-I

ARMEAhIIC ALEXANDRU

T}REPTFII{AI{CIAR
(t{oTE,DE,CURS)

2008 cHr$rNAU

t. CAPITOLUL NoTtUNlixrnooucrtvE in sruotUL DREPTULUT FtNANCIAR

Apar4laprimelorelemente tinanleqi nraialcsa linanlelor de contentporarre. constituie rezultarul unuiproces cane cuprinsintreaga viagf, istoriccomplex5i indelungat, a ecorromico-socialtr. Finanlele aparur o alumittr pe au a treapll de dezvo.ltare societalii,au cvoluat dc' la o orinduir:e social-r'conomicf, aha. conginurul. la tirncgiile rolut gi respcctiv. de lor fiind determinate modul de producl,e a*+pirut atqncicind. ca urnrare accentuarii FiTantele a diviziuniisociale muncii.a dezvoltzlrii a pind la un . s-a de anumit nivel-a relaliilor marfh-bani, afirntat inegalitatea avere.a apilnrtproprieratea privarlt.societatea s-a in dintreaceste scindat clasesociafc ca prudusal contradictiilor. clasea apirut starul. putcriidc stat:ndtttirristrulil stnt..iustilic. s141gfui organclor .ft.' pcl'tnilnctllt). forgirnclc flnllilriJ adicil ins t it-4paritia u tn e c e s a ri p ro c u ra rL ' adunri j | oacenrateri a| egi bInegri P entrui ntre1i nereaacest or u@ a tb c Qrga.nq. c[ Dc aici rezult6, pcntrua intrclineaceiutiilbrlI publictr ncvoedc contribulia cra prin irrrptrzire. cctillcnilor gi proprietifiiprivateau atras dupl sineextinderea producgiei nrlrfirri gi a schimbului. Natterea dezvoltarea de ceea ce a dus la apariliabanilor ale cdrorfunclii au fost indepliniteinitial de anumitemirfuri ( vite, bltnuri, scoicietc.), metatelor aplrut banii rnetalici. iar odatdcu descoperirea au Descoperirea pretioase (aurut.argintul.etc) a metalelor formarea unui sistemfinanciarincipient. determinat putemtrageconcluzia. finangele apArut perioada ctr Din acestpunctde vedere, au in desconrpunerii comunei prirnitive, conconritent na$terea cu societl[iisclavagiste. ultcriorevolutnd feudaliznl. in extinzirrdu-se pregnant nrai in perioadacapiratist4. aceastl ordine de idei putem afirma. c{ finanleleau caracrcrisroric. ele au ularrt in de oamenilor.' independent voinF gi congtiinp d -4-,< francezide specialitate explicat(finanqel9$a-fiind Literatura a financiare" privind chelruietile .,operaliuni publice, susgi-ntnd "existE chettuieli publice careWFacoperite" cE gi pentru aceasta "rrebuie stabilir cine si ilporte aceste cheltuieli" prin impozite,taxe gi alte contribu$i instituitein scopulconstiruiriifondurilorbtrnegti publice,? necesare acoperirii cheltuielilor tinanciari romdneascl afirmat cd ..starul celelalte Cu un confinutde idei apropiat,in literatura s-a 5i gi gi. publice.sint subiccte organi:za1ii economice" in aceastd calitatc. desthqoari cle o..ecorrorrrie tlnanciar6" ca , gi de de binegtipentru acoper.irea ..activitate procurare intrebuin[are mijloace cheltuielilor colecrive".i lor Intr-adevlr. statul. organele statsint entitSli numaide autoritate de nu publici.ci gi economicc- sensul in c6 'intreiinerea func.tiqnarea prcrjs.dun q(rnsum valqr:i. lar de matcria.le binetLi. in acr..st sau sco;rsinr necesare $i financiare" acgiuni financiari".deci.in general. 5i operatiuni constituire de ..opera{iuni sau de,,economie acre gi de intrebuinlare a fondurilorbinegtinecesare dcsliSurilrii activitatiistatuluia cclorlakc gi publice.r colecrir.irili "finange" "financiar". derivaclinexpresiile .Argumentul istoricse evidengiazi in originea .,si expresiilor sau ce l;rtincTiarqfinis, Jinancicpt:crniunc cars irrscantnE incheia() trdnzaqtic a patrinroniatir prirr plata unci sunredc b:rni.sDec:i, tYind in.yeclere (t(tti)r e-tprcsii. originea c)mun;t a expresiil()rmenlidnet('t .s'irutnintiii lntten prcsupunc i,: ut,cst sen:;, uniii'utttttimentioneu:ri. tfiiet'rultJcreglt'ntt?tft,'t, linttntclrit'puhlitc.st, c'ii u t.tttttitrria nornta tlin jurirlice !nanciare.6 Alti doctrinari susfinideeaci obiectul circumscris componentele de publicepoate srrucrurale finan1clor ale sl fic intitulat6 public, yi dreptul dreptfinanciar, ca dreptfinanciar publice. finangclor Dintreaccste inrirulari. rJe cea dreptfinanciareste mai r[spinditl in ultimeledecenii. fiind mai simpldgi sub?nlelegindu-sedc inreres public7. ca Un argument plus al iruitulariiobiectuhri studiu de'..clrepr in de financier" il ar,srnin ConstituliaRepubticii
jinttneiur". cu rcfcrirc gcncrali la.{ot'nttu'cu.utlnini\!rLirtu, lrltrldova din anui I994- statui11l ,it .,a:tnt;asttul :;t.stant uti{i:areu Si c:rsntrolulresur.setor Jinanciore ale statului. ole unitdtilor nclninistrntit-{erittyiule :;i ula institutiilnr publice"". Confbrm accstci statuariconstituliorralc. sisternulnostru linzurcrar ( ) D C fatl U l l t 5 l eirc urr corr -insti ii pyblice de jrar_urd financiari sau cu a i'ffiu

auttlrittrtilc financiale in relalia lor sisternicl. detc'rminati de inrperarivul firranciaral conslituirii 9i irrrrcbuintirii fbndurilor blnc5ti elertentar nesesarecxistentei 5i activitdtii organelor. autoriraqilorinsrirpriilor ;i altor eltir[1i p ub lice .

complexuluiinsiii@naf de activitatellnanciar-publicd corespundc (rpcraliu.rrip f'aptului, priveEte ctr acretq. 9i

ffiit$tor

gominisrrlr cre-lnteiElulilic.Taraci.iirureu si atroi _iv-rcritoriale entiraii

Gh.. l'{tra5q)iu1...Finanfc5i Lrctlit in irlustric. corrsrrrrclii lrirnr:porturr' tlirtril*t,, (ih.. lvcgrca Bucurcrti-l9?2. p.J-ti. 5i ; .tczc(i (irun ptrhlirlu*i.tvf.(iiartl. lraris. l.)l(). f.? tb lhtancc.s . ' l..'on (ih.N--Elcmcntc Jtitntafrnciard. dr Lditurit Ccrcctlri Juridicc. llucurelti, l9{2. p.9. t C;ligal..Llreptfinunciar public.Frtitura -A.L.L.".Btcurc1ri 1994. p.l2 ;Jrf;.Y']:rj'".''l*J|5irinanciar.[r|iturn..fribunu|ictlrrrrlnicc...t}ucrrrc5ril996.p6{)' Ctiga l..Drcpt linanciar. Editura-I IUMAN IIAS'.Bucun6ri l $)8, p.6. * Confonrran.130rlin. t din Constitufia RepubliciiMoldovu.

