Specializarea Informatic Economic

Rolul reelelor de calculatoare n afacerile secolului XXI

Proiecte Economice

Coordonator:
Prof.univ.dr. Ana Grama

Student:
Stavr Mdlina-Mihaela

2014

Capitolul I
I.Introducere
Aparitia i extinderea utilizrii microprocesoarelor n calculatoarele personaleprofesionale (PC) a permis ca acestea s fie, n mod practic, la ndemna fiecrui
utilizator, care poate astfel s utilizeze direct i imediat software-ul de care are nevoie,
precum i s-i gestioneze aplicaiile dup dorin. Totui, aceste calculatoare
personale, independedente, neconectate ntre ele ofer acces direct numai la datele
aflate local adic pe calculatorul respectiv. Reelele de calculatoare personale (LAN Local Area Network ) reprezint o alternativ atrgtoare fa de modurile de
prelucrare a datelor cu calculatoare independente sau cu reele centralizate.
Rspndirea i extinderea cu repeziciune a reelelor de calculatoare a facut ca
prelucrarea electronic a datelor s ocupe un loc important n toate domeniile vieii.
Reeaua de calculatoare(network )reprezint un ansamblu de calculatoare
interconectate ntre ele prin intermediul unor medii de comunicaie( cablu coaxial,
cablu torsadat, fibr optic, linii telefonice, wireless, satelit ) n vederea utilizrii n
comun a resurselor hardware i software puse la dispoziie pe calculatoarele din
reea.1
I.1 Motivarea temei
Tema licenei mele este denumit Rolul reelelor de calculatoare n afacerile secolului XXI
i este rezultatul curiozitii mele i al unei provocri .
Motivul alegerii acestei teme deriv din dorina de documentare n legtur cu acest
subiect,deoarece consider ca este unul extrem de important,att la nivelul unei companii mari
care nu poate sa funcioneze fr astfel de tehnologie, ct i la nivel de companie mic unde
reeaua joac un rol important, fiecare angajat trebuie sa aibe cte un calculator pentru a evita
ncurcarea fiierelor si a programelor dac se lucreaz la un singur PC.
O data cu extinderea domeniilor de aplicare a calculatoarelor,a crescut i numrul
utilizatorilor ce doreau s fac schimb de date sau s prelucreze informaiile comune.
De exemplu,zeci de angajai ai unei ntreprinderi lucreaz mpreun la elaborarea
bugetului,fiecare din ei fiind responsabil de un anumit compartiment.n cadrul unei companii
de transporturi aeriene biletele la una i aceeai curs pot fi vndute de mai muli ageni,care
se afl n orae diferite.

http://www.bcucluj.ro/re/curs/retele.html

Pentru a soluiona astfel de problem,au fost elaborate mijloace tehnice care permit
calculatoarelor s comunice ntre ele.
I.2 Importana i scopul reelelor de calculatoare
Retelele permit accesarea unor baze informaionale cu localizri geografice diverse i
constituie un mediu de comunicare ntre persoanele aflate la distan. ntr-o instituie / firma
cu mai multe compartimente, instalarea unei reele faciliteaz schimbul i corelarea
informaiilor (ntre diverse departamente sau n cadrul aceluiai departament).
Reelele asigur partajarea resurselor de calcul fizice si logice, astfel nct programele,
echipamentele i mai ales datele sa fie disponibile pentru orice utilizator conectat la reea,
indiferent de localizarea lui. Aceast facilitate este foarte important n cadrul unei firme
fiindc permite, de exemplu, mai multor persoane aflate n puncte geografice diferite, s
ntocmeasc mpreuna un raport. O schimbare efectuat de un angajat ntr-un document poate
fi vizibil instantaneu i celorlalti angajai. Astfel, colaborarea dintre grupuri de oameni aflai
la distan devine foarte simpl. Un utilizator cu orice localizare geografic (acoperit de
reea) poate utiliza datele ca i cnd ar fi locale. Aceasta caracteristic atinge scopul formulat
plastic, de "distrugere a tiraniei geografice".
Folosirea reelelor de calculatoare, n raport cu sistemele mari de calcul, are un cost redus sistemele mari de calcul sunt cam de 10 ori mai rapide dect calculatoarele personale dar
cost de aproximativ 1000 de ori mai mult. Astfel, a aprut un model de reea n care fiecare
utilizator s poat dispune de un calculator personal iar datele de reea s fie pstrate pe unul
sau mai multe servere partajate (folosite n comun). Modelul se numete client-server iar
utilizatorii si sunt numii clieni. Se poate spune c pe masina client se desfsoar procesul
client, care lanseaz o cerere pe masina server (de care este legat). Mesajul "cerere" este
prelucrat de procesul server, de pe masina server, iar rspunsul este furnizat procesului
client, sub forma unui mesaj de rspuns. Uzual, numrul de clienti este mare iar numrul de
servere este mic. Din punct de vedere soft, modelul client-server presupune existena unui
program "server" care accept si rezolv cereri de la diverse procese / programe "client"
(acestea se execut pe pot executa pe alte masini dect procesul server).
Reelele asigur o fiabilitate mare prin accesul la mai multe echipamente de stocare
alternative (de exemplu, fisierele pot fi copiate pe dou sau trei calculatoare astfel nct, dac
unul din ele nu este disponibil, s fie utilizate copiile fisierelor). Dac un procesor se
defecteaz, sarcina sa poate fi preluat de celelalte, astfel nct activitatea s nu fie ntrerupt
ci dus la bun sfrsit, chiar dac cu performante reduse. Acest lucru este esential pentru
activitti strategice din domeniile militar, bancar, controlul traficului aerian, siguranta
reactoarelor nucleare etc.
O retea de calculatoare poate s se dezvolte n etape succesive, prin adugare de noi
procesoare: pe msur ce se face simtit aceast necesitate, se pot introduce noi calculatoare
server sau client. Prin comparatie, performantele sistemelor de calcul mari, centralizate, nu se
pot mbuntti dect prin nlocuirea cu un sistem mai mare, operatie care produce neplceri
utilizatorilor si implic costuri mari.
Se poate concluziona c utilizarea retelelor de calculatoare de ctre institutii si firme, n locul
sistemelor de calcul mari care s foloseasc terminale (rspndite n anii '70 si la nceputul
anilor '80), este motivat economic si tehnologic. Reelele de calculatoare personale au
3

devenit populare n anii '80, n momentul n care dezvoltarea lor tehnologic le-a fcut foarte
avantajoase sub aspectul raportului pre/performan.2

I.3 Definirea termenilor cheie

ROL- Atribuie, sarcin care i revine cuiva n cadrul unei aciuni, misiune n contextul nostru
rolul se refer la atribuia pe care o are reeaua ntr-o entitate .
REE- Ansamblu format din mai multe sisteme de linii care se ntretaie ntre ele; ansamblu

de obiecte aflate n punctele de ntretiere ale acestor linii.

CALCULATR- Ansamblu de sisteme mecanice, electromagnetice i electronice programabil

pentru prelucrarea datelor; ordinator, computer.

AFCERE- Tranzacie financiar, comercial sau industrial, bazat de obicei pe specul sau

pe speculaii.

Reeaua de calculatoare -reprezint o colecie de echipamente hardware,software i

componente de transmisie care la un loc permite aplicaiilor de staii aflate n amplasamente
diferite s comunice ntre ele.

Sistem de calcul- este un ansamblu de component hardware(dispozitive)i component

software(sistem de operare i programe specializate) ce ofer servicii utilizatorului pentru
coordonarea i controlul executrii operaiilor prin intermediul programelor.3

Provider-reprezint frunizorii de servicii Internet care sunt firme sau organizaii care ofer
conexiune i acces la internet si servicii. Deseori ei sunt numii "ISP", iniialele
denumirii Internet Service Provider.
Accesul fizic la Internet poate fi prin linie de telefon comutata (dial-up), acces prin linie
nchiriat, linie de telefon ISDN, linie de telefon ADSL, cablu (de TV), radio, sistemul de
telefonie mobil GSM, sistemul de telefonie mobil UMTS, satelit .a.4

I.4 Evoluia reelelor de calculatoare

n ultimele dou decenii am asistat la o evoluie spectaculoas a reelelor de calculatoare,
acest lucru determinnd dezvoltarea unor noi tehnologii de reea care sa poat oferi viteze din
ce in ce mai ridicate,precum i performane crescute de calitate a serviciilor.
2

http://www.scritub.com/stiinta/informatica/hardware/Avantajele-utilizarii-retelelo1711921417.php
http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/1.1_files/text.htm
4
http://ro.wikipedia.org/wiki/Furnizor_de_servicii_Internet
3

A fost parcurs o cale lung de la proiectul de cercetare ce urmrea conectarea unor baze
militare americane printr-o legtur de date i casa IP din San Jose, o cas n care fiecare mic
dispozitiv casnic, de la aragaz i frigider pn la televizor, pot fi controlate uor la distan
printr-o interfa web. Odat cu trecerea timpului aria de folosire a reelelor s-a extins treptat,
transformndu-se dintr-un subiect de speculaii i romane SF n anii '70 i '80 ntr-o realitate
cotidian. Zilnic folosim telefonia mobil, fr s ne gndim c este o reea de date n spatele
acestui serviciu.Televiziunea a fost regndit pentru a folosi avantajele noilor tehnologii din
reelele de calculatoare, astfel c multe ri au un serviciu de televiziune integral digital.
Jocurile de calculator au schimbat modul de folosire a timpului liber la nceputul anilor '90,
iar reelele de calculatoare au transformat jocurile de reea ntr-una dintre cele mai populare
forme de petrecere a timpului liber.5
I.5 Componentele unei reea de calculator ntr -o societate
Reeaua de calculatoare reprezint un ansamblu de calculatoare interconectateprin
intermediul unor medii de comunicaie, asigurndu-se n.. acest fel utilizarea n comun de
ctre un numar mare de utilizatori a tuturor resurselor fizice(hardware), logice (software i
aplicaii de baz) i informaionale (baze de date) de care dispune ansamblul de calculatoare
conectate.6
O plac de reea ~ este o pies electronic proiectat pentru a permite calculatoarelor s se
conecteze la o reea de calculatoare.
Rolul plcii de reea este urmtorul:
- pregtete datele din calculator pentru a fi transmise prin cablu de reea
- transmite datele ctre un alt calculator
- recepioneaz datele primite prin cablu i le transform n octei
- controleaz fluxul de date ntre calculator i cablu de date

Cabluri de reea
Reelele actuale sunt conectate prin fire sau cabluri. Acestea acioneaz ca mediu fizic de
transmisie n reea. Rolul lor este de a tranporta semnalele ntre calculatoare.Cablurile
folosite pentru realizarea reelelor sunt: coaxial, torsadat, fibra optic.

