatiilor Blocul Motor

!ste or(anul cel "ai "are si "ai (reu al "otorului% !ste e)ecutat prin turnare ce contine #locul cilindrilor si carterul superior% +locul "otor se e)ecuta prin turnare din fonta cenusie cand cilindrii sunt de"onta#ili sau din fonta aliata cand cilindrii sunt nede"onta#ili% Motoarele racite cu lichid au in #locul "otor canale pentru lichid de racire% Motoarele racite cu aer au #locul "otor ter"inat in niste aripioare% In carterul superior se (asesc la(are paliere in care se "ontea*a ar#orele cotit% ,a "otoarele care au ar#orele cu ca"e "ontat in carter$ #locul "otor este preva*ut cu la(are pentru ar#orele cu

ca"e% Cilindrii

Repre*inta spatiul de lucru in care se desfasoara ciclul "otor$ pistonul deplasandu-se in interiorul lui in "iscare rectilinie alternativa% ilindrii pot fi de"onta#ili sau nede"onta#ili $din care cei de"onta#ili sunt "ai utili*ati% ilindrii dupa "odul de racire pot fi u"e*i sau uscati% ei nede"onta#ili sunt intotdeauna u"e*i% .uprafata interioara se prelucrea*a prin hornuire% a"asile de cilindri se e)ecuta prin turnare din fonta aliata%Montarea cilindrilor in locul "otor se face prin presare% C iul!"!

.e e)ecuta prin turnare din alia/ de alu"iniu sau fonta aliata si se inchide cilindrul in partea lui superioara% !ste stra#atuta de "ai "ulte (auri pentru cilindrul de racire $ti/ele i"pin(atoare $supape si suru#uri%

In chiulasa se presea*a scaunele si (hidurile supapelor% .uprafata inferioara se prelucrea*a prin aschiere perfect plana% 0arnitura de chiulasa se "ontea*a intre chiulasa si #locul "otor% C!rt#rul in$#rior

!ste re*ervor pentru ulei% .e confectionea*a prin a"#utisare din ta#la de otel sau prin turnare din alia/ de alu"iniu% In partea inferioara are un #uson de (olire% .e "ontea*a de #locul "otor prin suru#uri%

uprins
onstructia si functionarea or(anelor "o#ile

Or(anele "o#ile sunt ur"atoarele' pistonul $se("entii$#oltul de piston$ #iela$ ar#orele cotit$volantul%

%i"tonul

onstructie si functionare Reali*ea*a fa*ele ciclului "otor$ el for"ea*a peretele interior care inchide ca"era de ardere% 1re rol in etansarea ca"erei de ardere i"preuna cu se("entii$ si de evacuare a caldurii% .e confectionea*a din alia/ de alu"iniu cu siliciu%Dura#ilitatea lui se poate "ari prin trata"ent ter"ic%&artile co"ponente ale pistonului sunt ur"atoarele'capul pistonului$*ona postse("enti$(aura pentru #olt$ "anta 2fusta $*ona de (hidare3% Intre piston si cilindru este un /oc pentru deplasarea lui li#era%&entru a nu se "ari /ocul$se folosesc solutii pentru "icsorarea /ocului pana la valoarea lui "ini"a% For"a pistonului este tronconica cu dia"etrul "ai "ic in cap% Te"peraturile de lucru sunt intre 400-500o in partea superioara si 650-250o in partea inferioara% In ti"pul lucrului pistonul va capata o for"a cilindrica% apul pistonului poate fi' plat$concav$ conve)$ conve) profilat$ concav profilat% Motoarele cu aprindere prin co"presie au ca"era de ardere prelun(ita in capul pistonului% For"a capului "ai depinde de raportul de co"pri"are$ for"a ca"erei de ardere$ po*itia supapelor% ,a unele pistoane$ ale*a/ul pentru #olti este decalat spre stan(a a)ei cilindrului$ in sens opus celei de rotatie a "otorului pentru reducerea cuplului de #asculare a pistonului si "icsorarea #atailor lui pe cilindru% orpul pistonului este preva*ut cu canale pentru se("entii de co"presie si de un(ere care au orificii pentru scur(erea uleiului in #aia de ulei% ,a "otorele in doi ti"pi pistoanele au doar doua canale pentru se("en-tii de co"presie$ fiindca un(erea se face prin a"estecul de #en*ina cu ulei% In aceste canale sunt fi)ate stifturi pentru a-i