; ,:.
t$

.,,,5

'l;

'.
1.2. Ncvoi private. nevoi nublice.
,,:t tr.:li

,ii

pe saleau apirut o seriede nevoi.Acestenevoi$int pe de o in societatea dezvoltArii omeneasci parcursut prin al parte.satisfdcute efortul rnciividual ficciruia. pe de o partc.prin activitatca pt$lic{. adi{.d printr-ocoopcrare a de Cind instinctual conservare stimulatpe om strse asociezc a efortufuimai multora,saua tuturora, pentruapAranea vecin. atunci a apilrut gi prima firrm! de o'rga*izare caracterpublic. primar6" in comun contra adversarufui cu prin conturtil. la rudimentar6, subordonarea o conducere a La aceastipriml nevoie- de aplrarein comrrn teritoriului* s-aadiugatgi alte nevoi.a cilror satisfacere a proprieumanililu creat5i continuilsAcneeze Instinctulde crrnservare experir'nter com.u.n.. cerut un apel la efortu.l 5i investita'cu puterede a comands colectivit{gii. publicE nevoi pe care le dl in seama acfiunea lottu.ide asemenea nevoi. pentrusatiifacerea acestor 'frcptat,oamcniieu ccdatdin octivit:ttcit pruprie. prr'rogativcle for din inigiativei indivitluafe. litsatin seanra incomparibilicu puterilelimitate al individulu-i anumitornev'ol satisthcere societilii potitice satisfacerea slngur, izolat. glasificd ncvoiilt: acestc tinancia$. Deci,.$tiinla nevoiprivatet m "fffnevoi publice; al sintaceleacare sint satis.fAc-utefiecare ntembru uneicomunitdyi ilne, cu maximumde un '- _WL2M, 'le eficieiga fuvantaje) si minimun de satficii. Deei, ner,oile private sint strins lggate de"acrivtatea economicilcare este desfl$uraH de individ, pentru publice. concursul unei institugii cerinplor lui, f?lrtr satisfacerea publiqs, sint acclea care cer aportul intregii colectivitdli sau a unei pdrpi, pentru sati.sfacerea in lor Nevoile e'ondipii optime. existeaga unor nevoi generale, in situalia nevoilor pubtice care implicEo acrivitatefinanciarl, se prsuptffie decit prin stnrcturipubliccAi cu eoncursul nu fieciruia 5i al tuturorala comunegi permanente: poatefi desfigurata un loc, primar6.care deterrninat a in a omenirea seconstitui asociagii rimine aceea;i: nevoileindividuale, .Deci,cauza gi speciale unci personalit&1i ale abstracte" parriculare generale nu nevoile numaimiiloculde satis-facere sau capeHo
form{ noutrgi rnai pcrf-ectfl. Este de relinut, cd ,, indivizii ctsut:iiruhL-s'sdupl cutn atlrnr& Frederiko Flora. ,,,'tu creeuiti un drept ,7ou,optts , dreptului individual, ci creea:ci o.forld mai nxtrc cle-reali;ere. Fqrlu indivicluald are limite dincnto .le cu,'e rciminc nqntincictu-sd- I'entnt a Ji't:unstletutti d,'t! nevc de i cottc ttrs ul coI ect i "" t ti gi i. ,lsociulia politicit are niluI clc a reglt. ilc u dirilu, in mtti intltarutit' r:it'giutttttpuhlic'c\, <! .'dt'e'i tntu?i/c-rtura ei. i:olatd ur lirce imgxibild viula sau perfecgion,treu Slelu[ este institulia investitd c'u uceosru't'otttntltl de u'dinjn satisfacereuunor newsi comunc, indivizibile si permanente"o. De gi,n ev oi|epublic e, dat . . ! iindc ar aqt e r u l | o r s o c i a l . . t r e b u i e _ s a u i .

:n

it

roE

Eiuitffi u.r.Ii ope@ Din acestpui-ciGGd? ansamblullor. gi fondurilorbdne;tialestatuluipi ale institu$ilorde stat,cdrcra in Ea constd constituirea, repartizarea intrebuintarea li se adauglactivitatea controlfinanciar. de I .3.Obieial"dt ptut ui fine neir "' drc praclicpc bazarcglerrtcnt:irilor prin norrnc rcal;zcaz.a juriilicr". Actelc5i opc'raliunile lltransia:'-putrlicc.\c lor gi publice la modulde efectuare lor. la trugetul rctcritoare irnpozite modulde perceperc lor. la ch.'ltrtielilc a la a de ;i
iral ctc.

L E

OricAt de r:vidcntfr cstc necr.'s,l141ca-fu{4urilor b{nerli -. in condiliile ecorromrue utiliz:rrii banileir- penrru alc intre 1iire an ec es . it et ilor pub|ic e< J es inilat e, [n v 6 [ 6 m d n t . e l c . cletcnninat de acuast'ilnecesitate gi pentru .:atisfirccr,:aci. statrrt irctr.uir"r instituie u.n cadru nonrutiv in sfera sa financiari. Neccsitatea reglementlrii juridice lin:rnciarc se aflA in rapon de cauzalirate cu necesitatea fondurilor binelti ale statului 5i aftor colcctivitlti publicc. ,rbiectul reglementlriijuridice tinanciare, accslp .l\tr: cirqurlEgtls de cgmponcntele s turate ale -tielCfl!ot-!4 fmanliLor p n l; opCia'fiurtilorfinanciare este ca acesteasd se aplicc ..intr-un resirn de drcpt public" avind in veders.c*. in sratele

F
F T:

it?telrgguglor sJsl.e demgrsrq3lL-ca'iBErySl-ljlgiar..; ngTs pubtice viap pffiiiEaf cu aprecieiea ci efectele finanteibr mijtoaceleli
finantefor llnantebr 0 -.-...-^.--- orivate-t7---'.-

publice",existt pi contemporane, altrturat ,,tinanfelor

*EAilEE.

slrniautoiil diGrire cite ale de fuffa deevolu-lia

hrat aserndnlririjclseli1n fi cu cu au evofrrat aserndnlri Ccusebiri si

ln contextul celor mentionate, glsnponentele structurale ce constituie obiectul dleptului linanci4l_gg__?plptti

BAdenu". lJocurcgti1942.p. 8-l i. linanciurl. Etlit. ' l.azcaouM-, Cun de leglrslalic -rV. tlrTrotabasL., Finaecs pubticlucs. 196{. p 3.4 gi t5.16" Lib -Dalbz-.Parb

rI

TI :

rI l:

neccsitdlilor financiare gi a posibilitdlilor dc realiz:rre'a veniturilor publice olerite de dezvoltar6a econonriilor nalionalecu influenleleconjuncturaleinevitabile pi drr'ptuluiliuarciar s--au. Din antichitate pintr in prezint"in structura p,A$rarEul,gentr: t'lulnielile
,utilrcc si vg1!nu'i ptfilicq il veltilun pphlice. DilDIrce.