Hub (Cutia central a reelei) sau concentrator

Hub-urile permit computerelor dintr-o reea s comunice. Fiecare computer se conecteaz la
hub printr-un cablu Ethernet, iar informaiile trimise de la un computer la altul trec prin hub.
5

http://www.kulituranauka.com/wp-content/uploads/2012/02/capit11.pdf
***Analizarea reelelor de calculatoare(LAN) Material de nvare,Proiect cofinanat din Fondul Social
European n cadrul POS DRU 2007-2013,Bucureti
6

Un hub nu poate s identifice destinaia surs , de aceea trimite informaiile tuturor

computerelor conectate la acesta, inclusiv celui care le-a trimis.
Hub-ul trimite i primete informaii, dar nu poate efectua ambele activiti simultan.
Punile
Puntea sau bridge-ul este dispozitivul de interconectare ce poate lua decizii logice, este
echipamentul de reea care lucreaz pe subnivelul MAC al modelului OSI i mai este denumit
releu de nivel 2(Layer 2 Relay). Punile sunt folosite i la interconectarea a grupuri de
calculatoare ce difer prin protocolul folosit. Mecanisme ce fac din punte un dispozitiv de
interconectare "inteligent" sunt:
- ncapsularea datelor la nivel legtur de date;
- folosirea unei scheme de adresare pentru livrarea datelor.
O punte ce primete cadre de date le retransmite reelelor interconectate pe baza unor
algoritmi de expediere (forwarding) selectai de productor (dirijare explicit, filtrare de
adrese etc.).
Switch
Un switch de reea este un dispozitiv care realizeaz conexiunea diferitelor segmente de reea
pe baza adreselor MAC.
Adresa MAC (Media Access Control) este un numr ntreg pe 6 octei (48 bii) pe reelele
Token-ring sau Ethernet folosit la identificarea unui calculator ntr-o reea local.
Router (repartitor)
Routerul sau echipamentul de dirijare a pachetelor este un echipament de comunicaie de
nivel reea (layer 3 device). Acesta utilizeaz algoritmi specifici de deducere a cii optime de
transfer a datelor ntr-o reea de arie larg, avnd ci redundante.
Un router folosit pentru conectarea unui LAN n WAN, la nivelul cruia se aplic o anumit
politic de securiate, se numete i echipament de tip zid de protecie(firewall).
Modem
Modemul este un dispozitiv de comunicaie care permite unui calculator s transmit
informaii pe linii telefonice standard. Rolul modemului este de a converti semnalele digitale
n semnale analogice i invers. Modemurile emitoare combin (moduleaz) semnalele
digitale ale unui calculator cu purttoarea (un semnal de frecven constant) pe o linie
telefonic.

Transceiver este un dispozitiv care conecteaz calculatorul n reea.

Denumirea..acestui..dispozitiv..deriv..din..TRANSmitter/reCEIVER (emitor/receptor);
6

deci este un dispozitiv care transmite i recepioneaz semnale.

Un transceiver este utilizat pentru conectarea unui anumit echipament dintr-o reea local
(calculator, router s.a.) la mediul de transmisie (cablu UTP, coaxial, optic etc.), prin
intermediul unor interfee AUI (Attachment Unit interface) sau MII (Media Independent
Interface). Transceiverul este un dispozitiv multiport care conine etaje de amplificare i
convertoare de semnal ( de exemplu, semnalul electric poate fi convertit n und luminoas i
invers folosind diode LASER i fotodiode).

Terminator este un rezistor folosit la fiecare capt al unui cablu Etheret pentru a evita
reflectarea semnalelor napoi pe cablu si generarea unor erori.
Terminatorul se instaleaz la primul i ultimul calculator din reea.
Terminatorul BNC ncheie fiecare capt al unui cablu de magistral pentru a absorbi
semnalele parazite.
O reea magistral nu poate funciona fr terminatoare BNC

Conectorul este un dispozitiv ce realizeaz conexiunea ntre cablu i calculator.

Pentru cablurile coaxiale se folosesc conectori de tip BNC, BNC (mufa) sau BNCT
Conectorii RJ- 45(Registered Jack 45) sunt de tip mam i tat.
Introducerea cablului n aceti conectori se realizeaz cu unelte speciale i trebuie respectate
conveniile de poziionare i culoare.
Convenii de numerotare: Numerotarea ncepe de la pinul din stnga-numrul 1, iar n
dreapta este pinul numrul 8.
n comunicarea datelor intervin 4 pini astfel:
- 1 TD + (Transmission Data +)
- 2 TD - (Transmission Data -)
- 3 RD + (Received Data +)
- 6 RD - (Received Data -)
Culorile firelor:
Fiecare pereche are o culoare specific:portocaliu, verde, albastru i maro.
n fiecare pereche, un fir va avea culoarea perechii, iar cellalt va avea drept culoare o
combinaie ntre alb i culoarea perechii. Astfel se obin 8 culori: alb-portocaliu, portocaliu,
alb-verde, verde, alb-albastru, albastru, alb-maro i maro.
Perechile active sunt perechile de culoare portocalie i verde.
7

Regul general:
- pinului pozitiv (TD+/RD+) i se asociaz o culoare combinat (alb-verde/alb-portocaliu)
- pinului negativ i se asociaz culoare pur (verde/portocaliu)

I.6 Clasificarea reelelor, avantaje i dezavantaje

Termenul de reea de calculatoare este adesea folosit pentru a sublinia noiunea de
conectivitate, i nu pe cea de calculator, pentru c multe dintre tehnologiile tratate n crile de
reele nu se refer doar la PC-uri sau la mainframe-uri, ci la un mediu mult mai general ce
include agende electronice, imprimante, dar i telefoane sau televizoare. Totui, datorit
multitudinii de soluii disponibile, precum i datorit libertii de alegere oferite utilizatorilor,
reelele de PC-uri sunt cel mai adesea referite prin termenul de reele de calculatoare.
Numrul mare de productori de soluii de reea precum i complexitatea domeniului au
generat un volum foarte mare de clasificri ale reelelor de calculatoare. Cu toate acestea
exist trei criterii ce se regsesc n toate prezentrile reelelor de calculatoare: tehnologia de
transmisie folosit, modul de acces la mediu i dimensiunea reelei.
Din punct de vedere al tehnologiei folosite, se deosebesc dou mari categorii: reele cu
difuzare i reele punct-la-punct. Prima categorie, cea a reelelor bazate pe difuzare, are drept
principal caracteristic asigurarea unui mediu comun la care s aib acces toate dispozitivele
din reea. Acest mediu comun se traduce prin constrngerea ca oricare dintre mesajele trimise
de un membru al acesui tip de reea s poat fi recepionat de toi ceilali membri din reea.
Astfel, implementarea unei reele bazate pe difuzare presupune i asigurarea unui mecanism
de identificare att a celui ce a trimis, ct i a destinatarului. n plus, acest tip de reea,
trimind mesajul tuturor membrilor din reea, va fora fiecare staie s recepioneze mesajul i
apoi s decid dac respectivul mesaj i este sau nu destinat. Asta nseamn consum de band
i de resurse interne. Cu toate acestea, soluiile bazate pe reelele cu difuzare sunt foarte
adesea mult mai uor de implementat, acest lucru explicnd popularitatea lor. Pentru a pune
ntr-o perspectiv mai larg eficiena comunicrii prin difuzare trebuie s observm c multe
dintre interaciunile noastre cotidiene au la baz forme de comunicare cu difuzare. Astfel,
cnd comunicm cu un grup de oameni folosim nume pentru a defini cui adresm mesajele,
acest lucru nempiedicndu-i pe cei din jur s aud mesajul.
Un alt avantaj semnificativ al reelelor cu difuzare este posibilitatea trimiterii mesajelor ctre
toi membrii reelei sau numai ctre un grup de membri, aceste tipuri de comunicare fiind
definite de mecanismul de adresare. Forme ale acestor tipuri de comunicare pot fi ntlnite nu
numai n lumea calculatoarelor, ci i n jurul nostru. De exemplu, anuurile fcute ntr-o gar,
cum ar fi:``Trenul accelerat 1415, n direcia Iai pleac peste 5 minute'' nu sunt adresate
tuturor celor ce le aud, ci doar pasagerilor respectivului tren. Tot n gar pot fi ntlnite i
mesaje adresate tuturor persoanelor, de exemplu: ``Fumatul intezis!''.
Reelele de tip punct-la-punct sunt alctuite din perechi de maini care comunic ntre ele. Un
exemplu l constituie o firm care are dou locaii conectate ntre ele prin fibr optic (direct,
nu prin intermediul unui provider).
Accesul la mediu se refer la un set de reguli pentru a permite accesul tuturor staiilor la
mediul comun. Imaginai-v o or cu nite elevi de clasa I: cnd nvtoarea ntreab ceva,
toi se agit cu minile n sus s rspund, ns nu poate rspunde dect un singur elev odat.
Trebuie gsit o metod de a acorda fiecrui elev un pic de timp n care s rspund, sau,
revenind la reelele noastre, de a aloca fiecrei staii o cuant de timp n care s transmit.
8

Aceast alocare poate fi de 3 tipuri: alocare static (TDMA, FDMA), dinamic (Token
Ring/Bus), aleatoare (CSMA,CSMA/CD).
n cazul alocrii statice, fiecrei staii sau fiecrui modul i se aloc o cuant de timp (n cazul
TDMA - Time Division Multiple Access) sau o band de frecven (FDMA - Frequency
Division Multiple Access). Aceast alocare este static, n sensul c dac jumtate din staii
nu transmit, cuantele alocate lor nu sunt reutilizate. n cazul alocrii dinamice, se aloc pe
rnd o cuant de timp staiilor care vor s transmit. De exemplu, n cazul tehnologiilor de tip
TokenPassing, exist o secven de bii, un mesaj de fapt, numit jeton. Acest jeton permite
staiei care l deine s transmit ce vrea. Dup ce a terminat de transmis, d drumul la jeton
care se "plimb" pe reea pn ajunge la urmtoarea staie. Dac aceasta are ceva de transmis,
ia jetonul; dac nu, nu l cedeaz i jetonul merge mai departe la urmtoarea staie. Cnd
ajunge la o staie care are de transmis, jetonul este preluat de acea staie, dup care se ncepe
transmisia. n cazul alocrii aleatoare, fiecare staie procedeaz astfel: ascult s vad dac nu
cumva alt staie transmite n acel moment. Dac da, ateapt pn cnd nu mai transmite
nimeni. Dup ce aude c e "linite", se apuc de transmis. Fiecare staie procedeaz exact la
fel, nu exist staii prefereniale, toate au drept egal de a ncepe transmisia. Exist, evident,
riscul ca dou staii s asculte simultan i cnd nimeni nu mai transmite, s nceap ambele
transmisia n acelai timp. n acest caz, mesajele celor dou staii se "ciocnesc" pe fir, dnd
natere unei coliziuni.
Un alt criteriu pentru clasificarea reelelor este mrimea lor. Dei aici exist mai multe
categorii de reele, vom prezenta n continuare cea mai simpl mprire a reelelor n funcie
de mrimealor: LAN (Local Area Network) i WAN (Wide Area Network)
Reelele locale, numite i LAN-uri, sunt reele private localizate ntr-o singur cldire sau ntrun campus de cel mult civa kilometri. Un exemplu bun este o reea de bloc, n care doi sau
mai muli vecini pun mn de la mn, cumpr cablu i un hub i i "leag" toate
calculatoarele din acel bloc n reea. O reea larg rspndit geografic se mai numete i WAN
i acoper deseori o ar sau un continent.
Aceast reea aparine de obicei unei companii de telefonie sau unui furnizor de servicii
Internet
(ISP - Internet Service Provider). Clienii se conecteaz la aceast mare reea folosind
echipamente speciale i pltind o tax lunar ISP-ului. Datorit distanelor uriae, nu mai este
posibil instalarea unei reele proprii de ctre persoane fizice sau de firme mici sau mijlocii
aa
cum era cazul LAN-urilor. LAN-urile i WAN-urile nu se exclud reciproc. Un alt tip de
reele, uneori tratat separat, l reprezint reelele metropolitane (MAN - Metropolitan Area
Network) care acoper un ora.
Al treilea criteriu de clasificare a retelelor este dupa topologie.
La instalarea unei retele, problema principala este alegerea topologiei optime si
a componentelor adecvate pentru realizare.
Prin topologie se intelege dispunerea fizica in teren a calculatoarelor, cablurilor
si a celorlalte componente care alcatuiesc reteaua, deci se refera la configuratia
spatiala a retelei, la modul de interconectare si ordinea existenta intre componentele
retelei.
Atunci cand se alege topologia unei retele un criteriu foarte important care se
are in vedere este cel al performantei retelei. De asemenea, topologia unei retele
implica o serie de conditii: tipul cablului utilizat, traseul cablului, etc. Topologia unei
retele poate determina si modul de comunicare a calculatoarelor in retea. Topologii
diferite implica metode de comunicatie diferite, iar toate aceste aspecte au o mare
influenta in retea. In domeniul retelelor locale sunt posibile mai multe topologii, din
care doar trei sunt larg raspandite: linie, inel si stea.
9