po*itiona prin inter"ediul fantei lor si a nu le per"ite schi"#area po*itiei initiale fata de "ar(inile ferestrelor cilindrului care ar provoca ruperea lor% In (eneral$pistoanele se pot inlocui intre ele nu"ai pe aceeasi parte fiind "arcate cu 0 pentru stan(a si D pentru dreapta % S#&'#ntii

onstructie si functionare

.unt inele elastice cu rol de etansare si de ra*uire a surplusului de ulei de pe peretii cilindrului% !i se "ontea*a in canalele de piston si sunt de etansare si de un(ere%&entru a nu intra uleiul in ca"era de ardere$ se("entii sunt preva*uti cu orificii care corespund cu cele din piston% .e("entii trans"it caldura de la piston la cilindru% .unt confectionati din fonta aliata sau din ta#la de otel% .e("entii de un(ere au for"a de U cu fante de tip U% .e("entii de co"presie sunt doi la "otoarele pe #en*ina si trei la "otoarele diesel% .e("entul cel "ai apropiat de ca"era de ardere poarta nu"ele si de se("ent de foc $iar cel de un(ere se "ontea*a su# cei de co"presie$ in canalul preva*ut cu orificii pentru scur(erea uleiului raclat in carterul inferior%

,a unele "otoare$ pentru o #una etansare$ se("entii de un(ere sunt preva*uti cu arcuri e)pandoare% &entru ca se("entii sa poata fi "ontati in capetele pistonului sunt preva*uti cu taieturi nu"ite fante% a for"a$ pri"ul se("ent de foc$ este de o#icei dreptun(hiulara sau trape*oidala $al doilea cu sectiune tronconica $iar al treilea se("ent are o de(a/are in partea inferioara cu proprietati de ra*uire a uleiului% In scopul "aririi duritatii $se("entii de co"presie si in special cei de foc se cro"ea*a% ,a "onta/ se("entii se asea*a cu fantele decalate $iar pistonul cu se("entii se asa"#lea*a in cilindru cu a/utorul unui colier special% Boltul d# (i"ton

onstructie si functionare

Face le(atura intre piston si #iela fiind solicitat la incovoiere si fla"#a/% +oltul are for"a tu#ulara$cilindrica$confectionat din otel aliat sau otel car#on% I se aplica trata"ent de ce"entare si calire$ iar pentru a o#tine o suparfata neteda se rectifica% In acest "od suprafata e)terioara devine re*istent la u*are$ iar "ie*ul "oale si tenace$ re*istent la soc%Un(erea se face prin uleiul scapat din la(arul #ielei sau venit prin canalul din corpul #ielei% Modul de asa"#lare al #oltului cu #iela poate fi' fi) in u"erii
8

pistonului si li#er in #ucsa #ielei$ fi) in #iela si li#er in piston si flotant - li#er si in #iela si in piston % Montarea #oltului se face prin presare dupa o incal*ire unifor"a in instalatii speciale%&entru a nu se deplasa a)ial in ti"pul functionarii$ #oltul se asi(ura la capete cu doua si(urante su# for"a de se("ent de inel$"ai rar inel elastic$in capul #ielei sau cu pastile in cap din alia/ de alu"iniu sau ala"a%,a "otoare cu #oltul fi) in #iela $acesta se asi(ura cu suru#uri% 7ocul sau stran(erea la "otoare intre #olt si piston este de 0$0020$008 ""$ la cele fi)e in #iela de 0$02-0$08 ""%

Bi#l! onstructie si functionare

1si(ura le(atura cine"atica intre #oltul pistonului si ar#orele cotit$ astfel transfor"and "iscarea rectilinie - alternativa a pistonului in "iscare de rotatie a ar#orelui cotit% &artile co"ponente ale #ielei sunt' piciorul 2capul "ic3 in care se presea*a #ucsa de #ron* i"potriva u*urii$ corpul 2ti/a3 care are un profil de litera I pentru a "ari re*istenta la incovoiere$ capul2"are3 in
9