Pi"ffirc

* .srft au r'vofuat nraimultsnspecru asern*nstoarestatete h alticc. ilr ccle din evul

nrediu5idin@raniinvirtuteaasemin6riitrebuin1elorb6ncgtide intrelinere autorititilorpublice, a etc. fonelorarmate. dezvoltarc institutiitorti serviciilorpubtice a de Cheltuiclile publice, in stuctura dreptului tinanciar 1i-a ptrstratinsenrndtarca ansanrblulactelor gi in financiare,insi sub aspectprocedural, stabilireafelului gi propo4iei cheltuielilorstarului a ajuns operafiunilor a proceduriiaprobirii de ctrtreParlament lieclnri trugetanualde stat. Acc'asta lirst inlluen{atil de subordonatil a 5i publicein fiecare aceste permanenti cheltuielilor a din state. tendinpde cregtere ven!!t!I!k_pl!U!qe evoluatcu celemai multediferenlieri de la un srarla altul au de Spredeosebire acestea, arit alc cir gi in cursuftimpufuil', pastrirrtEns-tanl!ffideelc' tra<iilionale inrpozitelor.si rarelor.conrplerare firnctie in de neces.ita$. lui financiarcu cea structuralal ice_sint componenta utie. statu determinati at?t de soorirea bctiona nftr cu e impozitelorpi taxe econ ice. industriale, tia acceleratA a activ ale caroiE=zultate i sau venituli reprezintd obiecte inrpozaiJile sau gi unui anumitcuantumbinesc de venituri reprezintd taxabile.Deci, stabilirea realizarea conditia fundamentald a de efectufirii unuicuantum binesecorespunzdror cheltuielipublice.. financiarI il constituie Un alt elementstructurala[ obiectuluide reglementare fuggt{dc statofiind procedeu gi act prorofirini m--engiilrii unui anurnir btrnesc intre acestea. echilibrucantitativ in Bugetulde stat"a ap[rut in evoluliaistbric[ a dreptuluifinanciar scopulcorelirii cheltuielilorcu venirurile politicd f'undamentali. linanciarcentralcu insenrntrtate statului,devenindprocedeut Aceast[ ilrserrrntrtate este
\--ll-a t-\-------:-'

:@hdtslqlE;ie_sJqtului -pubtice, protectiei a 1.$oci-ale cetE ' .--'--a -T'*a!qrule|emeriiEiIFeptu|uiti@idtraiizareaJinanci911.<1u-lt4itit1ilorlttlni4istrtttiy

le.tor jfffiliirii

uuin{s,l_q.i@.111i|'modul of:lEpfgrf_Ega_g_q?g'_ryst*ri.i -_-

uffi. public6. Aceste locahcuatribugii coriducere. de ordine autoritililor etc. firran{e. evoluar mult au mai

cu sau mai pugindistinct de celc centmlc clestatt. rt struclurI de chcltuiuli gi venitrrricoordorrale prin liur:etclelocale alc unit0lilor administrativ-tcrilorialc: raioarrc.lantluri.()rilgc. districtc'..itrde.1c. contunc.sirtcr:tcl. Finanple unitAtilor administrativ-teritoriale s-au rnanit'estat structuradreptului linanciar colltemporan,in in contextul afirmtrrii tot mai hotdrite a autoridlilor publicc.' locale. ale perfection6riiadministratieipublice locale. in acest context, diversificarea serviciilor publice conduse de autoritdlilerlocale gi sporirea chelruielilor bugc'telor satelor. ora;elor, raioanelor, a determinat recunoagterea dreptului acestor autoril.iii de a stabili si incasa im.pozitegi taxe locale, completatecu alte venituri gi eventualcu imprumuturi publice. Toate acesteaau anrplificat deevoltarea sistemului financiar al unita$lor administrativ-terirorialeca o componenti a dreptului financiar al statelor c0ntemPorane. lmprg4utuylie-gly.;Igl interne gi externc s-au dezvo o componentd slrusgEl4_4_qrJgtulg! financiar \--r' 'c'+r u urttg fIrpo} at r c qpar t ic u|ar it ir t idi&I it c c jc t t l , j c r u d i t u | i r i *p a r t i c r r | i U - . f i i n d t | r : t c r r n ! - i 1 . 1 1 1 t | e - c c . | c _ n r i l j - m
-.

necAfra; completfirii Gnitu@Einl,Ford[m_e. pt:gf_liggn!::_.0 sgb6rAanaFrUermtu ic, i publ

, 1r r

unor investilionuli I Lonstliuirii ,"surse

n9anl! e a r r l b s t r c c u n o s c u t e i n i r t r p r e j u r a r e a c 0 n t e n . l p 0 r a n a a i n | i i r r 1 a r i isa u constituiriia organismelorintemafib-nale. Cuprinz.incl actcle gi opcratiunile fornrare5i intrebuilltare fbndurilor de a b6negti necesane acestor organizagii,car se disting de structura financiard internd a statelor contemporane. intte finanlele puhlice interne ale statelor $i finantele organizagiilor internatlonaleeste mai evidenrd re-la1ia conrributiiior. binegi ale statelor membre ale organizaliilor internaliorrale. corrtribuliuni care in acelagi tinrp sint venituri ale respectirelororganizalii qi cheltuieli publice ale resprectivclor statc. Analiztnd acluttlu slructurti u dreptulttt .lintnciur', adesuL uttii ctutori-juri.gti.eru tenclinlu cle u imhrdli,ra conceptut ecrnomic expr.imat in litarutut'e ct'trn(ttttic'cidc spct'iulitutat: privinl t'()tnlt()nettlc'lc .fiutcltnrrcntil( ttlc aceslei ramuri de drept. In acesl sens, literaturu econonico-financiard expttne urntdtottrele cotnponcnle slructurale (1le.\istetnului Jinanciar: tinungele intrepriudet'iltr de stut, hugetul administraliei centrale d<,.ttrtt, hugctele locale. hugetuIasigyrdrilarsocialeclcgut.usigurdriIt:tla|lwturi,pc|.,|0unesirispturletvciril.dreu.li:t.tt< capital de stat, creditul ocordat de hdncile cu capital de stat Si imprumuturile contrdctarc de stut.

