din domentu

CAPITOLUL
1
ORGANIZATIA
$I
ORGANI
ZATIA
BAZATAPE
CUNO$TINTE
1.I. ORGANIZATIA
CA OBIECT AL
MANAGEMENTULI]I
Din ccje mai vechi Iimpuri.
oamenii au t;cut
$i
fac parte dintr-o
::i:ll1ii::.
firq membri c,. panicipanri
acrivi sau p".i,
"i
"J.i.l";
l_'a.
organr/atre:(scoata.
cchipa de spon. un grup adislic. religios sau civic, armala sau
o inreprindere).
Se poate considera ca organizatia
rcprezintat
,,doud
sau nai nulle
pcrsonnc
carc JesJi$ard activitdri in comun, in vctter"a
rcalizdrii unui obi.ctir
sau a mai multor obiective".,
Toate organizatiile mai mult sau mai pulin fomale, au cateva trlsetLui
- isi slabilesc anumire obiective
care djfele, insA. de la o orsanizarie la
alla
si
de Ia o perioade ta atra. in timclie de tp,,t ,..s"i"
,l
a? ilrrri i"
care i$i desfr$oad activitalea;
- dispun de un plan pentru
rcalizarca obiectivelor propuse;
- pentrx
buna lor fiucrionare Lrebuie se aiba alocare rcsurse {inanciare
maleriale
$i
ulnane. suficiente.
prin
Urerm.diul ,esursetor.
t;;;;;;;;i
zaliile sunt dependenle de alre otganizaliit
- dispun de maDageri care si ajule la lLxarea
$i
indeplinirea obiecli\elor.
.
rmporlanta
credl-ii de organizatii
esrejusrificale
dc m;i mdte elcmentc din
societate
$i
anume:
- organizatiile
sunt impoftante, intlucat ele, ca institutii sociale, reflectd o
111",9.-
n.uoi
$i
valo' accepLare
din puncr de ,.d.;;
;tr*;i, i;;;
uarutut rn comun. deci indeplinesc
anumile scopuri ale socieldrii:
- organizafiile
servesc societarea
frcand o
^rnai
tuna, .ii
";e*a
si
contflbuie la imbun;talirea
condiliilor
de vjaral
- organrzarra
a\rguri coordonarea
eforturilor
diferililor indivizi nenrnr
realizarea unor scopuri. care m mod i"diridr"l'
ll i;;;;;;;';;;i;;
sau chiar imposibil;
-"^O^:l1l
T:l . "'
onc:rci orsanirarii
depinde de cuno:rinrcte
$i
expenenfeje
drn trecLlt.
---,
.hpgn1ll,
:i.lentei
orgrnizaliilor
sejusrifica
si
pdn aceea cii dalorir; lor
rnemDqr socretall.
in general. pol .;.$i facA o anumla c;ri.ra,
"rr.
utr..io, .L i"
F Brrdus. Ghe. Captatescu.
Fundanpnletp
nanu|.nentutui
oryahi_aiet. Fd. Econo-
mrci. Buctrre$ri,2008.
,7
baza funcliei cconomice
a societilji. constituind
treapta cea mai impotta
ti in
.r"iir1.*"'"f"n*fti
de dezvoltare
a acesteia Accst elemcnt este foaie impofiant
-;:t;""*
"ot,1;;"-;"-f.ont,
"""
definitorie
pentru durata
de viali a
organizatiei
economlce
-^*-cnenta de bazi a economiei'
care se
orlanrzatia ecollomlca
eslc comp(
poilLe pre/(lr'n sub o rnJle vaneta e Llc-Lorne'
Indiferenl de forma. orglnr/aua
economici
poaie fi dcfiniti
ca un
rl.t"- ri.itlt, a" ."gula. din mai multe
perso?nc care conlucreari
in bAz:r
anumitor
rcguii
prestabililc in vedcrea realizirii unui \cop
_
"-"
"'cl
"-r's*i)"r'"
economica
isi
ro"re
asisrra
.t"pi:'':*'l:'-.:lt:t^,::
j:
'.-,""
L"g-p.
niJri. nl,mai d"ci
"re
cumpar;ori
(clienrr) pcrrru proorr\er(
e\ccLlalc t'
'cr\
rciile pre'rdlc
'"*-*;;
";""",p.;m
afirma cu cedtudhe'
ca organizatia
economrca
rcprczinti
un trup
de
persoanc' or"iniTtie
Dolri\il anumitor
ccrin!e
""^,,,,mi.e
inridice. lehDologrce,
.u'" int"p ti
desfnsoar'
uo complc\
de
.'"..." a"
"-on.i.
folosind cel mai adesca )i
un anumrt
ccbrpametrr
u(
ilffi1'1,"":;li:;;,i"'i"
p'"i"'"
ii
""'.-'''r'
iD \ederca obt-ineriiunui
prorii'
dc regula c6l mai mnre fl
^
carcr t\rsleota
depindc esrD$al
de \tnzarca
!restora cdtrc clicnti.'
Ac, .Im \e ooate conslrla ol" d:vcrcelc
abo-dari xle conceplului
de
.
",.',i;:.;;;,;i.i"pa
r"""r
"""'*r'
\'ci o org'rnrz'rtrc
''.: p'l''
:'pl:'l:'l]
Jri" tlu.a",tac.
ne.cril,tirc
chentilor s;: Fslc \orbr al'rl de cllenllr cx'errrr LnL 5r
dc cei intemi
""'
.;;,t'
',rc'rrr
reprezinLi'
benefic'irii
d'rccli
(uhli/lorii)
"au,co1su-
LL,rror'i .rn"tr' l's.rn ir'lluint'r:i
'le
orrce modil clre :r prollu'ulur servrcrJlur'
oal
':,
*",
"
-tttt
,; . gr"rzal;ei care rcalizc"Ta
produ
'uV'en
rciul
'-
cti-ni, ;r,"'ni,
sunt rrrfluenL"rr direcr
'"'r
indirecr
de lrarslormanlc
".nar.ului
si .unl .n acelat l:mp membri ai orFani/"rrc:
crre rcalrzea/a
pr^ousuL'
in.ceisr; ta'eqoric
'e
rncrJd marrdgcr'r >idncaial;i
''"t;.:,i;'r;;i),ii:r"'
a.pi'.a' in
"i'
mi'rrn de snr:'tuce ea crienriror:
nr"*..J;-
J'"'
.";t;vieruirea orgrnizariei
insearrn; f-evi/'uni
'i
reacrrirrpide
i .'
'e.ie
la dLmul ,; arnp o"rer
"t'u'tUiti'"_
de pc
nrrl;
ca'e r^r influenLa
g,";ii. al .ri."ii oo"",,:":.,_o^...1-..1",::ti.;:,Ir:]1:'
l;.':';il1:::i
chenhldr,
a cerintelor sr
aiteptaLrlor
tc
',.,,)r,),,
rr,a,it*,
(dre por
'i
sc
'r('/inrc
din
nLrcr
de \edcre al lormci
iln.lice in dif'eite so.tetiiti canterciale
'"
.^'
,q,;ii',";; ecoriomic:
r'prczinri
princ:pdla
n'eoc'rpdre.
a sucier'tii
."*'.,
'.
O.'n1"".
in inl'eo'rrderi
'au
lirme carc devir a'rl(l L{rlr/"Lorre
;.-;;t.". sursc de bognlic si
delinitoare
de puterc' Ca agent econornlc'
',..",1ra.*"
sau
irr'ir lreDu:P st'roil'; 'ub
TLllFle aspeile
penlrLr J o
:i:i:,: ,;; ;;"".ti","u''"
'
in'"t'-lnaLrea'au
r''ma e\re o orsanr/die'
Lr Nrr,-..'.1'cb"r
r''r" e
r'
:dr'
"
liL d'"00-
t . n..c
,,.
c,' .
,
;L .- r.
4t4
Lt
t ! utl
i ld r rlrerd
!d llcouoiiliii, Bucure$ii'
l00ll
8
cea mai importaftA in
este foa(e important
rhr care se dilercntiaze
de celelalre ripuri de organizalii prin anumite lras,_
turi specifice.
.
intreprinderca
sau firma,reprezittd
in lucrArile lui E. Buralu$,,, ,?.!r-sren
organizat de cdlre un centru de decizie care dispo"" a" o onu_Aa outono^,i", ti
cnrc.cu aiuhrul miilonccbr
n-itc
ti
umtnc. st.produc bunui, v.laboreazd
ttk ran sdu v prcstcazi
|ctlicii d"t!inare tdnzdrii.
Odce inheprindere sau firma prezintd
u.mitoareie caracteristici generale:
,
cste o
-otganizntie.
prin
faptul cA. reunesre mai mulie per;ane
care
desta$oarA acli\it6li in \ederca realizarii unor obiclive comune;
- are
fnolitate eco omicd, confi.eljzate in aceea cA est creatoare ale
produse
sau sefficii, genemtoarc
de profit,desti{ate
varzerii;
- dispune de autonomie deciziofialii,
care depinde de sistemul economic,
de mirimea, sectorul dc activitate, cadrul juddic
elaborat de autoritdtile
politice,
influenla diferitelor grupuri
de presiune
si de actiurtea
conculentei,
Pentru a nc putea face o imagine cat mai clad a intrcprinde
i sau fimei.
a\em lreiconceprii
de retbrinlE,i anumc:r
.
..
Potrivit conceptici materialiste,
tnteprindered sau
firma
este
consideratA in csenid
,tn
ansamblu de bunuri destina? productiei,'-
Salariatii sunt
corsidcmli cd fumizori de munci. neinregratr in inrrepnnderc sau fir"rA ;i;;;";i
dc \ edcre conceptual. Aceaslj co ceplie sc inliilne$le sub dou, \ ariante.
ii
anume:
a pun.tul de ||d?rc, apirdlrr/,sustrnut
de f.W. Taylor_cu organizarea
5tiintifici si
r r. r'ayot-pnI cercet;rilc privind
admjnrslratia
rarionalA. conform carei;,
proprielrred
asupta inrreprinderii csle priv"l6.
managerul de.li5oari actiuru
r icca le. lai prot.tut
conslituie Fnalitatea inlrcprinderii;
b. punctul
cle vedere socialist, poirivit
ctruia ilreprinalerea
hebuie sA fie
prcprietate
dc stat (sau
a unei colectivitel),
ca o condi{ie i-p"r"t;
;;;
eliminarea exploa6rii_
- O altS abordare
a intrcp;nderii
sau finnei se poate
realiza prin prisnu
conceptiei personaliste,
confom cbr:eia
,,intreprindere;
estu retr)r";";r;;;;;;
l:!:r!,"
to
l.:,:!,*
Jotnt , u o p?r,onatitatc
proptic,..
Cete doue varianre, sub
care se marulestA aceastE conceptje, sunt:
.
a. tpoia rrlntiilt
umone, in care se incarlreazj cercclirile Dsiho
soc'olo6ice.asupra
molivariej ate lui F. Vayo. H. Maslow. H;;;r;,
;;;;,
cnrora individul
9i
plupul
sunt elemenre determ:;nt"
"t"
i.t."p.;"a".ii
"L'fi,_"i,
Je- ac-eea rrebuie, lrmanrh punerea
de acord a obiecrrrelJr
irr.pri"i.ji
",
dsplLatrrle oamentlor;
,- ..-.,1. .:"o:,
.^.,rt"t/irril.
ca mijtoc de a lace pe ficcare muncitor rcsponsabil
:-:.lTll""1*
rnt_rcpnndcrii
sau rumei
$r
c:re presupune
insugirea coieoivd a
mlJloacelor cle producrie
r, realizarea dernncraliei
economjce.
pentru
punerea in
practica
a acesrei reorii s-au facut ilcerc5ri in aif".it" tari,"o. i ii to"tu
Iugoslavie,
Algeria
Si
chiar tara noastr6, alar acesie incerciri au eiuat. S-;
";r;;,
poatc
Ii defitritd ca un
conlucrazi in bMa
scop.3
sigud
$i
pe
penhu produsele
organizatia economici
anumitor crinte
ri un complex de
anumit echipament de
obtitrerii unui profit,
esential de vinzarea
ale conceptului de
durata de viata a
orya izotiei, Editia a ieiz,
nu poate supravielui
de clientii extemi cat
$i
(utilizatorii)
sau consu-
d usu lui./servic iu lu i, dar
de tmnsformirile
care realizeaze produsul;
de satisfacerea clie[tilor;
iuni
$i
react ii rapide
piata.
care vor influenra
bazeze pe cunoa$terea
intre organizatii
de vedere al formei
preocupare
a societilii
devin astfol utilizatoare
. Ca agent economic,
e aspecte pentru
a o
este o organizatie,
Bucure$ti 2007.
I
],. Burduj, che. Caprerescu, Fun.tanantete
tren.Ed.[conomica,Bucure$1i,2008.
managenektului
oryanbotiei'EdiIiaa
9
ci autogestiunea
nu eliminA nici sonfliclele
intcme' darorale dilercnlcLor
in
'.'-,;t;.:;
L',1(,i' !r
\cnirLriror \r n'ci
le
'elc
c\rerne
,daLomte
,.,,'.,,1;.1,"ilinrrcobrcclr!creirriLD-ildcrii
sr celc ale c'orronrrc
rxlLorrarc
'
"
-';.; J;. lrern co rcel'ie o repre/inra conccplia
\i\lcnrici aslPd
i"rr""rina.'ii'r,
i,*.' c"re lrcbuic
ilclc"'a in rnsrrrrbl"' s ru si iri co'c'rlicu
ll:.il;
';^'"
; ;';;,;.,f""'
r'''..' rn coniclcrarc
a rntcr dtprocrrLer'
'r
diruc
i";'.";L;
',
. ."l.po ,.n,.
('c 11/ ur" urnana rehn ca llrrrrcia a crc sr, a
qcl
irrrh.,rilc rcc.te:a itr r'cdirl intrepnnderc'
'au
lirma csle un sFlerl ocscnrs
"iii"
n
"Alul
.*t"t.11.
""
o aDurniti finalitale $i
adaplabililate
-"'-'
__ii.t.-"f"
cconoilice constituie
icrosisteme
cibernctice'
deoarece
lrn
corl dc urmarloarele
aE)ecto:
'""''-fl
.t".i
"f"a,"i"
din subsisternc carc inlcmclioneazi
intre cle: obiectul
r'.Jllcir. rr'rt,ucul de n'urci l^rla de ndnc':
lr L.Lr )i,ct" ccorot,ric
dt un.rl'L'1il lrivel e\ic
'uprll
s ln dl nvcl
'r,'.r',','
-"
lt',i..i
Le in
irrrlFprll"l' re ir'treDr indcrer rr ran'rr'r' rarnrr'r ir
ccoronia
alionald;
3) orice sistom econolllrc
are lnlrdri $i
iciiri' in ele avel]d loc o
transi'or-,rtare
cu un scop bine definit:
procluctin de bunud nateriale;
.lr irr iLrt_eor"r icre
\?u mn
(a si irl sisrPrn ar< l" o c'rc
'la'ic
""'-
,
'";
,; r
rn
o'ma iito" rriL drn'p e rr'r:rre slre
'r';rc
IJonrcn/r'
:,
"
-;'i
.|.'pr.;"":',r'
ac l'
'ir'ir "'
,'
i"
"t"'
..
"':'".t"'*:
lli'lll:
,.r"l
"i"i"
."ii"i,urii
depuse); legitura
inversi sc manifesti
prcgnant
prm
".rl"t"t""
Uf Prcluc;area
dateLor
do ie;ire
qi luarea deciziiior
necesare
care se
inlroduc in sistcm la intrare;
st ,nrreornrdcr'le c ?
r
'len_c
rc^no nice
'unr
rxo
'b;le
';
se
,
" ""t';
",
:.,;';;l'
"i'''t
r-"
f
",
rrrror penrrb" rr crreprorLr
di r mcdrul
anbiari sau caro seproduc dini torior'
-'-- 'i" -;1"-'it"tp.
sistemul
ecolromic se irdividualizeazd
in oadrul
"tut*l..
'a""aitio
-itti.rdcpen'lcntei
djntro cienentcle
de Daturd umme $i
matcriala !i
poate ll pcrceplrt ca un ansanblu organizat
de oa eni
$i
rnijloace
,t. ,,.u,,c" ..... . cl,o1c.,/a inr=Llr
\cop L l'r s' \:ne .let n L
]\,,.rd., ? rnrr-o co ccplic
\isl(mici. inrrcprndercd
p-:^"':.-'ll
"'.,,'"U1.,
.le trisdluri c r( dcr'r'c'c
'
it slcci rcLrl
.obi(cr
\elo" or',car :r
-
, , , t t u . : .
,
n s i n r r.
'
r
.-unerer
nracr'ca.'
. c lora \slle' irllcp
'n0erei
csrc
,l un si\lcm complc\ Iqn
ru
'a
incoDolcarj
re J
'(
Llrlrc
r\aflille
a,,, or,l.l A. redere r' rirclulrrr
.1. prcg''rre. a' \irslc; cx-lu
'lltt''
]1:ll]
u..,'
', ',. "'.
1
1e'J ie nalcri rle {rrrr'cri:
prinir' m'rerraLe
ur LaJC Craorrr'
.""'t"
l't'f
,
clc) rr
re\ursc
l'n'
'
ar'e t'li'porroilrr;li
birest ;r .'
l:':j:::
irconr,rriLanc"r!linlre"cc'lere'ur-e'l'rnili'd_\emLllrliL(srprorurrur
lcgiluri;
I
Conslantin
Birbulescu. Taliana Gavril'l coordonaLori' Econohlirt
& geslitt ea
i trq)rit etii,Editva]l.oromica.
BucDrclli' 1999' pdg l0-32
10
datorate difereqelor in
cele exteme, datorate
i nationale.
sistemici asupra
iul sAu
$i
in corelatie cu
interdependentelor
dintre
ica, financiare etc.
ti
a
este un sistem deschis
cibemetice, deoarece
lin
d intre ele: obiectul
i matedale;
este cup Ds in alt nivel
in mmura, ramura in
in ele avand loc o
b) urr sistem economic aufonom! in cadrul cEruia are loc ansarn-
blul activititilor de organizare a patrimoniului propriu
al intreprinderii.
c) un sistcm tehnico-productiv
caracterizat prin existenta ansarn_
blului de mijloace matetiale tehnice
$i
tehDologice, care reprezinti suportul
desf:$uririi activitdtilor ul1une in cadrLrl intrepdnderii
9i
care influenfeazn
continutul activildlilor dcsl:surate in intreprindcre, ii detenninE pr;fiIul
acesleta. Funclia principald a intreprinderii sau firmei este producirea tle
bunuri sau seruicii destinate tAnzdrii pe pidl.i.
prin
aceasti caracteristicd
intreprindrea sau firma se delimiteaza de alti agenti economici cum ar fl
administraliile publice.
d) un sistem organizatoric-administrativ.
intrucat in momentul
irfiintani. inrrcpnndctca cap6la staruLul de persoanii juridica.
primeSle o
donumirc precisA,
are un sediu gi un obicct de aclivitate bine aleteminat;
_
e) un sistcm social, care s prezinta sub forma unui complex de
relalii structurale intcrpersonalc sau pluripemonale,
in care indivi;ii sunt
identiflcati in lunciie de activitate, statul,.rol
$i care urmdresc realizarea unor
ohiective precise. fxercrraren puterij
eslc bine deiiIlirir. cu responsabilirili
precizate prin diviziunea muncii
$i
a functiilor sale. Salariatii intreprinclerii
sc constituie in colectiviGii sau structud psiho-sociale
distincte. in interiorul
cArora apar relatii intr-o varictate de forme care dau viati intreprinderii
0
un sistem dinamic. DiDamismul este o proprietate generala a
sistcmelor in cale timpul rcprezintA un parametru de bazi care surprinde
transformerile se au ioc in interio.ul acestom, precum
$i
pe cele care;u loc
intre sistem
$i
mediul sau. intrepr-inderea reprezilti un sistem dinamic
deoarece i$j desti$oad intrcaga activitate sub actiunea diferitilor factori
endogcni
Si/sau
cxogeni, aalaptandu-se peinanent
la schimbiril
macrosistemelor
din care face parte,
cat
!i
Ia cerintele genetate de
dinamica elementelor incorpomte.
. _g)
un sistem tehiico-matcdal, in sensul ce, inhe mtioacele de munci,
matciile prime
$i
materialele utilizate in cadrul siu existd anumite legeturi care s;
manifestd prin dcpendenta teluologici dintre subdiviziunile salel evident cu
llrjoriralc
tnrrc comprrlimcnrele in care sc realizeir/d aclrvrtati dc productic.