care sunt ase*ati se"icu*inetii$ capacul care este prins cu doua suru#uri pentru a-l putea "onta pe fusul "anetou a ar#orelui cotit% apul si se"icu*inetii sunt preva*uti cu pinteni pentru a i"piedica deplasarea lor% Montarea corecta se face cu a/utorul nu"arului de pe capul de capac% !ste confectionata din otel aliat sau otel car#on prin "atritare si"pla dupa ce i se aplica un trata"ent de calire si revenire% Datorita solicitarilor ter"odina"ice$ i se i"pune o conditie de ri(iditate deose-#ita% .tran(erea suru#urilor se face cu un "o"ent de 90-:0 N" la autoturis-"e si 660-620 N" la autoca"ioane% 7ocurile de "onta/ radiale sunt' intre #ucsa #ielei si #olt de 0$020$08 "" si intre fusul "aneton si se"icu*ineti este de 0$04-0$9 ""% .e"icu*inetii au un strat aplicat de antifrictiune pe #a*a de staniu$ plu"#$ alu"iniu$ cupru cu plu"# sau #ron* cu plu"#% Motoarele cu aprindere prin co"presie au cu*inetii #i"etalici cu carcasele din otel si "aterial de antifrictiune din #ron* cu plu"#% .e"icu*inetii "ontati in cap for"ea*a la(are de #iela % apul #ielei la "otoarele in doi ti"pi este nesectionat fiindca are la(arul de #iela su# for"a de rul"ent% Ar)or#l# cotit

onstructie si functionare

10

!l pri"este "iscarea rectilinie de la piston prin #iela si o transfor"a in "iscare de rotatie pe care o trans"ite apoi in e)terior% !ste cea "ai i"portanta si "ai scu"pa piesa a "otorului% &artile co"ponente ale ar#orelui cotit sunt ur"atoarele' capatul anterior$ canal pentru pana$ fusuri paliere$ cu*ineti$ fusuri "anetoane$ #rate "anetoane$ "ase de echili#rare$ capatul posterior$ flansa% &e capatul anterior se "ontea*a prin pene' pinionul de antrenare$ fulia po"pei de apa si la unele "otoare a"orti*orul de vi#ratii$ etansarea capacului de distri#utie care inchide pinionul conducator al distri#utiei pe ar#orele cotit$ i"potriva pierderilor de ulei$care se asi(ura prin deflector sau prin si"erin(% In partea posterioara pe flansa$ prin suru#uri$ se "ontea*a volantul ' capatul este (aurit pentru fi)area #ucsei sau rul"entului de spri/in al ar#orelui pri"ar al cutiei de vite*e% !tansarea i"potriva scur(erii uleiului este asi(urata prin si"erin( sau (arnitura de snur in capac special% In interior are canale de un(ere care corespund cu orificiile la(arelor paliere si "anetoane% Ma/oritatea ar#orilor au un sin(ur canal de-a lun(ul lor% 1r#orele cotit se confectionea*a din otel aliat prin for/are sau din fonta cu (rafit prin turnare% Dupa prelucrare fusurile se tratea*a ter"ic - calire si revenire dupa ce se rectifica pe "asini de rectificare % For"a ar#orelui cotit depinde de ' nu"arul si po*itia cilindrilor$ nu"arul fusurilor "anetoane si ordinea de functionare a "otorului% Nu"arul fusurilor paliere este e(al cu nu"arul cilindrilor plus unu% Fusurile sunt pe aceeasi a)a$ iar latirea este diferita% Nu"arul fusurilor "anetoane este e(al cu al cilindrilor% Fusul "aneton cu doua #rate "anetoane for"ea*a "anivela% Decalarea fusurilor "anetoane se face in functie de nu"arul lor% ,a "otoarele in patru ti"pi decalarea este de 680o% Ordinea de functionare este 6-4-8-2 la ielo$ Dacia 6460 si
11

;ol<s=a(en$ 6-2-8-4 la 1ro $ 6-8-4-2 la Olcit% ,a "otoarele cu 9 sau 8 cilindri ordinea este diferita de aceasta% 1r#orele cotit se echili#rea*a ca si contra(reutati puse in prelun(irea #ratelor de "anivela si a decalirii a "anivelelor% ;erificarea echili#rarii se face pe "asini speciale% ,a capatul anterior se "ontea*a a"orti*orul de vi#ratii care este de tip cu frecare si cu frictiune% !ste for"at dintr-un inel "etalic vulcani*at pe un ele"ent de cauciuc% ;i#ratiile ar#orelui sunt atenuate de ele"entul de cauciuc% .e folosesc si a"orti*oare cu frecare lichida si silicon% 1r#orele cotit se spri/ina pe #locul "otor pe la(are paliere% ,a(arele paliere pot fi cu cu*ineti sau cu rul"enti% ,a cele cu cu*ineti difera lati"ea$ cel "ai lat putand fi plasat lan(a pinionul de distri#utie$ la "i/loc sau lan(a volant% .e"icu*inetii se "ontea*a in la(arele din carter% .e"icu*inetii inferiori sunt preva*uti cu canale pentru depo*itarea uleiului de un(ere$nu"arul lor coincide cu cel al fusurilor paliere% 7ocul a)ial al ar#orelui in la(are de 0$6 "" se re(lea*a cu doua se"iinele plasate in la(arul palier principal% Nu"erotarea la(arelor se face incepand de la volant$iar capacele lor se "archea*a cu nu"arul respectiv de ordine% .e"icu*inetii au suportul din otel$ iar interiorul este placat cu alia/ de antifrictiuni$ iar la M1 din alia/ de #ron* cu plu"#% Vol!ntul