" A se vedcl Armcanic A., Volcinschi V.. Drppt fiscal. Hd.,.ASEM". ChiSinlu 2fr.)1.p. 9-14. t2 Vacarel 1.,BerceaF.. BistriceanuGh., Stolojan T.. AngclacheM., l3odnarM.. Mr4teanu'l'.. Finanlc pubticc. Ed. ..Didactic{ 5i Pedagugica". R.A.. Bucure$ti t992.p. 5l -56 ri 5?.

-----=

h T
stuclurulc ale Rqftritor ltr ucest srslglrJinuttt'iur es(eud(t'drat Si rcnrur;uhil cd fi.acaredinlrc L't)ntptnttntcle tlc.c.;iui.ii.iIgll.:er,iPccEt1'tcic,,;ii;1;tl..tt|i1.ttti.fin*nciurtlif;,nq5titltil.l,|.!. stttttt|ui,uni|dtilaruClminis|ruti|'-|eri|oriu|e,intrqx.ituIeri|tv,hdnt.ilor.sttcicti1ilorclcusigtt|.tI|.t'C|C. prrtblena, imrc aceste coDiponente existit raiagii hdneSii,ri ,/trci ale utt'iittti,:.\c ii;t :;i$ten.linanc'ior. Dacd ltrivittt ct+o pecuniur thuni) a.ttc dtept iinandnr, atunL'i putem a.firmu: lo{ ce e.ete Insd, din pilnct tta vedera.iuridic pE ,toi na intercseu:ri rftr dhfu*ai et:onomic'propriu-:is. e'i rvgintui.juritlic /itl<tttciurprivitin<:airuIdrep|ului7l<l:iIil'.Dt'ci,lreplu|7ritit.(.iprin.|cunsunhltt|nti.l|k'ltv.ittt.igelur+: ntomen! dat infiecure slat este privit - in teoria generali u dreptului - ca...sulem at dreprului" in stt'uctura cdrttia grilputc itt ..instilttlii iuridit'a,si renturi tla <lrc1ri"t;. iitsrnt:!<: ccnthitd instituitede cdtre slot.$ur?t d.c in acettstti ordine cte ielei, ununile in.stitttlii -- otlutft L'It lrcL:creude lu sistemul ecilndnric.roc'irr/rsllu cc[ .spccific economiei de piald * eu un regim.iuridic itt tran:ilit'.sFre ccl de drept priv*ut itttoritd organi:arii srl<'iatiiJi|ordeu't.igtlrure.brnc.ilor,;,'intraprint|el.i|tlrc,tl,ttet'c'ill{cus<lt,ic|t.t!i*lmcrc.iuIa at,[ndpatrinulniupxrriusiliindohlig,t$e,r6tlc.sfi',trxu'u in uonclu:ie, mcnyiontim, cit dreptul .fint.l.rtier cuprinlc unxrnblul normeltr juridicc irt.stituitetonfornt cr,tnr:eptului-financiat' contemporan, cere rc!:lqnctrl('tt:i. itt rcgin dc drept puhlic. constituirtu gi intrabuinlarea publicc. prccutn Si controlul.fittttnciur dr int:lr.ss puhlic. .fitrtdurikr hdnesti ale staluluisi ulc cela'laltc calec'tivit[t1i dr"p,"lul 1.4. . Inr*ul" Srructura logictt --.iuridicd u ttornte!ot,finunciare. @ instituita de stat. a Normele clrc'prului financiar sint, la f'et ca eelelafte norme juridice - IeS.lg !:J-gl$jfi asigumtd_p1in-9onr!!l46,juridic[,iat !q tqy.oie piin lq.B de ctiffiin@reiii.dfi]Tcdror apliqele_este -----Normele-d-ibprul[ifinanciar la fel ca cele mai multe dintre celelalte au un caracter geqeral@ci, cite norme juridice privesc un numdr nEdCterminalde_sg[iecte de drept ;i se aplic6 repetat in_1imp._gl!__d9 ori sint

'et protectie socialf, c. nl. pcntru grv.alAnri sirnf,tute. (DisptrziSfit' Rornrelor clreptului $nanciar prercde conduita subicctelor de drept via-t-e dc aceste norme.fie unor acte sau operaliuni <jenaturll tinanciari. intr-dn anunrit fel, pennilindu-le conri',t'rea obligin<l-F:iS6'actiot)eze pnthihitit'asi pcrni.rirc. in Deci. dispozitiilecuprinse nonneledreptuluilinanciarpnt li: tlnc't'utn'(. Prin dispozilii onerativese Dicp<t:itiileonerativc sint ccle mai rttttltedirrtrc rtorntsir'dreptuluit'inanciar. cie repartiz;rrg;r sursclor bug.ctorcconfi'rrrndestirraliei,cfectuarra contro}ului r.gt**6;iiu;;6Ea{iF''.6ilg.tur" preventival cheltuieliloretc..rle exempiu:in artifS alin. 2) din Legeaprivind sistemulbugetar procesulbugetar 5i pr l a n i-.8.1 7- Xlll din 24. 05. 1996, ev edeone r a l i v .c a i r t t c r r n e nc l t - 1 5d e z i l c d u p i p u b l i c a r e ae g i i b u s e t a r e n u a l e , lunarila veniturilor;i cheltuielilorbugetuluide stal conform clasit'icatiei Finanfeloraprob{.repartizarea lvlinisrerul 16. bugelare ] u, in acelagitimp, unele norme ale dreptului financiarcuprindgyg1ll@rohibiilvc. De exenrpl in an.$, alin. 4) din Lcgeaprivindsistemul bugetargi procesulhugetar nr.8a7-*,iI di;7l)0-tT'gd. prevede:ci,,nici oauioritate publicl nu poate efectua chettuieli ftrl autorizlfiia semnat6 de Mi*istr.u] Finanfelor sau de per.ruanaautorizatf, de M inisterulF inantelor". Unelc dint r c nonuc ig dr ept ului lin a n c i u rc u p t 'i t i r i. i i y 1 1 t , : i i i i l ; " r 'l r i r i r '.f.) c . 'r c n t p l u . i : r r n . 4 L . t ; u l . r:r ca *autorhdtilepublice pot inai-nra nr pr:,,ind slsremulb,trgetar procesulhrrgetar 847-Xllt diiiD-TTfJD9f,FiE-\de:c6 ii in alruluibusetar". cereripentrualocatiiaditit"rnale decursul N'lir;iste:'ulu! Finanlelor potrivit intercsuluitle consrituire, tffiUu-rllbcrrprinsc in normele dreptultri llnlnciar sint reg,icnrentatc confornftigfci in vigoare.a tbntJurilorbtutegtiale statului;i a altor colectivitili publice. te.rtului actelor norinative. de cele rnai multe.ori. i.ptrteza di5pqziilile Pentnr simplificarea gi r.afioneJizare* 5i sunt contopite in textele nornative, iar sancliunile sunl specificatein codurile: penal, cu privire la contravenliile administrative,fiscal. muncii.
----:-,-.-,:-. in timp si spugitre nurnehtr./inanc'iare. gA)epticureu juridice financiarfsunt. instittritc potrivit unor critc'rii de aplicare in timp gi spatiu. asrFel.ca Normele nccesitalilegi interesele statulili sd fie protejate5i realizate. /fa-+'l!-r:^--^.--r.-u-.--,r-./+.---1 ,