Cel
mai pregnanl se marrilbstd aceastd caracferisticd in cadrul firmelor industriale ale
ciror sectii
$i
atelierc sunt specializate dupi principii
tehnologicc.
h) un sistem deschis, aceastd propdctate
fiind specifici tuturor
sr.renclor carc au Icgiluli cJ mcdiul prin
cel purin o inrrare;i o regrre.
lnUcprrndcrea
cd sr\.em deschis arc elemenle disrincle (obiecr
de activilare,
slatut, corp decizional, executanti) care ioteractioneaza intre ele
9i
cu mediui
exlcm (piata de dcsfacere, concurcnta, piafa capitalului, piata forfei de munce,
elc.), care rcalizeazi un schimb de energie qi d" matrrii c,, meji.,l, atingc o
stare dl: stabilitate p n mecanismel corNervatoare (de menqinerej;i
rrd"pta ivc rdc schinb,rrc)
si redli/eaz:r procese
de cregrere prin lransformari
inlcmc. ln calrlitc de srstem deschis. intreprjndercd
se dovedeite a ll organic
ariaptatifi, in selNul ci, modificirile proaluse in stmctum
9i
iunctionarla sa
are loc o circulatie
spre iegire (comnzi,
(informatii privind
e pregnant prin
iilor necesarc care se
obiectivelor lor, cat
un
$i
idr:alizeazi in cadrul
e de naturd umanA
ti
ii care provin din mediul
de oameni
Si
mijloace
prezinta
intrcpdnderea este6:
resurse umane (vatiate
i, sexului, spcializArii,
riale, utilaje, cledi
,
bdne$ti in numerar sau
multiple
$i
profunde
sunt cnpabile si s
Economia & gestiu ea
u
sltnt un rezultat al ilanslbrmArilor
produse in mediu,
$i
dcltld, in sensul ci, la
randul ei influentoazd acest nediu prin produsclc
;i
serviciile sale, potentialul
sdu inovational, mutaliile
pe care 1e produce in cadru1 socio economic in care
cste plasata.
i) un sistem socio-economic! in sensul cd, in oadrul siu,
grupelc de
salariati, ai cArei cot]lponerlli se alli in slransi interdepcndenii, des{i$oara
procese dc nunci gcneraioare de noi valori de inlrcbuintarc' Calitatea resurselor
umane de a fi principalele producatoare dc noi valori le confcri o pozilie centrale
ir cadrul inlreprindcrii, a cirei luarc in considerare cste eseDliala pentru
efi cacitatca activitililor desft
$urate.
i) un sistem lutorcglabil' ca urmare a
capaciiatea, oleriti de autononia sa funoliona]4,
scopul realiz:1di obiectivelor
propuse;
faplului ci, intreprinderea are
dc a
li
modifica actjvitalea ]'n
k) un sistem probabilistic, sub permaDenta
le gcnereazi, ctc.
m) un sistcn cu finditate, care
Ca subiect ul managene l lui.
cumulativ urmatoare1e condi!ii:
.
are un paidmorlirl propriu, pc care il valoritlch
$i
il dezvold:
.
are autonomic dccizionali cu scop lucratir', clc prcduclie
$i
execulie de lucriri;
.
alispune de o relativi indcpendenF in gestionarca lbndurilor de
oricc fel
ti
de autonomie deplind in luarca deciziilor de
rmpl.ca-e'n circ rri
-l
eeorromic:
.
i9i organizeaz: sistemul infbrmational,astfcl lncit sA poald
dsura venilurile. cheltuielile Ei
rezultatelc oblirrlte din
gcstionarea
Patrimoniului;
.
i$i achitar datoriile fiscale.
Privind r'ntreprinderca prin prisma finalitntii ei economice $i
avind in vederc clcnenlclc ei slructuralc, se disting cateva conceptii,
9i
.
coDceptia itlslta enlalistd in care intreprindrea esle un
simpLu i strumenl in slujba realizirii scopului econo1rlic, abor_
dand unjlateral numai rentrbilitatea inlreprinderii;
.
conceplia shrcntal
ftLalistd
in care irtreprinderca este consi_
dcmLd o struclura orientaia spre atingerea unui scop, aoceptandu-se
idcca ci scopurile structuralc ale 'intreprindcdi nu coi[cid in toalc
innuenta r lrnor lactori
pcrturbatod;
l) un sistcm organic aalaptiv,care se schlmbe pcnnanent, sub influenta
faclorilor cndogeni
$i
exogeni, a.taptandu_se, amt la evolulja piolei, cai
$i
la
cednlelc
generate cle dinamica suslinuld a resurselor incorporate De retinut ci,
iltreprintlerea nu este n sistem pasiv ci, la rand$l seu' influenteazd
prin ie$irilc
sale Lnele clinlre caracteristicile sislemelor cu care intd in contact Ponderca
acostcj influcnle depindo de natura, mirimea absolut;i
$i
rclaiivi a ie$irilor
pe care
i$i realizeaza obiectivele stabilite
inlreprinderea sau finna indeplinc$te
12
$i
dctivd, in sensul ci, la
serviciile sale, potentialul
socio-economic
in care
este esential5 penhr
ui cd, intreprinderea
are
i modifica activitatea in
influenta a unor facto
pemanent,
sub influenta
evolutia pietei,
cat
$i
la
cazurile cu scopurile individuale.
in funclie de scopul filral,
fiecare
nivel sau sector al structurii trebuie .i
"d;;;;;;i;
obiccliv
de realizal.
o finalirale proprie.
care f"
".il"i"i"
.i
subordoneazA
obiecrivutui gtobat.
.
conceptia
structurdl
fu
ctionalisld
in care intrcp nderea este
privird
ca un sistem social, a cerui existentd alevi"";"
;";;;.;;.
Rezulti deci, ca intrcprinderea
are anumite
"".roi
;
";;
obiective care dace nu sunt satisfacute conduc 1r;;;.;;-i.;
nlavor"bile, periclitand
insA$i existenta ei.
Sdri.lacerea accstor cerinre se rsigllrj prin propriile
mecanisme
srrucrumt-tuncrionate.
prinrr-un,isrcm
a. *i".lgri*.i"'
"iu,)r;".ffi;; tcoretice, in practicd
intreprinderca
sau firma este perceputa
ca:
-t uniht dc produ, t,ie. cand productia
esi; co;jderirb principata
raliune
de creare a inrreprinderji;
-^ unilot? dc raponilic. dace sc are in rederc laprul ca. intreDrinderea
"a rtrma creeaz; un suplimmt
de bogalie
tvaloarc adaugata), care
lrcbu,e
_repanizata
muncilorilor.
sub lorm6 de salrrii. ;_; .;"
credrlonlot,
sub lbrma de djvidendc.
sr"tului. sub lorma de inpozire etct
- c"luld sociald, intrucat intreprinalerea
.n" n._u
",t"
un in.-urrrt't,i,a"
persoane,si grupul.
ale c6ror aspirali sunl aclesea air"rg.nl.,
drl. .*.
pamtcrpa
ta realtzarea Lnor obiec'ive comune:
-
tenrru
lc dc.l-lc. ca ujrnarc a compelentei
de a lua decizii, decr o
:rganizrlic
in care persomtut
dispune ie clirviu iune
;i ;.;r;
;;";
nscutur
-
Indiferent de domeniul in carc func,tioneazd,
obiectiwl principal
al unei
intreprinderi
sau firme cons6 in a obtine profit prin satisfa""rd;;;i;;;;;
li'":
9r:.
i" special. pnn
sali\facerea
il cdt mai mare ,8"*;;
"ti;;;tor.
u(r(.rcrrri
at produsctor
sau .cfticiilor.
Managementul
inreprinderii
sau lirmei
lrchuic sa rina seama de rariabilele
care constrr,rie irrran in inneprindere
rlona d.
mLnca. urilajete. mareriite pnme. banir. intormariir"f p""r*,
.",1!f"".
"ii.iri.i
1e1c
porenliale.
.*.. p9l fi reprezenrcre
d.
";";;;;;
l;;;;;;i:
ii:
lll'l:1,,i"T"
sau
orgatuTa{ . guvcm
sau pjali
exlemii. Din punchrt
de vederc al
rezulA cA.
nolenlialul
gi
calitarea rezultaGlor
unei economii
::p,::
rr Cca rnat marc me,ufd,de
capaciralea
dc a derermjnr
creare, \i
,urcrronarca
unur num;r cAl mai mare de firmc sau ;nlreprinderi,
care sa furmzeze
prodlse
$i
.en.icii
de bune cJira{e, ta cosluri
si
preturi reduse
,i , ;;;i ;;
uLr'ru (oncoroanra
cu cenn!eic pierei
inreme
$i
exteme. adice statur Drin lesire ne
Li,Ic re or rreDure \a tncuraiezc consutnul Dac;
organizatia sau inrrepr;naerla
esre
aboidala
ca sistem. aceasla prezinla
anLrmile
caru.rerisi,ci
d"firl,,;i;;
;;'i;
concluzionam
in rabelul L l
influenteazA pin ie$iile
. De rclinur cd,
itl contact. Pondcrea
inderea este un
relative a ie$irilor pe care
obiectivele stabilite
sau firma indepline$te
itic5
ti
il dezvottd;
oblinure din
ei economice
fi
cateva conceplii,
$i
tiv, de productie
Si
gestionarea
fondurilor de
in luarea deciziilor de
I incat sA poate
ui economic, abor-
unu scop. acceptfuidu-sc
ii nu coincid in roatc
l3
Tabew 1.1 Caractertsticile fnAi
sau intrepfinderii
ca sistem
Trisituri specifrce
Concrtiziri
Compo-
netrtele
sistemultri,
ristici
aUn"
perlno anumite
Pedoade
DinamicBrogesive,
mobilizatoare
o-btir'ro"* u''ui anumit
Pro{it $i
de Droductie
(buceti. tone. lei)
cifre de afaceri
Diversifica.ea Producliei
cu N
mta a profitului
Realizarea unui anumit
duse Acoperirea
segl ent de
Piald
cu o
Ponderc
Obiective
Diversitale mare
Natura elementelor
materiale
qi
pro{ilul profesional al oamenilo
sunt determinate de
Profilul
firmei
Materiale: rDljloace de munca,
obiecte ale muncii
Urnane:persoane,colective
(compartimente)
Financiare:
numerar
9i
dispo_
nibilitdli la banca
Infomlalii:
juridice, economice,
Elmente
(resurse)
Diversitate foarte mare.
Definesc firnctiona[dti
rcclamate
de
Profilul
firmei $i
condi[iile mdiului ambiant.
Pentru elernentele maieriale:
valoar, v'1tezd de otalie etc.
Pentru infoma.tii:
cantitate,
capacitdti,
parametri de funclio-
nare,
potenlial, conlinut caloric,
randameirt etc.
Penhu elementele
umane:
specialitate,
nivel de plegltire,
motivare etc.
Penhu elementele fmanciare:
Variabile
(ale
elemente-
Ior)
F *lr"t"
p"t instmcliunile
de
calitatea sistemului om-mafine
Formalizate
(in cea mai mare
parte) sau neformalizate
Cali
lor coldilioneaza
dinamica
sistemului
Relatii om-maqind
Relalii interpersoiale
Relatii
Structuri
Structura de productie
Determinate
ae turrcg imrel
1de
procluct,e.
de excdic,
de
prcstani).
de profilul
$i mArimea
acesteia.
de tipul productiej
ide
masA, de serie, de unicaie) erc
Formerza,,anatomia,,
intrepdndri i-
Translor-
mari
Prwalizarea
Prolilarea
$i
spccializarea.
Retehnologizarea
Integrarca productici
C.e$terea
capacitAllor.
Modificarcr
structlxjr de pro
ductic. Restructurarite
oreaniza-
todce
Modcrnizirile
infonnatic
etc.
l.recventa
transibnnirilor
in
conlinua cre$tere, detrminatd de
trecerea la economir
dc piata
$i de
accclerarea progresului
tehnico_
stLrnhtLc
Forme de adaptare Ia modificirile
nediului
Conditii
$i
elocte ale dezvolterii
intrepdnderii
lntrSri
M.rterii prirne.
uuteriaLe,
uhlaJe, enerAic, fona de muncn
Infomlatii
Mijloace delrod@fii
fo4i dr
Nivelul detenninat
de volumu
activitdlii ifirep nderii corelat cL
ce.intelepietei
ReglementeazA
ti orienieazi acti-
vitatea intrcprinderii_
Calitata 1or
conditioneazd
fundamentarca
deciziilor fimei. Iau forma rcsur_
selor financiarc
asisurend lichi_
dirir,l.
--^-"---
a.-^.i--. r ,
Paramelri
Preveded le legislaliei prirind-
socretatea comerciah
$i
regja
aulonomi
Nonne de cirnsunl de materii
prine,
muncd
Norme de calitale er.
Kcglemenleaza
functionarea
sislemului
Constante de reguld in perioadfl
determinata de tinn
Progresive
dc ta o perioad.a
la alrr
Ic$iri
Servicii
Lucriri
Bani.
Inlonnafii
Volumul planificat-in.
funitie G
cerintele pretei
$j
de posibjjititjlc
xe sattslacere
in perioada
rcsPectiv;.
\4atenaljzeazA
prdiciDarea
firme_
or la formcrea venitulur narronat
ii
a produsului
national brut.
'
iuantificarea
volumului
realizi_
ilor intrepnndcrii
si contriburia
Lcesteia in cadnrl microsistemuftii I
)crmit
comprmtii
intersocicteril
'omerciale
!i
regjiautonome.
I
'ennit
cenrralizarea
realizirilor taJ
Livelul ramurii qi
economici. I
specifice
I
penhr anurxte
pe,progresive,
btoar
perioade
late rnarc
I
ele entclor maleriale
$i
!
profesional al oamenilor
Ferminate
de profilul firmei
foarte mare-
pc fiuctiona tnti
bte de profilul fimei
$i
pe mediului ambiant.
I
prin instructiurile de
lor condilionctzd
a sislemului om-mafini
lizate
(in
cea mai mare
sau neformrlizare Cautaiea
rconditioneazi
r{inarnica
olui
inderii
aptat dupi Comeliu
Ru."u,,U@
15
Irirmele sau intreprinderile se organizeaza ln toate donleniile de
activitate: industrie, agricultura, co11slruciii. transportud, come4, telecomunicalii,
cercetare
$liinlifici,
proiectare, invitimant, culluri, ocrotirca sdllatAtii ctc - avand
drcpl obiecti\. oblinerea dc profit de c,rtrc cei ce 1e-au infiinlat Dcci, finna sau
intreprinderea arc o sferd dc cupnndere mull mai larg; Ea nu se rczuma numai la
-ecr;ru,.coIomrc.
obiccrul
,.lu dc
"c..vilate
pur;rro sd fic.lin o_cc domerr,r. c-
c, rLlirid se se
-ib:
,n \edcrc ohrinerea. dc.alre inlrcprilva orr.
(lc Drofi ln c.dru'
flec:-rrci tdri. pe hngn finne. care numericeglc predonini absolut. exisld
$i
inslitulii
oldturale, de i11vil5mant, sanitare ctc. desti ate sA satisfadl nccesitdli sociale alc
populaliei, finanlate de stat, sindicalc, diverse organizalii publice
$i
fundatii, eto
Responsabilitatea sociali a intreprinderii, ests o noliune r.llilizat'r in
inlrepinderile nlodeme. lcnlru a putea face o evaluarc corecti a managcmentului
irtreprinclerij,tinand cont de respoosabilitatea social:i, olgaoizatia tlebuie si aibi in
vccleie cinci problme social-economice impo(ante: inflatia manallefientul cu
|,n
ai u,n
ri"','t
t ttt' httu'. r'"te'r"t
"'ttnntuitot
v
rE,l de Pt' tS;c
L in accsrrn pcrioadi,de criTA economico_finarrcilrA.
ionalis ca
lenomen de crestere a prclurilor sau de deprcciere a putedi de cumpilarc a
moncdci nalionalc cste incontrolabili;ea cste de doultipl)ti i
llalie
prin ccrcre
11
in|LLtie prin co-nuri .
Inrq.qid pnn cc)?/e csic caracterizad
prin dczechilibrul djntro masa
lnonetare in circulalie
$i
cantitalca de produsc disponibile, deci cand cererea
pentru ulr produs cste mull 11lai mare deoat oferta, prctul acesluia lfe tendinla dc
hl1olia prin cor/lr-i apare cand creflerea comporlenlclor costului
Galadi,
dobanzi, materii prime,etc.) determini cresteri ale prelului- Compollamentul
collsumalodlor se modifici datorita cre$erii prelului la diverse produse, pin
amanarea cumpStarii accslora sau chiar renunlarca cu totul la e1e, obligand astfel
iDtreprindcrilc se renunle la adaosul lor sau chiar sa lc vandi in piordere
2. Managementul cu fafi umari presupune rcalizarea unui echilibru
inJJx
factotii
tle pro(hrclie
li factolul
uman Treb ie licu6 o reconsiderarc a
intregij aclivitdli, in scnsul luirii in considerare nu numai a cifielor,
organigranclor, melo.lelor administrativc, ci
$i
a onului. InscDsibilitalea la
ncvoile unei persoane este o problema gravi, rcgisltd in nujoritatea orgadzaliilor'
Managemerltul cu lati unana presupunc realizarea Lulli echilibru intre obicctivele
privi d productivitatea
si
rentabilitatea, pc de o pa c,
9i
evoilc
$i
do ntele
salarialilor, pe clc ahe
larle.
Salarialii sunt mult mai productjvi, dacd sunt
consiclcrali participanti nu nu]rai la rcalizarea obieclivelor, ci
$i
la slabjlirea 1or.
3. Mediul este m factor important in tot ccca ce 'inseamni
planeti, de
aceea toalc organizaljile trebuie si
iini
cont de protcctil mediului, atat prin
pdsma repercusiunilor de naluri
juddicd, cat
si
sociala Toata lunea este de acord
cd, trebuie sa menlinem Llr] lned ecologic sanitos, dar nu ioate intrcprinderilc
sunt dispusc la unele concesii in acest sens. Pollrdrcd, pe cerc o
Produo
l11ajoritatea
fimleLor de produotic, adid dcgladaica sau dislrugerea mediului natural, csle o
probleni ecologicd actuali. care irebuie tinuti sub un control cat mai strict
Fiecare diDlre noi admitc existenta poluirii, dar nu ioli suntem dispuii se ne
16
etc. - avand
firma sau
domeniu, cu
in cadrul
$i
institufii
sociale ale
asumim cosiurile impuse de mesurile
corective pentru
acest fenomen.
Solutia
loerc1
::ci.cl!rea,
remane putin urilizati
a"
"atr"'irrr"f.ira".i.^Ci;#
ia"?J:
acceptata
$i
de catre public
$i
de cdrre intreprind".i,
.e.'a"" i"Gi" #r"i*" fet
rispurs,
cine vapleti coslurile poluirii
mcdir ui ?
,,^- . -.0. I.o,".q"
consumatorilor
reprelinla
o allA problerne
la care rcbuie sa
rrca rara lntrcp ndenle. itrtrucar deciziile
care se iau in cadrul acestori lrcbuie
;;
lina
seaoa de nevoile
si
dorintele beneficiarilo. p.odu."lo.
l;;. i;ho F.;;;"";
dal in 1 962 o excelcnte descriere a drcpturilor con.r.;;;.
;;;:,,;,:t--"',
"
.
consumatorul
re drepiul lasecu are;
.
consumatoml
are drcptul la informatie;
.
consumatorul
arc dreptul la alegere;
..
.
consumarorul
arc drepnrl de a se lace a\cultal.-
-
.--_
-
,rln,
p.*t:, putine
inlrprinderi
rondnesti
fac elorturi penrru
a reduce
nunrar!t reclainattllor
coDSumatorilor_
,
5..Afropiara criz:i de cDrrgic provine
din capaciralile reduse. in cencrat ne
pran rnondral. de a acoperi nevoile dc energic acrurle
9r
de viiror ale oicnirii. in
*::^1:1"'ll :.ll,untor
energerice
mutr mai ;jdicarc
i. i",,"p._a".;i.
rorrancjll. decrl ccJe irrregrstratc pc plan
mondial. acestca sc coni,runta cu
Droorernc senoase in asigurarea necesarului
de energie
$i
implicit in ceea ce
pnve$te
competitivitatea
produselor
romane$li pe piata
;xteme.
I.2. CLASIFICAREA
INTREPRINDERILOR
$I
IMPLICATIILD
ACESTORA
AST]PRA
MANAGEMENTULUI
Modul de clasificare a difcrjlclor intrcprinderi
se realizeaza.din
Dunctut .le
\cdcre
at ma'agernenrutui.
in tuncrie dc panii;;;;;
t"*;t;;;;.H
";;
abordrri dilerellliate
Dc anumlte planuri.dupi
cum urmeazri:
a in functic de forma de proprictare
por exisra mai murre ripuri de inrrmtrnderi
\du
rr rrc cu caraclenstclle
lor tipologice
sDecificel
_
l. Intreprinderilc
sau firmelc private
se caracrerizcaza
nrin lantut c,
I,drlnlonrut tor apajlrnc
utei Dersoane sau unuj grup de persoanc.
eo" pria,rf ,ip
de inrrepLrndere
sau firma care a anifl,r
r..,'a-i
ai*o;'",.u
o' ;il;;
ff#ill:l
:: ff,Ilffi,r':l';::iT*::
sociera.ji. tn prezcnl.
in Iunre ex
jsr.
\ule cte mrti"r". d" t"";pril;;;;;";";..
nlar diversilate
$i
profiluri. pentru
toate
putcn
ider rifi cr .i,,.,,-,,r,*i"
.""i"::::'".'#ni]';i'
;;lJfi"illfl;
constituirii
$i
tuncliontuii
tor apa4ine integral a"r."preIroril;.iil;il,
,;:'ff#:
?
E nurauq,
chc. Ciprnrescu,
F n.t.mdtet.
t'"ia,Ed.
k;n.mici, ;;'cu;;t.\0;;::^---'
ndnaseme
tului orya izatiei' ediria a
I7
utilizad in
lui
sd aiba ir
a
a cifrelor,
inflatia, ca
q]mp5rare
a
dintre nusa
cnd cererea
tendinta de
(salarii,
echilibru
pnn
astfel
ibilitatea I'
obiectivele
Si
dorintele
dacd slmt
irea 1or.
planete, de
atat prin
majoritatea
dispu$i se ne
unui capilal propriu minin este obligatoric, indcpendenla depliM ft1 ceea cc
pdve$te diroolionarea, dimensiotarea
$i
desli$urarea activitaflor, asumarea
inrcgrali a iscruilor cconomice
$i
sociale i plicate de opcraiiutile firmci, elc.
,\cestc tipuri de intreprinderi sau finne le putcn impa(i ilr finctic dc numirul
posesorlLor dc capital in finne pdvate individuale
$i
dc gruP.
inlrcprinderea soL.t'it lt ixlividudlti,
^pt\rlitie,
din punclul de
vcdere al patrimonlul i, unei singllre persoane. Estc lon1la cea mai larg utiLizatl,
rnai ales pentru lmnele de dinensiuni mici
ti
mijlocii.
- inhepritkletea sau
finna
de gn? are drcpt caracterisdcA
proprie droptul de poscsiunc asupm patrimoniuLui sau a dou?1 sau mai mulle
persoanc. Ironnele pe care lc imbraca firmo1c privale de
Srlrp
sunt deosebil de
divcrse;dintrc acestea, menlion:im lima larniliali al cirej patrimoliu se afla in
coproprielatea tl1clnbriior unei lanilii. Ca reguli, firma farniliali cstc de mici
dimensiuni, univoc nioroinlrepriDdere cu pana ia zccc pcrsoa e - membrli
filniliei. in scns mai restrins sau mai larg posccland integral conpetentele pdvjnd
n llagemenlul lulurcr activjtAlilor implicate, excrcilalc in modalilili dintre cele
m.ri divcrsc, convenile dc rcgula inlr-o manierA infonnali de cAre ace$tia. Cel mai
adcsea, mcmbrli tamiliei sunl nu rumai
Proprietarji
sii, ci
$i
lucrAtori efcctivi ir
cadrul acestora. Ijinna la iliald se bazeaze pc o pro untali solidatitate
9i
colabomre a persoanclor inrudito. cc sunt proprietadi sii qi are originca in tradilia
faniliei rLin flvul Mcdiu.