onstructie si functionare

12

1re for"a unui disc cu rol de in"a(a*inare a ener(iei cinetice in cursa pistoanelor pe care o reda pentru re(larea vite*ei un(hiulare a ar#orelui si atenuarea socurilor la turatie redusa$ usurarea pornirii% .e confectionea*a din fonta sau otel dup ace se prelucrea*a% &e circu"ferinta se "ontea*a prin presare coroana dintata care va fi antrenata de piciorul de"aratorului la pornire% .uprafata posterioara este prelucrata plan pentru a trans"ite "iscarea la discul a"#reia/ului% In partea centrala are orificii pentru suru#urile de fi)are pe flansa ar#orelui cotit% &e partea frontala sunt orificii pentru fi)area a"#reia/ului cu stifturile de (hidare% Unele volante au un lacas central de fi)are a rul"entului de spri/in pentru ar#orele pri"ar al cutiei de vite*e% &e volant se "archea*a repere a/utatoare de punere la punct a distri#utiei si aprinderii sau in/ectiei% Intretinerea si repararea defectiunilor

Intretinerea "ecanis"ului #iela - "anivela 1cest lucru se face prin operatii de control si verificare functionala cu" ar fi' ;erificarea pornirii usoare a "otorului% ;erificarea functionarii corecte la diferite turatii fara a avea #atai% +ataile in partea superioara a #locului este din cau*a u*urii pistoanelor si ca"asilor cilindrului care duc la scaderea co"presiei de ulei si consu" e)a(erat de co"#usti#il% Tot aici "ai sunt #atai ascutite infundate la pornirea "otorului$ care se atenuea*a dupa incal*irea "otorului$ si indica u*ura se("entilor%
13

+ataile din "i/loc indica u*ura #olturilor de piston si #ucselor de #iela care se aud la accelerari si decelerari #ruste sau la "ersul in (ol% +ataile in *ona inferioara a "otorului apar din cau*a u*urii la(arelor ce se vede prin scaderea presiunii uleiului de un(ere% .e pot depista torsionari si incovoieri ale #ielei din *(o"ote% onsecintele u*urii sunt' anali*area cilindrilor$ u*ura se("entilor si pistoanelor$ u*ura fusurilor "anetoane%

ontrolul fu"ului de evacuare' fu"ul al#astru indica un consu" "arit de ulei$ cel ne(ru - consu" "arit de co"#usti#il$ iar fu"ul al# indica un avans prea "ic sau prea "are la aprindere% ontrolul presiunii in cilindru cu co"preso"etrul sau co"preso(raful% Operatiunea de control a co"presiei consta in' incal*irea "otorului dupa ce se opreste si se de"ontea*a #u/iile$ racordarea conului aparatului in orificiul cilindrului$ actionarea "otorului cu de"aratorul$ pana la deplasarea "a)i"a a acului indicator$ descarcarea co"preso"etrului apasand supapa$ racordarea la cilindrii ur"atori% Deter"inarea starii tehnice a (rupului cilindru - piston - se("enti fara de"ontarea "otorului se face cu "asurarea cantitatii de (a*e arse scapate in carterul inferior$utili*area indicatorului de stare tehnica care "asoara scapa-rile de aer co"pri"at introdus in cilindru la presiune$dand astfel indicatii asupra (radului de u*are datorita neetansietatii (rupului cilindru - piston - se("enti$ supapelor sau (arniturilor de chiulasa% Ur"arirea depresiuni prin colectorul de ad"isie unde "otorul functionea*a la turatie "ai "are de relanti$cu a/utorul unui vacuo"etru$un co"utator de intrerupere a aprinderii partiale si un
14