Din punct de vedereal structurii logico - juridice, nornteledreplqlui-[lq!!l{_guplyd fi ele cele trei juridjce;ipatela,rlispttzilin sanc\inneo. normelor specifice elemente Si .onbiiiil* sau impre.iurarile care urnleaza :e aplicedispoziliite in sx 6T@-drepTufiii-fifi-nciar prevede privindsistemul procesul l.egea bugetar nr.847-Xlll din De bugetargi norme.iuridice. cxemplu. cuprinst-ih--acesre publiccsr:unnlrt'pte rlL'cesitiltilor ci irnplirrirea geneiale ipotctic. prirrchcltuielilc prcvcrle mocJ in 24.A5.1996r5,

ihrun-iq3ryl,ry1le-@1-e_{eere.

,.::,.:
,l;:ii rili

hugetuluipublic national. anualda clreltuiclilor anualede venituri qi destinalia

t
Ar.

gcncrale drcptului.clrri-Naprcn ltI)2. p.I lt). a " []uto5 Oh..Tcoria Oh.,{)tr.Cit..p.132-133, '' llrrbc5 t' ivl.O.nr,l9-20 27.03.1'$7,lirnd in din r.-putrlicui M.(,t.rtr.t)i-96 li0.tt5.2ilt).t. din t".4 gc vcdea lkrtfiirca Itarl'anrcntului n+.969,Jlll &n 24-U7.lg)6 prirtntf clasifi,ci4ii'trttg'{i116{i.

Ll
#

I:i

juridictr{naqcia cuprind e: necesitIli,reglemenrarea Potrivitacestor juritlice generulc'cifiFticrtIin|Tiatluerminatd de tinp. de e.remplu:privind cuprinsulbugetuluide {Q)norme de statli-procedura elaborilrii, adopEirii,exet*arii gi incheicri-it+turor bugeteloran.ualc stat: p.rivind im.pozitele. venituriale bugetuluide stat.cuprinse actenornrative in referitoare fiecarc.saula uneledintre la nxele gi celelalte de venituri, fiind completate cele privind constringerea stat in domettiulvenkuriler bugetaregi executarea cu aceste de tiaxelor celorlalteveniturineachitate buni voie: privind cheltuielilebugetare efectuate silitil a impozitelor, cu $r etc. de specjficul finanprea activitllii instituliilorpublice juridice specialede acloptare a.fiecdruihugetanual de stat.hugetului asigurcirilor sociale de statetc. {b1}zorme aceasdcornpetentit. tbrnresint cuprinseirr le*eile O.bignuit aceste de emtsede organulde statclrora li s-a rezervat a ap.licf lim.ifstin fiecaredintrc anii calendaristici. adspare f,reciruibugetanualcare.se. ca sint de Aplicareatn :rya(iaa normelor jinuncietre, 5i cele fiscaler7. guvernate principiul terirorialiriilii.in principiulteritorialitilii normelorfinanciarc, tiind aplicabile asupra tuturoractelorgi opcraliunilor general efectuate sur.selor pe teritoriul RepubliciiMoldova privind realizarea anualede venituri gi destinalia anualiia cheltuielilor pubticnalionalrl bugetului
1.5. lrvoarele dreptului {inanciar.

practiciilegislative prin norntele dreptului tinanciar, confbrm Actelenormative caresuntinstituite actuale din intcrnulionale, Hotdriri[e Parlarnentului,Hotdt'it'ileO-nernului. statul nostru,sint: Legile, Acordurile(com,cnliile) precumSi Acte normative ale.Ministentlui Finanlelor. acte normativeemise pentru domeniul fl.rnancia.r datoritl competenlei LBSilestmr eele mai irnportante prin legi ,,formarea, administrarea, constitfi1iUnale atribuiteParlamentutui a reglementa de utilizareagi controlul publice"re. ale ale resurselor financiare statului, unitililor administrativ-teritorialeale institutiilor $i jlternalionale sunt izvor de drept cu condilia ca RepublicaMotdova sa fre parte la Acprdurile (convenliile) public de asiguririsociate Astfel, aft.9 din Legea privincisistEmul ucest aco i6Cia sa fie'rati;1Mpiffr*ent. juridic al asigurdrilor regirnul nr.489-XlVdin 08.07.t999 sociale aplicabile conditiilc'acordurilor in rcglementeazd gi convengiilor Moldovaesteparte. la internagionalecareRepublica Hpt{ririle fulaaggulgi sunt acte norrnativeprin care surit previzute anumite nonne .iuridice pentru organizbrea-niEt6nrictrdispoziliilor generalcde specialitgtetinanciarA. a Astfel. de cxenrplu. prin Hotdrireu privindclasificalia gruparea veniturilor5i nr.969-.Xlll din 24.07.1996 Parlamentului bugetar6 s-aureglenrentat cheltuielilor de la bugetelor toatenivelurite: stalgi unittrliloradministrativ-teritoriale]o. Ffotirhile Guvernuluise emit pentru organizarea execu.tirii legilor, 9i deci sint actc norrnetiveprin care, in norme,iuridice pentruexecutarea necesare generale mod obignuit domeniul se dispoziliilor in financiar instituie din ?n pubticde asiguriri socialelrs-a emis legi .despecialitare financiari.De exemplu" bazaLegii privind. sistenrul l{otirireaCuvernului privirela aprobarea cu Statutului CaseiNa;ionale a de'Asigurdri Sociale Republicii Mofdova. nr.7J9din25.07-2000" prin care se instituenormejuridice care Acte normative MinisteruluiFinanlelor sint actenormative ale generale legilede specialitare gi in dezvolt6 detaliazf cuprinsul din financiara. toaleaceste dispozigiilor cazuri actele normative ale Ministerului Finangelor sint iuSificate de necesitatea a indruma in nrod specializataplicarea de prin carese instituie unitari a dispoziliilorgenerale legilegi celelalte actenormative normele din dreptuluifinanciar. pnaetice dispoziliilorgenerale Legea gi privind sistemul De exemplu, pentru bugetar procesul aplicarea a din bugetar au fost emise Norme metodologiceprivind executarea casd a bugetului de stat gi bugetelor unitalilor dc prinsistemul Finlntctor. aclministrativ-teritoriale al nr.l88din21.08.200233. trezorial Ministerufui
1.6.Actelc 5i operatiunilc financiare. in temeiul pi in aplicarea nornlelor ctreptului flnanciar se silvirgescacte si operaliuni de rraturi specific ale statului gi ale celorlalte financiari, in regimul de drept public detcrminalde interesele necesitAlile bdne5ri 5i colectivitigi publice. In generaf,actele gi operaliunilc ?n domeniul firranciar'seemit gi se sivirgcsc in eondiiiiie prevdzutede cadrul normativ in vigoarede speciatitatc financiari. ' din Cu'acestcirprins nornrativ.actcle gi o;rcraliurrile donrirriul linanciar sc deosebegte actele pi operaliunile de din sfera financlar-privat5, acesteultime actefi operaliuni fiind denumitein mod curenl "bdnegti" ssu ..patrimonialebineqti" gi avind un reginr jurittic de rlrept privirtr'r.
Tctr.'lca Drcptliscal.F.d. L:.. 2001.p. 1l ..MtJSEUM-.Chi5innrr '7 ArmeanicA.. VolcinschiV.. RotaruA.. Paladclu., Or{unuur'1... ,.inconformitatccrran.t3}rlinComtitufiaItepubliciilvk&krve:..ttqtctulprrh|icon1itmalcuptilldcbugctu|tlcstnt.trrrgctu|.s|gur[ri|llr dc slat pi bugctcle nioanclor, ora5clor gi satclor".l)c extrabugdare". '" Art. 130alin. I din Constitulia Repubticii Moldova. o'Conform publicelosrlc, nr. 397-XV din 16. M,O. nr. 24E-2-11 19.ll.l00l ). din t0.200-1.( art. I din kgca privind tinanfdlc tt Legeanr.ll89.XlV din-08.07. 1999. * M.O. nr.94-97din 03.08.2000. 15.t0.2002. " M.O. nr.l39-t4,1din " Gliga 1..op. cir.,(cd. din t998 ), p. 26.