I
2. intreprinderca coopcratisti este o alli formi de firm:I privata, tol maj
putln intalniui, irlfiinlati ca urmare a dorintei colaboririi libere, pe baza participiidi
tu condltii egale a mai muhor persoane, carc desfi$uau inainlc aclivitdti similare
irr calitato do mici producdtori(dc obicei in agricultura). Caracterislic accstui tip de
inrrcpdnclcre eslc droptul de proprictate asupla patrimoniului dc calre mai nulte
persoanc ioli sau o pal1c dirrtre cei ce lucreazd efectiv - carc, prin actul de
conslituirc, devjn, sub anunite fbnr,e,
Ei
coparticipanli la oryarizarea
$i
nmrragemcnlul firmei. Iiecare dinlro participanti are drcplul, pe langi salariul
alere t.
li
la o pal1e din prolitul fina1 corcspunzitor cotei salc do pifli de oapilal
$i
munoii depuse, potrivit unor proceduri precis stabilite la iniintarea sa
li
carc
difbr:r dc La o intreprindere cooperatistA la alta.
3. Societatea pe actiuni este o folmA de intreprindcrc privati de g p
foarle ulilizati in epoca conlcrnporand. Specific aceslui liP de intreprindcre este
existon(a unor acliuni cu vaLoare nominali, iar patrimoniul ci esle impi(it in
confbrmilatc cu accslc actiunl. Delinerea unoia sall nlai r tor aotiuni rcprezinti
baza
luridici
a drcplului dc proprietate asupra unci colc-pdr1i corespunzitoare din
patrirnoniul intrepdndcrii sau fillnel respectivc. Aulodlatea in Adunarea
actionarilor, deci
ii
in managementul socielilii esle corespunzatoarc cu nu irul dc
actiuri, dcci cu pairimoniul detinul. Corlolm nuraruiui de actiuni pe carc fiecarc
proprictar/aclioDar le dcline se calculeaza cota padc din profiiul firmei ce se
rcpa(izcaz:i aclionadlor. 1a anumite perioade. ce1 mai frccvcnt anual. Dreptul dc
s
O. NrcotescrL, I.Verboncu- .r!/drascrrdh oryanizaliei, Ed. Ecoror ca, Ilucure$ti
18
activitalilor, asurnarca
opemliunile fimei, tc.
deplind in ceea ce
i in firnctie de numnrtll
apa4ine, din punctul de
ca mai larg utilizatl,
are drept caracteristicd
a dolla sau mai multe
grup sunt deosebit de
proprictarc.
in cazul socielbtiior pe ac!iuni. este foane
\or
transmisibil
Drio
operatrr cle vaivare-cumpirare
direcre sau la bursa de vatori
Rolul deoscbit de imporlant pe car inrreprinderile
sau lumele Drivate lc
a! nr dezvotlarca
5i
prngrcsul econotnic
al socielalii esle explical prin exercitarea
,!,
!::,. "
prcrog.rrivelor
csenlialc alc proprietalri privare _
dc posesiune,
clrspozrlrune. tolosintd
$i
uzulrucl
_
care se allli la onginea trtinrcici economrce a
4. intreprindcrile
sa$ firmelc de stat constituie
o alta categorie
impoftantd de organizatii cconorlice care au inregi.t.ut o
--"
u-ptou." in
""ioiJ
lrccul. ce au drcpr tr:$rure definitorie poscdarea
illlregului lorparrirnoniu de cirre
srcrur pc tentor rul druia se atla. bfiinrarea
si
frrncrionrrea firmilor de sral depinde
ir
.
exclusivitate de vointa lactorilor dcizionali etatici, pot,-ivit .eg;;;nt;i;;
cxisreme in fiecare lara.
pracric.
s-au in_registrar trei tip",i d. i"".p;J;;;.,,;,.
rn tuncrre de narum lactorilor politici
Si
ideologici preriominanri
in starele
rspective.
- iDtreprilderil
sau firmcle dc stat ile tip socislis! sunt acele
i reprinderi exjstente in tdrile condus de partide
comuniste,
Si'"aI"
"rri caracterizate printr-o
masivi centmlizarc a deciziilor de cdt-re oatidul aflat la
pulcrr.
intrcagr zctivirate t nd fundamentata pe o planificare
macro qi
microeconomicd,
transformald adcsea in scop in iine, folosirea insuficient5 a
pargliilor
cconomice, putemice
fenomene de birocratism ctc.
- intrcpriDderile
!au firmele de stat dc tip capitalist apar. aral
rn r:rile dez.voltare cconomic. cir
$i
rn celelalte liri
""s".i"fi.r..
i,
" ""rnio"*U
n$jori
)i
specifrca lor esrc o prcnunlala
autonomie. cu ."" c; iirirl .r"
propnelarul
lor. l-ol!si. rn acest rip de inlrcprindcre. gndul de cetrlralizare a
prin lr(tnt activjtitilor. imponanta
anumjlor critcrij cu caracrer socjal, ni\elul
brrocralrzaIlr aclivit;tilor
apar nlull mai Frec\eur comparaliv cu cele iru_cgisrrare rn
intrcprinderile privarc.
Rolul lor este de a permite
siatului sd
"orrt.ot"rJ
unu_ii"
.ecroare
maiore ale ccooomier nationale
ri s, influcn,eze
*u_i,.
"r.t,ii
econotnrco soctdlc pe rennen lung. I ocul
:i
vittorul lor in dez\ollarca
economicaa
:l1l:,9'.y'
negire d anrrnili snecinlisri sau grupuri
economice influenre, carc
suDrnraza taptut c,. de rcgula. profitul
acesloril estc mull mai mic comparaiir cu
cet a ttrmelor prjvate
si cir slarul estc nevo sa.si asllme climjnarea afiumitor
consecinte economice
sj
sociale, atunci canal nu ." aou"a"." ,urr"i*i a, uiuiif,.'"'
- intrcprinderile
sau lirmele publice
sunt acef"u
"n*
uu i" Uura
propdetatea publici,
a unei colectivititi
mai mari sau rrlai mici
;
a" ,p".-i"
regula,
,in
acele domenii care prezintd
un mare i-pu"t orup.u ui"tll t ,tu# .ou u
unei pArti
aprciabile
a persoanelor
dil cadrul comurritatii';"";;;"
ilr
gcrcrrl.aceslc
finne sunl subordonate
organismelor adminislrnii"i
orUIi"" fo*f"-
.conunr(e
asupm activitalilor
si perlomranrelor
acesrora au hecvenr rrn i-,,.r
suDslanlirl
lacor,i polirici
51 56.;u1; influenti din rona,eso.criva
n.
".'".r' m"nagernentLl
acesrom csre mai comptex
Sr
dificil datoiila,"nr;ri";-;;;
l':l::1,:,:
",
u"f:l dd:rrtor crremi irnnlicari. Acesr tucru influenreaz6
cet mai
aocsca dctavombtl perlbrman,ete
sa'e economicc
!i socidle.
i patrimoniu se afld in
in modaliteti dintre cele
d catre ace$tia. Cel mai
ci
$i
lucritori efectivi in
solidaritate
si
g are originea in tradi(ia
d finni privata, tot mai
liberc, pe baza participtuii
inainle activititi similare
Caracteristic acestui tip de
iului de cdtl mai multe
persoane - membrii
competentele privind
rv - care. prin aclul de
panti la organizarca
$i
la infiinlarea sa
$i
carc
familiale e$e de mici
re privat5 de gup
drcptul, pe lange salaiiul
i sale de parli de capital
$i
tip de inheprinderc este
miul ei este impirtit in
ADlorilatea in Adunarea
mulior actiuni reprezin6
corespunzitoare din
i de actiuni pe care fiecare
din profitul firmei ce se
ftecvent anual. Drcptul de
Ed. EconomicA, Bucuresli
19
5. intrcprinderile sau firmele mixte, au apirut ca
Ei
.,madaje"
intre
intrepirderilc .1e stat
Si
privalc, sub fonna de filmc mixtc. De obicei, accstea sunt
dc tipul societililor
pe acliuni slatui devcnind unut dintre ac,tionarii
principali; in
r: n.:r;. Jc DrocenrLl ,lc acliunr derrrr.rl ce slrr. llrnrclc se ap ooic dr cele pri\ale
'ru
,lc ccc puhric' ln gcne-i d'tcri i f_nlu'ur c'
Jrrr\illlr'
inlcnrrc
in
nanagcmeniul acestor iipuri dc illtreprincleri, firnele mixte se apropie lnai Nult de
cclc
iriv:rtc,
finrd ccntiate in exclusivitaie pe profit. Modalitilile concrcte de
iirnctionare dilcri firtre linitc loane iargi de la o tali la alta
$i'
in cadrul 1or, pe
rrmuri cconomicc.
b) nr Rominia,
polrivit prcvcdcrilor legislative, lilmcle se divid in palru
c.lcgorii pdncipalc:
-'
pcrioanc fizicc, asociatii familialc sau intlcprinderi individuale;
- socictiticomercirle;
- comp^nii rationale;
- comPanii multinalionalc.
A. Persoane lizicc, asoci.tii familialc sau intrcprirdcri irdividuale
Persoancle fizice, cctileni romani sa$ cetilcni str:iini, care provir din
slatclc mcn]bre alc L}liunii hulopcne si
din stalcle apartinand Spaliului Ecolromic
r.'ruir"arl. po, dcsligura activii:iti cconomice
pe terilodlrl Romanici, in lnod
indcponclcni, sau pot constitui asociatii tamiliale ir conditiile
prev:izute de lege
'
per.nuncL
fizisc
$i
asocialiilc familiale
pol ll autorizate sd dcsfiloarc
aorivitili ccononice in toaie domenlile, eseriile
$i
oclrPaliile, cu exceplia celor
reglcDrcntatc
pdn lcgi speciale. Asociatir familirli se poatc infiinta la iniliativa
urii p"rsoon. hzic"li se corstituie din membri de lamilie ai acestcia Asocialia
lalniliali cslc reprozcotati, in relatiile c tcrtii, de pcrsoana din iniliatjva careia s a
irfiirlat sau d" pcrsouna impuledicitd de accasta, in baza unei
procuri
aulcrlilicato.
Persoala fizioi carc dcsliioari activit:ili econornice ir lnod indepcndent'
precum gi persoanele lizice carc sunt nrenbrj ai asocialiilor lamiliale au caLtalca
de angajaL propriu. Calitatca de angajal propriu se refog ]a drcplul de a tl asiSwat
i,'
"i"Li'"i
puttic cte pcnsii, aL asiguririLor sociale de s:inilate
si
al asiguririlor
pentm gomaj, in conditiilc
previzulc de legile carc rcglemenlcazd aocste domenii
1.,. :,,^1. irz..e c.,rr deslJ)o"rr .'l \rlili ero.1orr'r(r rn nnd rrnlepcnder'
'i
:,.r.r,i:,e farr,l,.le , ururi alc nu
for
rngJ a pers.r.,nc ru ton.racr inditrJui:r de
r,ru-,c:, Drol-u dcjb5Lr' reir . cri\
"
rl, i pe'l r' cdr! \-:1
'
L'l Lrr
'rulon'?lrx
'lrrlrcprirrdcrc
indi\ itlu:rle eq ..
'n
rerrrnde-ea cJ c alrdrrnc cer:1rea u'ui
ou drept de propriclate privata. sau mcrnbrilor fanilioi acestuia, cu drept de
propneiatc comrni. Palrimoniul lntreprirlderii irdividualc sc lorlncaza
pc baza
LLrnLuiloL cctitcanului
(familici)
5i
altor sursc care nu sunt interzisc de lcgislalic ln
.:r', L,rL a e\r.rj L1 .,,,grlir dJ .nr-et .ndcre
'rrir\
drral .
bu5DoJl-:ir
'.1r...."c.'rJ'
tcr"n crr inr.cori"Jc-c
rr'lir J-ri nu e''e pcr'o'
jurdti
si
'e
prczinti in cadrul nPo(urilor de drcpt ca pcrsoani izici. Patrimoniul
imrcprhderii individuale este iuscparabil dc bunurile persoanclc a1c antre'
prcnorului. ,\ntrcpronorul-posesor a1 inlreprirdcrii individuale
poarli rdspundere
20
principali;
in
cele pdvate
intervine in
a mai mult de
cadrul ior, pe
in patru
aje" intr
iduale
tegislatie. in
provin
din
i Economic
iei, in mod
de lege.
sd desfA$oare
erceptia celor
la inibativa
nclimilati pentlu
obligaliile acesteia cu iltreg patrimoniul
SALL exceptindu_se
acele
l-,]l:l:r,**
conrorm tesi"tn,,ei i.r \isuare.
,,1 fac ohiccrul ,,ri,r,t,.-v..l,il
ra'nrrler p^:esun
ir n]trcnrinderii
ildi\idualc podn;i
ri,pLrndere
ncJinritrr;i.olidara
l::1ru ibl.i,!ii :
scesrcia cu
:irrcc
par,rrnoniut
tor
""..pii.a,... "..i.""rr*lj
car.. tn coirtom
rate cu legislalia in \ rEoare. nu hc obieclLr. um,riri..
,
n. \_cJ tnrr nrarc pane
i itlreTrindenlor
sunr socierdti comercirte
'Ji[i':.,'i":::;,
o',iil;.1#:i"i:;,'Jil:,'J;i"i:ra('e
cconomice
n'no p'rsoane
:":Tl:l1ll
-
T"l"
cotccriv, rtc cirei obtis,rii sociale \urr
si,mnrarc cu
,Jr Ironru s^cr-,
sr
cu ri.punderer rclimirc,;
ti
,olioa.a
a tururor aso;iaritor
.111"t,1",,,
comindirn \impti. aic carei obtisarii
"".t;i;;,;;;;;:";.
."
pJrrrnonrr
rocjdJ
$r
cu r:i,pund(rea
lleli-n;lit;
>r solidari a- asoerarilor
comirnditar:
cornanJilrrji
r,.sDUlLl Ium"i pinj lu."*ur.n,"
up*ufuit";;"-
,
\ocretnlc
l comandit:i pe rctioni. al carc. caprraJ social e.r'c imo;n.l itr actiuni
rar or)I8:rrllle
socta c )unt gararta,c
cu pltnmoniul
social
5i CU rasnundcrea
el',ri.ra
)i
.o
:J,rri
a asncirritLrr
cornandi,lipir,
l; ;;;ir.i;ri;;;il;,","
rocictatc pe
actiuni, rle citrei obljgatri
'a,d,.
aj.,o,u.j su,,r oo ,p",, ,,",n"i r, o,",ulTii',i,,]i
'i|f",,
",,'"
cu p.r,imoniLrr
- sociclatc
cu ri\pundcre
limitate.
le carci obrig.rtii \unr
Aaranrate cu
r"rrinrunirt
socral: a,oc,arrr
surr obligari n rn,ai f" p,u,u pinifor.n.iofil
- -
' '"
_ .,._ lil"u
pr:'.d" pcnrru
ti.care lrp de socicl e conlcrciatb
nrcJotit,itile
J.
,,/,!rrrr,.:
nLlllit p
cnnltact dc
.ocic,ite.
fe
tnt pr mc,e <louj categorrr
;a
c:Lre
5c.rJi,-e.i
Si
stjrrutLl perrru (etetal,e
Rcleiror ld co*".,rt
d. ;;";;;:. ;
,;;:;
rlcrnenrcle
ohligrrori
ue cr,e acc.rir .r(hJ...
si
,e
(.nlina .
,rrrr.
"
,l_p,;.1;;.j;
'ar.dcru
l rca asoci..ti.or.
lonrjr sj dcnujnrre^.
scdiLrl
\i obieclLl a. r.,i"ii"i. .,
:::l:i: :;ll: l^*:l1r .s:b'cri'
5i
v'Jsat
erc Pen'|ru
',..,,.
,p d"
';;,;';';;
de corjlt.ui-e.
cu precizrrea
unor lennenc
Iimiri ur-vind
:l:::,ilnea,erii,c:p:,elur.ru.,e
imft,carc.
s. s,or,co,j ,it,;;;.;;"li:
;:"t[""i:
tnr llrtajc. drJdritc ncjrtr.r sncretitilc
cu #soundere
lrmirara. perrrru
cclc pe ac i:ni
+i rn.omandi.; pe a iuni. De asemener. pcntru
cel(.douzi
liDuri de
.uci.r:: i m ac',ru,, se prcual
rriunrre rap.- u, r",*
";;j;i;r:;il.;;,t
.Jll:J:
v rl rrLr r({rnnarc alc acttutu or. orLrl .lp
organi/are
a adunarjlor
consliLlrti\c
drepturilc
5i
obligafiile
mernbritor lonciatori,
a1e-aar*""t."r"if
.. ii.
tt., at ta tun"ti.,nnr.
,t ,o.;,.htilot
..,/, ,";rt,. p-"".0.1f.
f.oi, .r",
"l,jj
j-1'l
^l.f*
Fjni: conLne. \" abire deci
,;.,,;;;,.-..'h';r;.ii;*,:i
\Dc(ll.c
lcc.rrc.:t (
olnun lo- csrr ant rl c- asoci, tit plncsc
cot; pa;c ;;
i::inll' :"li:1,: !: ",vi.re,ldc.
p,opu.rionar
.,
".,,
d. p,,,:.i".:.
i.';;;1.;,i
LU,d,. ,
i(
a\cmclrcd.
adnrrrus.ratori,.
L(ton: ntanageridli
c,- ,ot mat", i,, diiii".", j.ri\ririor.
a: rccte,..r
rcsoorrs"brtiri,i.
,"ai..r""i-a.
r;i,,t;;",::i;;,,
i;;',11:l
-cirrrJrc.r
\ alsanri
elu- elecru:.e de a"ociarr. exrsrenta
tcara a dividcrdclor pl,.;le.
c\ \lc1i -egisl,cror
ccrutL dc ,egc .t cJ-ecra Io. , *,.
"_r"" "O.rfrl.l',
hotiririlor
Adurinj g.ner"le
., uctln,,,,,;tn,
Jarc criea, rorrracrr.c. jocr(rare
\i jrrr.rrur
i. ,fi;;.
**n,'",-.
, irdaroririro-
oc
IIo",
z,m,.nntl fie-brrr
.n
dc _r.
p-i n..,.,.,i,o0,",.,,r:';
;
r,;
;. ;: ."T:"];[,li;;'"]:
1l-::,"X!:";ifi
"i:
)1
al asigurarilor
unei procuri
indcpendent,
au calitalea
a ti asigruat
domenii
ent
$i
a po baza
individual de
cctiteanului,
cu drept de
guspodaria
juddicd
$i
se
Patrinoniul
ale antre-
rispundere
drsles-rarcr a(rr\ir;rii lor'
qsllel.
irr
rrrrrr?temerlul s"cie'blir cL nurl'c colec r\'
rolJl dc.r.i'
tt
ale nJ4tt'ti.ttttlo/t't
5au rd
-lrrri\'r:rl'ri:
Lle'ernlr'rl 0e asocla'r'
;;;;;J" l. comanditn
simpli i credlrleaza conduccrea uruia sau mai lulior
-;
'i;:;;
;
';''
l;;,.'ir.te
1. -c,
'u''.
in .c e dou:r rrrarrre
- irr conrar'li'" si
;," ;:;i,"'
-;.'";;
u''
"'..un'..
d( marrJce ncn'|
'.n'iDrl
m rr conrp e\ \sre in
i.^f
"."'"i"
*
"*n:/(a'i
Acltrnan
gcncr:'lc
'
'd 'arc
1i
ttrr'ordirar'
"e
::,;
";'-;,;
";;.'
p''nc;p'''lc dr'izrr onrird cx:qcnr'r' der\olrirrea
sr
'ncheicr.., ,cr:vilr.'r
'o. aprobsrc'r
hrlrrrrLrui. :rlcbercjr irdl'rrnrsrrrro_lor
.sr
ccr/o"ilor,
sl:rbi'irJd
hu!e'JlLr'
"c
\enilun
qi
I'cllurclr'
prelungrreJ ourar(r-u'
r.r'donarca.ocicliLii.m.rirearrpil"'ulJ
lu lJnea cu rl'c rnclerA!'
elnlsluner
-
.r'ii*,i;. r,caerc, mcrrbrilof l rrrlrrlui de rdm'ristratic
erc ln \ondu(crra
.-;;; :i.:'"',,,";
;
'i'i'ror. ''t.,'
decr"ion'rl
rr :ru
"nmi'ijrr-rorri
sr co'.siriul de
:;
',,
, :,;;:l;;;
'.''
; sc preriucazi oe'al'ar cornnJrerr'|(le ?r
re'porrs:rbilirjrile-ce
,c
'.'..,.
iJ. iil,
(lcn'cr' .L r'rr rol rnalur irr
'rrrralcnre.1rul
t'
l":l'"iii::l
.,',,"'i.fn' o" rrl:unr ,l cpr(z:n r ' 1'_rrrr r'e)r
't
rdunn'cr c
'rrs'r1u1
\x.n caror
.,.."" ,-'L:, in
"rrnr:Nc!,l
cr.a g' riLrrr
'\icl:l
i \c':'icrre:r lrrl:rr'ulLr sl n
:1n'1,.i, ;";-;'',-;
';
oi"?.r"'
i"'."'r urri.r" Li rrp
'ocierrre
I cu risr nderc
,!rn.L.,:r - nr: .Jin.rlt,' urfi n de( ,'r'nal i' cpreT'1 ; Adrrn rre r
tcnerJ
d
,r
.-,c.aLIor'. ManaAcmrn.ul
cLrcnr sc rsipu_:r de ndmirirrd'orr
dcsemrrl'Ir oe
. rlurr.'r.. iar'upr',regl
.readiIp r'cr dc\edcre(co'om:ccs'er!al
/1ra ue cclrTon-
(.