Topologia magistrala - bus sau liniara - este cea mai simpla si mai uzuala
metoda de conectare a calculatoarelor in retea. Printre cele mai importante
caracteristici amintim:
- consta dintr-un singur cablu, numit trunchi care conecteaza toate calculatoarele din
retea pe o singura linie;
- comunicatia pe magistrala presupune intelegerea urmatoarelor concepte:
- transmisia semnalului: la un moment dat numai un singur calculator poate
transmite mesaje;
- reflectarea semnalului;
- terminatorul, utilizat pentru a opri reflectarea semnalului;
- este o topologie pasiva, adica calculatoarele nu actioneaza pentru transmiterea
datelor de la un calculator la altul;
- daca un calculator se defecteaza, el nu afecteaza restul retelei, cu conditia ca placa
de retea a calculatorului respectiv sa nu fie defecta;
- cablul din aceasta topologie poate fi prelungit prin una din urmatoarele metode:
- o componenta numita conector tubular (BNC);
- un dispozitiv numit repetor utilizat pentru a conecta doua cabluri; el mai are si
rolul de a amplifica semnalul inainte de a-l transmite mai departe;
- reprezinta o conexiune multipunct - informatiile emise de un calculator sunt
receptionate de toate celelalte calculatoare;
- facilitati de reconfigurare (toate calculatoarele conectate au drepturi egale);
- costul redus al suportului si al dispozitivelor de cuplare
Cea mai cunoscuta topologie bus este Ethernet.
Topologia stea - star - atunci cand se utilizeaza aceasta topologie toate
calculatoarele sunt conectate la un nod central care joaca un rol particular in
functionarea retelei. Orice comunicatie intre doua calculatoare va trece prin acest nod
central, care se comporta ca un comutator fata de ansamblul retelei. Printre
caracteristicile mai importante amintim:
- calculatoarele sunt conectate prin segmente de cablu la o componenta centrala
numita concentrator (hub - Host Unit Broadcast);
- calculatoarele nu pot comunica direct intre ele ci numai prin intermediul
concentratorului;
- aceste retele ofera resurse si administratie centralizate;
- retelele mari necesita o lungime de cablu mare;
- daca nodul central (hub - ul) se defecteaza, cade intreaga retea;
- daca un calculator sau cablul care il conecteaza la hub se defecteaza, numai
calculatorul respectiv este in imposibilitatea de a transmite sau receptiona date in
retea;
- poate utiliza in mare parte cablajul telefonic vechi existent intr-o societate;
- transferul informatiei se face punct la punct dar, cu ultimele tipuri de comutatoare,
este posibil si un transfer multipunct.
Topologia inel - ring - intr-o astfel de configuratie toate calculatoarele sunt
legate succesiv intre ele, doua cate doua, ultimul calculator fiind conectat cu primul.
Dintre caracteristicile mai importante enumeram:
- conecteaza calculatoarele printr-un cablul in forma de bucla (nu exista capete
libere);
- este o topologie activa - este acea topologie in care calculatoarele regenereaza
semnalul si transfera datele in retea -, fiecare calculator functioneaza ca un repetor,
amplificand semnalul si transmitandu-l mai departe; iar daca ii este destinat il copiaza;
- mesajul transmis de catre calculatorul sursa este retras din bucla de catre acelasi
10

calculator atunci cand ii va reveni dupa parcurgerea buclei;

- defectarea unui calculator afecteaza intreaga retea;
- transmiterea datelor se face prin metoda jetonului (token passing).
Cea mai cunoscuta topologie inel este Token - ring de la IBM.
In afara acestor topologii standard exista si alte variante, dintre care cele mai
uzuale sunt:
- topologia magistrala-stea: exista mai multe retele cu topologie stea, conectate prin
intermediul unor trunchiuri liniare de tip magistrala. Daca un calculator se defecteaza,
acest lucru nu va afecta buna functionare a retelei, dar daca se defecteaza un
concentrator (hub), toate calculatoarele conectate la el vor fi incapabile sa mai
comunice cu restul retelei ;
- topologia inel-stea; este asemanatoare topologiei magistrala - stea. Deosebirea
consta in modul de conectare a concentratoarelor: in topologia magistrala - stea ele
sunt conectate prin trunchiuri lineare de magistrala, iar in topologia inel - stea sunt
conectate printr-un concentrator principal.
Retelele peer-to-peer (de la egal la egal) sunt acele retele in care partajarea
resurselor nu este facuta de catre un singur calculator, ci toate aceste resurse sunt puse
la comun de catre calculatoarele din retea. Aceste retele au anumite caracteristici:
- numarul maxim de calculatoare care pot fi conectate este de 10 calculatoare la un
workgroup;
- implica costuri mici, si de aceea sunt des utilizate de catre firmele mici;
- se utilizeaza atunci cand zona este restransa, securitatea datelor nu este o problema,
organizatia nu are o crestere in viitorul apropiat;
- toate calculatoarele sunt egale; este si client si server, neexistand un administrator
responsabil pentru intreaga retea;
Retele bazate pe server (client / server) sunt acele retele care au in
componenta un server specializat: de fisiere si de tiparire; de aplicatii; de posta; de
fax; de comunicatii. Printre avantajele retelelor bazate pe server amintim:
- partajarea resurselor;
- securitate;
- salvarea de siguranta a datelor;
- redundanta;
- numar de utilizatori.
Intr-o retea combinata exista doua tipuri de sisteme de operare pentru a oferi
ceea ce multi utilizatori considera a fi o retea completa.
Toate retelele au anumite componente, functii si caracteristici comune, precum:
- servere sunt acele calculatoare care ofera resurse partajate pentru utilizatorii retelei;
- clienti sunt acele calculatoare care acceseaza resursele partajate in retea de un
server;
- medii de comunicatie, reprezinta modul in care sunt conectate calculatoarele in retea
(tipul cablului utilizat, a modemului);
- date partajate, reprezinta fisierele puse la dispozitie de serverele de retea;
- resurse: fisiere, imprimante si late componente care pot fi folosite de utilizatorii
retelei.
Reelele fr fir sunt reele de aparate i dispozitive interconectate prin
unde radio, infraroii i alte metode fr fir.n ultimii ani ele au cunoscut o dezvoltare
semnificativ pe plan mondial, reprezentnd o soluie alternativ la legturile cu fir (electric,
din fibr optic i altele). Conexiunile fr fir devin tot mai populare, deoarece ele rezolv
probleme ce apar n cazul cnd avem multe cabluri, conectate la multe dispozitive.
11

Tehnologiile moderne fr fir pot interconecta echipamentele (sau i reelele locale, LANurile) la distane mici, dar i la distane mari.7
Wi-Fi este o tehnologie radio folosit deseori la implementarea retelelor locale de calculatoare
de tip reea local fr fir (Wireless Local Area Network, WLAN). Un WLAN este un sistem
de comunicaii implementat ca extensie la, sau ca alternativ pentru o reea local (LAN)
cablat, ntr-o cldire sau campus, combinnd conectivitatea la vitez mare cu mobilitatea
utilizatorilor, ntr-o configuraie mult simplificat. Avantajele evidente, cum ar fi mobilitatea,
flexibilitatea, simplitatea n instalare, costurile de ntreinere reduse i scalabilitatea, au impus
Wi-Fi i WLAN ca o soluie tot mai mult utilizat.
O tehnologie suplimentar, care poate capta datele de apte ori mai repede i de o mie de ori
mai departe dect populara tehnologie Wi-Fi, este tehnologia WiMAX. n timp ce reelele WiFi simple au o raz de aciune de aproximativ 30 m, WiMax utilizeaz o tehnologie de
microunde radio care mrete distana la aproximativ 50 km. Astfel se pot construi chiar reele
metropolitane (MAN) bazate pe tehnologia WiMAX.
Echipamentele de transmisie/recepie fr fir sunt de obicei de dou tipuri:

staii baz (Base Stations, BS)

staii client (Subscriber Units, SU)

Staiile baz au deschiderea antenei de obicei de la 60 pn la 360 de grade, asigurnd

conectivitatea clienilor pe o anumit arie. Ele pot fi legate la o reea cablat prin fibr optic,
cabluri metalice sau chiar relee radio. Staiile client au antene cu deschidere mult mai mic i
trebuie orientate spre BS-uri. Subnivelul Media Access Control (MAC) are urmtoarele
sarcini:
n general, pentru orice echipament wireless, fie acesta o staie baz, fie o staie
client, antenele sunt cele care ofer robustee i flexibilitate. Chiar dac sunt abia amintite n
discuiile pe marginea reelelor fr fir, antenele sunt cele care optimizeaz anumite aplicaii,
cum ar fi legtura ntre mai multe cldiri .a. ntruct mediul fr fir este unul foarte dinamic,
prin folosirea unor antene direcionale se poate influena modalitatea de propagare a
semnalului radio. Astfel, energia i caracteristica unui semnal pot fi direcionate de-a lungul
unui culoar ngust n loc s se loveasc de perei, ceea ce ar duce la o risip de energie sau la
interferene de semnal nedorite.
Antenele omnidirecionale emit undele radio n toate direciile (sfer), n timp ce antenele
unidirecionale concentreaz semnalul pe o direcie preferenial dat de orientarea antenei.
Cu ct unghiul de emisie este mai mic, cu att mai mare este distana acoperit. Avantajul
antenelor omnidirecionale const n faptul c antena clientului nu trebuie s fie foarte precis
orientat, fiind suficient s se afle n aria de acoperire a antenei staiei baz. Dezavantajele

http://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%9Bea_f%C4%83r%C4%83_fir

12

sunt numeroase: risip de putere de emisie, securitate sczut datorit riscului ridicat de
interceptare a undelor radio.
Antenele unidirecionale se situeaz pe o poziie mai bun n ceea ce privete folosirea mai
eficient a puterii de emisie dar i a riscului mai sczut de interceptare a transmisiei.
Dezavantajul lor const n faptul c acordarea antenelor baz-client trebuie fcut foarte
precis i dimensiunea este semnificativ. n practic, antenele unidirecionale se folosesc
numai pentru legturi fixe de tipul punct-la-punct, cum ar fi cazul unui bridge sau al
unui ruter de tip wireless.
Diversitatea antenelor ofer beneficii substaniale implementrilor reelelor locale fr fir,
cum ar fi luxul folosirii mai multor antene sau posibilitatea de a alege cel mai bun tip de
anten pentru o locaie dat. Pentru aceasta este nevoie de o bun cunoatere a proprietilor
semnalului radio i a modalitilor de amplasare corect a antenelor radio. n practic,
antenele amplasate prea aproape una de alta duc la o degradare a performanei receptorului.
Utilizarea diferitelor tipuri de anten are, de asemenea, impact i asupra metodei, dar i a
rezultatelor monitorizrii unei locaii.
I.7 Riscurile reelelor de calculatoare n afacerile secolului XXI
Asigurarea securitii reelelor presupune luarea n considerare a urmtoarelor
elemente definitorii pentru o arhitectur securizat:identitate, integritate, confidenialitate,
disponibilitate i audit. Identitatea va cuprinde elementele de autentificare i autorizare
la nivelul reelei. Integritatea este o component a securitii care cuprinde infrastructura
de securitate (accesul fizic i logic) precum i securizarea perimetrului. Confidenialitatea
va asigura faptul c transmisiile de date de-a lungul reelei au caracter privat.
Disponibilitatea va asigura faptul c toate resursele reelei sunt disponibile personalului
sau proceselor autorizate. Auditul este necesar pentru monitorizarea i verificarea securitii
la nivelul firmei.Analiza de risc presupune un proces de identificare
a riscurilor de securitate, determinarea amplitudinii riscurilor, precum i identificarea
zonelor cu risc mare i care trebuie securizate.Analiza de risc face parte din ansamblul
de msuri care poarta denumirea de managementul riscului.8
Cel mai cunoscut risc ntalnit la reelele de calculatoare ntr-o firm reprezint securitatea
lor.Atacurile cibernetice au crescut considerabil n ultimii ani , iar conform unor rapoarte
EUROPOL,infraciunile comise n spatial cibernetic provoac pagube annual de peste 1
trilion de dolari.9
Aceste atacuri cibernetice sunt clasificate n :
-Atacuri interne. Multe atacuri privind securitatea reelei unei societi provin din interiorul
ei.Atacurile interne se refera la furt de parole (care pot fi utilizate sau vndute),angajaii
nemulumii care tind de a cauza daune angajatorului,sau simpla utilizare necorespunzatoare.
8

http://revistaie.ase.ro/domains.aspx?did=5

http://ro.wikipedia.org/wiki/Securitatea_re%C8%9Belelor_de_calculatoare

13

-Puncte de acces nesecurizat.Punctele de acces fara fir(wireless) sunt foarte slabe mpotriva
atacurilor din exterior,deoarece orice angajat poate conecta un router fara fir ceea ce ar putea
da acces neautorizat la o reea protejat.
-Back Doors.Comenzi rapide administrative , erori de configurare,parole uor de descifrat
care pot fi utilizate de ctre hackeri pentru a avea acces.Cu ajutorul cuttorilor
computerizai(bots),hackerii pot gasi punctul slab al reelei din societate.
-Virui i viermi. Viruii i viermii reprezint programe care au proprietatea de a se
automultiplica sau fragmente de cod care se ataeaz de alte programe (virui) sau
calculatoare (viermii). Viruii de obicei stau n calculatoarele gazd, pe cnd viermii tind s se
multiplice i s se extind prin intermediul reelei.10