jt
\"*-*=*

fc:

*--..
?.-.G,*

.r$
al in 9i se linanciare itlcntillci Ein acccl.e[ sint cntise -s{y-iq$!lc sc0ptllgencral 4qEI_$l .q**tiunile form6rii5iint,eb',,iLGqrre|qr-d.es1xltii.n.$luui!-rUice.Astt.c|exist[acte i uru iioi- ni it nr;t ,, iugAn, s u hu Ior tinitu1 aCi'@ i_crJ giie |#trffi ffi -' a-919 si .tc tliltute 1s-!elrurgL;-1-p-1gc-cstg,rl-!'y-ueie -asiqurtrito, ,o.,uroTliif- inclusiv rr:iiirarg-u-ve,niturilor.t! l,i;#.ffi';;r*",*.$i.Int'et,uinia.cafondrliiioiuirieriialeinstitu1iilorpublice'Acegora|ise de actetor operatitrnilor venituri;i asupra li carese exercita de controtfinanciar ar"",mrgrrsr-oi;affimn actelor af 5i complex categoriei cuprinsul gi acestfapt detcrnrinii de bugetare, creditpublicetc.. cheltuieli
ttin dorneniul financiar' openliunilor de specialitate inrrt' ele incteosebidin punctrrl de vedere al producerii efectelor Acte1e ii operal.itrnilel'inanciare se clisting
itrfidiCg. -r -: r - -.^:-\r J:r^-..-i.. ^^^-..1 'lo o nrnr|rrne

,',:,,,,.,'. :t

tt+
,,tt'd

i:,*fffi;,il?i;l'i:':T:1il'f-J.".",','n,fff::,il,i li",,Pffiw3,,l'1ff;,',:J:lf
in vigoar r } "- ' - :- ,^ este - ^r ^- .^- . cii ^i ar al l atr r ol o i r r c nnn,'l de a nr nr l r r c e - - .^ relevant^x sint efbctuate scopul a producrin ^p confornt acesteidefinilii, pentruactcle tinanciare in linlrnuiar' vederea tlc prevlzute dreptrrl otrligaliilor :;i .trepruril,r,' irrdeplinirii excrcitarii juridicespecilice elbcte nrrlrlir..' institulii sau colc'ctivitali , iacrirrrrii publice' n o rn re l e j u r idice

;ffi;jiil,;;.ff;tarii

ale $i btrnelti siarului altor fonduritor

- - - - - :^ - ^

- ..^ r

^ :- ,t- - l r ^

i-

- - l - r "l

-inrl

prlvlno taborareasiexecu[iabugete|orceintrdi19or']pq!qr-eL?9S9!'I'gl'-P!t executive cu investite anibugii Finanplorii ffii i mutteu.teffi multe {:i:_--t Sociale$i de Casele de uJli"U*riv.teritoriale, CaseiNafionale Asrgu.r:4ri ; r(.rt ltrlctlt org,aftGrc orffiab financiare di ;rt;;il" glglbIg-lUlf$9:e li pa teritoriale.In acelapitimp o insernnata ne_gestat 9i ai insituliilor py-bli-ce-'-frind ale artor organe.i"""' --r- , ,oarizirii d. *1!tqr1 zari reari i a".r"r,it,il6setare si. pieponoJrent.,pentrul-lngqr-E3! uAlreplnderent-'!9nl1 tina@Lacestor
ll^* ! -! -r^ -^ ^:

;ffiur
C -^-^

-!-

?-

^ ^ ^ h .r l

_!y_set

onitut*

I necesarc

t'tt-pmitil1;F-*rtr.i..
I t t : llluglr l. lllll s ldLal( l s vvrl rvr

ffi-ae

"iiffiod

autoritar

sd

i institutiifinantat n fiItaces tor acte esregara tala lor f'ccta j uriA;c

de prin 1'o4a de' constringere a.sratulult prin 1'o4a constringere

a conformi obtieafiilor neindeptinire

desrat]?. rne sa ;:ffi [,;T",i,"r"" i"?d;;';il;; ;i reinterneu exre saranrare '"i.""Jitiitoi scncrale,-acrele tinTgare ic luritlice ,Tebtf :rrrl il; il.,;'il;'";;;
r :,- - - ^ :^ #t^lo..^la. --;-T;;;;;

onrisirtniltrr prirr cirre socialli 5i clc corrsccintr:lcfaptt'lor 5i *,T,:::,1:: ::f|l5t5: sint v vrLs ) L. L A v r statal. sc cxcrcitl tJifcrit in funclic 6c pcriculor.i,ut".n tlc drept penal '- de e,templu in ip(lteza utilizirii contrar norn.re' fiincl aplicanirc gi sancliuni aceste. inc.trlcate .71
, -. . . . : r: -: , : : ^Ah*a,

itare neconlbrrtrfl a dtcpturilor 9i.de i sarE t: tlL1' tbstl in cazurile de exerci care >rr rrr..trrre)Ls I -a-.statu.lui, prin prerrlzute o**u.f g:fil::.1TTY';tL:l3l

h
in terrrrene'l.r

il,,Esels.u :9g3gnmg,:-Ti* c m enreinri* i,.r*J*ip't"'t o pet ri i1, 13.9ffi i' in1j"1etl,:rse.:.11iil.b::1::