ComPt;iile narionxle !i rcAiilc nulonomc c urearrl/c_/a
sl
r nctiorrc-.,: .orir'crpal ir' r nlunlr slr:llcgicc o c
(co ror irr
'1'1l
or 3lc rndustna
oc dnnar'rcr,l,
;r,crF;lr. d e\l lu'lrr(a rrncl'r )r
a e:r/e
'r
ralrral(
posra sr
;;;;;;i-;".;;i;'
iniii*ar"n ,egi;ror cste dccis:i de Guve'nul
Rorniniei'
"J"
'i'
i,-"r.a.-ni"",
""' '-r
:i
o" o-g-nele
uocre c) rrulicrpllefenrrrcrle
i"ur,.r,"16.'
t,'r,',,nunle i d"n !n rle crl c' sr' Lra
(
l-'rr
lerc l)e rclrrltrr
,Ju.Pr
.u,,rr. o'".'r.r. u in
leyc ri egrr
(Ji prof rc'r1r burrJ- l'r d r
falrrnro
r''''
'rLr'
, .nu'"i .n prin .,.L:vrrariJ Jesi,ura c Dd? c
r gc'rrJ
-t
.t-t"lf" il
r.rcIu11.e inanc..rra.
"r-':
rcope-e
_
egr"l c\cl ur('ilc o"l n:rr'1 'r
pl.ll :c
a.LrrlLc tlen:,>rrea
vcrrrlu.rur de
(itre chrl'ur(l: rr'rrnai in
'
/un lqnrer'r c
JUsrrrrc;
rc
,;.;'.;.';;;,; ;:.;. r;cr"'r sr se\ L;i de irrrer'c
r\LLric r- DrJpun('er
ni' i
'errL;
oerc,on.prrcrz..rdu^c.Jal
unlrl
il\ur'clcd<rcnpcrir'llrlcl''cnorl(glel
,-,-
tr,,, acLul oc:ri'in,rrL
:r rcger
se srJl rlc\. obie.lul de acl \rlale'
paldlnoniul. dcnunirea $i
scdiuL pincipaL Modalit'lile
principale de orga zarc a
repL-r. rr.lu,ir
Jruc(urd or! rn,a rrr'? se prc'rzc /i p_rn reg-lame rrul de
,,rc.nrz.re i tu"J or:lre rl
-egrci
\1"1 cgra not'1lPslc bu"{ d(-vcn ur s-
..,?r' ..r'.nl; -.o.i,ni
''
.o,i'"o-"
rsi prcrderc Dir' \erirurrrc re rl:"r'c dLp:
":oo.rlle..,Icrucl.l"r,
r.q,. cont rL:e lorr'rri
'lJ
e/c\i dP/\orl_rc
soc"-
;;"
";';;;
^.
oerrei.'"Ler"i'"rc
coinrerc reI'ers'r"rr'rL '3
Pn
l.g. e.ri'te1" cci.' ou uno''r' J 5 er' ldrei
de : ri''rrr'
n_\ir'rfc
l elc'lurrerLlr
invcstilii. conlractarca dl3 crcdite etc
""
- '-''-U".^g""t"*tf
de ansamblu al rcgiei estc asigurat' il principal' de
!or,.t ut oe":LIr,i .i.-Jr.e c.rl'-
.1.. -15 Dcr..:r'c
- Jnl !
'rr(
Irl-' e'lc
ilc. ,.'
''.,A't..ron
qe.r(rdl I n'j
.urr"rir' l"lL crr Lr'rrr'-rr
'(
,."""
""t
p.f" clecizia ionducnLonrlui
a'Lrinislr-atioi lerilorralc locale La baza
12
d$i
l,in
ale
$i
9i
de
ac^rririi .alc
sc alli prevcdenle
|1ropdului rcgularnent de orcanizaje si
runcronlrc.
tro,drirni rn toare ptnblcmelc
ori\ind act.vrratjle
reqrei. iu crceoria
ccror c re. put-t\rt
tegri. inrra in competentd allor
"rgone.
Acriu_toi.u curenii u
Iegrer esrc c^ndus, de_ur mrnager gerejal
sau djrector numil de con\ili,rl de
ilornrnlsralre.
cLr avt,rul mini\terului
sru adntini\tratici
Iocale. carc a aorober
rrfi rrcrea resoccriv(.i
sLrcreriri. Deoscbirca p,1".;|u;
l;;;;;;d;;;
"i;JiI.
ournnome
Sr
ioDrpaniile
tu1,ionale consri in tapnrl ca. ulrimete .";:;;..,:;;
drept privat.
-,-
.
D.t9m^laniite
mutlixationatc.
sunr romp:rnrilc carc produc
bunuri sau
:l:l:^:::ilil tl T,i ,1,1,.
r,rn. o arri derrni,ie
spune ca o companie
rrurnna
onatir e5te d,r obr(ei o colrprnic mac cu proprieran
inlenralionali care
pro0uc
DLrun
si scrvicji jn
alle .talc.
DatoriU disLribLtici
:netsale de resurse
rr urale sr cc lort; oe rnunci. o compdnie
ar
nutea
r.a decid, s;i rnliinreze ntrle de
:'::r:t,:
," \lrirn;ri
e.sau \a pre.
o cnrnpanie dinrr_o atra rrld. Ci;rig"nd
conrrotL/ nsuprr ntalerilor prime.
Llintr.o.rra.
o fir-na poatc dep:iyi b"rierel_e oe
intrare pe
acea_ piatd,
in rrcme c organizatiiie
'u,
,b.;""" ;,;-;;;pr" ;" ;";
avanlaj competiliv.
kntm piirunderca pe o anuniti piati
de desfacerc. un alt avantai al
comf"nir.lor
nut :n"tionate
il reprezinrd cosiut proar..f.,
oi
**.", fo,. io^*"i,
f^jrc
r
Llc prrcre
ci. esre rnli efici(nt drn punc,
a.
".a"r. "f
.o,riri, .r-n _i;;;;
fe,opila ocirla produsele
rcarizate pe pi"n
roca..
chiar dach a(esl lr..; i;;;
sun l]rrrc:l rt.1 lara matni. O compan.e
mullinnrtonalj,
nu Dirjasestc naLiune2
lrla i_nenlru u alt, na une. La se e\linde rlncolo dc baricrelc nationrte
r;n,i16nd
1 ,a11
unde i>i are .ediut
ccnrril. dar aiunee in ;;;;.r";;;",;,,
:::-:rl:l'.
.n-.* dcparcsre
sanircte
fotirice
esre ,";"";"',,.",,.1.
e;;;;r;.
caprcrt;rt(r organjzrrionila
d pacherulur
oterit dc firma.
.
I a sl-rsi.ul .,ecotului trecur exrstau 5J.000 dc companir
mLlrn"tiorale. cu
45! n00
de I,rtrah. carc ave..u \;n,,in
stobrte
d. p.".
".!OO
lni irJ. a"i*i, ,aJl"
:':i:ll l'-,,.t,,
rransnxrro.r"t, aepiscjre
c\ponuri.c ca
jnod
predominanr
de a
ocservr ptetcte
stElnc.
_ .
Un numfu redus de oompanii multinationale
domini pietele
in domenii ca:
l:ril,rll,
nti,creurite
atirnelr.rria:
tesrc
tu0 d( asttel d'; :;;;;;; ;;;;;
I
oduclr:l urLlJslnei prelLcrbLoarc
si a servicirlor. impreuri, cele,nl,
,.,i o,uU
:: :"-Ttii
mullr,arronale
derin 20"o din acrnetc mondiate.
au peste
o rnitioanc
u( rngajilr
rr
rea rzc"zi aproxinrarrv
J0oo din loldlul vanTarilor
mondirle dle
^.^-^_,^.^:T::,,',...
mL r r]lronr,e
{( M\) conrliruic
o prezclra
n,asivi in
ccoiomrn gtoDdta.
Maiori,atca
amenc"nilor .
economilrj,
oliciatirat putrtice
.i
ce ;rcri ob
rrr,ri
-
far
s; lprobc ro r imporr-nr
al acesor frrmc ; ;l;"i.;.,J.
,J !,r
.americanr
cu drteri,e convr'lgeri
DoliliJe cred ci acesrc illne-giganr
lillll ^'1, "
"dc\.imrb
an-eI nrarc ta adre,a bun;s,drir ro.,ut.
s, ..ono.',.-J ,
a trucilot nlaceri
$i
a comuniLalljor
locale. Lnii,usLin c;
.. rusrnl repn den tor ir lc; pc america
i Dra locuide muncd. scad salanile si
a sllxg comunttatr
rare
laru
allrnci crau sanatocse.
pe
dc alta pane.comoanirle
,rutrirLn.rior,
lc i,rcedca
si_, .on"ingo p" o..,i"n.i
i,
,;-.;i;Hi;l;;;'ii:l:i;:
de
a ceror
$ta
leL
cele
dupd
sdu,
lca
$l
.Se
ificate
de
vitate,
\zafc a
d.,pa
de
de
ihrri si
S.a.
Prin
llnat
ristr
La
23
ir realilate, ele sporcsc exportuile, locudle de lnuncl
$i
salariilc; boneliciarii
iDvestiri;toi cxteme clirccte ar.r o alitudine anbigud lhfi de activilatea acestor
"
,o1u,n,'1. rnuhilrrr.'r?le irrrcn
'rL:o
uli"cr/J
'crticr'c
l
producti'
r;urrr-rl.orLr"ir.nr.,q,'risJr...s..l"rn,por'.r"er:'ce''ci
ev'u ilrrtLn blaccrile
':i'
..i;.;:'.'
.;;;,"J'"i"-,ii"
"r''' 'lnrcrrri
u'irobsea:rtori
c'rr'rrerata'
"li;;;,:.;;"
L nrrc e irgr'rc
"le
cionumi't"r'nrti^na
e oc'"t'r arrlcreniL
cu
"::;;;,;
.;";"'.,'
globi si re
'
cz'rrj roqc pc/rr'\e
r'
ru dc/vo"arca
cc.,no nrci. ) Lrrosl\Jnlllc:'
,u u o
'ociF
d lor' All spccri l:)li :r'gu'nc.l ea/i clrritr'
; ;i"' .,. . .o"p"
"
'"r
In,rl innr or'-lc e.'pri.r'' ic
"ri"
cconorniei
't'uprr
rro,ir,cii ..r c" c,tc un n
.emnrfrc.
v 5plc nnlrJ:en_qr'u' lll
nnrl i' ccolor lcl
'.,,'"i.
-
ii'r.
''.n..Llc''
cJ r'.c'rc i'rrr"sgr"
npttrrr'' cr l-rn"rrtelc
i,,.,*.L'.-.f"
"l
.bolr,..r,,: crl'r
'lr. '.
slub
r 'rr rnr
'e
rc Jl r:ri
--J
r'
,1...,",''.""f"
mulri.la onrr( 'ui,'
n'i
"''u'
d( o1'i' ''gc
c\pl^ar-r d;r'rerg"
'';;,
;;l;,;
. .; :;;:
r,ro'irur
c^?or
'rr
''
o rr'" \
'/itr'|
c
ecri
"e(r
'i
o
'^
rr"n'c
'n.rr
,.'-.tru al:' r'L
(',e dclo o co?o'_l e glob'il' ci
'J_
t'cir'f'_
o finF: dc o
,r, .',
'
u,ioll'lir.,r..:
e sr'a o
pr
iz
'
p oJLclr'r' or'rril u a ):celellL
c-ctVlrlr
i..
'1..r.l
r:. c'J iicpiSe{
granIclcr'!1r'AJe'ri
e'rr:Lr renrca'/; c-
'np
rmur
riLLd. cJrrD.rll nc1,u
"iei
:r"L'el d' co
l"rii
c'rP
'le'enrxrr:rl
de
nolrlrcrL''
o..,r,o,n.c dc 5ltu.Lrrr'lc cc r',rncc' Je
'nl'rc"el(
D'li i'' Jrrr l r'd d( ongll'F
i."i" f,,
""""'4"."r" ""
grup,contpanijle multinalionale nu sunt lrrci bune' nici rcle'
..
..'.
''"r"."
a. r.||,c i..,|l
1'o,
u.
'2rc
\1
o
vc n!'/e rcl
(ia
'lirrlrc
"erlca
rr
' .crrr:te n..L,cr'alc D..:, in fie : r! dirr're:'cc e po/:lii c\r\'i
o Jo/ r Llc adcvnr'
"..-,
..r.:'";',a--"''''ir'caul',,n'rizurt"c:'or^r't"
m"'trt
to' rca'tlee
(l
o rlti cltsificIrre. .lir ce in ce mai mult lurla in considerarc'
aro la bazi ca
li
.ir'i'i"
-l.l*""
n.*"i Deii, s.3 pot utiliza nunero$i
parametri pentru a o{pri a
air*,"i.""^.""1
organizalii,mai
mull sau lnai pr'rlin sofisticate' cel lnai lrccvenl
fol^,rr .,.
''r.,"
^.
Ll. ',.-ir'
\\d'
J'(
''c
"'zd" i" urlrilr: obrir'r:i
--,fo,
.'.' ,, . ,recr.. rc
ri
."rrp. rr ri ..rca
ro
nrl
'
r a ecr'rra dr c'r'\crn' )l
Jir*"i"^-.lrrl,l,if
".
t"*"rare implicate - indiferenl de lrra sau ramlrra din care face
"".i"
iu f'"n",i" a"
"""st
crilei;' in Rornania ca
9i
in celelalie t'ri din Uniunea
I-ri,orrn,.Jc fu -l nelesccl""i
l'; rn
'
lr'''?lr:
'rri
:
- microinlrcpriodcric
It|ru D/rrir"
'^ui
'
na
- intrcprinderi
mici cu l0 pini la 49 salaiati;
inlrprindcri mijlocii cu 50 pAn' la 249 de saladali si
- iltreprindcri mari crL pesle 250 de salariali
ir ul1cle t:iri se uLilizeazd
li
citegoni de fifl1e fo'utc nlnri inccpand d.j la
1.000 sau 2.000.lc sahiall. A$a. curr losre sc poaie prcsupurrc' ccle lnai
-;:,"..
-'r'ic.
'r-ep
nrile'i 'rcpr
"ir'le
rnci ;rr c\:c:''
''i
r'
I
j-
r. I
... (.,
''
r ,i ea, n!o r.
'.l'lB-ul.rr
'r -!er:rr11
"
I L\-e' J
-l
rrl
ilii*ip,J"i" *"t*:" Le reprezjnti flrxibiliratca dinal]rjsnul
'si
Lrrovall\'itaLca
ljle
"r"ipii".ip"t "".i1 ^
.Lasei cle mijloc care conl.eri srabililale cconor ci' sociali
ii
p"i"l"a
''nci
!iri.
,tia so
s;
explica
'te
cc n1 toarc
tirilc
cu oconomir
prosperc
$i
l4
dinamice se acorda o ate4ie deosebite creerii
,i
dezvoldrii
intrepdnderilor
mici
Si
mlt locn.
d) Un.al patrulea
critcriu de clasificarc urili,,at pe scara din ce in ce mai tzroi in
:li::i:_!..."""i
*1. apari_enenra
narionard
a i.-;il c;"f;;;';J;
#,:.,1;l
avcm urmaroarcte
tLpun de inrreprinden:
- nationale, care au ca
$i
caracteristice
esentiald faptul cA, toate bunurile
f-,e
care le poseda
se all; integral iD proprietarea
*.i p.""r""
n^"i""r"
Junorce dtn statul rcspectiv;
- multinrtionale,
cancteizale pdn
lapfii ce, bunurile
$i
sefficiite
produse. precum
si celclnlte acrivjiati *;* * a*Ai"ara i,
".f'"r,i,
doub t.ri. fiind proprierarea
unuj grup
economic
;;;, ;;
-#;;;
inlemalionrl;
-,mirte, denumite
$i
joinFventure
sau fi.me conjuncte intema(ionale, laa
cdrcr corlstituirc paAicipi
firme sau penoane
fizice din doud sau mJ
rnulle lari. \enilurile impinindu_se
in firncrie de p""d;;;";;il;;;
I lecareta ta constit uirea capiralului
soctal.
___-. ,1"1.,3..'n.ue-.a
unei inDetrinderi
in unr djjre categorijl! de mai sus
par$cutanlat
e managemenlului
apar pe multiple planuri giinume:
moduJ de
consrnrlre
a lrrmelor
ti conducerii acestom. rntelesele pe
care Ie reorezinh cu
ririo
r"rc managemenrut.
amptoarea sterer decirj"""b .n;i;;;;;
"ii;;;il,
.i
por rclor ror 0c dezvoltarc. scgmentlrl
de piata a\,!l in vedere cu priorirare
de
rrrma, modatltalrte
organizaroricc
ulilizate cu precAdere.
concepria
$i
carle
principale
de motivare a personaluluj
penrru
realizarea
obiecriu.t.. .l,tiri,.
pnncrpalele rrpuri
de conlrol uzirare in procesele
a. .u*e.n]"n,.
niu.l,rl
'ri
varicLarea
sislejnelor
si
metodelor de managemcnl
folosire;;--'"-
'"'*
''
c) in functi de caracterul
obiectului mnucii,
firmele se impart in xtractive
,i
prclucritoare.
lntreprindefilc
care au caractel exhactiv se ocupd cu scoaterea
::'-:.1_1.,:Ii*ii.dii,*r
ura
{ca$onifere. perrolil..r".,").
i*..;p;.r,;;;;;;
;;
:':lt-l:*"*:
malcnrtor.prime
ir produ1e
finile. Firmete indusrriale
exrractive se
(aacren/eaza-
pnntr_o
dcpendenla pronuntalA
de
J,rtoii naurali, indeosebi ia
x^clut actrvrt,!ilo-r
dc produclie.
ccea ce se refle.ri in
"rir.a;
."ono_j.. .o..in"i
u(
qvaruare
a tor. rn vanabrje
$i
resuicrii \uplrmcnlarc
de consrderat
in Drocesul .Je
rranagcmenr.
r,rrmelc prciucj6loare
lrcbujc sa lin.i conr
jn
principal
de cererea de
pe piall
a produselor
$i
subansarnblelor.
-_,
, ,f,l
"l*
cal:g:rie
jac parle.
mrreprinderile
in rolaliralea
lor constiruie
(tn (r
nc.Da2a a so.icrtilii.tlc
asigura cea mai mare pane
din renirul narronol
precum
ri celc mar mulre
'ocuri
de munca penrru
,",";1",;;;;;;,;.i
';;;fi.
imponanra
deosehir.
a managementutui
ii
rirn",t"",.ii-n.iij'#r...il.r1,H
pentru
cei care isi desleroara
activitatea
in cadmf i._"f"r,'a",
si;;--i"t.;il
nopularle a fiec.irer
rari. penrru viirorut
sau economic
,i p;i;,;
;i;;,;"1'*:,t
dctinut in comunitatea
intemanonalii
chiar
finanlele
rlau$1
intrcaga
allle
activita!
pdmul
politicile
ong'ne.
nici rele,
deo
$1
tea. Ele
$1
expnnxr
i lrecvent
obtinerii
tl
ca
tl
carc face
Uniunea
adevAr,
itate.
de la
alitatea
statului.
cele mai
25
I.3. ORG,\NIZATIA
BAZATA PE CUNO$TINTE
Un nou tip dc intrepdndere care sc dezvolli rapid
ti
care reprezini?i
componc ta princi;a1i a economiei estc firma bazatl pe c[no$tintc Trccetea la
cconomia bazatl
pe cuno$tinlc, reprezinli o mutalie delcminanti ln mediul cxtem
al organizatici.
Analizcle cfectuate de specia1i$li, ca
$i
realititile din fimrele cc oporeaze in
llrrur,le dc \;rl ale c.onorrLici. rc'e\; l,p'Jl
(".firrna ba"ata
pc cun'Jilinlc
nrcrirte caraclcri\lici rli[crilc fati nrrna crrc prcdomini in pcriorda acluali
'
t..h:z- ct,,.ncnrelor cuDr,Isc r lutra ea lui Buno|l loncs
rr
iI ceJ a lui
lirancis Coincloss
putqr prezellta principalcle caracteristici ale finnei bazatc
pe
cuno$tinle:ro
'
i. oi-ittuo."n dimensiunilor finiej in ceea cc pdve$te activele fizice'
activitartile rcalizate
si
salarialii utilizalj, conconilcnl cu dczvoltarea bazei interne
de cunolli e
$i
cxlinderca lcgiturilor cu ciicn{ii, fumizorii
9j
resursele umane
2. ExlcnaliTarca aclivititilor care nu sunt csenlialc
penhu firmi' in paralel
cu intemalizarea celor carc fac parte sau surl pulcmic coolplemenlare
cunoltintolor eserliale ale organizaliei
'
i. s"t,i-tur"u relaliilor cu lesurscle umane cxteme finnei' in se sul
apclirii la aceslea penlru aclivitilile funciiontue$li mai putii importanle $i
pedru
"iL"
a" intr"litt"r" u organizalici;
pentru realizarea lor se va Apela pc scat'ilarg; la
lirmc lllici
$i
persoane carc lucreazi independent
a. nczvolfarea stralegici a filmei sc va baza
pe ore$ierea in proflrnzime
qi/sau lirgime a cunoqtinletr finnei, ccea cc presupune ci ea dispune de
"up""ltut"i
a" a-5i clczvolra
propriilc cunoqtinle $i
de a rccunoaqte oportunilaljle
pentru coopcrare de tip sincrgetic in doneniul cuno$linlelor'
'
S. Modclul de organizare intend a firmei bazalc pe cuno$tinlc estc analog
nodelului cogniliv uman, cancierizAndlt se pin relcle mai pulin slruclurate'
echipc seniaionornc lbrmate din pcNoane posesoare de cuno$tintc' disponibilitili
organizationalc $i
irdividual(]
pentrlr invalare, etc.
-
6. Mn*imizur"a eficacildlii
si
eficienti se bazcazd
pc struclud de echipe'
intrc care.,cuplarea" trebuie minimizati
$i
coeziunea maximizati
7. Scirlerea nunirului
9i
rolului manageilor de nivel mediu
9i
ilferior
qi
oxtcmalizarea trcplati a persoanolor ce realizeazi activitilli perifcrice, simullan cu
inlegrarca in finni a .,nanagerilor
de culoltinte" care, fiecvent, i$i inccp
acti;itatea ca age ti sau consullanli ai sclimbirii in cadrirl organizatiei
8. Rcllrodelarea capabililalilor nm ageriale
$i
cconomicc a]e fumei' pentru
a punc in valoare cunoqtintele,
Prin
optiuniie, dcciziilc
ai
actiurjle pe carc le
praclici.