I.8 Prezentarea arhitecturii reelelor de calculatoare

Indiferent de topologia utilizat, arhitectura standard a unei reele Ethernet este urmtoarea:
Server-e,
staii de lucru (clieni),
echipamente de comunicaie LAN (hub/switch) sau WAN (router)
Server-ul este un calculator din reea care gestioneaz resursele reelei (de exemplu,stocheaz
date pentru orice utilizator din reea, gestioneaz imprimantele din reea, gestioneaz traficul
etc.), respectiv are instalate aplicaii pe care membrii reelei le pot utiliza.
Clientul este un calculator care este legat la un server n scopul efecturii unor operaii i
depinde de acesta cu utilizarea de fiiere i programe, pentru acces la Internet, pentru lansare
de aplicaii de calcul mari consumatoare de resurse etc.Ethernet este o arhitectur de reea
local dezvoltat de firma Xerox n 1976, n colaborare cu DEC i Intel. Utilizeaz o
topologie de tip magistral sau stea i suport rate de transfer de pn la 10Mbps. O versiune
mai nou de Ethernet, 100Base-T sau Fast Ethernet (Ethernet rapid) transfer date cu pn la
100Mbps. Acest tip de reele utilizeaz cabluri cu perechi rsucite. Fiecare plac de reea se
conecteaz printr-un cablu (patch cord) la echipamentul central (hub, switch), rezultnd astfel
o topologie tip stea. Lungimea cablului care conecteaz plcile de reea la hub sau switch nu
trebuie s fie mai mare de 100m. n reelele tip stea, dac se defecteaz cablul care conecteaz
un calculator sau se oprete un calculator, este afectat numai calculatorul respectiv, nu i
restul reelei. Cnd se dorete conectarea sau deconectarea fizic a unui calculator din reea,
se nchid toate programele active ale utilizatorului, se nchide sistemul de operare, se scoate
calculatorul din priza de alimentare electric, se scoate sau se introduce cablul de reea, se

10

http://ro.wikipedia.org/wiki/Securitatea_re%C8%9Belelor_de_calculatoare

14

conecteaz calculatorul din nou la priza de alimentare i se pornete prin apsarea butonului
Power.11

Capitolul II
2.1 Prezentarea firmei MOTOR GRUP,Vaslui
Firma MOTOR GRUP din Vaslui este o unitate cu profil de ntreinere i reparaii
autovehicule acreditat RAR(Registrul Auto Roman) care ofer serivicii precum
diagnosticarea i estimarea gradului de uzur, reparaii mecanice,electrice ,curente sau
capitale, montaje de echipamente speciale : alarme,telefoane, GPS-uri,alte accesorii;
ntreinerea periodic; procedure de diagnoz sisteme de injecie,sisteme ABS,sisteme
AIRBAG,sisteme electrice cu ajutorul testerelor de specialitate.
Unitatea de service este dotat cu utilaje i S.D.V.-uri specific dupa ultimele standard
europene fapt care permite abordarea ntreinerii i reparaiei unei game largi de mrci de
autovehicule
(autoturisme,microbuze,autoutilitare)
precum
Dacia,Daewoo,Opel,Renault,Mercedes,Volswagen,Audi,Fiat,Citroen,Aro
etc.Unitatea
execut toat gama de revizii i reparaii n conformitate cu tehnologia de reparaii impus de
constructorul respectiv al autovehiculului.12

2.2 Despre firm

2.2.1 Obiect de activitate,structura organizatoric si piaa
MOTOR GRUP este o societate cu raspundere limitat, cu capital integral privat i are ca
principal obiect de activitate ntreinerea i repararea autovehiculelor dar se ocup i cu
comercializarea de automobile i piese auto. Potrivit normelor n vigoare compania se
ncadreaz n categoria ntreprinderilor mici.
SC AUTOMOBILE DACIA SA este principalul furnizor de piese auto. RENAULT
ROMNIA este furnizor de autovehicule noi i autovehicule de ocazie . SC
AUTOMOBILE DACIA SA este, de asemenea , furnizor de autovehicule noi.RENAULT
ROMNIA asigur i furnizarea mijloacelor fixe necesare desfurrii activitii n service.

11
12

http://www.nicugane.ro/articole/biblioteca/Retele.pdf
http://www.motorgrup.ro/am.html

15

Furnizorii de utiliti sunt: RCS&RDS(internet),

Goscom(gaz) i e-on Moldova(energie electric).

Telekom(voce),

Aquavas(apa),

Clienii sunt persoane fizice i juridice. Autovehiculele se pot achiziiona pe baz de comand
sau direct de la reprezentan. Discount-urile i promoiile sunt fixate i oferite de
Automobile Dacia SA, societatea SC Motor Grup SRL fiind dealer Dacia- Renault. Acestea
sunt oferite pe diferite perioade de timp i nu n funcie de anumite criterii pe care clienii le
ndeplinesc sau nu. Clienii beneficiaz de garanii.
Principalii concureni sunt: Rodav, A&A Invent, Mira Euroservice, Inter Car Service.
Posibilitatea de extindere este redus datorit numrului mare de service-uri din aceast
regiune.
Compania colaboreaz cu urmtoarele bnci: BCR, Alpha Bank i BRD;
2.2.2 Modul de organizare al firmei
Conform organigramei anexate compania are o structur organizatoric funcional, fiind
organizat pe urmtoarele departamente:
-departamentul vnzri;
-departamentul marketing;
-departamentul informatic;
-departamentul de service ;
-departamentul depozitare;

Departamentul vnzri se ocup de comercializarea autovehiculelor noi, autovehiculelor de

ocazie, pieselor auto i serviciilor. Dintre activitile desfurate la nivelul acestui
departament se pot meniona: consilierea clienilor n luarea celor mai bune decizii cu privire
la achiziionarea unuia dintre produsele sau serviciile pe care compania noastr le ofer,
ncheierea contractelor de vnzare, vnzarea propriu-zis a produselor i serviciilor, analiza i
controlul vnzrilor.
Departamentul de marketing are ca atribuii: prospectarea pieei interne i externe, propunerea
de modaliti de amplificare a vnzrilor i realizarea campaniilor publicitare.
Departamentul informatic se ocup de ntreinerea calculatoarelor, serverelor, programelor,
licenelor, nregistrarea e-mailurilor i ntreinerea site-ului companiei.
Departamentul service se ocup de :reparaii autovehicule, control calitate, verificare garanii,
ofer consultan clientului asupra neregulilor pe care le are autovehiculul i sprijin n luarea
celor mai bune decizii cu privire la situaia autovehiculului.
Departamentul depozitare se ocup de: recepionarea produselor, gestionarea stocurilor,
pregatirea produselor pentru vnzare, comunicarea necesitii de aprovizionare.

16

2.3 Analiza i interpretarea situaiei financiare a firmei Motor Grup

Conform indicatorilor financiari din 2013 cifra de afaceri ce cuprinde suma total a veniturilor
din operaiunile comerciale efectuate de firm, respectiv vnzarea de autovehicule i repararea
celor care au defeciuni este de 3,415,052 lei ce reprezinta o suma destul de mica care scade
de an la an unde in anul 2012 unde s-a nregistrat suma de 4,892,499 lei , 2011 suma de
5,781,945 lei,n anul 2010 suma de 7,047,835 lei etc.De aici putem deduce faptul ca firmei
noastre i-a sczut productivitatea.
n anul 2013 profitul net care reprezint venitul rezidual al unei firme, dup adugarea
veniturilor totale i ctigurilor i scznd toate cheltuielile i pierderile a nregistrat suma de
10,128 lei care n comparaie cu anii anteriori a sczut.
Pierderea reprezint rezultatul negativ al unei intreprinderi, ca urmare a unor cheltuieli ce nu
pot fi acoperite din veniturile obinute n aceeai perioad .13
Pierderea net si pierderea brut este 0 n anul 2013 aa cum este i n anii anteriori ce
semnific faptul c firma nu a pierdut din vanzri i din reparaiile cu autovehiculele.
Profit brut -Diferenta dintre incasrile totale brute i totalul cheltuielilor unei intreprinderi
(inclusiv obligaiile fiscale din TVA).
n ceea ce privete profitul brut a nregistrat suma de 12,691 lei care la fel ca i ceilali
indicatori financiari este mai mic n 2013 fa de ceilali ani.
Numarul salariailor este de 42 ceea ce nseamn c se nregistreaz n categoria IMM-urilor
mai exact in categoria firmelor medii.Fa de 2012,2011,2010 numrul de angajai a sczut.
Datoriile totale sunt n valoare de 6,964,588 lei acestea scznd de la an la an direct
proporional cu veniturile firmei.
Cheltuielile totale sunt de 3,545,192 lei care sunt n scdere fa de 2012, 2011,
2010.Raportat la cifra de afaceri putem spune c suma cheltuielilor totale este mai mare dect
cifra de afaceri.
Veniturile totale ale firmei sunt n valoare de 3,557,883 lei .Valoarea stocurilor fiind de
2,446,825 lei.
Casa i conturi la bnci /disponibiliti bnesti 9,526 lei comparativ cu anul 2012 unde avem
valoarea de 25,942 lei i anul 2011 cu 108,546 lei. De aici putem observa c i diponibilitile
baneti scad de la an la an.
Creana : un activ circulant este achiziionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul
comercializarii, o crean aferent ciclurilor de exploatare, de trezorerie sau echivalente de