ter"o"etru% 1stfel se pot vedea neetan-sietatile de la supape$#u/ii$(arnituri de chiulasa% Defecte in e)ploatarea "ecanis"ului #iela - "anivela 0riparea pistoanelor apare la supraincal*irea "otorului sau la frecarea uscata e)cesiva $ur"ata de dilatarea pistoanelor si #locarea lor% !ste precede-ta de *(o"ote caracteristice provocate de efortul #ielelor% In ca*ul opririi i"ediate a "otorului se poate evita (riparea $daca se toarna in cilindri ulei si se incearca rotirea ar#orelui cotit > daca nu se roteste sau se roteste (reu$ pistoanele sunt (ripate$ reparandu-se prin de"ontarea si inlocuirea pistonului (ripat si a se("entilor% ocsarea se("entilor este datorata supraincal*irii pistonului $scaparilor de (a*e datorita u*urii se("entilor si arderii uleiului ce se depune su# for"a de cala"ina in canale de se("enti% Din aceasta cau*a nu "ai asi(ura etansarea pistonului > ca ur"are au loc scapari de (a*e$iar fu"ul din esapa"ent este al#astru% &ornirea "otorului este (rea$ consu"ul de ulei si de co"#usti#il creste$iar co"presia la cilindru scade% uratarea se face la (rupul piston se("enti - #iela > se("entii se inlocuiesc $iar pistonul nu se de*asa"#lea*a de pe #iela% Ruperea se("entilor se datorea*a "aterialului necorespun*ator $ "ontarii incorecte$ u*urii sau supraincal*irii ce duce la detonatii% 1ceasta defectiune se constata prin co"presia "icsorata $avand ca ur"are pierderea etanseitatii si scaderea puterii "otorului 'apare un *(o"ot caracteristic la antrenarea ar#orelui cotit% Ruperea #oltului este de fapt ur"area u*urii "ari $a "aterialului sau a trata"entului necorespun*ator $precu" si (riparea pistonului% Ruperea #ol-tului poate produce avarii (rave $"otiv pentru care "otorul tre#uie oprit i"e-diat% Re"edierea consta in de"ontarea (rupului piston - #iela $schi"#area #oltului si a #ucsei #ielei $dupa care se "ontea*a la loc% Defiletarea partiala a suru#urilor de fi)are a capacului de #iela se deter"ina prin #atai in partea inferioara % .e re"edia*a prin de"ontarea #aii de ulei$ restran(erea suru#urilor% Totodata se verifica fi)area celorlalte suru#uri>
15

daca nu se inlatura la ti"p va duce la ruperea suru#urilor% Ruperea #ielei se produce din cau*a (riparii la(arului$topirea se"icu*inetilor$ /oc in la(ar $ ruperea #oltului $spar(erea pistonului % Re"edierea se face prin operatii dificile $care se e)ecuta in ateliere' se face o constatare a or(anelor deteriorate $#locul "otor i"punand repararea sau inlocuirea $iar (rupul piston - se("enti - #olt - #iela - cu*ineti se inlocuieste% 1r#orele cotit tre#uie controlat $iar fusul "aneton daca are culoarea schi"#ata $se inlocuieste%

0riparea sau topirea cu*inetilor din la(are are loc din cau*a un(erii insufici-ente $a u*urii "ari $a "aterialului de antifrictiune necorespun*ator$precu" si a supraincal*irii% .e poate preinta"pina daca se sesi*ea*a la ti"p *(o"otul specific sau indicatiile "ano"etrului de ulei% Re"edierea se face prin curati-rea resturilor de "aterial de antifrictiune si se inlocuieste cu*inetul% Ruperea ar#orelui cotit are ca si cau*e' u*area e)cesiva in la(are $solicitari la incovoiere sau rasucire $lipsa de un(ere "otiv pentru care se poate spar(e #lo-cul "otor$unul dintre cilindri sau toate (rupurile% Re"edierea se face prin inlocuirea or(anelor defecte% Repararea "ecanis"ului #iela - "anivela Inlocuirea pistoanelor se e)ecuta dupa de"ontarea chiulasei si curatirea de cala"ina depusa% &istoanele sunt scoase din cilindri i"preuna cu #iela dupa care se prinde capacul la loc cu a/utorul suru#urilor% .e de"ontea*a apoi se("entii si #oltul de piston% &istoanele care sunt curatate de cala"ina depusa se spala cu un solvent % au*ele u*urii pot fi' presiunea "are a se("entilor$cocsarea se("entilor si frecarea uscata a pistoanelor cu cilindrii $roda/ necorespun*ator al "otorului% &istoanele su# cota de reparatie $cu defor"ari sau rupturi ale pra(urilor dintre dintre se("enti $canalele se("etilor lar(ite$se inlocuiesc% Repararea #olturilor de piston se e)ecuta nu"ai la cele cu u*uri
16