"
r. Coi',.'oss. 1Ie De(tth olDistolca: Ho\t the Conmunicati Rewlutioll \lill ChakEe
orr rllcs 2"d EdiiioDj Haraard I'ress. Bostot. 1991.
r0
A.B. Jones, K,orrl"./g C(pi 1lisn B$iness It.,t* dn.l Leahlins in the Ne\r Econohr,
Oxford Uriversitj Press, 1999.
26
a lui
pe
fizice,
de
itatile
analog
9. Direclionarea
investitiilor
in training,
in forta ale munc, exteme
uliLizala. pentru
a injocui propriul personal
ce nu piog."r"nr!
"uf,c;.oi.'--
"^""'"
,u, Atocarea
unor resurse mai reduse penlru
raining
Si
oferirea de
posibilrLari
mai limirare
6s p16rn6y6..,
personalului
ai"
e"pr;i. J".if"ri..,""*i
poada principala-rcsponsabitilate
penru propria p"e6,jr.
$t
.;;i;l,J;;;;;;;t;'
r r, Keconceperea
sistemuluj
de molivarc. corespunzaior
urrnatoarelor
- amplificarca
recompensftii
in funcfic de performanle
qi merite pentru tot
personalul
fimei;
- cretterea ulili,,arii recompensjni
persona,uluj
din gupurile
Deriterice in
runcle de pertormanlele
individuale;
- inlcnsificarea
lolosirii concomilente
a sLimLrlcnlelor qlobale.
de srun si
personale.
penlnr personalulde
ba,,b al firmei:i
,
apelarea pe scara large la promovarea
personalului
in cadrul
$r
din alara
.. _
12. Dezvoltarea
unei culturi deschise,
compania invitend in cadrul s6u
clientii
Si
Iirnizorii
- ce pot
se urmireascd
curn se operalionalizeaz5
deciziile
care-r pnvesc, precum
ti
celelalte categorii de stakeloldiri.
13. Practicarea
de form de colaborarc
multiple cu alte firme, in conditii
de u$urinF, timp
$i
costuri mai bune.
..
14. Diminuarea
barierelor dinhe diferitele categorii de resurce unune_
drnEc munca de ta tume
$i
nrunca de acasa, O"rr. i"ai"ij'"i
"r*"
i;;;
*
-'-'"
15. Acordarea
unei arenrii mrjore
obLinerii,,,,iirani-,p."jati
9;
va lori I rcd rii caprL"lului
inllcclual.
. -La
baza acestor caracteistici
se afla tenalintelc
care se madfesti in
lratr/itia
de la economia
actunlii la ecoDomia frur"fa p"
"uoopfiot".
"ilnu.l,'
- principalele
tunclruni
alc fLrmer devin
'."
"..p"r.",
-'p.,."i,"
,;
integrarca
cuno$tintelol
- tranzacfiile
$i
actjvititile care implici niveluri ridicate de specializare gi
cuno$tinle implicite
se intemalizeaza;
- hanzacliile
$i
aclivitelile care implicd cuno$tinle ex?licite, pronmlat
specializate
se extemalizeaz
A;
- proprietatea
$i
managementul
firmei devin convergente:
:-|1cjyll"
dinr.g. iluafqary,
activitatea
econ'omiJa
$i
presetirea
propne
a personalului
se rcdelinesc.
linand conl de acesle elemcnre vom
obline o organizarie bazara
De
cunosrinlc.
care va fi simpte. cu rnai puline,*i*
"*ifr?.rnar
n._iiir
ll
inteugcnte.
_1..3.1.
Definirea
firmei
bazate pe cuno$tinte
..^,.,,.
"ii,
rip de inlrct,rindere _
bazali pe
cunostrnte _
nebuie sa fie o ftrma
lll,"'.ll:..-.:
\a corclpututa
drn roate pu,rcrete
de vedere nori societiili. DeSi
"_au
craDorcr
-rnar
nrutle abordiri. irctusiv unele foaflc reccnl,
ele
", "f.il "
llf*".
nguroasi
a fimrei viabile,
bazard De cuno$rinre.
ft.a p;"t"rt;
;; ,-""$,;';
asemenea performanta,
propunm
i[cortinuare
urrnitoarea
alefititie:
27
ror
$r
an cu
rncep
pentru
care le
Organizrtin viabili cstc rcca firml sru iitrepri[dere
cnre' pc bazl
.l""t ,.;;;i;;r"
p'",intn un Ycat cchilibru intrc tri trotiuni tuudamcntAlc i
"..""-f.,_"""f"g1"
!i
social, va evidcnlia la rrn niYcl supcrior cunoitintclc Ai
cclclaltc resurse dc urrc alispunc
ti
pc care lc
'tetcrmini'
prodrtcind pentru
Derio dc irrdeluu!,alc,
(lc,,eci de aoi. cficicnli' cficrciltrlc )i ncrlormanlc
mr lr irlimcn\ionalc. confirrn:llc !i
eridcnlialc
pc pi:llii
!i
in tocielaic'
Altfcl spus, organizalia viabil:i csle o f1n'na sau intreprinderc bazaLa
pe
cuno$tinle, car; stabile$te obiective econonice, sociale
$i
ecologice pe termen
1ulg,'pc care esle capabild sA le indeplineasci
prin valorihcarea de cxno$inlc
"i."i"gl*,
g"t.ra.a
-"ilipte
consecintc
pozitivc pentm inlreprinderc, stakcholdori
5i
ncdiul siu.
llconornia bazati pc cuno$linlc
poatc fi prozentati ca o varianti
-a
triunghi iul slLslenabilitilii
prin care oricc astfel de orgaDizatio, i cearca sA ia in
.nn"i'i1".n."
"..nro
acestei treceri intr-o noui viziunc in acelaqi tirrrp: economici'
ocologici, dar
ti
umana.
_
ln raport cu obicctivelc de naluri economici' ulrra a
$i
ecologica a\'ule in
vcdelc, elemorrtelo cle tehnici
Si
tohnologice au rolul dc mljloace dc realizare cu un
impaot xLesea detcminanl asupra obiecLivelol slabitilc la nivelul organizaliei $i
ilnplicil a cconon]iei
I((rt:/Jrca Lr'cr firn,e \ iabil(. b1/:rr:: pe currus,rnh c c ur, pro. (q
corrrtle\
.,n non-L ilrcccsiuncdc
h7c,-\' c.n'"rrll'oec:lirru
gLniarr
\4icl :rclKu'urJr
dc lrslrlutul wLrnp(Llal
I
1.3.2. ldentificarca rolurilor cunoEtintelor
9i
definirca lor
ale ccononiei bazatc
pe cunoitinlc srnt cuno$
eslc necesar ca abordarca lor s: fic in dcpLinii
-a
Lcmen. d( b,,,
'.
cu cal. se ilrtrrtecreozr 'r
c'r
Cunoscutul spccjalisl american,^lan lluton Joncs
- data, inlomalia
ii
cunostintole ' slau 1. haza
Datr aperc ca un senrnal c
Poete
ti trimis dc la un cnititor la un receplo
rr
M KuhDdt. ..susktitldhta Busrlest Datatapnenl", in D Seilcr'Ilansnan
Crisllc
tiinti ul1lani sau alt dcstinatar.
lntormalir rcprc/ rrl.' o d: i .'P rdiL;l
Nn
rL r('ctr'
'
r r
"
'luce
ur
L'l-. '1.
c, nu's crc
f'
cCDLI dc *e' ,. fiirtd
^
rroirrn(
'errl
dL r 1(or'(L
""riu",""ti"i
qi cibcmeilcii, clcsemndnd elonentclc noi ir rapon c ounoliiinlelc
prealabile, cuprirse in slruciura unui mesaj sau in senxilicalia unui sinbol
'
Astfel,
potrivil lui Thomes Srewa('r, inlonnaliilc se deosebesc de
cunoitinlc ca dimerrsiurle, narur:i, derularc
Si
intcligenl''
llienlentelc constitulive
tiulelc. Dh acest considercnt
corclalie cu dala
;i
inlonnatia,
caro se aflii in dcplini corclalie
considcri dr cele trci conccpte
oricdrei orgallizalii modeme.
Licdlke. llll ron Wcizsack.l
"T.,1.
st"*an. Intele.lual CdpLtal:
tublishng tlouse, London, 1998
lhe NeN Iltcdhh of Oryanisalians Nicholas Brealv
28
pe
temen
.
Infomatiile,
in opinia sa, sunt mai mici decat crmostintele,
ele reprezentand
::]T:::]: "5
acesrora.similar
reperetor sau pieselor
care alca*i;;;;l;;
sau uucarttor dc ccramic; ce formeaza un mo/aic.
^^li::irl.s
conrin
.inrordeauna
..expefljza,..
elemmte care sunr apticabite,
generrtoare
de sotutii
si
de subsranla economice
.
Manifestareir
..expenizej" proprii
cuno$iinrelor
implicA o derulare in timp,
confennd-acestora
un caracrer procesual,
De regula. curo:tinlele
^" "
;,;;:;
runga oecar tnlorrnaliile.
uneori chiar nelimilara
'
Cuno$linlele
confera obieclelor in care sunl
.rtrcomorale
mai mullA
-.inrelisentn,.
sr
de mulle ori le reduce dimensiunile sau le face maj
"s"*..
-g-.nlpf.l,i"
"i.riia
privinta.
,cLr..reccntele
generalii
de releloane mobile int.f;g"nr",
io_ ;;i-..iJ
produse
de Nokia, este edifrcator .
Cu loale aRsrc delirnteri de pnncipru.
Slewan subliniaza ca. in practica,
separarca
rntonnatjilor
de cuno$linte
nu este inlotdeauna uror de realizal, mai ales
arunc'cano sunl rmpltcale mai multe persoane
care interaclioneazi.
Sunl situatii in
car ceea ce pentru
o persoane
reprezi A o informatie, pentru alta, cu o alti
capacitate
$i/sau
un alt rol, constituie o cuno$tlnte.
, _
Tinetrd co0l de aceste elemente. cercelelorij afirme ca,
penlru
a I corech
..deltnularea injonnaliilor
dc cunoflinte estc adesca necesar 5a se laca conrexlual..,
Ir \!rclre de cadrul exislenlei
Si
folosirii lor. de faclorii implicati
,i
de finalitatea
rc,,ulrarzi. Ind;lcrmr de aspectele concrele ale ace"rora, cunoitintel. nn"".li
intordeauna
capacitalea de a crea valoare adaugula. .I.rrt"", d" .r.;;;l ;;;;;
deosebesc
$i
sunt supe.ioare infomatiilor.rl
a
m sa la
lden
$r
lex
Kuhdt
cuno9-
deplind
tr
cu
Jones
Cunostinielor
le sunt asociate douA concepte lrlajore _
stdctetea
$i
natura lor
capacitatea
absorbdve
dcosebiti.
- care exprima
intr-o n1esuri apreciabile
ii aduce
a teodei
1^ bar.a
rcceplor
Cistie
Brealy
.
S-tricte{ea se refed la posibilitarea
$i
la capacilarea de a tratrrlorma o
cunosrnla rntr.o rntorrMrie
explicila. ransfembila.
Sr.rnr persoane
si orsanizatii
care au,aceasri
capaciiale la Lrn nivel ridicar
!i allele care, de5i po..aa
.,i"o"rir,"
ascrnanaroare,
reu$esc inlr o masura sensibil maj mice sa le tormuleze in mesaie
rransfcrabitera.
Din puncl
de veder" manageriat
,;;;;;;: ;"",il.:::':
cardcrerislrc6
eseotialii care i amplifica utilitalea
$i
iup".i*,"u a", g"";;oari
aoaugata.
Capacitatea
absorbtivd descmneaza
ururinra cu care receDtorul de
cunotlinlc percepc.
in(elege
5i
retine cunogrinrcl. pd-il.
,.
p"Jar";;ll
;;;;
curostrnte
In domeniul Ia care se leler, o noua clrnostinte
sporesLe capacilalea
absorbiliva a Ennei sau persoanei
respecrive.
rrO.lrjcotescu,
I.Vetbo cu, Manapenen t I
2OO1
1ryaai-ntiei.
I;d. Economica. Bucureiti
'.
: .ngdr.
7hc Etcphant and thc Fted oIa Retu, raht Capralar Hanard Business
School. Bosion, Massaclusens, jq99
.w.M.cohen.D..Le\inb,al.."4b,orptir.tapa.4..ANapct\pe,tivconLcani,Eand
/ararolror'.
in Admrnisrrdtive
scrence
euanerry. tr t, toaO
29
Ccrcelirile efectuale de nunlero$i spccjali$ti au evidenliat ct itr economia
acluali cunoiti
lelc
indeplinosc
patru roluri sau frnrctii ccoDonioe esenliale de:
- malerie
PilnA;
tactor de produclie;
produs firlit;
- capitaL
Ca m^terie primi, cunosiirrtcLc
panicip:i intr-o are mlsure la obllnerea
produscLor mocleme. Estc cvident penlru oicine ci labricarca unui calculator sau a
ullui telcvizor incoryoreazii nu nr]lnai mctal, plaslic
si
alte malcdale. ci
si
nuneroasc c!1r1o$lin!;. Mai mult chjar, in valoarea acestor produse' cuno$linlele
rcprczinti ponderca cca mai mare De exemplu, in p.clul unui calculator sofislicat
de rrii rle dolari, costurile efective alc metaluhri
9i
plaslicului ctc incorporatc
Si
a
cnergii ulilizate
pentru oblincrea lor' sunt de ordinul a zeci de dolari'
reprczcntand Dumai oaleva procentc di coslul siu tolal'
t r r'n,.t.r'tcrc ep.zrnri 1r
.rr ese r' dl taclor dc produclie' irrrx'a ..lc
tlf
ifi.
":iJr'
de ccrl''l'
'"c^-
ilr'ici Jc p"^J clie -Idna Lle nJrc
.il
-1toacei"
a" rnunci - 1a derularea tuturor fhzclor proceselor de
Prodxclie'
in;epind cu oblnrerca materiilor
pdne, conlinuend cu proccsarea Lor
$i
sfar$ind cu
comercializarea
produsului obtinut- Lvident, cu cat o linnd esle mai modemi' cu
atat ponderea
si
rolul cunostintelor in calitate dc factor dc produclie sunl mai nari
Concomitent, cuno$tintelc reprczinli
\i
un produs fitrit, de sirc stit5lor'
Fo|mcle celc mai cunoscule alc acestora srmt softuriLc'
proicctele telmicc'
brevclcle de invenlii, sla dardole dc calitate, ilralizele
9i
stucliile de nanagement'
nurketing, etc. De relinut ci, se produce o diversificare a ganei acestor produse'|
concomi;nl cu crcqlerea ponderii lor i cilrele de afaceri ale tinnclor
$i
in PIB'
urile eoonomiilor nltionale
De asenenea, trcbuie rnenlionat cd, toatc produscle elecldce elcclrcnice'
clectrocasnice. cic., tind si incorporczc intr_o lbarte mate misurA curo$tlnlc'
confcrindu-lc aceslora valoarc
Si
ulilitale
'ill
valoarea de ansanblu a finnelor modeme capitalul de crno$linte tinde si
delini o po|derc.]in cc in ce Lnai nurc. De$i inlangibil. cuno$tirtele
personalului
dni cadruL lirueior, tehnologiile, know-how-ul contrcial, nmnagedal, financiar etc'
prczinti valoare. care, cu o lrecvcrli spoid, este crprimaLi monetar; cocirile ia
tursi r finncLor de infomaticd sau apamturi cleclronici renunite - Microsoft,
Alcatel. Nokia - o demonslrcaTi din plin. Vaiorile 1or la bursi sunt dc caie\'a ori - la
unclc de zcci clc od - mai nud decat valoarea clidirilor, echipamentolor'
p,rn nlurilor olc. pe care acestca le poscdi Pulerl1 a ticipa cA intr-un viitor nu foa e
indcpi:1at, la o proponie aprcciabili dinffe firlnc, inclusiv din ccLe clasice, in
cvaluarc.r capitallilui lor lor inlrr cuno$tinlc1e ca o oomporlenli distiDcti 5i
ades&r
sllbstantial;. Dc ahfel, in lurea rlacerilor o asemenca telldi
'
este cvidenti
si
putenici:o expresie a sN csle accea ci irlLrepnnzitorii sau investitorii afirni
'rdesea
cd vor si crurpcre ..alirccrca x '
$i
nu fibdu sau lragazinlrl
,.x"
Este e--ide t cii ei au
in veclcrc pc lingi capitalul tangibil al acestora
ii
capitalul rntangibil
'6
Lr'O.
Nicolescu, Lverbonc\l'I ntLse utrl orcd i.,ll.a l]d Econonici' Bucur':ili ]00E
t0
iale del
la obtircrea
iale, ci qi
tehnrce.
cuno$lintele
sine siilif.rr.
sofisticat
orate
$i
a
de dolari,
intrucat ele
r$i sJer$ind cu
i modemi, cu
(h
munca
$i
d productie,
irr concluzLe,
n tem afinna c
,urrd,mcnra
e ;; il" il ;, ilff#
J:ill Hf
"::,
:: IJ JH:l'l:,.:
lunclr,nra
!i
sutrcvretui
fird accsrei,
1.3.J.
Revolutia
cunostinlelor
.
PcntrL ntaJojiratca
cr.rr,re
.roi.
drnuh.ca
..rcvoluria cLuortinlelor.,
esle
^rrr:,r-ra
ri ncobjtruil:i. (
nii pot ,j considcre
chiar. .i *r*i,,ia," .inr,i,
lnl-olli:
i re\,,ru:,ei
intorna.ionat(
ri.au ,"r",.",i*.
.," pr."l".r.
il..*i:
o srr.rrsi
concvlne
inrre revolr.lia r.lonrrationrl,..
la cr.e specialr.rrr
*;.r*;;;
t,csrc
uci d!c.-nii
si_revoturia cuno)rjjrletor.
L,Irma cs.c sen,iiil clitcrl . li"
"r""
,i
u( vcocr-e
at stere. dc cLprjndere,
Ialt-rii
si tiruliratir
ln e5erra. pr:n revolutia
cunotrinrclor
se real,/ea,,a qchimbarea
luldJrrcrtal;
de la ceononia loza,: p,.ao'";nrnip.
r-c.,,;;;;;
l;:::;:1:;
,,d/Jra p'eoornrn:nl
pc cunosrin!e
Lr lenteria ace.lei rc\olutii J cuno)rintelor.
"p:l-e
ca delenninanl rolul De
rire z.crlea rl au
,n
economir
modem;. in u.rima p".i.rar'"_"
a".."*1,
t+
::l::1".,.?, ''"i
nrutr cre)rerca rmponarrei
eronnrrrice
"
.ro;,"j"i;;-;;;.-."
r rrr)ilrg rror. canablttlallloj
$i
conpclenlL' or. irlorm"tir
or. procesclor
economtce
c. racton rn,epdrxbrt
I(Bar; de crnosr,nrc.
I iec,rc d n.re ace5rr ;;1. ;;;;;;;;;
pa u(urar. clngutan.
e\.denlia,,;
clernen.c
cr, o v:lloare
deoscbiU.
de un nur
u,aErrusnr:
ceeir \c au tn romun sLnt cun.s(ir,lele.
tlccarc dinrre ci av.lnil
r.,dalitali Ll,.enre de indiviJualizrre
)i oDerarionalrzare
alc accsror.r.
Drn anrichilalc purcrea
cra echrvalcn,a
cu bogaria cu
fo...in
r..ur..to,
,
lllli
,-
fl1
.., Facronr rradirona)i
de p,oa*.... _
oa'",-"[r.
"ir;;;;
Jili;...
.
c'au
|rcpoldcren, de ni, ? firica De nic:. nc\oia tmperuoasa
de a area
..no>ti'tc c;t mdr vc\je s: apro.undate
em
jcdusi.
Apoi. a
"Or;,
R.;.;;;;
,,j:li:: i I I ::::ll ,'l', ,lu'n
r:" crre ve bauaL .;
;;,;:;;
';'";;
i',
i
'u'urUr.
dar
jr
Dr crp.tdtur biinesc \i pc lona tj,,icd a omulu-.
ln 5ccolul XXl. .e
prefgureaza
o srJatic .ensib:l
ditcnta. Cei care detin
((ic
nrar multc rcsunc intelectualc.
in./ngibilc
de.ir.fel. dar
$r
rn caprral de
(u
ojrinre. vor delire
pllercd
ri BoAatia ;n lumc. O. a.eea. tt.u.i,,l"
L !ro5 retor. cdre collsr, in :lcersr; lreccre ]r econonra tlomtnatd de .r-no.r,.r.
csli
o..ucccsi,le
rdpi,la. Jeoscbrt Je cuDrinT;toarc
tt
d. p;;i;;,;;;;;;
8e.r(m
_
n odificaJr c.enlrale in
'."re
co,.,.po, :m.nr"le
',,'
l;l;;;;.il;i.
i:i:'ll]
::J,li;il1*
,1ur. ,ndi
L,,ren,icc ca ,nrcnsrare
cr ccre produ.e
dc
...\sa,,i.nc"jluinInprimelcIa,,ealcI{c\olutie.cuno:linreloj.produselesi
;:r\i.itcsu.r.dir,
nL-ncr
.tercdere..*",,,"i".,.-""ili"-"li;l;.;:;;::';:ll
LapL $ oe,tn area drnlre or^dLse
Si
scwicrr
derine d.n cc in ce mai <tificila.
(
u..sr.r.elc rind si dc\ini c"rrc,eiirri,., pdncrnala
a
"rnl.r"".;'r..;;;,;ii.
;;j
'nrl, dcc;r
|rodusele
jau
ser\icjilc .e,,ulrJle
trrpicl,.
Rc!ol iei ctlnu\timelor
,lcr ine vizrLrr' i' volar'irJred
nierei.
i*.n,,ra.,ii"
i",
"".u "J;;i;.;
:;;;:ilr'-"j
management,
r paodusc,
$i
in PIB-
clectronice,
cunogtinle,
e rinde s;
pelsonalului
financiar etc.