13

http://www.conta.ro/dictionar_cauta.php

17

trezorerie a cror utilitate nu este restricionat ; din aceasta categorie fac parte : - stocurile,
inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost ntocmit.14
Creanele firmei MOTOR GRUP n anul 2013 sunt n valoare de 563,642lei o cifra
comparativ mic fa de anul 2012 unde avem suma de 1,164,288 lei.
Un ultim indicator financiar interpretat este capitalul social subscris i vrsat de 2,914,565 lei
n 2013 la fel i n anul 2012 i anul 2011.
Lichiditatea general exprim capacitatea general a firmei de a-si onora toate datoriile
curente(scadente < 1 an) prin utilizarea disponibilitilor bneti existente si prin
transformarea n disponibiliti bneti a stocurilor i a creanelor.
Disponibilitile bneti reprezint elementele monetare patrimoniale exprimate n lei i
valut cu cel mai ridicat grad de lichiditate care fac parte din categoria activelor circulante i
sunt reprezentate de trezorerie sau de echivalente de trezorerie.
Trezoreria reprezint disponibilul n numerar sau substitute de numerar n lei i valut existent
n casierie i n conturile deschise la bnci.
Lichiditatea generala=(disponibiliti bneti+creane+stocuri)/datorii curente.
Lichiditatea general pe anul 2013 este de 0,04 ceea ce nseamn ca este mai mic dect
1,5(lichiditatea general).
Gradul de ndatorare evideniaz limita pn la care societatea i finaneaz activitatea din
alte surse dect cele proprii (credite, datorii la stat si furnizori). Indicatorul este inversul
solvabilitatii patrimoniale, suma rezultatelor celor doi indicatori trebuind sa fie 100%. In
conditii normale de activitate gradul de indatoare trebuie sa se situeze in jur de 50%. O limita
sub 30% indica o rezerva in apelarea la credite si imprumuturi iar peste 80% o dependenta de
credite, situatie alarmanta.15
Gradul de ndatorare este de 91,81 % ceea ce semnific faptul c firma este dependent de
credite ceea ce este o situaie alarmant.
Marja de profit brut reprezint raportul dintre profitul brut al exerciiului si cifra de afaceri
neta. Exprima profitabilitatea intregii activitati, profitul luat in considerare nefiind influentat
de impozitul pe profit. Pentru compartia cu alte perioade si societati marja este mult mai
reprezentativa
deoarece
influenta
fiscalitatii
este
mai
redusa.
Marja de profit brut n 2013 este de 0,3716 iar n 2012 este de 1,1123.
Marja profitului net reprezint raportul dintre profitul net al exercitiului si cifra de afaceri
neta. Exprima profitabilitatea intregii activitati, profitul luat in considerare fiind influentat de
impozitul pe profit, reprezinta una din cele mai uzuale si importante rate calculate in analiza

14

http://www.conta.ro/dictionar_online_creante.html

15

http://www.macrostandard.ro/indicatori_analiza_financiara.html

18

financiara. Raportul nu trebuie utilizat in analiza comparativa multiperioada si multisocietate

deoarece contine influenta fiscalitatii.
n 2012 marja profitului net este de 0,9326 n comparaie cu anul 2013 unde marja profitului
net este de 0,2966 ceea ce semnific faptul ca n anul 2013 profitul a sczut.
Rentabilitatea capitalului propriu nainte de impozitare in anul 2012 este de 1,499 iar n anul
2013 fiind de 0,3486.
Rentabilitatea capitalului propriu dupa impozitare in anul 2012 este de 1,2568 in comparatie
cu anul 2013 unde se nregistreaza cu 0,2782.

In concluzie putem spune c firma n anul 2013 nu a fost la fel de productiv ca anii anteriori
ci din contra a sczut foarte mult .

2.4 Analizarea sistemelor informaionale existente n firma M otor Grup

Sistemul de conducere are drept scop coordonarea ntregii activiti i luarea deciziilor.
Acest sistem informaional are legtur cu toate celelalte sisteme deoarece orice decizie
trebuie aprobat de conducere pentru a fi pus n practic.
n cadrul sistemului de conducere sunt prelucrate date care vin de la toate departamentele
ntreprinderii. Prelucrarea se face manual deoarece datele se preiau manual de la celelalte
departamente.
Sistemul de gestiune a vnzrilor are drept scop gestionarea tuturor operaiilor de vanzare,
evidena clienilor i permite n orice moment cunoaterea creanelor fa de clieni.
Sistemul de gestiune a vnzrilor este sprijinit de aplicaiile Vehicle Sales, Parts and
accesories Sales, Service i CRM din cadrul sistemului integrat AUTOLOGICA Dealer
Management System. Aceste aplicaii comunic ntre ele i ofer o viziune clar asupra
situaiei clienilor grupai dupa obiectul vnzrii ( maini, piese auto, servicii), discount-urilor
acordate acestora, adaosului comercial, termenelor de plat.
Sistemul de gestiune a achiziiilor are drept scop gestionarea operaiunilor de achiziionare,
inerea evidenei furnizorilor i datoriilor fa de acetia.
Aplicaiile Parts and accesories i Vehicle din cadrul sistemului integrat AUTOLOGICA
Dealer Management System sprijin gestiunea achiziiilor i permite nregistrarea recepiei
produselor de la furnizori.
Sistemul de gestiune a stocurilor are drept scop evidena cantitativ i valoric a stocurilor
de mrfuri, micarea stocurilor n vederea obinerii de informaii necesare pentru luarea
deciziilor de aprovizionare.

19

Aplicaia Parts and accesories Stock din cadrul sistemului integrat AUTOLOGICA Dealer
Management System sprijin gestiunea stocurilor de piese auto iar gestiunea stocurilor de
autovehicule este sprijinit de aplicatia Vehicle Stock din cadrul aceluiai sistem. Aceste
aplicaii asigur preluarea i actualizarea n timp real a datelor privind stocurile, informaiile
fiind folositoare sistemului de gestiune a achiziiilor, sistemului de gestiune a vnzrilor i
sistemului conducere.
Sistemul personal-salarizare are drept scop efectuarea operaiunilor privind salariile i
angajaii.
Sistemul de trezorerie are drept scop gestionarea ncasrilor i plilor efectuate att n
numerar ct i prin banc.
Aplicaia Cash Register din cadrul sistemului integrat AUTOLOGICA Dealer
Management System sprijin gestiunea ncasrilor i plilor prin caserie iar gestiunea
ncasrilor i plilor plin banc este sprijinit de aplicaia Banks din cadru aceluiai sistem.
Sistemul contabilitate generala ine evidena sistematic i cronologic a tuturor operaiunilor
contabile n conformitate cu prevederile legale.
Aplicaia Accounting din cadrul sistemului integrat AUTOLOGICA Dealer Management
System sprijin preluarea i prelucrarea informaiilor contabile.

2.5 Analizarea arhitecturi sistemului(puncte tari i puncte slabe)

Arhitectura reelei de calculatoare folosit de ctre Motor-Grup este cea Ethernet de tip stea.
Ethernet este denumirea unei familii de tehnologii de retele de calculatoare, bazate pe
transmisia cadrelor (frames) si utilizate la implementarea retelelor locale de tip LAN.
Ethernetul se defineste printr-un sir de standarde pentru cablare si semnalizare apartinnd
primelor doua nivele din Modelul de Referinta OSI - nivelul fizic si legatura de date.
Topologia ethernetului de tip stea este cea mai utilizat n prezent, folosete cabluri separate
pentru a conecta fiecare calculator la un punct central de cablare,denumit de cele mai multe
ori distribuitor(hub),un concentrator,de asemenea,n locul unui distribuitor poate fi utilizat un
comutator (switch).Deoarece fiecare calculator folosete un cablu separat,ntreruperea unei
conexiuni de reea afecteaz numai maina implicat.Celelalte calculatoare pot continua s
funcioneze normal.Acesta reprezinta un punct forte al acestei tipologii de reea.
Schemele de cablare de tip magistral folosesc mai puin cablu dect topologia stea ceea ce
nseamn c reprezint un dezavantaj sau costuri suplimentare la cumpararea cablului.n
schimb topologia de tip magistral este mai greu de ntreinut si de diagnosticat ceea ce trece
un punct tare topologiei de tip stea.
Modelul de arhitectura este FastEthernet care foloseste cablu UTP de categoria 5.

20

Centru stelei folosete un dispozitiv de conectare cu mai multe porturi pe baza unui
comutator.Dei pentru conectarea reelei pot fi folosite si comutatoare cat si distribuitoare.16
Distribuitoarele si comutatoarele Ethernet sunt construite n doua forme: programabile si
neprogramabile.Distribuitoarele i comutatoarele programabile pot fi configurate,activate sau
dezactivate,sau monitorizate de un operator de reea.n aceast societate astfel de comutatoare
programabile sunt folosite deoarece exista o persoan care se ocup de reteaua de
calculatoare.Ceea ce inseamna costuri suplimentare pentru asigurarea salariului
administratorului.
Avantajele topologiei stea

O performan sporit: Trecerea pachetelor de date (EN:data packets) prin noduri inutile
este prevenit de aceast topologie. Aceast topologie dup sine induce o mare
ncrctur asupra nodului central, cu toate acestea dac acest nod are capacitatea
respectiv, atunci o utilizare intensiv de ctre un dispozitiv din reea nu va afecta
celelalte dispozitive din reeaua respectiv.

Izolarea dispozitivelor: Fiecare dispozitiv este izolat inerent de ctre legtura (EN:link)
care se conecteaz la nodul central. Acest lucru face izolarea dispozitivelor individuale
destul de simplu, i permite deconectarea lui n orice moment de la nodul central. Aceast
procedur de izolare previne orice eec non-centralizat care va afecta toat reeaua.
Dezavantajele topologiei stea

Primul dezavantaj este dependena sistemului cu privire la funcionarea nodului central. n

timpul ce eecul unei legturi individuale duce numai la izolarea unui singur nod, pe cnd
defeciunea nodului central duce la perderea legturii dintre toate nodurile. Scalabilitatea i
performana reelei tot depind de nodul central. Marimea reelei este limitat de numrul de
conexiuni pe care nodul central poate s le suporte. Traficul dintre un nod i nodul central este
izolat de celelalte, dar dac un nod din reea ocup o parte semnificativ din capacitatea de
procesare a nodului central atunci celelalte noduri pot s se confrunte cu scderea
performanei a reelei.17

Pentru imbuntirea reelei se poate implementa o noua tipologie tot din cadrul Ethernetului
aceea numit Gigabit Ethernet care are valori cuprinse intre 10-100 GB.Un avantaj al acestei
reele este acela ca tehnologia ader la principalele protocoale Etehernet i interfete,in timp ce
viteza creste in mod semnificativ si reduce latenta retelei in acest proces.18

16

http://main.alincristianjoita.com/wp-content/uploads/2011/03/Retele-Seminar-05.pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/Topologie_de_re%C8%9Bea#Topologia_Star_.28stea.29
18
http://searchenterprisewan.techtarget.com/tip/Ethernet-advantages-and-disadvantages-for-WANconnectivity
17

21

Capitolul III

3.1 Descrierea arhitecturii Ethernet

Scurt istoric
Standardul Ethernet original a fost dezvoltat ca o reea experimental pentru cablu coaxial n
1970 de ctre compania Xerox, pentru a opera la o vitez de 3 Mbs folosind un protocol cu
acces prin detecia purttoarei i detecia coliziunilor pentru reele LAN cu cerine de trafic
sporadic dar greu. Succesul lui a fcut ca n 1980 s se elaboreze specificaiile versiunii 1.0 a
protocolului Ethernet de 10 Mbs de ctre un consoriu format din trei companii: Digital
Equipment Corporation, Intel Corporation, i Xerox Corporation. Standardul original IEEE
802.3 s-a bazat, i a fost foarte asemntor, pe specificaiile Ethernet Versiunea 1.0.
Standardul definitiv a fost publicat ca standard definitiv n 1985, de atunci numeroase
suplimente ale acestuia fiind elaborate pentru a ine pasul cu dezvoltrile tehnologice i a-l
face compatibil cu noile medii de reea cu vitez mare de transmitere.19
Elementele reelelor Ethernet
Reelele locale Ethernet se compun din nodurile de reea i mediile de interconectare.Nodurile
de reea se mpart n dou clase principale:
Echipamente terminale pentru date (DTE Data Terminal Equipment), dispozitive care sunt
fie sursa fie destinaia cadrelor de date. DTE sunt, n mod obinuit, dispozitive ca PC-uri,
staii de lucru, servere de fiiere sa de tiprire, care sunt numite, global, staii finale.
Echipamente de comunicaie (DCE Data Communications Equipment), dispozitive
intermediare de reea care recepioneaz i trimit mai departe cadre de-a lungul reelei. DCE
sunt fie dispozitive de sine stttoare cum ar fi repetoare, switch-uri i router-e, fie interfee de
comunicaie cum ar fi adaptoare de reea sau modem-uri.
n continuare echipamentele de comunicaie de sine stttoare sunt numite fie noduri
intermediare fie DCE. Interfeele de reea vor fi numite NIC (Network Interface Card).
Ca medii de transmitere se folosesc n mod curent dou tipuri de cabluri cu fire de cupru:
rsucite si neecranate (UTP - unshielded twisted-pair), rsucite i ecranate (STP - shielded
twistedpair) i cteva tipuri de cabluri de fibr optic.
Protocolul folosit este TCP/IP . Modelul TCP/IP (Protocol de control al
transmisiei/Protocol Internet, n englezTransmission Control Protocol/Internet Protocol) a
fost creat de US DoD (US Department of Defence - Ministerul Aprrii Naionale al Statelor
Unite) din necesitatea unei reele care ar putea supravieui n orice condiii. DoD dorea ca,
atta timp ct funcionau maina surs i maina destinaie, conexiunile s rmn intacte,
19

http://www.seap.usv.ro/~dtiliute/col/Informare_si_documentare/Protocolul_Eth_si_TCP-IP.pdf