"ici care pot fi cau*ate de frecari $supraincal*iri etc% ;erificarea se e)ecuta prin "asurarea #oltului $controland /ocurile ad"ise %1tunci cand cotele sunt depasite $se reconditionea*a sau se schi"#a% Rectificarea se face pe "asini de rectificat fara varfuri% Inlocuirea cu #olturi reconditionate se face tinand cont de treptele de reparatie $cand se inlocuiesc si pistoanele se ale*ea*a $iar la inlocuirea #ielelor se presea*a #ucse noi% .e inlocuiesc #olturile u*ate cu pra(uri sau i"pri"ari fisurate% .i(urantele #olturilor se inlocuiesc deoarece isi pierd elasticitatea% Inlocuirea se("entilor se face de cate ori se de"ontea*a "otorul% De ase"e-nea se inlocuiesc la u*area e)cesiva ceea ce se constata prin "asurarea fantei si a /ocului in canalele pistonului% au*ele u*urii sunt frecarile$ ero*iunile$ "onta/ul necorespun*ator $cocsarea% Re"edierea se face prin inlocuirea unui alt set de se("enti noi$la cota no"inala sau de reparatie% Repararea #ielei se face dupa o curatare cu un solvent% Defectiunile pot fi' incovoierea ti/ei $"icsorarea distantei dintre a)ele piciorului si capul #ielei$ u*area #ucsei si locasurilor ei% U*area cu*inetilor si locasurilor$ u*area capu-lui $u*area suru#urilor% Incovoierea si torsionarea se repara astfel' -#iela defor"ata se indepartea*a in ca*ul incovoierii -"icsorarea distantei dintre cap si picior se reface prin ale*area locasurilor si "ontarea #ucsei de #iela si a cu*inetilor > daca distanta este prea "are$#iela se schi"#a% +ucsa de #iela se repara astfel' -#ucsa se schi"#a si se ale*ea*a la treapta de reparatie -lacasurile #ielei u*ate se ale*ea*a si se pun alte #ucse u*inetii u*ati se schi"#a% U*ura locasului se ale*ea*a si se "ontea*a se"icu*inetii care se alesea*a dupa aceasta%

17

.uru#urile deteriorate se inlocuiesc cu altele noi% Inlocuirea #ielei se face in ca*ul in care aceasta ar avea fisuri $rupturi $ distan-ta "are intre cap si picior$lati"ea capului su# li"ita $ale*a/ la #ucse depasit% Repararea ar#orelui cotit% Defectiunile pot fi' incovoiri$torsiuni$u*uri$"odi-ficarea lun(i"ii fusurilor $#ataie frontala a flansei de prindere a volantului% ?(arieturile de pe suprafata fusurilor si filetelor se inlatura cu piatra a#ra*iva fina% Incovoierea se verifica pe o placa de control cu un ceas co"parator % Deter"inarea avalitatii si conicitatii fusurilor se face cu "icro"etru % Incovoierea si rasucirea se inlatura prin indreptarea ar#orelui la rece cu o presa hidraulica% U*area fusurilor este cau*ata de actiunea fortelor centrifu(e $frecarea cu suprafetele cu*inetilor$i"puritati in ulei% Fusurile "anetoane au u*ura "ai "are fata de cele paliere% Re"edierea se face prin rectificare pe "asini de rectificat la treapta corespun*atoare% Rectificarea finala este de finisare dupa ce se lustruieste cu pasta de rodat% Orificiile de un(ere se tesesc la "ar(ine$canalele se spala si se sulfa cu aer co"pri"at% Dupa aceste operatii se verifica rectificarile $iar in final se fac echili#rarea dina"ica a ar#orelui cotit si echili#rarea statica i"preuna cu volantul si a"#reia/ul% and rectificarea a atins cota "a)i"a$ se reconditionnea*a prin "a/orarea dia"etrului fusurilor% analul de pana u*at se incarca cu sudura si se fre*ea*a% ,ocasul #ucsei ar#orelui pri"ar se reconditionea*a prin "ontarea altuia cu dia"etru e)terior "a/orat% .e poate re"edia si prin utili*area unui rul"ent cu dia"etrul e)terior "a/o-rat prin cra"are dura% Filetele u*ate se refac la trepte de reparatie%