;
cotdrile la
- Microsoft,
cateva ori la
iitor nu loarte
clrsice, in
evident;
Si
afirnt adcsca
ident cd ci au
i 2008
A B. ron<s.
Krn i../g Cttritittgnl-Btsncs\
u.rorornr\(r.jrypres..o\,or,t.lr99
fiorlatJt?'lth
c'F'fcN.\|L narn
3l
r.lv,r'lil^ccunornicc:crrimnicsrructrrii\''l'ri:riprelJ'ilurprodu'Jlor'
i'.,,,".ar"- o.d"*f"r-s:
nbol r'c';gLranl
r cuderc'o'
"r
a loc'uilor
dc munc'r
i.sinLite de oa,neni. etc.r\
''""""'ir-.rii"r"t
n"votuliei
cuno$tintclor
il constituic
ccoronia
bazati
pe
"'"..tt;.;;';p;;
cn' i. prima
lafle
a secoiului
xxl Rcvolutja
il;ffi:L;,;;;t""nsihca ii,
ca rczultat, economia curo$tin[ekx
se va cxrmde
.,
",J;,,
ionu a"r'o"u,:
, orrrerrrr:i i
rrclrrr
'n
cllel:'l'e
-
;:':;;
"
.unoo't.
,'
'.'t'
i"'""" de ra e'on^rrrir
crf'rdlrJa
la
""".",'
l]'tlr";i..
.,-""i'i"'"; o'"*'
deo5ebrr
de cornplcx
analizar in octalu
;:i:i,;;;:,i;r;i.
'""-,,r'''i'
dera
rrsr'rLrur
Corecrn dc Dczrortate
'
iji.,i" r .o'o',ll"' )r
lilarrrelor'lin
are'rsri
rari'r'
nLrorir ',cc'rei 'cor;r
suL'litua?
lapr'r1 c; r?\oltrrrorar:1
t;-ll:l::'.1
,.1r.''t,
'.;i;
s:a
comun'cnr:ilur
rre
'
r"l esenri"r rrr cpantrr
r(evoLu-rer
l,i;r'.","i.r.'tr'":r.
l.r-""'"gi'
ir'
'nnrrice
:r
de conrurica
rr -c'Li nba r"drcal
".,:,i,.iii';
*"-"t.. tr
cociale cor'onr:rerrr
cL r'rodrl;r'rile
ce achrT'lronarc'
:;.,;:;..;'^";;
,o1..'re a.,n,',t,nr.lo'
\orle
rchnolodi' inronnarr!e
si Je
:";l;",:,,,iJ;':;;,
'noi't'. '' "u'"'n.''r'
in o-sa r7a-(o
'r
rr) rr''dur irr c"r
;:;;:;';; l. ;i";;; *,,o,i,r.
"."'.'i''i
eu'e-ierc
r' rcr rrzcau" tunc!rire Pe
ffii;;;",1:;: t;;i,r.'-'*
""'r-
rchnoi^gr' 'rrorrna'ondrc
si de
'ornunrcilrr'
:-' l,;"; ; i,,
:"r"'
,;
t*r''r. 6x16,:1re
ir c:,urea7n m^di':' ad
fro
u
'Je
in
,r"Ar:':, i*.
".,""",i,runce,..
invr:.. se disrca. i
si
(omJ-iii
'''
__
ca o conctuz,c
in plar econo'rr.
- nr rmns'on r'ri'or l"lcnlio|ale'
.,""t l;.:.lJ':"t;
"""'"i
'1""'''r
'"
ohrirre r' Jlei producrr\irir;
irralrc s:. a
.".1.'i,,ti,",'i
p.nLru fin rc. rdmJ-' c..rh mirc
eJonum'r ralronrlc
i economra
nondiald in ansamblul
siu
Ccrccl;rrle
clec ua e rrr
'co'
rrl e\iden i I rorul c r' l(e\oluria
c-r'o)L:nlc'or
-r.
o o.,.i_.lno'"
rnri cornl'lc)i;r'
lirnd ge.1er"ra in
I
ncipJl dc lrcr cirregorr uc
\) c uTclc dc naruri rehnic:i si
tchnolgCl"t
': "
d
lll,':l T:11:
j:
. .,.',; n.n.ut.la niterrl rr-rr I o-
' 'egorir
Je rri'lor'eJcmu'c:srJcnL'lecrerLc
'"",r.,'.:t".
',0
f-.. oc l'a d re'h'pdmentel
car );
de 'ol
{rehnolugii)
15o
Nicolescu. l.Verboncu. Ma'asc'1"'trl
organxaliei'
Ed Econonic''
Bucuretli
iOT,...,""
.,
dbo dedz; pe.pe'r,\ele e.nomre' Jr
s''rerdrr'
)
*,'1,'1,.",f. a'"."a^f lor opred/a
per I r v'r"n
'
revolu ri
'otr "reur'
d si rr'peclr'
".1";,1"i:-,i,
":;,.'.,',":
'n;
*."r" o,ec'ire
r'Jrx( nurr di'clr"ti re Ln
::i:ll:. ;:1i,;
^"lr;
;;.;:i
",
:tj'
"'
iaeo ogei de
'rili-
-r Fba rrrs rirnrrre
,i.,"." ai c-; n",0,..;"*11
ve.,o. l00J tord"1.
\ew Yo.l. lo{ p.t -.rrooune o drra
',,...*,p"'^.r<liri
rr
eolonic'
rFcre
rrn
'P
ol'lr 11 rrnpcrru
\"ILc!o i
' .*,
" " ", '"rrlr"1.
-*;n
ir. lx c"-a p dlerdra cdrc la* Jl
'rrJ"r
L
|
:rc'; oe rrnl' Ll
i. ;:,";',''
l;;
;.;;,." i,,'"
r .
"
"
rd'' rd"'le nre I rrn' r/a' bnr'r'i' cdrc'
'',i"'.'r,r,,,,.,
""-
i,,, or!rrrEen
\'l,1r.,,y
"lB
r.'r"' Jr o lnaL\rr\ I
R
rro
Nlcotcscr.r. l.VerboncLr,
oP
'ildtn
2008
1)
Din
lun.l
de vedere rcorcl;1..
modifici;lc
Lchnice
$i
lchnolotice
maiore
carc corrribuic
ta
serrcrare,, revoiurrej
culorrinrer*
""
proJuJ
in.or;i.ioT'i"l""r",.
,
a) procrsete
informarioD:rtc.
baTare pe lcfr";""
., ,.f.,""l"e;'
i-f"._r,i.^
crc de,cnr,j,
dnd o dmprificare
5i
accete.are
lir" p_".a"",
, i"iiglii. ,#;i:i;;1.
trinspofiJrii,
prelucrinr
Si
depuzjtirii
inf
u, p.""","rt
ii ."ffi
iliill :ff,i u'il:l:",:;i::::'.i:li:r;,,,,
" :Fprc
rrt:ri de a trrrs,n:r.
sr
reccp a inlormarii
5i
curro5rinre
d."r.fr,
A.
"";"i"i.l
rnLlrierenl
dc drsranta,
adesca in tim
co'ru-rcariite
Lli'cc,c ,,rmjitocirc.
,",,"
n,.-"1:*1"-
f::*
f""'
ap'opi"ia
dc
piri,ore;
rm numcr drn ce irr ce mai mare dc
c) proccscle
la nivelul rtomntui, prin
Dfl[otehnologii,
concrctizate
in
direr.c n"rcriatc
ce crcea7; nor marcrii prrrne.
,"",.dt
;;; i;;;lin.;r,:l
inec.nisrnc.
e c. cu propjlerari
si randamenre
deosebir
d.
o.ri;;;,,;.,c,;*,;
.dre
au c"pacjlalca
dc d inmagazina
in c6leva lracriuni de gram
cunril,time;;;"
)roo,,jrlrr rcprezinr,
o c\presic a .rcestui rip de .r,r.r"ei.
ip". i"J,iiii
,";r:.
ir)i
ci ii, nuJndi c;ri\" anr. ca urmare
a nanoichnoloAilt"
:;;;p;;;';"t
1;,:;;
ptrme,
mccanisme
de dimensiuDi rnjr
:n.".air.
r
".
p.,ii*Jn,.
;.
;;;::
:;.:l#il-
#.::j"::l'
;:,"'
n;il:l:
::l :.1:
ma,cnal( \a
senera. n,n
naloretmolog.c.
materialJ
,","ii*.",." i"
c\ccprr(. (u
paramc.ri
rcvot',rona.i.
Nrnoreniotogrite,or
;r;;;.;"il;J.
onm-
5t ntccaxismele
c"re l.magi,,ineaTa
canti,;iri fo.rne,.ar*
a._",r,"r1..
lu,
vor rncorpora o canlitate
imensi de cun
\drontrca
crLjlorrinrele:
o$linle
)i dc capaci'ale
dc
"
proce"a
5i
.. .
d) procescle
lfl nivclul celulelor
vii prin
biotehnologie,
olerindu_s
posibililatea
pmducerii
de schirabnri generice,
pr"",i"
t;#-;;;;;i;i:
regnului
animal
fi
vegetal.
Ca unr,are, iunlameniel"
pl^.t"I".
si J;;;;;;;;;
pu-e.
tj r.nptrficar(.suhsranrrat.
Cnncom.tcn.
,"'-
Ori.,
; ;*rl;;";";;
;i
soiur
dr
n,anrc si lni mqc de ar nrre. d"r
,i ,i"i pr"","
ii
".i"""_1.i.'i""
(rJ..eri\rci
fr cdDacitiiri
de prodJctie
,, ,.p-"a r., ,.
,jl"..Ui,
;;;;;#";.
Prodrr.c.e
'imalc
5i
vcgcrate
ob.i.uie p,i"
tia.r.,r.,"r,ll"i
,;.";;:
l;i".;
frJpo( e Joan' mare crnos rnrc. carc vor repre/enra
eremcnrur
derenrin.rnL ,r
dr,er(rtrc-ea
c..rralj\d
sr catilari\a a ?ndancnlc
";;;;;;j;;;
;;,;;;,;i
#
cap de animal B,orehnotogiite
vor detenn na sch imbari ,rdl."l"
;"
r,;;;i ;;rl i;
agriclrlturi.
sjtvicultura,
urm,rre de indust
'ndu.rna
prc,ucrdrii
lenrnului er.
ria ahmcnlara.
indrslna
rarmaceurica.
B) Cauzete de naturi
uDani_
produsc
ra,ireru
;;'"";;';",,;":;'
;T: Ti'frx"::'*xli.,i:
;::.:i
c"L':rciri.i
)i ffodaljr;titoJ
de a gcrcr.r
valodrc
adiugara.
^.;;.-;J
;:U;. ;
srntehzate
in maniera
urmitorre.
a) scbimb6ri
i|l nivelul de prcg,itire
$i
in cuno$tintele
resursclor
:T1':::lI:ll
**,,1iv
ii
carirariv.
tr ot,.,n c"nrirarrr
*;;;';;;; _.r";..:*il;
cufnndcrer
i'rlrcp.i Fonrlalir
in pro.erelc
educ"rionrte
;r rn
ll:lr::le
dTc ii - in
nroccsc'e dc
in-r.irare
corr,n:i
sar ,t.., r,"r,, ,,',.g , , r..ll
rn pLan
caLrtallv
se coDstata
ci. ln Dar,rlr
oopL'a ie: .e
.crr;mrj
Ln ;;;;;:.ll:,'j
;:,;"r#$i::
,i,ai",ff.
i;;;
"i
33
lulia
la
detaliu
lare
$i
munce
ti pe
gi de
3$i
Pe
Empn,
o alte
inpactul
dc
ale
Bucwetri
Iti\:.-rLrr' rL rl
(lc I rl' rr\clLn'c
- Drc"colzf !
. :
:ll rrc'rr si u'rr\'er':rr-
- i)l
;
'.").
,ii,
"" "
.r rc.,. i,o-Jc..i"r''.
;l
:;
.ii
tl;;;;
;';1il:;lf
netodolo.qico-aflicalivi
Ca umlare' I esur
. ilca-d rr 'll.rc r'''trrr rlc ntort
'r" "
c
'5linrr
r:r deTv'll"
r' ur' ni\(l
r :.,r' -.'-l:
"'1.':rrcrc.rLr'r'c
V' lurn r'
'le
'n'
r"r
ri
cln
''L:
rc pe J r(
,.''.*ri i
'.
.
''
.,,1
^'1
5i
;l uri'r"cz'/i
i\re
'
er
'ure
ro cc'ur c): r\" r cJ
*,.'.,:;.,
''.Lrnij)
'cL:rs'r'
'|r"'rr
'|
r'r'iri':
r^"1'"ri::
"'
; .;.,b,"
;..,.
:.n''"',."1,:J:i:::,:;l::jl::il$:r',i;:f1..
.
.n,,,..... i,,d^o,rrair(_cr!c:,rrr
i,,rrc..i..
;. ; ;,"
.,1,, .,,'u3i.1;1q.'1.,'
"
u.u
:,f,.J:1,,irc.^","ll"",1:
ll :11,.].,,11',; ..,". ,. .,na1..n-hrJ
cunostrrltclor'
C! ulrnalc. trpacrtrrer {'l0o
:;; ;,.':",,
n., ruc nc.,,r""
ili:lI:;
',",..i.ii"i
".:iilii.llf.,l s(himbrrcr uonlinlLlultrr
s'u, in serstLl
tri
*,'
-
:'":
;', i"-
"'a'
*.. oL c" ! :'ce
r\'r' i"
"
J-' l'^rdr:1'^rre
a
nro.r.rcrr .';..,r +i
p.rlo. r?nr('^
'
rrrrr'r'o'
'' rn
'
en !Jrlr'\' cr"ri:r1
'o:'r'
c rlisponihilitetcrl
sl)rc irtovarc
a
*.'^"'., ,1,n1""'-
"",i
"..
'".-
ri n' a"J''( ar' Nu'rl
"
de pfc:d'rre n' rlP
ilil:i:;;r
;;:
';:,.;.,!,^,
dc,r"h
ge, *er/ar,::r
il'i:lt:;;;;l.,ltl::.*,'i"t'
inovarc ncn\aiilrtiLnllc
ir isloritl ununa
ilil:i.'"i.;;;;i;;'
"duca1iona1,
institulional'
lcgislativ'
ccoiogic'
social',
erc -
::il:1""il;;;;;;;#,
ciov.ai.'ctu-se
cu o {recvenli
spoit:i'
o condl{rc
a
'rn.a.i..rrr,'
r' lcri'n
inrero-
'rr'rrz
r'rlor' In
rilrr
'i
"lanr"
l"
'r:
;ifi..
r
,,
';..i
.!;.,'..,.1-cr"c
'
:,'/ar!
- e''e
"r
dicr 'er\ c'sr
;; ." ,
c'rr' :r/arrrarJl
Io rrLri f
rn .''" "'
o'\(rc:J
t rrabli i
i,l:i
.
'.
.,
'"'
;";'.
r
:l'.
:i;,;;'-;.."";;;l; ;;1"","i",::';:i
r:r
:'
rr" i
":-r'Jr' 'Tf
i"i."r:, ;; , na;u,':,
nJ .(,,
,'
s
',:
.a,e
,r.
"r.
r iL,
,,
.r.-n
r' e,. .rot. tt.
.,-r 't t
;:.
i; ;l; ;: *" .u,. , r",,,",'
, ,,.
"
i
''-"
n'r'r ra ,r,n .e i' c( rn r
':rre
|ltlllcaconslijlroblinlca.coDblnarca.genelalca$iutilizarcadecuno!1ln!c,
ii"**u',"*."
substantial
pc'nclcrea
prn"qelor clr lrrlrnca lizici ce consialr
rn
::,-,.":' i-.
i
''p""
"'"';'"'
m er'
'rrr'\"'r'r'
r'?rc !'' 1tx6c:
Irrd'
,: .
..;.r;
'
'
.;
',"'
i ...
''
,.' ''"
'
Lr(
'|r'f
nr'": sr
'
r"
irr'
,
":..
r
,
"i
'"
r\l"r'c
'
'
c''c
'r't'
'''e'
'e
rr'
'i'
'"'
Larrr' rlr
' "rr
''i
:l"r
ccoromrcc
prcdominanh si/sau
cu confibotic
'lecisivi
]a oblircrea
perlbr-
''''t"l,
. ou,"," dc nxlrrra tn,,n,,gcri:rli
(e c\frr. i'll
:l:]lt":'::l: :: .;
L)Lo.... -
'
.f
"'.
l.r"Errl
\': rl ir rn ia-c
'cc''(d
cJlt Dl ll uLriL/(J/o
1".',".".;.
". ',u,,"'
.i
,..,, cr.
r'1r"e \l nr:ener'r'rl
gcr'e-i'/: \a'oxi'
"''l i
'
":;'li;;;""
J";:,i;::i::'lii;
ni\c,u, ,ic(i.'!i
'|oc
'trc
m.'ncii'
.."*,","
,l,"loi',."" n'"i"tii'iiuti'
a ,'t' :5':
'rarri
c:
r'rm rc c':
"1"'
1,
:...';i;;
; ;.
-'
ne Lr i' r( r'lr ': 4r crr' er)'.'r''
r
fe
orr L i rr\r d'i
-,
"..,'.'.."'l.';
n
nec^i'nu
n'
_rrc'!Lrc
cor_e(
i
ra'r'! l
"l:
',';:
...-
,jo,.u,o.t,..."'.
d .:J, , .r\
'c cDo'loJ
.. .. :'
-;.;.
,
.".-.",
"
"
";
'''"
'
're '''
',ri-
d..
'o
.'e
instruite,
ur nivel
pe care
ansamblul
reflectd in
diferite -
$i
informatii
nccesare ralionalizArii
muDcii etc. Deci.o buoi conducerc a
orgar ,/alicr rcu:estc
si asigure conditiile
lcJmice, lrmanc, ;"f.r_J"r.f.
flnancrarc. orgrnt//irloncc
5i
rnorivarronale
trecesale cres(cni produciirir:rtii
murrcn;
,
.
amplilicarcn
fitnc(ionalitntii globAlc
a firmei, pencrala
de mtrona_
rzarea ansrrnDlutut dc cone\iu i decizronalc.
inlormnrioncle
rr orsalizarionale
::l,crlla
h crcg,erca
sradutui de rolosire , *p,.iir,,rl,
-l?,
,?0,,.,i..
urmensr^nar(a
Judrctoasa r slocurilor dc malcrij p mc, matcrialc. semilabricare
produc'ic
nercrninnli
si
produ.e
finilc. accclcra."
"i"*
a" ,.,rli.
"
rniifi"*f..
crrcl.railrc.
elc. htrcienla te,.ulta. deci. din modul de rmbinare
a re\ursclor s;
t,roccselur de m!nce din inrcprilderc.
din m,ionot;r.rreu
corntri*trii ;;,;;.1;;
trrurcii indir iduntc ale cumponcntilor
sii. dj" grad"l
dc
"rili;;;;
;,;;;;;;;
cdllostrnle rnalerrate. ljnanciareSi rnfo narioncle la nivel dcorganizlrliel
-.^_
_.:
.intcgrarea
ta un nivct supcrior a actirit6gitor
orginizaliitor. piclci yi
cconomrci
nrlionalc. pe bazd dc crirerii cconomicc,
ccca cc are cll rumare
econornisirea absolutA
$i
telativa dc munci vie
$i
." ,onr"Aufir"azi,
uta, iu ni"f^_aJ
:ll1:l::,1:
:;'.
ti
l,
,ni\.etut
suprrsisrcmeror
:n carc
""",.,;
J; l;;;;,;.
(
orhycl. clrcrenJa rc/.ult; djn irnbulritadrea
specjali,,drii
Sr cooDerarir in orodicLic
0rn ralronatr,/rrea
apro\izion:irii
>j vinlarii
Si drn nr:sLrra in care olerta lirmei
corespurdc dimcnsionat
$i
slrucrural cu merimea. ccrcrii de pc pi""lti;"r;;;i
c\lemcpec:lre\lndc.elc.
Cu clit prcfelnclc
.o,"rr*,offor'.u",
nrn, ii,,'"
culloscute gi luatc in considerare
dc cah managcmenlul
organizatiei, ;u
atat competitivitatea
!i
contributia ta obtinera venituiui nalional lrcsc.