#H.lt-

f f idT - t e d l s P j z q i i .l n i p o te z e J 9 -n e re lpectarl i 1c95t:' .{ c.o-l ' l ..o.l Il l .acl el eJurl ol ge

riancffiporT *.,mt

_orspg4rii.

tlt tln3t

:u:t'::gg;

:e.:19^llt:+.:l-l-:#:',1':: d' t-i-!"t-t{

i acestoracte.

cu se aseamlna actelede dreptadminidtrativ

t 'nu"'#d..i#il,.'o'*i,''fii...ffi,*'l.::.i{:::'*existluctefinanc;a'rcftlic\a6ilitaie
il iif".i';;i#;il;il
o lffia}i-r,ffi
institrrflir

;d.ilil;iv,"

il juridice se.diferenti:'a financiare actete

pffi,il:;.';-;illlx$lfi*:;".lf;*';:.:'i:*:Lffir[ffiffi:ilHli:ffi3::j
bttgetare privindcheltuielile inscrisurilor publicc. inrocmire-a dc venirpritor

,ioYpllauilharcirredsrurrilinaraderirnp.

financiarde funclionarii specialitate sinr financiare, sivirqitede ctrlre Ia financiare. fef ca actele operafiunile c ont abi h d i n o ry a n e tc d e s ta t1 i a tte e ol eeti vi tl | i publ i ce.P ol i rrg4r' ce' tea' ' .i ui de aEst fel u.nllu|t|iil;'ii@e'operatiunile acalcul?.$i-decla* econop.ici.de agentirgr financi.- p.evad-obliqatia unltapecononl:to-sintsivirSitede personalul al ' financiar-contabil accstor taptul c[ nu producprin elc inseleefccte dc ooeratiunile financiarese deosebesc acrelelrnanciare -pllniu, ; f , i, . " c e i ' s * l i n s e mn trta te a a c c s to roperati trni seapreci -aze poateti dc'lrurnit .Jchnic' finanuiar care ,.nrareriat-lc'hnic" in domeniul roiuluigi rezuttatului'tor prin prisma ca arare financiaC'. actelor sr Frnanciare ma.iapreciaidgi raporlatla pregltirea emitcrea;i c.tecutarea . insernnitatea o.perafiunilor dglgggntu!^.de-pltl! s91n1 de bugetare. cadrqt cfectuirii chelttliclilor juridice {inanciarelt5; ;-;dtu,in
t_

elc ,

l. ..

t4

p 1959. tl' fl$cttrc$li ,t Draganu Actclcrlcdrrptadministrrrliv. .,fjtiintiticf,", litt. T.. & t;tiga1.. cir. (erl. 19a 1. p-28din Op. ivl,o' ,, A sevcdca 240rlirrGrdrrlpcnal. nr. prin apmbat [.cge.r 985'XVdin lE.o4-1t102( t28't29 din 13'09'20o2]' art. llucurtgril9?7'p'71| sl urm' E& z"tovtnal1..Drcprul ale .,fiiiniirruri" ti cicmenre gtnt'einr.lminislralici. -t)idncticn;iPctlagogicl"' !. clligal- Op.cir.,(cd.din 1994 p. 30. '" fit.. "'Dtganu T..Op. P.77.

justilicative ca opera[iuni de executarea tlFrlt&t intucrnireadocumentelor tle conduci-iorulunei instituiii pubiice-eqsto respectivuluiactj uridic financiar. Prin varietatea lor. operaliunile financilrc sirrt rcglementate $i se silvirpesc potrivir necesiratilor practice tehnico-financiareale constituirii gi intrebuintltrii tbrtdurilor bine5ti dc utilitare Bu.blici-

| .7. Raporturile juridice fin*nciare. juridice se La fel ca in alte domeniideactivitatcstlpu:irreglune'ntmii.iuridice. slbra finuciaril nrptrrrurilc irr smbi|escintreanumitesubiectededreg!.pebaieanornre|orjuridicedespecia|itate.inproce@ea juridice"'. ;arcao rcalizare uno,norrne rtspectrver regfeme u raporturilorjuridice. raponuriledin sfera linanciarI se recunoscprin tinalitareade Raruril In ansamblut ptrblicE.Deci,elrnnentete raporturi sint:Iphiectglgparticipante,tutgitttttu! ti uhiugJllbr, distinrtive ale acestor ' juridice financiffiiiliffili;anffia; stat si lrbiegele-.partillpoggraponurile participant c$rinEbiect. iar al doileasubiect aparoricealte organe stat.insritutiipubliceetc.. controlfinanciar de dc cdrorafe revindrepturi9i obligafliprevftzutc dreptultinanciar. raporturijuridiceeste.un organal administririi financiare de conrrot Primulsublggtparticipant aceste in gi financiff,irvBtitE atributii de rg!_ptryind f,rrgg*o S'-intrebuinl@-b!$$t_elg rglului. I D ubl rce. prime subiecte participante in aceste raporturi organelorde stat. insti jmidicE"Fr-Fcele mai FuhtiFinanlefor. CaseiNalionale Asiguriri Sociale atte pi de MinisteruluiFinanplorparticipa prinresubiecte raporturile organele de organe controlfinanciar.Fe exemplu, ca in juridice de finanlare a celorlalte ministeregi alte organe centralede stat, organelefinanciarea.le unitagilor participd ca prime subiecte in raporturile juridice de finanlare a organelor de stat gi administrativ-teritoriale pubticelocaleetc. instituXiilor .{I{loilfa subiect participant in aceste raporturi juridice poate fi orice alt organ de srar decit cele adminiffiiitinanciare de stat gi de control financiar,ca 9i iirstituliilepublice cdrora le sint reglementare arir drepturilede a fi finanple din bugetulde stat saudin b*rg*ele locate.cit gi obtigatiitede intrebuinlareconformAa fondurilorblnegti primite ln cadrul acestei finanldri.De asemenea doileasubiectparricipant acesre al in raporruri juridice poatefi orice persoanifizicd saujuridici cdrorale sint reglementate obligagiide a declaraveniturilesau bunurileimpozabile, a plf,ti impozitele legalstahilite. de juridice din sfera' tn eadrulraporhrrilor tinanciard participante o p6zigie subiectele au .iuridicl difbril5.chiar gi in ipoteza careambelesubiecte participante organede stat. in slnt Oryanele adrnlristrativc financiare stat-pa;'ticipind acestc in de r utorrtare L3l ^-- ^ -:c --ll-l::i::-tt-tu--T cu care .pu-g!g ..