22

chiar dac o parte din maini sau din liniile de transmisie erau brusc scoase din funciune. Era
nevoie de o arhitectur flexibil, deoarece se aveau n vedere aplicaii cu cerine divergente,
mergnd de la transferul de fiiere pn la transmiterea vorbirii n timp real.20
Scopul iniial al nivelului reea ("Internet Protocol") era s asigure rutarea pachetelor n
interiorul unei singure reele. Odat cu apariia interconexiunii ntre reele, acestui nivel i-au
fost adugate funcionaliti de comunicare ntre o reea surs i o reea destinaie.
n stiva TCP/IP, protocolul IP asigur rutarea pachetelor de la o adres surs la o adres
destinaie, folosind i unele protocoale adiionale, precum ICMP sau IGMP. Determinarea
drumului optim ntre cele dou reele se face la acest nivel.
Comunicarea la nivelul IP este nesigur, sarcina de corecie a erorilor fiind plasat la
nivelurile superioare (de exemplu prin protocolul TCP). n IPv4 (nu i IPv6), integritatea
pachetelor este asigurat de sume de control.

3.2 Utilizarea switch-urilor in modelul de tip stea

O punte multiport se numeste comutator sau switch. Fata de punti, comutatoarele in general
implementeaza metode de comutare mai rapide. Uneori comutatorul este privit ca un
dispozitiv de interconectare ce actioneaza atat la nivel fizic, cat si la nivel legatura de date.
Aceasta nu se datoreaza unei latente mai mici sau unui cost mai scazut comparativ cu o punte,
ci datorita faptului ca in retelele Ethernet ce folosesc mediul torsadat comutatorul preia
functia principala a hubului, si anume aceea de a asigura conectarea tuturor nodurilor la un
mediu de transmisie.
Exista doua paradigme in retelele de calculatoare: arhitecturi bazate pe magistrala si indirect
pe difuzare si arhitecturi bazate pe comutare. Optarea pentru una dintre cele doua paradigme
se traduce in decizia de a folosi un comutator sau un hub.
O retea bazata pe huburi are un cost mai scazut si o latenta mai mica. Principalul avantaj al
inlocuirii huburilor cu comutatoare nu il reprezinta inlaturarea restrictiilor impuse de regula 54-3, ci reducerea numarului de utilizatori ce partajeaza aceeasi latime de banda.
Comutatoarele vor oferi protectie impotriva atacurilor prin ascultare a liniei. "Razboiul" hub
versus comutator opune costul si latenta mai scazute, pe de o parte, cu cerintele crescande de
latime de banda disponibila si de securitate, pe de alta parte.
Am lamurit care sunt diferentele dintre comutatoare si repetoare, dar care sunt diferentele
intre punti si comutatoare?
Numarul de interfete sau porturi este fara indoiala cea mai usor de observat diferenta.
Diferenta cea mai importanta consta totusi in modul de comutare a pachetelor: comutatoarele
folosind comutarea directa. In acelasi timp cerintele de latenta pentru o punte cu doua
20

http://ro.wikipedia.org/wiki/TCP/IP

23

interfete sunt mult mai relaxate decat pentru un comutator. Din aceasta cauza puntile, in
general, comuta pachete folosind componente software, in vreme ce comutatoarele vor lua
toate deciziile la nivel hardware .Dupa cum am vazut, puntea reface semnalul la nivel de bit,
pentru a obtine un cadru, apoi despacheteaza cadrul, foloseste informatiile din campul adresa
destinatie pentru a filtra sau nu cadrul, iar adresa sursa va fi folosita pentru construirea tabelei
de comutare. Dar una dintre functiile nivelului legatura de date este acela de a oferi
mecanisme de corectie a datelor la nivel de cadru.21
Exista doua metode de comutare a pachetelor: comutare directa (cut through) si comutare
dupa stocare(store and forward).
Metoda de comutare dupa stocare se bazeaza pe receptionarea intregului cadru inainte de a
incepe retransmisia acestuia. Latenta acestei metode creste odata cu dimensiunea campului de
date. Cu toate acestea, performantele metodei de comutare dupa stocare pot fi superioare celor
oferite de comutarea directa, mai ales in cazul linilor expuse unor interferente puternice.
Mecanismele de detectie a erorilor pe care le ofera aceasta metoda de comutare permite
asigurarea unei conexiuni sigure la nivelul legatura de date.
Aparent, metoda de comutare dupa stocare ridica si problema asigurarii memoriei pentru
stocarea cadrelor.
Comutarea directa presupune ca puntea sa inceapa transmiterea cadrului pe portul destinatie
imediat ce adresa destinatie a fost trecuta prin tabela de comutare si interfata de plecare a fost
determinata. Cel mai adesea se intampla ca transmisia cadrului sa inceapa inainte de
receptionarea integrala a cadrului. Astfel 4comutatorul va primi pe una dintre interfete octeti
ce compun cadrul, transmitand in acelasi timp pe portul destinatie octeti din acelasi cadru
primiti mai devreme.
Pentru comutarea directa nu este necesara nici macar receptionarea integrala a antetului
cadrului, adresa destinatie fiind suficienta. Aceasta metoda se numeste comutare directa
rapida (fast forward) si ofera o latenta de aproximativ 21 de microsecunde. Datorita faptului
ca retransmisia cadrului incepe imediat dupa citirea adresei destinatie, cadrele eronate vor fi
transmise cu erori. Desi aceste cadre sunt respinse la nivelul legatura de date al destinatiei (de
catre placa de retea), traficul generat de retransmisia lor poate, in cazul unui mediu de
transmisie cu multe erori, sa duca la o depreciere severa a performantelor retelei.
Al doilea tip de comutare directa este comutarea fara fragmente (fragment free). Pentru
aceasta metoda de comutare vor fi filtrate fragmentele de cadre rezultate in urma unei
coliziuni. Intr-o retea ce respecta specificatiile standardului Ethernet dimensiunea
fragmentelor de coliziuni nu poate depasi 64 de octeti.
Pentru comutarea fara fragmente, comutatorul va determina ca sirul de octeti receptionati nu
fac parte dintrun fragment de coliziune si abia apoi va incepe retransmisia pe portul destinatie.
Latenta in acest caz este de minim 51,2 microsecunde, ceea ce reprezinta timpul necesar
receptionarii a 64 de octeti.
21

http://www.tc.etc.upt.ro/teaching/cd/L3_cd.pdf

24

3.3 Rolul comutatoarelor in implementarea coexiunilor Ethernet halfduplex

Comunicatia semi-duplex (half-duplex) permite doar unui singur nod sa transmita date. In
Ethernet aceasta este controlata cu ajutorul coliziunilor. Daca doua sau mai multe statii
incearca sa comunice simultan rezultatul va fi o coliziune.
Pe interfetele unui comutator putem conecta o statie sau un segment intreg. Cu toate acestea,
retelele comutate sunt raspunsul pentru cerintele crescande de securitate si de latime de banda
pentru fiecare nod.
Retelele comutate vor folosi cate un port pentru fiecare statie, reducand dimensiunea
domeniilor de coliziune la doar doua noduri (unul fiind placa de retea din respectiva statie, iar
cel de-al doilea portul din comutator ce o conecteaza pe aceasta).
Altfel spus, comutatoarele ofera suportul pentru implementarea retelelor comutate, retele in
care domeniile de coliziune nu depasesc doua noduri.
Acest tip de tehnologie Ethernet halfduplex ajuta la luarea deciziilor in procesul decizional
deoarece managerul poate prevede aceste coliziuni pentru ca stie cum reactioneaza acest tip
de tehnologie si de aceea atentioneaza utilizatorii sa nu transmita date in acelasi timp.

3.4 Topologia de tip stea vs Topologia de tip magistral

Topologia ethernetului de tip stea este cea mai utilizat n prezent, folosete cabluri separate
pentru a conecta fiecare calculator la un punct central de cablare,denumit de cele mai multe
ori distribuitor(hub),un concentrator,de asemenea,n locul unui distribuitor poate fi utilizat un
comutator (switch).Deoarece fiecare calculator folosete un cablu separat,ntreruperea unei
conexiuni de reea afecteaz numai maina implicat.Celelalte calculatoare pot continua s
funcioneze normal.
Schemele de cablare de tip magistral folosesc mai puin cablu dect topologia stea ceea ce
nseamn c reprezint un dezavantaj sau costuri suplimentare la cumpararea cablului.n
schimb topologia de tip magistral este mai greu de ntreinut si de diagnosticat ceea ce trece
un punct tare topologiei de tip stea.
Centru stelei folosete un dispozitiv de conectare cu mai multe porturi pe baza unui
comutator.Dei pentru conectarea reelei pot fi folosite si comutatoare cat si distribuitoare.
Avantajele topologiei stea

O performan sporit: Trecerea pachetelor de date (EN:data packets) prin noduri inutile
este prevenit de aceast topologie. Aceast topologie dup sine induce o mare
ncrctur asupra nodului central, cu toate acestea dac acest nod are capacitatea

25

respectiv, atunci o utilizare intensiv de ctre un dispozitiv din reea nu va afecta

celelalte dispozitive din reeaua respectiv.
Izolarea dispozitivelor: Fiecare dispozitiv este izolat inerent de ctre legtura (EN:link)
care se conecteaz la nodul central. Acest lucru face izolarea dispozitivelor individuale
destul de simplu, i permite deconectarea lui n orice moment de la nodul central. Aceast
procedur de izolare previne orice eec non-centralizat care va afecta toat reeaua.
Dezavantajele topologiei stea
Primul dezavantaj este dependena sistemului cu privire la funcionarea nodului central. n
timpul ce eecul unei legturi individuale duce numai la izolarea unui singur nod, pe cnd
defeciunea nodului central duce la perderea legturii dintre toate nodurile. Scalabilitatea i
performana reelei tot depind de nodul central. Marimea reelei este limitat de numrul de
conexiuni pe care nodul central poate s le suporte. Traficul dintre un nod i nodul central este
izolat de celelalte, dar dac un nod din reea ocup o parte semnificativ din capacitatea de
procesare a nodului central atunci celelalte noduri pot s se confrunte cu scderea
performanei a reelei.