'
,
Mdnagenrenlui prolesiorisL
conru_rzt rn Lttinl(le dccenii conrribuie la
ocrurarca rcvotutrcj cunosliDtelor
si
Ia consrruiret \ociclri!ii
Si ecoromici balare pe
cuno$linte prin noile sale modaliliti de actiune:
.
prcvizionatii.
rn senrul anricipirji schimbirilur
si
proicclarii
\oluriilor
inanau(rale
care. pcmrir
orgrni,,ariilor
J faca lala acesror schimbarj. sa le
varon rcc
notcntjalul dc crelrcre econornica
^
.
metodologico-aplicativi,
deciziile
$i
actiurile managcrilor fulda-
mentindu-se prcdominant
pe sisteme, metode, tehnici
,etc,
.-"_l; ;;.#;
iLnporlant plus de rigurozitate
$L
eficacitute;
,-
.
inovationalr. prin innoirca cva\ipermancnrA
a con nutului
$i
folmelor
:.:-::lill:1,,':.,
proccsctor
si
rctariiror de manasemen,.
cu erec.e pozjrive
sl
\unsran
alc. duc..c
si ind;rccle. i lunclionaliralea
Si
rezull ele sistemel;r
conduse (hrme.
clustere, relcle,judete,
regiuni,
{Ari
etc.);
.,flexibili.
ce \c cxprimi prin
moditrcSri intense
$i
cvasicontinue ale
narirmetnror constructi\i
Si tunclionali ai mrnagernentului
finnei, conlerind
onranusrn
tr
eitc'ircrtareactivrlallJot
$r
rcTulldlelororganiTaliilor:
,.
nrodvitiotrfltii.
deci/irle
9r
acriuniJe managir ilor.]rdnd in considcrnre la
u'nr\cl ndrcat
si in mod pcnnancnt.
nc baz.r afelanj Ia conceptc, rnodrlirari
:i
ipalul
itfti de
- tehnic,
ial, etc. -
a
bili qi
servrcl
$r
!u in
t lde
iose$
i valoarc
munci,
ziilor
$i
taliv
$i
nie,
iviteflor
perlor-
produse in
.ulil\zeazA
reprezintd
posede
cuno$tinle
alimentnrii
rr
Ilxplicarea ir detaliu a
hcrarca lui O Nicotescu,
pp. ll3 393
.conlribulici
$i
efectetor acestor ransfornd
se prezinta in
Monagenent conporat, Editura Economici, Bucuresti, 2003,
35
ichnici cvoluate. a intereselor con1ponenlilor, orga zaliilor
iii
a cclorlalli
stakcholdcri. cu reflectare directi in crc$terea poteniialuhi
$i
peformantclor
sislemel0r condusei
'
irformatizat;i, in sensul utilizirii pe scarl largA
Si
ir lnod irltens a
tehnioii nrfbrmaljce
5i
a softudlor
pcrlm conceperca
$i
opcrationalizarea
solutiilor nanageriale, cu clecte directe
$i
substanliale in vileza, ralioDalilalea $i
cficacitatca procesclor economice, dcrulate in cadrul organiTatiilof;
.
formarivi, marifestald
prin llrarea ir corlsidorare de c'tre personalul
managcrial, in cxercitara celor mai imporlante procese
$i
rclalil manageriale, a
cerint"olo,- de ordin fbrmaliv. consetizati tu adoptarea 5i
apticarea de decizii
;i
comporlanente ce vizeazd crestdea nivclului do prcgitirc
$i
a potentialului
pcrs;anelor, tratatc ca \clori pri cipali ai dezvoltirii organizaliiLor;
'
puticip,rtivi, prin implicarea
pcrsonalului orgarizaliilor in mod
direct qi/sau incliiect, prin reprezcntantii aLe$i sau desemnaii' apehnd 1a a umilc
fome, mcrode qi rchnici managerialc, in analiza
9i
sollLlionarca unora dintre ccle mai
conpLexe
$i
impodarlc
probieme alc organizaliilot
$i
a celor dc natudi umaDi, ceea
ce asigLrrd concomitent o utiljzarc supeioari a poteniialului unan
$i
un plus dl)
cllcaciate in conceperea
$i
oper4ionalizalea
Proceselor
manageriale
9i
de excculie;
.
sistcmici, abordand
ti
solulionand
problcnlele cu care sc conlrllnti
organizaliilc in strAnsa lor inlerdepcndenln, in condiliile situirii
pe
Prinul
plan a
oblecdvelor ftrndamcitale ale realizal,
pe baza [tdni in considcrare a pincipalelor
variabile endogene
$i
cxogene inplicalc,
generand efioicnla multidimensionala
idicatit
.
intcrna(ionali,
pin fundamentarea, adoptarca $i
aplicarca solutiilor
managcriale, pe baza lblosiiii pe scari largi a infonnaliilor $i
cuno$linlelor
pdvlnd
"toi.iiit.
com.r"ialc, financiarc, tiscale,
$tlinlifice,
etc ale econolrliei mondiale
"",
ule.,nn. co'ttpottc,rte ale aocstora
$i Pdn
apelarea la ooncepte, metode, lehnici,
.
'^rd.l.
n :r r"qe-r' .e pro\cnind .l :l c r:'n
loar. modaliiatil" prezentale. ce manifesti o intensi tcndinli dc extindere
ti
jrltensificare
pc plan intemalional, reprezin l, de fapl, o valorificare superioard-a
cunogrinrelor di managcnent ir societatc
Si
econonie, cu multiplo
Si
subslantiale
electc pozitive in toate conponentele sistemclor de conducerc, rcflectrle sinlctic in
oblnreica de pcrlorlnanie economico'sociale,
dificil de nnaginat chiar ou o
jumiLaie
dc seiol in r]lti. ManagencnluL insusj se transloflrd mdical, dcvenind
un rolr iip de nanagencnl ntnagenentul bazat pc ounostinlc
1.3.4. Caracteristicile economiei bazate pe cunoftintc
inainte do detinirea
ii
camclcrizarea ccolrornici bazate pe cunoltintc
consjdefiD opoduni prezerltarca celor lrci elemenlc care - in opinia 1ui Thomas
Slc$'art - rcpreTlnti pilonii sau fundemcdtele economiei bazate
pc cuno$tin(e,
carc constit;ic esent; accstui nou tip de eo.rnomle
5i
favorizeazd intelegerea 9i
r''1.^.
St.\'art.,r/c1..tral
Pifrlislrmc IIc,usc. l-o!do\
Capitdl The Ne\r lreahh ol orya isdti.) s Nicholas Br'alv
1998.
36
iarea
$i
pe$onalul
. .
a) Cunostintele
se lraosformd
prin procscle
de cumpdrare.
v6nzare
lj,:j""11"'l:."1i ti:a,.e
$i
sen ic,i adaprare
no;r* *,rr..
p.",_T
ri,,,l, ,"#i
roloseste
numeroase
e\flhDlc:
suma chelrultii
anual i" suA ;;;
rcctrma
esre de 7r
mitiarde
$: in prcrui pasrei
a. ai",r
"r,.r,,l"irr..o.
l.i..,ilil
dez!olrarc
Ji
rectam;
reprezinre p.sr.
sdq", L,n *..plrl'i;"'),"*i.n.*..vii
' 'r*
l",o,l:1.,,]1:: :onlinc
I 50.000 de cuvinr.. t" r.i""
";a,l;
;;;";, ;..,
"'"
,o,"*r,,1,
"Xl"J,l"
1;T,,:,i"*:,:,
**,tin{e
- componenri,
""pii"r,,rui
t"r,ni"o-''nt".i,i".
inl; ;
;:;:#,;lxlT:ilJff ': ilg* lllHT:".::
rcleream
la-imoh:lete.
utirajele. dcpozitcte
sru ir,o".U*t.t.
.ul"
_
nai"a
iu'i.,i*fi
rr,,rcc . asr;zi acesr mod de a rrerr probtemel.
r;na..e."
"it
ii,L..?;."""i:"*
0c t,rnne - agcnlir
de
nublicirale. firme de consult,"!a.
;",;.p;;;;;;;;;J;:..:r"#
0c dcsrsn. agenrii turisrce. firme de intnr'.aric,r.
e ; .J;i;;-r";il;.;
;;li":
cle fiind cunoscutc
mri ales prin brandurjle.trrmele
tj
tn;tcile lor.
cl vatortttcarea
cuno$fintelor
proprie,6rii
r,
"";;;';";;;;;"ilT,"ir'T:':j,Jf
'.''"TlT1*.:H"ill
modelc. merode
$i
rehnici
maoascriate.
roi (er;;i;ri
;;i;".,
;;;:;;rj;:;
:i:"i:l'rt:.
Dcci. din ace I puncr
de vecere asrazr
avern un nou rip de
econom.c.
srng'.,ra de alrt-et care lncc tala noilor pro,o.ari.
".ono_u
trrlia i.
cuno$tinlc.
Acest tip de economie are nci
, d* ., d...;i
;;;il;i ;;,.ru.
:il:
".;H:r"Jli'jj:ffi#l;,.1*
a cu-ortrntetor.
Din punct
de vedeje
managcrial.
"l "*"etii;
';;;;;i;;:
merudelor.
lehnicitor,
erc. b carc _e relerca s,.*"n.
*,"
""""i.-1";
ffi;::
mrnagencnr.
Abordirile
tnanageriaJc
ce se i,npun l" pr.r;;;;;
;#;;j,::;
subltnra Percr Diucker,
lrn nou model de .
rrcJu irc cvan
. .;';; ;;;;l;;r.';i;,;;.'ruT;::::
l"H:ii:::::i':::
rnrpenos
neccsarJ
apadtia
$l reliefarea unr
;;;";; ;;;l,ii"il"l,
: :i::":ji,nT:,;:;:,:;:,i;#:n.T,T'#:il:
.
Patc.ilc
specral,rlilor
rereriroa,c
la definirer
economei
balale ne
c;nosrinrc
sdu a noir economii
sunr. inci. errrcm de vJ.,.
a.l,
"".li.ili.,li
Ponrind
dc
'a
definitiile
rj ahofdadle
ecoromier
baTatc pe
cunoslinle al
Jnar nruttor specia.itri.cum
ar fi:
perer
Drucker.
Benghr
ill ;d;i']ff;:
\rcward
$.a.. O. Ni..olc<u
fomruleaz;
o unriun,; prop-.il
a. i.ni;"..;,..*ili:]
rrdlare
ei-c'T^o^r]:']re.:are dupa pirerca
noa\rri
er. *i rrr" .".pi"",
- -.""", ,,..
rn escnla. economia
ba/,ali nc
cunoltiote
se caractcrizcazi
orin
transtormarca
cunogtintctor
io materie
p,or_urli"c,,enriariJi;;;;#ff
;:'#il';.Tl"ll1l"L",l,lil;li"'"T#
:arora
gencrarea.
\:inzarca.
cump:irarea.
inrito."u.,,";;;;;,';";;;,";;:
!utjr,l"'"r.
5i
protccin
cu nostintetor
ocuin preaominanrl
;i;";;t;;;;;
l,l"l'll
ooIon.""
do profir
)i
asisurarca
,".'"ir"rrirrilrii*",1.j;i;::ffi"';
la anumite
cele mai
in mod
plus de
execuli;
decizu qi
anliale
sintelic in
te
plan
a
incipalelor
ionald
solutiilor
privind
i mondialc
Iehnici,
devenind
cuno$tinte
i Thomas
ttin(e,
gerea
sr
ra
O. Nicolescu,
Lverboncq
op. .jrdlri 2008
37
Aceasd vcrsiuDe de dofinire a economici
bnzatc
pc curoltinle
aduce o
"1,. '"f
,-,.. rr'u o...'.l"ll(vrrrrncrlc'arercrinccorr
ocrrrnra'o
_clc
elernerrle:
'
'"
-
*;'.:;;l'
;," ii., n,''
,'
'" '',''r'
';o't^mice
pe crrc 'c
"u
currosrint'
lc
I ,.J;;i;;.;
;i:' ec,'nom
cr'
rur'inJ
.rc'ent
"c
nurr'dr n'r'ionrli'rtca
"'
""^.".ti*i
r.t *r"' neapirand
pani in prezeni la ci un all elcnent
.k'lus in DroucseLt ecnnomLce;
' i.rr'n., tl 'rlbile'rc
rrpurle oc
nrorc'e
rrdrrifnrmiri )r
o'\'r'r 'i
De
'3re
lc parc"r'g cu
"srne'c:n
cldfll
( r'u:lurrrl
economl(
lL
'alr'
connnu'
n.i',.io-ui r.rrezir' rr
ca-c
g'ncrer"i
nlL
'
\ alo rr(:
.Ii o noLr:, conutr.' rel:rL:er de
'"rrJi:
on"lilatc
( rc
"l:
_c
'
lrc
p._i""t"t1l"
".nnolnl"l
ql susle abilitalca economidi'
p de o parle
11
slrcccsiunca
alc procesc,
proocdee de idontihcarc si
abordarc
a
;'.,lr"r1;G;'.
p..'"*l
qj i" utilizare a capitalului
intelecrual"
in
i""ii'ai*i,
i-1t", * celelalte
res''rrse cLasice umanc' tchnico materiale'
fir anciar(
tr
rnJonrrdriurale
pc
'le
al a
1"tLc
l,lcnlrfic.,rca ii
ohccrvare" nirrunr Jrlilari\
'r'r'rc'iorrc
rr
s lprcrLr'lL
""'."*J
;";i;-;"'
.uno$tinte nu sjmbolizoazi
in rici ror lel o abordare
-.n,lul'.';.
.i
'"r;'";
..",^'"" dlu'i'"
'Drului
ii n'rc'1ul ccor"n:cr b /-'e
.".--r,.t. n.r se
-c.luct
d^Jr 11 rrorlinl! In acc't
"p
de
:..;;,;:aai,
. cle'rcnre de rnrur 'r'c
ac'i\'rr"
'r
1'orr'l'-er
lor rn
'con"'nc
\.idc i'r."'rrul ci'cu elor
'corr "n'ce
oro:e"elc
eco"'
'ce
orlJar oc.
':1tr:-r
ucdrfic:rrr
ror surcl
\or
''\cr
"eto'c
1
trc lc\Ll5c urn lJ
lehn cJ ll rlcrlrLc
;;;.;. ;;".;; in conlisuratii $i
necanisnc
ni superioare' ca rczulLat al
acumr.rlarrilor $i
cvolutiilor
Precedente
"
P;;;
'prorurrdarcr,
inrclcgcni co JJo'ulu:
'lc
cconon'ie.t"/
r;
pe
,,^.ri rrc csrc c.rntr.l r cunoi)lcrca Frincifrlclor'\alc
c:rracleri'lrcl-
:
-
'
Primordirlilalta
cuoorlinlctor
in toatc
sfcrclc :lclivili!ii
ccooornrcc'
.t,rrorir-i
'
.u.'c ului dcc
cr\ pP r'
-e
l rJ
\
'prJ
lr-nc'ron
'r';Lrr si
'crronrr;n!cl^t
^rr.j,i/:Lil.L
ln r.^c(s(r,
Llcl,rod.riri...r"'srinrel(-elre/rrrrt
:xlc{ r' Ln'-pr''L
' ",":;."
n."rr-,
"urin.-.af''
i'r'n'r'rc'o-dcc t p;r Iinru' ba ri''uI'urrca
' l'ropr'icl:rlea
intclcclulli
dclinc o pondcrc aprc(iabilt
in,pirlnmo-
niitc n:r1ion:rlc. in
'rrrinui
crcsLFrL
:ar
gr.'n'r'le orn rcfropric'arqt.'11:l':'\1"','l
tt-, c,rs..a rrr,d
qr qe
cslnlnfez(.
d ulTndlc r s.llilnbli
r s'l'lclunl lactol'lor clc
p.JrG i" cconomia bazati
pe cuno$iinte aliati la maturilate'
proprietatea
inlclccluala \,a fi 1najoritari
.
Conccntiarct
activititilor cconomicc,
nu asuPra
Producerii
dc
l,ullUri. ci asupr:r lralarii informrrliilor'
acrrmulirii
crrnotlin!clor li
prodrrccdi
dcI'unrrri-crr;oilin!c.tur'osr'ncl':rbuur'lc''r10)linlerrrrd\rdc\'nnccen'nr
'
i',,,- r .i rrrc rtrrc rr rrfir_ D! ru arcnlri
"cr"'
nic'
'
" '
'
[;pl,;t;i ;,'n"irint"'
'inriuur"t
principnl nl c:rpiiahrl
i inrclccru.tl'
c.r" un.opiint,p".i,,r.
irrran;ribil
lluid i crirui
losc\iurrc
in:'"l:ll]:11':,::t"
'lifi(il
d( a\igurrl ri
c,rt rdcse'
f
r'c
i
I
c-r_l 5r
'cu
r^ItlJ alLr'orp;rrr|L
liri acordul
Prqrrietarului
siu
rr
r) Nicolcscu. l.v crborc ! ll.trryenr'hhl
arydnitttll"i' Fd' EconoDicn' Rrcurcrti 2007
3S
o$tinlele
;onalitatea
a ripicitalii
11, pl3 care
i conlinul
aarc intre
o parte qi
abordare a
eciual, in
. -.^,".,:I"ld"*""11i:a
activilititor economicc nu in primut
rind pe rcsurse
rxDgrn o ro:l'ndnl.
ctediri. e.h.pnrncrler.
ci pc rcsurse intangibilc. rior.r.uru,.
oc.llr, s.ntcte
\t
ntr'ile oarl^entlorco.nperentt.
..
.
Prolifcrarc:r
cchiparncntclor
ii
produsclor
simbolicc,
concomitcnt
cu
ornI uarcr rcl:rtiva a produ\elor
firicet produscle
s.mho]icc sc baTc:,A n.
i.rlornrlri
r caJor raloarc e,re indepc.rdcnra
dc .r,r.,.;.,i.if.-,iri".
rl"l*r,i,
r-Ir
.
(
nr,l ttc.comenul elec,roI,c.
bar*ingul
elcJtronrc.pachetelc
de
progmnr pentru
calculatoarc, proiecteie,
consultanla,et".
rcp.ezinii categorii de
pr-odr:se
simbolice care vorpredomina in economia bazati pe cunogtirte.
-
.
Divizirnea
muncii. in crdn,t economiei,
sc'bazcazi [adilional pe
poscdarca
sau acccsul la anunite rcsursc materialc, nr"gt",
"u
ulurur..,t
""to.tuii"
c;.tcgor.r <ic rcsJr\e: fironci.fe. Juanc. etc. it
".""o,,ii,,
t"roi;
l,;
c;;,;;,;.
clcmerl(lc
cirrc d(tcrmina ccl ntli adesoa
)i
cu cea mai maic intenritate
di\iriunca muncii ta toalc nircturilc dc org ni'?re a activitatilor
economice_
tinrl \r fic cuDostintctc. devan,ild.
Oc reguli. re,urselc m"",1;A. f1r."",..n
mai cficace forme dc cliviziune a muncji s; bazcazA, i"
"""""qi
.*".J
fi"
rr.
tr
'cl
inrl . pr po\cd.rea (or.corri,enr;
dc c,.no)rinlc, resuse mntpri-h. umrne sr
-.r:
c,..r. adccvarcSr
"rrnnr
izrrecrlrr.rrir.,,"uni,,o,i,.
.
lntclcct atizarca crc\cri di fl proccsclor
dc nru ci. ir gcnc-:r,.
$.
J
c(1^r (coror-lcc.
in s;ecirrl. De n,enl.o1..ca.
in unc,e t,tri dcz,oirrrc rtru,rr
. rlc
'
clr, li c\ e majo.ir, r'r pe , nsJj bjut ,ocrer;| Spre
excnplr.
,r ql
A ml.nca
I rcrcc'U,ta
a dcvcrit oredomrnanta.
Ia I ivc ul rnrrcgi. rocicrrti.
inca r|r anul
ll i",.i' '.1"'"r"'
nlnaLcri or. suec.itrs ,lur sr rur cLJ.,ndritor,, Jep..)rr num;r.t
mulclr''r'rlor: I1 prc,cnt.
r SUA. nrur c"
rnrelcclual.i esle nn,orrrari
il
la nire ul
(ccnorn.ci
il ar\rrnbiul .aL.
in ..ondrrr lc ecorrorric:
b-are De cunosr;;
l\'occsc.c dc m, n(i intclectLal.i
n econonie ,, p*a",, i", ,fr."fri.
"*.*i,r',,
calitaliv.
O expresie a acestor translormeri
o rep."ilnr:
9;
Ainu,rri"u p.ol".iito.
ain
tirile dczvoltate.
-.,
.-
'
l)"T1.in"r.", produclici.
i r \cn\ul c inrinrrir recesrra,ii ,le
a corrcerrru
c.nrtLJI r)illt d( resLrl\c f,,icc 5t unr.rt,e in,r o
^rganiTatie.
pcl
jt!
il ourcr genct.r
5l.l.l il"."*""" :"
\,abi e.
prin-i.
pasi
-jru
n.u. prr,. .ir,.,n.r.
.;,"-;!...1,,
fr.
ucr,irca rndJ.tnnl:
ba,,j a pc irrc8-arcr
cornpur.relor.
exrirdcria mrrcii la
(orIrcr
ru Ja andl,ot. telJ n
.(d.
etc
(
^-.otnl,eIt.
dem,r\itlcarea prod.tselor
csre
.i ...4r1.nl.r..r.ts-aii
cur.,stintelor in prod-se.
c".- c. ar.. tr aim;r.Larea
,.]lll.:'l]
""
s.h.r}rt] rrircrial; rcorpo.dri sdr ct,.rr ]a cva\ic.inrj lrea ace.reiI.
\
r rlr:Ir . .r rnplr, rc: rea pararner.ilor
crlr.arrr r.
_
.
Disparitia treptati :r fronticrclor
alintre actiyitititc dir cadrul lirmei
{i dintre firme ta nivcl scctori l. regiouat, narionnl
!i internarionrt-
,.,r1:,r,/.fen
cclltrar; pc di\j,,iL .:r tnulcji
)i
rer"r,r.e cc.lea/, locul o uan-drrl
li nd. .rurd,:t or mu.lci .n ecl,rp;. In.rsc. inL,a,:f, .,.""'.".,ij".'"'rl
ru-c-ron, Lr'. tc- ,nrcrdcla-lJmentc.i
Se .tirninu(.,,b.
reph . cl lererrrele
5i
iei bazate
nu su|t
dc 111ulte
terialc,
rezultat al
bazita pe
in patrimo-
un input
$r
'in:i
sclc mai
intclcchtnl.
factorilor de
proprictatea
ucerii dc
tiproduccrii
rc organizalii
r'
Banii aLr lost, probabil,
lor inlocuin.lu sc schimbut
prirnr rbrma .'nbotic:
r rLrJ, c6pirdl.
n.ir
rn.ermedrUl
.n n Uri. pc b-zj de br-lertacord co.nerciJl,
3q
glanitele di re divcrse domenii de activilale
Si
rcgjuni, 1a ijvel nalional
9i
mondiai. in contextul inlenlationatziril activrlitilor'
.
Gencrarea, exploat:rrea $i
perfectionuea tchnologiilor devin
activititi foarte rispildite
Si
imPortante, condiliorrante pentru supravieluirea $i
pcdonnan-tlc urrei pilti apreciabile a organizaiiilor' Mai mult decet at^l,
tel ologiile
$i
rclelele informalionalc, carc sunt centnle in crearea, distribuirea $i
utilizarea curoslintelor. dcvin precondilii ale dezvoltdrii cononnce.
'Ponderea
majoritari, in continui cre$tere a sectorului de ser'\'icii, in
ansamblul cconomici, in detrimenlul sectoruhri de produclie, in conditiil in care
scrviciile incolporeazi, in general, r.rn volum supenor dc cuno$tinlc, co rparativ cu
prodlrsele.
.
f)czvoltarca ti
amplificarea exporturilor, ca unnare a estonpddi
dite-er
r(lor d' . r( p.elele n.,trun.,tp ,i climin:r-i rcp(are i brriere or rnrli u'orrale.
d( r,,np
?r
spijritr ornr
( r;r. in e-drr,' erpor L'ri or. u po ner(
"p-ecrao
l; o vor
detinc cunosiLnlele. Deja, ir economla unor state, cum ar fi SllA' valoarea lor eslc
laicati. Spie excmplu, in 1997 SUA a incasal din exportul de cuno$tiDte sub
fbnni de l;e c
$i
drepturi de autor 3? miliarde $, comparativ cu 29 miliarde $ din
induslna a\.iaticd.