18

+ataia frontala a flansei se inlatura o data cu indreptarea ar#orelui% Inlocuirea se"icu*inetilor ar#orelui se face in "o"entul in care "otorul este de"ontat% ,a paliere $"asurarea se face cu "icro"etru sau co"parator $iar cu*inetii se "ontea*a cu capacele respective% .e"icu*inetii se inlocuiesc cu altii noi cu dia"etru rectificat al fusurilor% 1ces-tia se "ontea*a in locasuri $se asea*a ar#orele si se stran( capacele pentru verificarea respectarii /ocurilor de "onta/ si a suprafetei de contact a fusuri-lor cu se"icu*inetii% Nu"ai dupa aceasta pro#a se finali*ea*a "onta/ul$ suru-#urile capacelor de la la(arele paliere stran(andu-se% Inlocuirea se"icu*inetilor se face atunci cand nu "ai corespund treptelor de reparatie $suprafata interioara este deteriorate sau proe"inentele de fi)are in locas sunt distruse ca ur"are a rotirii in la(ar% 'otorul este sursa de ener ie necesar deplasrii autovehiculelor%

Functionarea "ecanis"ului "otor'

19

'ecanismul biel-manivel l constituie biela i arborele, care transform micarea rectilinie a pistonului n micare de rotaie a arborelui motor. 'otorul pornete cu ajutorul c#eii de contact, care acioneaz un contact electric ce include circuitul de aprindere a bujiilor, demarorul are rolul de a an rena coroana dinat a volantului care pune n micare arborele motor. iclul "otor cu aprindere prin sc@nteie An patru ti"pi este' ad"isia$ compresia, aprinderea i evacuarea. 6% Admisia + pistonul se deplaseaz n jos i se absoarbe o cantitate de amestec carburant format din aer i benzin. 2% Compresia + pistonul se deplaseaz n sus, amestecul carburant este comprimat n ca"era de co"presie a cilindrului% 4% Aprinderea + bujia produce scnteie i astfel se
20

aprinde amestecul carburant, prin aprinderea amestecului carburant crete temperatura i presiunea azelor rezultate din ardere, apsnd pe piston. &istonul este obli at s se deplaseze i astfel s realizeze cursa activ. 8% Evacuarea + la deplasarea pistonului, azele arse sunt lsate s ias n atmosfer prin supapa de evacuare, dup care toi timpii de mai sus se repet.

,mestecul carburant este asi urat de carburator, care pulverizeaz combustibil i realizeaz dozajul necesar pentru o bun funcionare a motorului. ,mestecul carburant ajun e n cilindru prin aleria de aspiraie i se aprinde de la scnteia produs de bujie.

21

-up modul de aprindere a amestecului aercombustibil e%ist motoare cu aprindere prin scnteie .',$/ i motoare cu aprindere prin co"presie 2M1 $ "otoare Diesel3% 0a motoarele cu aprindere prin compresie aerul este puternic comprimat, combustibilul este introdus n cilindru, fiind injectat la sfritul cursei de comprimare, el se aprinde atunci cnd vine An contact cu aerul care a a/uns la te"peratura de autoaprindere a co"#usti#ilului% 0a motoarele n patru timpi, ciclul de funcionare se realizeaz n patru curse simple ale pistonului, deci n dou rotaii ale arborelui cotit. 0a motoarele n doi timpi, ciclul de funcionare se realizeaz n dou curse simple ale pistonului, adic, ntr-o rotaie complet a arborelui cotit. ,rborele cotit realizeaz ciclul de funcionare al unui motor n patru timpi n dou rotaii complete. ,a "otoarele cu aprindere prin co"presie 2M1 3 cei patru ti"pi ai ciclului "otor sunt' - ad"isia$
22

- co"presia$ - injecia, arderea i destinderea, - evacuarea% Bn ti"pul co"presiei supapele de ad"isie i evacuare sunt ambele desc#ise. 1vacuarea azelor arse se realizeaz liber, datorit diferenei de presiune din cilindru i mediul e%terior, de ctre piston, care, mpin e n e%terior azele arse. "#iulasa reprezint piesa care nc#ide cilindrii motorului la captul cel mai ndeprtat de a%a arborelui cotit. $trn erea insuficient a acesteia, care constituie o cauz a arderii ei, poate avea loc la montarea unui motor nou. 'ecanismul de distribuie 'ecanismul de distribuie asi ur desc#iderea i nc#iderea supapelor de admisie i evacuare, precum i evacuarea azelor rezultate din ardere. !n funcie de tipul motorului distribuia se clasific n: - distribuie pentru motoare n patru timpi2 - distribuie pentru motoare An doi ti"pi% !n funcie de poziia supapelor, mecanismele de distribuie sunt: - cu supape n cap, unde supapele sunt montate n c#iulas2 - sistemul mi%t, supapele fiind montate n bloc i n c#iulas. &rin comanda distribuiei se transmite micarea de la arborele cotit la arborele cu came. -istribuia se realizeaz prin intermediul unor roi dinate, unui lan sau unei curele dinate. 3zura ine al a camelor de la arborele cu came duce la funcionarea nere ulat a motorului. 4nstalaia de alimentare a motorului 4nstalaia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin scnteie .',$/ este ansamblul or anelor care servesc la alimentarea motorului cu amestec carburant format din
23