Tipul de topologie magistral n care toate nodurile reelei sunt conectate la un mediu comun
de transmisie care are exact dou terminaii (EN:endpoints), toate datele care sunt transmise
ntre noduri n reea este transmis n cursul acestei parti comune de transport i de mediu n
aa msur ca s fie primite de ctre toate nodurile din reea, aproape simultan (fr a ine
seama
de
ntrzieri
rspndite).
Cele dou terminaii care fac parte din magistrala comuna de transport sunt oprite n mod
normal, cu un dispozitiv care se numete terminal (EN:terminator). Dispozitivul respectiv
absoarbe energia care rmne n semnal astfel prevenind reflectarea sau propagarea
semnalului n direcia opus, care poate provoca interferen sau poate duce chiar la
degradarea
semnalului.
Topologiile BUS sunt cel mai simplu mod de a conecta mai muli clieni, dar au adesea
probleme cnd doi clieni doresc simultan s transmit date pe aceiai magistral. Astfel
sistemele care folosesc arhitectura de reea de tip magistral au proiectate nite scheme pentru
evitarea coliziunilor de date pe magistrala comun, cel mai des este folosit metoda Carrier
Sense Multiple Access care controleaz resursele partajate a magistralei comune.
Carrier Sense Multiple Access (CSMA) este un protocol Media Access Control (MAC) n
care un nod nainte de a transmite informaia pe magistrala comun verific prezena altui
trafic de pe mediul comun de transmisie.
Avantajele

Uor de implementat i de extins

Necesit mai puin lungime de cablu dect reelele stea

Sunt bine adaptate pentru reele temporare i mici care nu necesit viteze mari, n plus
se poate uor de configurat

Sunt mai puin costisitoare deoarece se folosete numai un cablu

26

Dezavantaje

Lungimea cablului este limitat i la fel numrul de staii

Dac exist probleme cu cablul, toat reeaua se prbuete

Costurile de ntreinere pot fi mari pe o perioad lung de timp

Performana degradeaz dac sunt conectate prea multe calculatore

Este necesar terminaia corect a semnalului

Capacitatea de ncarcare semnificativ (fiecare tranzacie trebuie s ajung la

destinaie)

Lucreaz mai bine cu un numr limitat de noduri

Este mai lent dect alte topologii

Dac un calculator se defecteaz atunci toat reeaua se prbuete22

3.5 Protocolul TCP/IP vs STP

Suita de protocoale TCP/IP reprezint cel mai flexibil protocol de transport disponibil
i permite computerelor din ntreaga lume, rulnd sisteme de operare complet diferite, s
comunice ntre ele. Modelul TCP/IP a fost utilizat de reteaua ARPANET si de succesorul
acesteia, INTERNET, numele provenind de la protocoalele care stau la baza modelului: TCP
(Transmission

Control

Protocol),

IP

(Internet

Protocol).

Obiectivul central avut in vedere la proiectarea retelei a fost acela de a se putea interconecta
fara probleme mai multe tipuri de retele, iar transmisia datelor sa nu fie afectata de distrugerea
sau defectarea unei parti a retelei. In plus, arhitectura retelei trebuia sa permita rularea unor
aplicatii cu cerinte divergente, de la transferul fisierelor si pana la transmiterea datelor in timp
real (videoconferinte). TCP este folosit intens de multe din cele mai cunoscute protocoale ale
aplicatiilor Internet, dintre care fac parte The Web ( World Wide Web ), E-mail ( posta
electronica ) , FTP ( File Transfer Protocol protocol de transfer de fisiere ), Secure Shell (
protocol de comunicatie securizata ) si cateva aplicatii de media.
Spanning Tree Protocol a fost definit de catre IEEE prin standardul 802.1D. Acest protocol
elimina posibilitatea aparitiei fenomenului broadcast storm prin eliminarea automata si
logica a buclelor in retea.
STP ( Spanning Tree Protocol ) este un protocol de comunicatii care are ca scop asigurarea
redundantei retelei. Switch-urile cu management folosesc STP pentru a comunica unul cu
celalalt despre caile redundante din retea si starea acestora.23

22

http://igordoctor1.blogspot.ro/p/topologia-retelelor-de-calculatoare.html

27

Primul pas este selectarea de catre STP a unui root bridge. Acesta reprezinta centrul logic al
retelei. Selectarea acestuia se face prin schimbul de mesaje numite Bridge Protocol Data
Units (BPDU) intre echipamentele din retea. Fiecare BPDU contine identificatorul
dispozitivului care l-a generat. Cine are identificatorul cel mai mic devine root bridge. Dupa
aceasta selectie, prevenirea buclelor se poate face numai in conditia in care doar un
echipament poate transmite mai departe traficul care vine din directia root-ului spre oricare
link.
STP determina pentru fiecare echipament portul pe care e conectat, doar pentru acele
echipamente care au voie sa retransmita traficul de la root bridge. Acest proces se realizeaza
prin schimbul de BPDU. Aceste date BPDU contin costul traseului, care este configurabil de
catre utilizator, lucru ce permite prioritizarea unei cai fata de alta.
Protocolul STP a fost conceput pentru a fi folosit in retelele unde o cadere de cateva minute
este acceptabila. Totusi, sunt situatii cand acest timp este prea mare, cum ar fi cazul retelelor
transportatorilor de date sau a providerilor, unde se cer timpi mult mai mici.
Pentru a imbunatati aceste performante, IEEE a definit o alta versiune a protocolului STP, mai
rapida, numita Rapid Spanning Tree Protocol (RSTP) in standardul 802.1w. Marele avantaj al
RSTP este ca reuseste sa repuna reteaua in functiune in mai putin de o secunda in cazul unei
modificari de topologie.24
3.6 Platforme proprietare vs. Platforme open -source vs. Platforme cloudcomputing
3.6.1 Platforme proprietare sau ERP
Sistemul de planificare a resurselor ntreprinderii (abreviat ERP n limba englez) este
instrumentul software care faciliteaz integrarea tuturor informaiilor dintr-o organizaie ntr-o
platform unic. Scopul ERP este s asigure transparena datelor n cadrul unei organizaii i
s faciliteze accesul la orice tip de informaie util n desfurarea activitii. Istoria
sistemelor ERP dateaz din anii 1960 cand acest tip de aplicaie software era folosit cu
preponderen pentru asistarea procesului de producie. Primul produs de acest tip a fost MRP
(Material Resource Planning).
Dei utile in activitatea de producie, aceste aplicaii nu ii extindeau functionalitile i spre
alte zone de interes pentru o ntreprindere precum contabilitate, resurse umane, vnzri.
Incepand cu anii 90 sistemele ERP au nceput s ia forma aplicaiilor actuale. Dei dupa
apariia MRP funcionalitile acestui tip de programe au inceput s se extind, ERP-ul actual

23
24

http://www.bogdanturcanu.ro/spanning-tree-protocol-stp/
http://www.bogdanturcanu.ro/spanning-tree-protocol-stp/

28

a luat fiin n momentul n care informaiile au putut fi centralizate ntr-o platform comun
i funcionalitile sale au fost integrate
Astzi, sistemele ERP fac un nou pas in dezvoltarea lor prin utilizarea internetului pentru
eficientizarea funcionalitilor. Clienii de la mii de kilometri distant pot avea acces la
stadiul propriei comenzi sau la stocurile companiei furnizoare prin integrarea facilitilor ERP
cu aplicaiile WEB.25
Sistemele ERP, sunt programe modulare, fiecare arie de activitate a companiei fiind acoperit
de catre o aplicaie specific. Modulele unui sistem ERP funcioneaz integrat utiliznd o
baz de date comun, sau pot funciona independent. Pot fi enumerate cteva categorii de
module care servesc la gestionarea cu eficiena a unei ntreprinderi:

Producie: planificarea si urmrirea productiei

Gestiune: evidena stocurilor, a furnizorilor, a plailor i ncasarilor

Salarii: calculul salariilor i managementul informaiilor referitoare la personal

Contabilitate: evidena financiar contabil

Imobilizari: evidena mijloacelor fixe i calculul amortizrii

CRM: managementul relaiilor cu clienii

BI: rapoarte, analize, prognoze

ERP este un sistem vast de planificare a resurselor companiei cu functionalitati suplimentare

extrem de evoluate si de performante.
Caracteristici principale:

Organizeaza procesele si activitatile de afaceri punand la dispozitie informatii rapide,

concrete si concise.

Are abilitatea de a se adapta rapid la schimbarile permanente ale mediului comercial cu

intreruperi minime ale activitatilor companiei.

Ofera o interfata de utilizare moderna care va creste productivitatea prin scutirea timpului
de lucru aferent operarii.

Va sprijini luarea deciziilor manageriale pe baze unor informatii inteligente oferite in timp
real

Prin achizitia unui ERP, investiti in instrumente inovatoare, usor de folosit, adoptati
tehnici de afaceri moderne si imbunatatiti randamentul afacerii.

Prin utilizarea unui ERP ramaneti in top intr-un mediu de afaceri competitional si mereu
schimbator.

Compania dumneavoastra va avea de castigat prin utilizarea aplicatiei, scutind resurse si

timp si reducand costurile

25

http://ro.wikipedia.org/wiki/Planificarea_resurselor_%C3%AEntreprinderii

29

Activitatile vor fi executate intr-un mod mai rapid si mai linistit ca rezultat al utilizarii
interfetei usor de accesat, mecanismelor incorporate pentru planificarea activitatilor si
pentru functionalitatea si controlul fluxului de lucru.

Informatia va fi prezentata intr-un format gata de utilizat, conform necesitatilor

personalului care utilizeaza aplicatia. Solutia ERP inglobeaza de asemenea si scenarii de
business intelligence gata de utilizat. Prin urmare, si aspectele problematice dar si
posibilitatile de dezvoltare vor fi mai usor de identificat si de actionat asupra lor.

Activitatea dumneavoastra comerciala va dobandi flexibilitatea si energia necesara in

vederea utilizarii pe deplin a activitatii si va creste.

Comunicarea intre companie si clienti va deveni mai rapida si mai eficienta.

Platforma de tip proprietara este cea intalnita la firma noastra.

3.6.2 Platforma Open-source

Termenul cu surs deschis (en: open source) descrie practica de a produce sau dezvolta
anumite produse finite, permind accesul utilizatorilor s acioneze liber asupra procesului de
producie sau dezvoltare. Unii specialiti definesc sursa deschis ca un concept filozofic;
alii consider c este o metodologie pragmatic.
Fiind foarte frecvent utilizat n dezvoltarea de programe software, muli specialiti n
elaborarea de programe au impresia c "open source" este o noiune specific acestei
activiti. n realitate, "open source" se poate aplica n orice domeniu n care se produce sau
dezvolt un produs. Exist exemple de asemenea aplicaii i n tehnologie, medicin,
nvmnt, cultur i altele.26
n cazul nostru a unei retele de calculatoare intr-o societate nu putem vorbi de platforme opensource pentru ca nu putem permite accesul publicului la datele,programele firmei.
Wikipedia este un exemplu tipic de aplicaie a principiului cu surs deschis, prin faptul c
permite accesul oricui s contribuie la elaborarea sau mbuntirea produsului final, care este
enciclopedia. Mai mult dect att, acoperind o gam deosebit de larg de preocupri i nefiind
limitat la o anumit specialitate, Wikipedia se adreseaz unui numr mult mai larg de
utilizatori dect orice alt aplicaie "open source" i poate atrage un numr mult mai mare de
contributori dect alte aplicaii. n plus, adresndu-se unui public extrem de larg, Wikipedia
mai mult dect orice alt aplicaie poate permite unor nespecialiti s neleag ce este i cum
se aplic conceptul sursei deschise.
3.6.3 Platforma Cloud-Computing
Cloud computing (computare n nor, este un concept modern n domeniul computerelor
i informaticii, reprezentnd un ansamblu distribuit de servicii de calcul, aplicaii, acces la
26

http://ro.wikipedia.org/wiki/Surs%C4%83_deschis%C4%83

30

informaii i stocare de date, fr ca utilizatorul s aib nevoie s cunoasc amplasarea i

configuraia fizic a sistemelor care furnizeaz aceste servicii. Pentru cloud computing nc nu
exist un nume romnesc ncetenit.
Expresia cloud computing deriv dintr-o reprezentare grafic simbolic a Internetului des
ntlnit n form de nor (the cloud), folosit atunci cnd detaliile tehnice ale Internetului
pot fi ignorate, ca n imaginea din dreapta. Conceptul i termenul englez au aprut n practic
prin anii 2006-2007.27
Dup livrare:

Software as a service - Software ca serviciu

Platform as a service - Platform ca serviciu

Infrastructure as a service - Infrastructur ca serviciu

Dup implementare:

Cloud public

Cloud privat

Cloud hibrid

Cloud pentru o comunitate (community cloud)

Conexiunea permanent a utilizatorului la Internet a devenit foarte rspndit, astfel
nct acum aproape toate resursele disponibile se pot plasa n Internet i partaja, uneori
chiar ntre utilizatori complet independeni unii de alii: software (programele)
i datele/informaiile sunt aduse din Internet pe calculatorul utilizatorului la cerere (on
demand), ca i cum ar fi vorba de servicii publice banale precum apa sau energia
electric.
Executarea aplicaiilor de computer online n Internet, i nu pe staia de lucru
(workstation) proprie, reprezint o nou schimbare de paradigm, urma a celei din
anii 1980, cnd s-a trecut de la mainframes la conceptul client-server. Dac interfaa
pus la dispoziie de furnizorul (provider) de cloud computing este de bun calitate,
atunci utilizatorul e eliberat de sarcina de a fi un expert n tehnologia i infrastructura
folosite. De exemplu, el nu mai trebuie s-i actualizeze software-ul, deoarece aceasta
se face central, la furnizor.
Cloud computing folosete noi metode de oferire i consumare a serviciilor IT n
Internet, servicii care de obicei pot fi dimensionate dinamic i care includ resurse
virtualizate. Este de fapt doar o posibilitate secundar, urmare a uurinei cu care se
pot acum accesa toate serverele i centrele de calcul interconectate prin intermediul
Internetului.