.
Multiplicarea rlpidi a intreprinderilor mici, concomitenl cu
reducerea reladva a filmelor mari, deoarcce plimcle sunt mai suple
si
se pot adaPta
rapid la evolutiilc contextuale. Ilcxibililatea
ii
djnamisnul binc cunoscr'rte,
irovativliatea unei pil1i a acestora, reprezinlii aluuri escntiale a1e MM-udlor il1 a
sc nudfesta ca principalc plonotoare ale economiei bazalc pe cuno$iinle.
.
Prolifcrtrea
$i
divcrsifictrea lbrmclor de asocicre ecolromici intre
organizatii: aiianlc strategice, rclele de finne, clustcrlr' parcud industriale,etc
pentru a valorihca pe un plan suporior cunoilintcle
$i
celclalte resuNe de care
dispun.La baza fomclor de colaborare sc aflA un nou lip de cuno$tinle, inlcgrativc,
de mijloacc infonnatice
$i
de comlnlicatii lnoderne-
.
Glolralizarea, tendinti dcoscbit de puternicx in dtimul dcceniu, se
vr intensifica, intrucat, bencficiind de tel$ologii intbrmalionale
$i
dc comunicalii
elecrronice, care prin [atura lor opereazii in tinp real
9i
sunt globale' firmele vor lt
.nI,d"u-.i.t!:
,ir crJrL,,./e an uri e de
-pro.,"io
a,.
)r
." org: nrlc,/ec
'upcrare?
L nsfrontalicri muh mai eficace BenelLciind de noul supofl iehnologic,
ictivitiitile
generatoare de valoare adaugati se vor realiza in acele zone alc
gr.b 'ur .ll.rc
F\rnj cele nd /.!e'io lc. pc lJFrlnrc.Lrllo5 llc cdre gercre T:
productlvititi inalte, prodrise, scrvicli
9i
virwiri cu rcnlabilititi ridicate
9i
sustcnablie. Ca umare, se poale afinna cd, globalizarea in noua economic este mai
l,.'.(c".Ji\r,.tne1 ..e n:rrorall I nL rrcri cJcillcre4lJblsntli
'
iundamentare:r avxtrtriului competitiv la nivel l tttturor fonnelor
dc organizarc sociali : firme, grupuri de firrne, clustcrc, retelc de firme,
ramuri economicc, regiuni economicc, economii nationalc
fi
economie
mondirlii, predominant pe cunoltintclc
Posedate li
utilizatc.
Cla iuput. cuno$tiulele, clclermini o Dririre a calit:llii produsclor clasicc sau
o inloclrire a 1or. Mentioniim ca, in cconoDria indusLriald de tip cepilallst, avantajul
compcliliv se lundamenteaz:. de rcguli, pe costuri reduse, dar
9i
pe calitatea
40
atat,
rea
$i
inte sub
$ drn
t adapta
devin
i itrtre
ilor in lr
:::::.1 .iI:!,:: ':
pc,,rru
? purea
e\piica
dccs, nou Ip de a!an,ri conpe,iri\
al
,,,i,1p,,,!,.rrnr
oaz e De culo)linte rrebuie
sa rinem con de rnuliirudinea sr rtc
caracterul
decisiv al roludlor pe
"^."
r" uu
"unoer,,t"r"
ilJj;i;;il;",t'J
;: pcunoJnre:
n ale.e prirn:
de baza. c"pi,rl
".e,,tirl.
;;;
j;;;;.11.:;:l;::.,;
--__
,.O":""
insu$iii
definitorii alc conomiei
bazate pe
cuno$tinte
nu sunt
complote,
iar uncle dintre le sunt mai
capdci,id
dc . h.";,;;
.';;;:'
il."fl ;l"iJ,':.il1:,
ff
,TJ",nT;",il'*,,
nl
rn/,,i'es'".e
pri\ jre
ca un ror ururar.
.";"ri;"i;1.;]::;
; ,il*:;Il;
::
conturati pentru
a rcleva specifciht
u r.,.n,"re
c. c,." i co;;;,;;;:::#,:::::i;"1j1:,;;:.,:;1"'
'",.
'
1.3.5. Implementarca
Stratcgici
Uniunii
Europene
de
construire
a economiei
bazate pe cuno$tinte
.
Ma r.le,rrrrer prcgnan.i
J rcvolulicr
cu|orri.rrclor'5i
,_ut,,nl"t.
In"rr,,,
lroJu.c in cconnrnij,
nr^ndiat; au dererrnjnar
facrorli
oJt,.,l
"i"..li,
i"
",i.llli
ra rlo- cc'or m.: dez\olla.e.
s, abotue,c
ton al ,.".. ,.rL,,i; ;",r_"
"i)*.
prospcctivi
$i
pragmatici.
I::trn
rn.loial;
rrra dirrrrc abor,ri.ile (e,e
tnar cuDnn2iroare si
"pccrr.rlo"sc
u rcpr(zjna
srrarcgia
t"i"rii t;.;p;;;
.ri"'#,t.fi
I
oconorniei
bazatc pc
cunoltinte.
adoprat:i
ta Su,n.i;;i;";
i;;;il;
dt;
2001. B"zJrb pe
"
prouid;
anatr,,;
jr
si,uJrei
,, *",ri,.i.r'jU,
r.,"iil
Ijuropead.
compafttiv
cu cele din SUA, sirategia pr;ilJ;;,;#l:
principalc
all3 construirii
economiei sale bazate pe cunoftinte.
Ebcnta shategrei co st;. duDa cun
:;:t :,::rl
til'.";.''
i,"'i:
#;1",1r,.:;
iffil;",i]
T::iH,:;
::.ll?:::,?.
"ll:l.l|-:l:
'jarc
se xjra dejc
'n
derut''" i-', u,'u *"'i.i .on.-.-p,i,-'
r-d,r rUu urar patru
obrective stratcgice pcntru
utriunea F.uroDcani:
.
con,lru cF ur er econornir
incr,.siv;
)i
drnamici
b"rurl p..uno5rinr"
; .
producerea
unei cregteri economice
accelera*
Si
"uu"niUifJ^'"".,,,'"
'
.
revenirea la utiljzarea plenari
a
t'it"l,r
""r".
,""J
o"#". il;:'i';:
"
resursclor
umane'
rcducand
$omajul la
.
.nrodcrrza,ea
:srerrelu"de
Dfotccllc \ocralj.
Ohiectir ul strareqic gtobal.
i1ctuc \c fel.lec.a sinteric
cele pat_u
obiertrve
rlrdLce
ic rne'.lion.le.
in ,n.-ul-,." .,
n. l, L.rbo"".
;.,;;;:,il;
i;;;il;
lluropcani
sli dcvitrd ea mai comDeri
,rrr,,ri. c,;,11;rr
tr";i;,,';';;
;";:ff l,;J:."il:?Tl:
::1,::ff
.:ffiax"
,,r vq((1cr
rcat./a1r acc.tot chie.,.ve.
Lnrr_nca Luropeana
r.r foc"tizeaz;
eJi'r LI rle :n doud dircclii principalc
conpJementare:
- contmuara
lelormei
cconomicc
cuno$tinte;
) pentru
a realiza cconomia
bazati pe
loflificarea
modcjului
social euopean
bazat pe
investirea in oancni.
icle,etc.
gralive,
icatii
zone ale
Bnercaze
ilicate
$i
logic,
este mai
formelor
firme,
avantajul
calitatea
'r\\
rr. /-dhdr [!np.an
Colh.Lt
rrl./r. do! 007/. irruxet
es, t000.
ln ,'lge .l of Lcohonlit
and S.,.i.tt Rcnewat
.fat
41
An,r-;m
.a, polrrvil
Comii:er ILropcrc
prrc-ea in pracrici a accsiori
,'
r
',*'"'.'"0l1."-.i",t"^utt
r"
":'"t
(rropedr' n
rron'l rcgion:rL sr
rocar'
rcsDe!land
principrul suhsidiaritblrr'
R,,rodclarca ccononLe
Unrunrr I urofcnc
ese lor"hToli
a'Lpr" a ll
ilom(nii
priorit'rrc si
ao.ttt"'
, -.-^-^
crccrronici.)
are in \cJcre con'Iru'rc/
It l)c7!oltarca
Europcr {!-uroPa
"
.
".,, "".'
l :;;.i;,,tr.- ol, *,or :.il1:::l
ly.1li$,jl,J'll.""l;,:ili
a gcncral .lja substantial
prfonnanle
ecor
u"d"t" tln'"*,ina"r"u
in eflelului,
inclusiv
prin gencralizarea
lolosirii
sale in
gcoli;
'
nrolilemrea
come(ulrii
olectro
c:
:
i::;ll;::';:.;'
:'";;':
"n'"f
'"r'*'ogi"
a'
"e'
I nou-inri'n'r
e:
'
u{tlrldcrua
ielecLrrnunlcatnlor'
2) DcTvoltarca Pictci
inlcroe a
(niunii F:rrropene_
imbrrnnl'i!inil
u**,,*j"rii"
,""io0,
"r.'
.*o:''TTi:':;.,..:::'1.:,li'l i'':li'jiii,i,",,lL',
iuLnen,,rrcrzi
birre. lrl(i nu Lrtile'r7i suIlcLc
-, i".
'.,.:
Dorrcnrrle frirrc lxre
.''ufra
ci or:r se
PrJ\cde
'd
sc 2'lrJre/e
'unl:
' ""
'",.1"
':r.""ir
cc ircpec'2r
in'?oncrej';]:i:ll":::;,
bir.c,:rriei
ccrc
- costurile
tranzacliilor
concrcra
..,-rrvrr
rr rLr: s rr'l:u Or Llr'
-cprezi"i'r're l-5oo dir PUJ
ir
r: nrc UIrJnrr
i";:".,,e.':"'"";"
ddbrtr
''mDarariv
c
slrA: deoschrt
dc ndi(arc
'unl
."'l
"
if. ." prn't'llo n'opnct;lrr
i_
'"
crL:rle'
- badcreic
fiontalierc
pentru seNicii ln cadrul Unjunii
Luropene;
- ,i",ii"
"*"*i
si
-ialiei'
care nu slrnt finalizate
la nivcl european
',,
,r"r-.ii".'* *^itiilor
financirrc
\i rcrliT:lrcr
unci
nic!e,inlctralc
,r. .,pi,"r.
Rc' u,'c" rr u
"l':
':,lluilif r""::':.":-i;""-i
::;r:,.,1:
curn5 rnle. Iunctron'rtl Si fefonnani'l
t
iLeJ... JJ crlrr.r : r
''r'or cenr(r finrlcr'rc
drrran:cJ
c?rc':
'"Lrsl
rn
",;;:l;'''';' "-.'.'"'n"'''^;tnr'
InrqD'|rnT;rorrlo-
si'^rsln31o-ror
T'rinciDalole dircctii de actiure sunt:
'--*:';'ifi;;;"
c;pihlizirii
pielei de capital din uniunca
lluropcand'
ce
-,,rczirri
c
'
r
'irirnc,un'jrzlc
d: 1 nra'?
sU A:
:':il;;';,;;;-;, .',air
pie'''dr':pr''r
i
'
t riJrea LL'on('"i
e{
qarrd
ria. l,
^.
ot i''1
qqn n113r'v c'r d"ud
'n
SUA:
'
.,"".*''
*'"1""f"t
pri\ird rn'( rrr:;rc
'ermi'e
londu ilor de
''tn'r'
ctca cc a- dr"porrhil '7'
\prc c(o orrra UnrL"ir
Iuropcnc
loldrri
dc
i"""r*lt
u""""i, t" *toare de pcsie 5 000 de niliarde de curo'
4, l{ccorr\idcra
r(x inr rcprenorin
I ulrr i
t'
1
t"Tll'lu-"^ll':""'"'::lli;
r,p" rc''e
"dc.,,i
rr.i
"'":i::l';il:f"1di:,'i:l;:il:i":';;1il;::
llDre miL:r ir
Llrrllocri
mri multe :L
Lnar
1
.n-"- ,.'i...i
,r
"-n.unte
'r l-rre mari
.i lrderr' Doui
'un'
drrcc'il'
stratccilJe
du actiune
f
ri'cnrriTdte:
" '"
"
-tr'-i*,'""u:
mediu de _l cr'
'li'ran
c
'lrmul'lrv
pcn'x cre rc de
':*:
.;.;;
"
e.o.'.on-rci
s,novnre
I
'n'rri
ri d-
n:c'e compct
lr\e:
4l
local,
deqi
11
penlm
aceasta este absolut necesari elabomrca
$i
jmpleme[tarea
de
potrriciprivind
finanr ca pnn
capiratutdc risc
$i
i"r;-;;a;;;;-
-- --
..
tncrtqarea
sprnlulur inlreprerorial
Si
a asumrrii de riscuri prin
scheme
de panaJarc
a propriet;!ii
cu salanalii. incubaloare
dc afaceri, in.uraiar.a
remc or_rnlrcponzator.
eliminalca
barierclor culturale privind
asuJllrea
riscului Ia loale tuvelurile economiei- eLc_
.
5) Crearca
unci autcnticc zone curopenc
dc cercctare
stiintificji-
lnrruc,r cejciarca
si
rehnotogiitc
conrribu" * Zt'_sOS. i"
"**i;;;;"j;#:;:;
reprczinra principalii
veclori de_foni
ai comperilivilirii
ti
"."p*ii
f"i.la'"
rnurrca. ete trebLxc si lie rcconsidemle.
Aceasra cu at;t mai mult cu cdr, ;finn
Corniqid
lluronean:i.
rn economia ba,,ala pe cuno$tinte cercctarea
lliintrfica si
rchnologiilc vor reprczenra. mai rnutr ca
"i.ioa",;. '''or",,i
frof..i,;l ;:;;;":
$i
social. De accea, este esentiali crcarea
,,rcnei
"*"p*"
ai ."i""i"."
siiirG;;
pn:
. llll:9'1*
ti
coordonarea
superioara. mai cficace. mii auacriva
sr
mai
rnovatlva.
a cercetrrii
stiinlifi.e Ia nivelul Lniunir Furopcne
5i
a ierilor
compollente;
- dezvoltarea unei retele de centre de excelenfA;
- dczvollarea comune, h nivelul Uniunji Euopene, a infrashucturii
cercetirii
$tiinrificc
peniru
domeniile de v6rf, in*pana
"u
a""i.."i"u qi
infolmatica;
folosirea stinDlentelor privind
taxele, patentele
$i
capitalul de risc penhu
a dezvolta cercetarea
$tiintifici;
- real,zarea unui sisrcm comun european cle rclerinre
Srrrnlific 5i
tehrologrcc carc sa seneasce polilicilor
publice
- rlcuratafca
cerccl;torilor
sa fie rnaimobil,l
-. trrnslornarca
Luropcr inlr_o zunb arracliv, pcntru
cele mai bune crcierc
din lumc.
.
6) Reconsiderarea
instrumcntelor
financiare
comunitare.
Toate
instrumentele
financiare
urilizatc la Divelui Uniunii E*";:;;;;'"r;
;;
.tarreai
;n documentele
adoprdte Ia I isabona. vor fi reconsiderate
asli.el incaL. sa_
)r
irouc conlnbutra la constnrirea economiei bazarepe cunostinte.
Acesl Droces
qc
rcalizcaza n slr:insi cooperare cr. FondLrJ Europeln ;; ;;;;;l;;'"'r;;.;
LurupcdrL,i
de bvcstilir.
care ele insele rsi retnodelcazj politicile
si modatitarile de
uccrzrc
sr aclrunc corespunrlor
ohjecrivelor
$i
conlinurului
sjraregiei LniLrnii
.
7) Conitruircfl
locietitii \i cconomici
bazate De cunortinr. {i c.
rundamcntcze
pe vRlorile
modelului
social curopcnn.
Voi.,uf .o.irl .","."".
f.1-:.:1,:j:i:
l" d.TIliea rranziriei
snrc economi"
u_", p".,""s,i"" ploui"ln,
:: ::ji::":1^:l.l:ll ,
aurnritor srmresiei. s5 se canarizcze irrl.n.ur. por.nii,i
ui
:::::i:"1 : :::".''"
barare p cuno$rrnre pcnrru
a rezotva
muJriprcte probtemc
socrarc cu carc se conJirnli
Uniutcr F,rropcarui.
Chcra soiurionarii
a,lecvare
consh in situarca oanenilor in centml politicilor
a"fr"*iir--ii,_pf"_".1"i"
in ljuropa.
43
8) Investitiile cele rnai bunc pentru rcalizarea ccoromiei bazate pe
cunostin(e sunt in educatie
qi in traidng. Vor trebui regandile toate
componntele sistemului educational incepand cu grddinita
$i
continuand cu
inviGmArlul primar, secundar, liceal
ii
universitar; inviilarca continud hebuie si
rcprczinle componenta prirlcipala a sfatogici Tuturor ceialenilor Uniunii
Buropene va trebui sd ]i se olcrc pe inireaga durata a vielii oportunitai de a
participa activ
$i
eficace la activititile socielilii bazate pc cuno$tintc-
9) Crciterea gradului de ocuparc a resursclor umane. Aclionarea pc
coordonalcle anterioarc,
generatoare dc stabilitalc, noi firme
Si
noi locuri de
munci. va dctennirra folosirea mai bun:i a resursclor umane Pe acest plan, la
nivclul UE, sc slabilesc
si
obiective cuantificabile refcritoare la:
cresterca gradului dc ocupare a populaliei
;
- reducerea
$omajului
]a 4%, nivcl realizat in 2000 de celc mai
perlormante
ldri
din lume;
- amplificarea gradr ui de utiiizare a resurselof de munci, elcrnent cu
pondere deoisive in econolnia bazatd
pe curostinle, va avea multiple
electc pozitive in plan economic, social
si
culiural
l0) Rvol area socictitii
9i
economiei sprc includcre (intcgrarc) sociali
ii
nu sprc cxcludere. Pincipalii 1-actori de excludere sunt
$omajul'
abilititi
insufLcienie, educalio
9j
trailing inadecval, absenta accesului 1a cuno$iirlte si
inexislenla opotunildtilor
pcnlru nunci
$i
dettvoltarc Societalca bazali
Pe
cunoslinle ofcrA cele nui promitatoare perspective pentru depA$irea excluziunii
sociale, dar pc ru aceasta estc necesar ca sistemele de proteclie sociali si devini
lnai aclil'e, si ofero slimulnte pcntru munci, si aslgur sisteme dc pensionare
susienabilc pcntru populalia de versta a lreia
$i
un mdiu stabil ln care tranzilia la
econoiria bazati pc cuno$tinlc sa se poati dcrula
11) lmprimarea unci noi dinamici dialogului social latcnedi sociali
au un rol crlrcjal in managementul lranziliei 1a cconomia bazate pe cuno$tinte
Conlributia lor csle necesarA, nu numai dalorili schimbdrilor radicale in confinutul
proocsclor de munci, dar
5i
pcnlru a asigura inlclegerea conund de cilre pancnerii
sociali a lulurol eiemntelor implicatc de constluclia noii cconomii, bazaie pe
inl:intuirea oamonilor, cu ideile, aspectele hnanciare
si
piala.
Din enultrarea doneniiior
si
actiuniLor princiPale de constluirc a
ccononliei bazate pe cuno$t rte rezult:r p ncipalclc sale caracteristici:
- aborclarea sistemicd,
prevederilc stmtegiei rcfedndu_ss la ansamblul
courponenlclor socictitii
$i
cconomiei Uniunii Europcne;
prioritatea acordati ramurilor
9i
domeniilor bazate pe tclnologii de v?rf;
situarea cducaiiei, trainingului, invitirii continue
$i
ccrcetirii
$tiiniiflce
in pdm planul alocdni resurselor
$i
schimbirilor de realizal;
- acordarea unci aterllii deosebile intreprenoialului
Si
inlrcprinderii'
celuLele undc se conshuie$lc ./"
/aclo
ecoronia bazati pc cunostirie
in
jlrtervalul
dc limp care a trecul de ]a adoplarca strategiei la I-isabona s_
au
jdcntihcal,
elaborat, i plementat sau sc aflA in curs de puner in practici o
nultitudnre de polilici, planuri
9i
proprame scctoiale
$i
pe domenii' care au
dctcrnilra! realizara LLnor progrese substa tiale a cco1lomillor nalionale, dar
9i
a
bMate pc
ecL'no.niei I nrunir Europer e.
ner
ansrmb,u
Ofic.alr Uniruli Luropenc,
sublir aTa
r.ilrLrl-.;::]i:ra:
alrumra
mr;,ziere ir rnprernelrarea
srrareRiei
oe ti I is:rbona o
o. /n J|,urunoara
n e\otuL,ej
UniLrnii luropcne
a fost rerlrzar;
or,n bine_
ii::::ii,l
R,."
Sap,r. carc a,.ra ca.
jn
cirda *rt;;l;;-;;;,r";,1,"":;
J;:"i .';i ;$:;.:i::il111:.iln::,::::
::t,,Hl.l'li;,,iliJ*ll
i,-.lii;li.l
.
-
Cuar cu a.reorarile
erist(nle. (i
sr cu realizjfltc
SU
q,,
..
sc aStcapla.
c". Uniune" Furopcan.1.
tn lornlula
sa erl;nsa
)r cu noile
organrsnr..-nrnagcr.ale.
s; rcJansc/e:i
-ntensifice corsrruirea
c.ono,,ri.;
UcrrL.
""
c rro.ri'te. \j.lortlc:rd
ta Ln 1l\el .upcrjor ,*r;f . .p"^";:r,i"i.r;;::;:;"1!:i;
:J,"ji:1n""
rcducand
decalajele care o despar de sua, iii"*i"""^"#l
!idea
onarea pe
locuri de
plan, la
inuand cu
hebuie sA
Uniunii
elelnent cu
multiple
re) sociali
clmostinte.
bazati pe
excluziunii
iale sA devini
iul,
abfiteti
cunoltinte
$i
lranzitia la
partenerii
ii, bazatd pe
Lisabona s-
ifl pmctica o
45