benzin i aer, avnd compoziia i cantitatea necesar re imului de funcionare. &rile componente ale carburatorului sunt: - ca"era de nivel constant> - ca"era de a"estec> - difu*orul> - /iclorul> - clapeta de ad"isie% Rolul car#uratorului este de a reali*a a"estecul carburant. 0a motoarele cu aprindere prin scnteie, instalaia de alimentare cu injecie de benzin este de tip monopunct sau multipunct. 4nstalaia de rcire 4nstalaia de rcire asi ur meninerea unui re im termic normal de funcionare a pieselor motorului pentru economicitatea i si urana n e%ploatare a motorului. !n funcie de natura a entului de rcire e%ist instalaii de rcire cu lic#id i instalaii de rcire cu aer. 4nstalaia de rcire cu lic#id are ca pri componente: - po"pa de ap2 - ventilatorul> - radiatorul> - ter"ostatul% &ompa de ap .pompa centrifu / este antrenat de ctre arborele cotit printr-o curea trapezoidal. Termostatul are rol de a conduce lic#idul de rcire spre radiator sau spre pomp, de a re la i a pstra temperatura acestuia ntre limitele necesare, prin desc#iderea i nc#iderea circuitului de rcire. *locarea termostatului n poziia desc#is duce la scderea temperaturii lic#idului de rcire, avnd ca efecte: - scderea puterii "otorului> - consum mrit de carburant2 - uzura prematur a motorului. 5uperea sau slbirea curelei de ventilator, blocarea termostatului n poziia nc#is, nfundarea sau spar erea radiatorului precum i pierderea de lic#id de rcire conduc la supranclzirea motorului. 5adiatorul are rol de a dispersa apa supranclzit venit de la motor pentru a fi
24

rcit de ctre ventilator. 4nstalaia de un ere 4nstalaia de un ere are rolul de a asi ura un erea pieselor n micare, pentru a reduce frecarea i a preveni u*ura "otorului%

0a motoarele de automobile un erea se realizeaz prin stropire, uleiul fiind mprocat de ctre arborele cotit, care prin micarea lui de rotaie, barboteaz uleiul din carterul inferior. $cderea nivelului uleiului sub cota minim duce la un erea insuficient a componentelor motorului i ca urmare a frecrii mari, se produce supranclzirea motorului. 4nstalaia de un ere are ca pri componente: - po"pa de ulei> - filtrul de ulei> - radiatorul de ulei% &ompa de ulei este antrenat de arborele cu came, prin intermediul pinionului de pe arborele ruptorului distribuitor.6iltrarea uleiului de la motor se realizeaz printrun filtru de #rtie le at n serie la circuitul de un ere. &entru instalaia de un ere a motoarele automobilelor se
25

folosesc uleiuri minerale sau sintetice.

4nstalaia de aprindere 4nstalaia de aprindere are rol de a produce scntei electrice n camera de ardere pentru a aprinde a"estecul car#urant% 1%ist trei tipuri de instalaii de aprindere: - electronice> - electrostatice> - cu #aterie de acu"ulatoare% 4nstalaia de aprindere este format din dou circuite: - circuit de joas tensiune + este alctuit din bateria de acumulatoare, contactul, nfurarea primar a bobinei de inducie cu rezisten adiional, ruptorul, condensatorul, conductorul de joas tensiune i indicatorul de curent2 - circuit de nalt tensiune + este alctuit din nfurarea secundar a bobinei de inducie, distribuitorul, bujiile, conductorii de nalt tensiune. 4nstalaiile de aprindere electronice micoreaz consumul de carburant, datorit arderilor complete ale amestecului car#urant%

BIBLIOGRAFIE

26

RADU GAIGINSCHI, GELU MOVILEANU

MOTOARE CU ARDERE INTERN - CALCULUL TERMIC Editura Spanda Iai -2000

5,-3 7,4748$"94, 791O5791 :;T51,83

MOTOARE CU ARDERE INTERN - CONSTRUCIE I CALCUL Editura Gh. Asachi Iai -1995

World wide web

27