27

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cloud_computing

31

Furnizorii tipici de cloud computing pun la dispoziie, de exemplu, aplicaii comerciale

standard; utilizatorul are acces la acestea doar prin intermediul unui browserlocal, deoarece
att aplicaia ct i datele proprii ale utilizatorului sunt gzduite n cloud, pe serverul
furnizorului de servicii. n aceste condiii asigurarea confidenialitii i drepturilor de acces la
date n contextul Internetului atotprezent joac un rol primordial.
Deseori furnizorii de clouds prevd i servicii suplimentare, consolidnd toate ofertele
lor,pentru toi clienii lor, ntr-o singur loc Ofertele comerciale trebuie n general s
ndeplineasc standardele de calitate cerute de clieni, ca de ex. aa numitele Service Level
Agreements (SLA) i altele.Cei mai mari furnizori din acest domeniu sunt
companiile Microsoft Salesforce, Skytap, HP, IBM,Amazon i Google.
Avantaje:
Sincronizarea datelor utilizatorului care folosete mai multe dispozitive legate la cloud (de
ex. un smartphone, o tablet, unnotebook, dar i un PC) este simplificat
Documentele online din cloud se pot prelucra cu ajutorul unor aplicaii web
Vitez de calcul i capacitate de stocare sporite, dar fr investiii n propria configuraie
Datele nu pot fi furate, purttorul de date nu se poate defecta etc.
Dezavantaje:
E necesar o legtur la Internet rapid i stabil
Securitatea necesar a datelor din cloud poate prezenta probleme i poate produce
nencrederea utilizatorilor
Situaia legal este de obicei complex, deoarece utilizatorul nu afl nici mcar n ce ar
sau n ce ri se afl serverele care i gzduiesc datele sale.

3.7 Implementarea Platformei Cloud-Computing

Cloud computingul devine din ce in ce mai mult expresia in voga in lumea IT de azi.
Definitia lui nu intruneste unanimitate, ci mai multe versiuni in ceea ce priveste noua epoca a
tehnologiilor informationale.
Norul, tradus in limba engleza cloud, este o metafora binecunoscuta a Internetului, un
cliseu familiar care, insa, combinat cu cuvantul computing da nastere unei expresii ce poate
parea grandioasa pentru unii sau doar o nebuloasa, de cele mai multe ori, pentru altii. In
realitate, cloud computingul nu trebuie sa sugereze altceva decat simplitate.
O definitie a cloud-ului ar fi: o solutie de utilizare a resurselor informatice externe
(servere, spatiu de stocare, aplicatii si servicii) prin intermediul Internetului.

32

Dupa altii, cloud computingul poate fi asemuit unei retele electrice la care te racordezi si
platesti pe masura consumului propriu de energie electrica. Folosirea se face la cerere si in
cantitati variabile, iar plata e pe masura consumului. Cu alte cuvinte, ce nu folosesti, nu
platesti.28
3.8 Avantajele Cloud-Computingului
Aplicatiile economice traditionale necesita foarte multe conditii, ceea ce le face mult prea
greu de gestionat si mult prea scumpe pentru companiile mici. Ele au nevoie pentru a
functiona de servere, spatii pentru ele, retele, latime de banda, capacitati de stocare, etc. si mai
e nevoie si de o echipa de experti pentru a le instala si configura si apoi de inca cativa experti
pentru a le intretine.
Cu cloud computing, gestionarea unei afaceri devine mult mai usoara. In loc de a va
administra singur reteaua de calculatoare si servere pe care sunt instalate aplicatiile, apelati la
un centru de date unde aceste aplicatii sunt stocate. Cand utilizati o aplicatie din nori, nu
faceti decat sa va logati la ea si sa o folositi. Beneficiati din prima de serviciul final, fara a
interprinde multe alte actiuni pentru a ajunge la finalitatea dorita. Aceasta e puterea cloud
computingului.
Solutiile cloud va scutesc de cheltuieli pentru servere, licente software, hosting, colocare,
mentenanta sau personal tehnic ultraspecializat. Costa mai putin deoarece nu utilizeaza
atatea resurse pentru a functiona. si se pare ca sunt mult mai scalabile si mult mai de incredere
decat majoritatea aplicatiilor. in plus, aplicatiile din nori beneficiaza de upgradare automata,
asa ca aplicatia va fi sigura, performanta si va avea functionalitati noi fara nici un efort din
partea dvs.
Secretul este tehnologia care duce la existenta de aplicatii ce pot fi accesate din nori. E
vorba de aplicatii care ruleaza integral prin Internet si care au un grad mare de interactivitate
cu utilizatorul (Rich Internet Applications). Datorita cloud computingului, chiar si firmele
mici sau medii care nu isi permiteau o investitie in infrastructura IT sau intr-un software
costisitor, pot avea parte de cele mai importante tehnologii din lume, la fel ca si
companiile multinationale, dar acum la costuri infime.
Chiar si modul de plata pentru aceste aplicatii poate fi diferit.
Cand aplicatia dvs. ruleaza din nori, nu e nevoie sa achizitionati nimic. Totul se reduce
la un abonament lunar, care include absolut tot ce e nevoie pentru functionarea ei.
Extinderea conceptului de cloud computing a dus si la extinderea unui alt fenomen: cel
de SaaS (Software as a Service). Asta inseamna ca zilele licentei , asa cum le stim noi,
sunt pe sfarsite. si ca a livra functionalitatile unei aplicatii prin browser catorva mii de
utilizatori va fi privit ca si un serviciu efectuat in baza unui abonament lunar. Pentru client,
aceasta inseamna lipsa unei investitii initiale in infrastructura sau software, iar pentru
producator costuri reduse de dezvoltare si intretinere a unor astfel de aplicatii.
Cloud computingul nu solicita suplimentar resursele IT ale unei companii si indreapta atentia
investitorilor asupra dezvoltarii de noi proiecte si asupra inovatiei. A accesa aplicatii stocate
in nori, pe servere virtuale, este o idee simpla, dar cu un impact major asupra afaceriilor
dvs.29
3.9 Gradul de accesibilitate a Cloud-Computingului si securitatea lui

28
29

http://www.asw.ro/cloud-computing
http://www.asw.ro/cloud-computing

33

Companii de mrimi diferite, din ri diferite au opinii variate privind rolul soluiilor de cloud.
Securitatea i accesul la date din orice locaie se dovedesc a fi principalele motoare de interes
n cloud computing peste tot n lume. Pentru aproape jumtate dintre factorii de decizie IT
intervievai, unul dintre cele mai importante trei argumente pentru a folosi serviciile de cloud
computing este securitatea datelor, n special protecia datelor mpotriva accesului neautorizat
sau furt. Securitatea datelor, care reprezenta principala rezerv n adoptarea soluiilor
externalizate, este vzut acum de muli drept unul dintre cele mai mari avantaje ale
serviciilor de cloud. Pentru o treime dintre cei chestionai, accesul la date, din orice locaie,
este printre driverele de top care i determin s adopte cloud computing n companiile lor.
Cnd intr n discuie evaluarea beneficiilor, dincolo de cele de ordin tehnic i cele care in de
infrastructur, precum i transformarea acestora n avantaje pentru business, factorii de
decizie din pieele emergente au o viziune mai strategic. n Brazilia (16%) i India (19%), ei
subliniaz deschiderea global a afacerii ca principal motor de utilizare a soluiilor cloud, iar
factorii de decizie chinezi evideniaz posibilitatea de a se concentra asupra activitii de baz
(17%), precum i oportunitile de cretere rapid (22%).30
Dei chestiunea utilizrii serviciilor de cloud ca modalitate de a reduce costurile de IT poate
prea a fi de bun sim, multe companii invoc tocmai costurile ridicate drept un motiv de a fi
rezervate n adoptare. Aceasta se refer nu numai la costurile cu migraia, numit de o treime
dintre ei n top 3 argumente mpotriva cloud computing, dar, de asemenea, i ntr-o msur
chiar mai mare, se refer la costurile serviciilor n sine, expus ca una dintre primele bariere
de 42% dintre cei chestionai. n plus, costurile reduse nu sunt privite ca un beneficiu
important al soluiilor de cloud, astfel nct n prezent, acest subiect este, evident, mai mult un
obstacol n calea creterii dect un atu. Dei nu se numr printre barierele importante,
potenialii clieni se tem totui de posibilele nefuncionaliti i de dependena de un
furnizor.31

30
31

http://www.imdd.ro/media/stiri-144
http://www.cariereonline.ro/articol/tarile-emergente-aleg-cloud-computing

34

Bibliografie

1. http://www.motorgrup.ro/am.html
2. http://www.firme.info/motor-grup-srl-cui6634937/indicatorifinanciari-2011.html
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Securitatea_re%C8%9Belelor_de_calculatoa
4.
5.

re
http://www.asw.ro/cloud-computing
***Analizarea
reelelor
de
calculatoare(LAN)
Material
de
nvare,Proiect cofinanat din Fondul Social European n cadrul POS DRU
2007-2013,Bucureti
http://www.conta.ro/dictionar_online_creante.html
http://revistaie.ase.ro/domains.aspx?did=5

6.
7.
8. http://www.bcucluj.ro/re/curs/retele.html
9. http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/1.1_files/text.htm
10. http://www.scritub.com/stiinta/informatica/hardware/Avantajeleutilizarii-retelelo1711921417.php
11. http://www.kulituranauka.com/wpcontent/uploads/2012/02/capit11.pdf
12. http://ro.wikipedia.org/wiki/Furnizor_de_servicii_Internet
13. http://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%9Bea_f%C4%83r%C4%83_fi
r
14. http://www.nicugane.ro/articole/biblioteca/Retele.pdf
15. http://www.macrostandard.ro/indicatori_analiza_financiara.html
16. http://main.alincristianjoita.com/wpcontent/uploads/2011/03/Retele-Seminar-05.pdf
17. http://searchenterprisewan.techtarget.com/tip/Ethernet-advantagesand-disadvantages-for-WAN-connectivity
18. http://www.seap.usv.ro/~dtiliute/col/Informare_si_documentare/Pro
tocolul_Eth_si_TCP-IP.pdf
19. http://ro.wikipedia.org/wiki/Topologie_de_re%C8%9Bea#Topologi
a_Star_.28stea.29
20. http://www.tc.etc.upt.ro/teaching/cd/L3_cd.pdf
21. http://ro.wikipedia.org/wiki/TCP/IP
22. http://igordoctor1.blogspot.ro/p/topologia-retelelor-decalculatoare.html
23. http://www.bogdanturcanu.ro/spanning-tree-protocol-stp/
35

24. http://ro.wikipedia.org/wiki/Planificarea_resurselor_%C3%AEntrep
rinderii
25. http://ro.wikipedia.org/wiki/Surs%C4%83_deschis%C4%83
26. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cloud_computing
27. http://www.cariereonline.ro/articol/tarile-emergente-aleg-cloudcomputing
28. http://www.imdd.ro/media/stiri-144

36