\ \

Pozilia autoritard de reprezentunt ul inlcre-selot'.finunciure tlc stat o prinului sthiec't yturticiliiit sre () expresie u regimului juridic de drept pulttic ul raporturilor juritlice ce se stabilesc in tcmaiul si in aplic'orea nr;rmelor dreptuluiJinanciar. Acest regim se deosebegte regimul dreptului privat al raponurilor binegti dintre de cetateni.incadrulclrorasubiecteh partieipanteaud pozilie juridica egali gi inainte de aceasra. larirudineade a au participa sau nu in asemenearaporturi conform intereselor lor patrimonialeil. pnlinuul raporturiloi juridice din dreptul financiar este unic Ai distinct de al celorlalte raporruri juridice aatorid-ffififflui sau naturii financiare a drepturitor gi obligaliilor ce revin sub,iectelorparticipante. in u"Lt u.n.

este evident ce drepturite gi obliga$ile privind fina le locale.cele privind indiyidualizareap si , cele privind emi$iunea circulatiatitluriloFd"e3JEu{lle imprumrrturilor lmorumutunlor tnterne de slat etc., sint din dorneniul interne $at_etc., drn cJomeniul juridice de de sint frnenciar$. finenchrti. in consecingi consecingiconlinutulraponurilor conlinutul raponurilor juridice-de fr
tt-Ot Referitor la ohiectul raporturilor juridice ce se stabilcsc in temeiul gi in aplicarea normelor clreprului ilnanciar.Acestase'identiticapotrivit conceplieidin teoriau,cncrala drcpruiuicarc susiirise.i ()bicrrul raporruiui a juridic este acliy.nea..btmulmnteri . Confornr acesteiconceplii, obiectul celor mai multc dintre raporturilejuridicu din drcptul financiar le reprezinttrfondurile

[@e$

--

------*-

I
I
I
I

sum*lp de bani cS .sf stalllesc li acorda in raporturilcjuridice de finanta@ i6Lelt! s.a.u ind i v i d u a | i z e a z l g i i n c a s e a z trveni l uri | epub| i ce.ctssi erc.

I I
I
t t t ! t

1.8. l.tlliil* 4.r.p!!ui fi

lt*_r*ri

,lud."pt.

I
I
i L.s

Considerarea tlrepfuluil'rnanciar. nr*rur* ir drcptuhri ca cslc susginurlt lirptul.ctl arc un obir:ctpropriudu de reglementare, circumscris componentele de structurale financiare. Pe'lingdacestobiect propriu gi exctusivdc reglementare juridicE. dreptulfiltanciar ramurtr trebuic considerat distinctd dreptului pe a datorita insenrnitilgii careo are in suslinerca b6neascla activitillii statalcsatrrJc inlerespublic. in corrdiliilc<Iir.iztrrii mnrurit.or dreptuluiin publlc Ai privat, dreptut tinanciaresteo ranrura dreptuluipublic deoarece fel ca celelalterarnuria dreptului a la public ai in rclafiade apropiere interferc'n1d ele. dreptulfinanciar gi cu esteinstituitin scopulsarisfacerii unor
gnk\ 6h,.()p.eit.. p. f*?. .l op. " (iligl 1.. cir-, din l9o4). p _it icd.

I
fi [1

.'

gi ln generale publice- scopulinrpliniriirrticebitdlilor constituire intrebuinlare fbndurilor sau de a necesiuli interese 1i r.e$l-r:rnent-a-r:qajuridicd. pub.tic.e inrc{inerii qi rclivir4ii organclrrrde srat.irr.uitr4iilorgi ser:vicii.lor banqti destina,te a in dc csteinstituitA regirn.iuridic drcpt public de naturatinanciartr. Prin regim procedeelor nrijloacelor financiare 1i la normelorjuridice referitoare anumiterclatii sociah. activitfii pubficeerc., supuse ansamblul .iuridicin[elegern juridice, precum $i concepteleprivind instinrircagi variantelereglernentdrii acestor ielatii sau reglementdrii activitigi. locul contenrporane, dreptului financiar publicdin statele esteapreciat paftediferit.in in in cadruldreptului financiari este..4 patraramurfia dreptului s-a de literatura franceza specialitate exprimntopinia cf, reglemeotarea public'"'. Pr:ivitprintr-un drepttrkriacftn.inistrativ dreptului inter:nalional public, alf,turattr dreptuluieonstitutioftal, 5i esteparteconrponenti ramurilordreptuluiintern. al putemafirm4 cfi dreptulfinanciar alt punctde vedere. prin prisnraintponangei estedeterminabilt dreprului dreptuluifinanciarcu.{jeptrrl consti{utionpl Relagia gi. dc in constitulional oricare dintre sistemefe drept dirr statr:lecontenlporane derivat. datrrritf,statuirii pentrudomeniult'inanciar. Astfel. dreptulconstitutionat statul din fundamentalc a cc)nstitutionaleunor concepte publicnalional. cornpetenta Parlamentului a adopta de anuale stat. de bugctele bugetului sntueazf, conceptul nosrru publicer{.Aceste cheltuielilor de-a contribuiprin inrpozite prin taxe la acoperirea ca 9i obligatiacetafenilor 5i generale conceplionale cuprinsuluinormelordreptuluifinanciar a orienttrrli au staril*riconstitutionale insenrnitatea sociale statgi proccdura bugetarl.bugetulasigurf,rilor de hrugetului asigurdrilor privind bugerulclesut ;i procedura qi financiar. dintredreptul constitufional dreptul relatria de sociale sratetc..exprimind sc complex5. datoritl flaptului de cd dreptulfinanciar afld lntr-orelalie interferenlA Cu dreptul administrativ. dr ept u| a ffi l to rm e l e re fe ri to a re l a o rgani zarea9i func1i onareatuturcrorganetorputeri i gi organ{zarea funcfionarea otganelorfinanciare stat care fac de cuprindegi normeprivind conducerea, executive, publice. concordania aceasta. finanletor cu reglementarea adrninistralia in de partedin administra$a stat5i constituie juridic6 a.brugetului stat gi bugetelorlocale.a veniturilor9i cheltuie_lilor bugetarc. credituluipublic, ca gi a a de adminiitrativ-financiari, regim de drept public in iontrplului financiaresteinstituitl cu specificulde reglementare gi juriclice. financiar. cadrul in tehnic-financiareraponurilorjuridice dorneniul din operaliunilor actetor extins asupra unor dispozigii ci din dreptul financiarse completeaze cu complexe,de remarcat, aplicarea acesteiinterferenge De contravenliilor din anunritedispozilii genrah $i speciatedin dreptul administnafiv, exemplu, reglernentarea gi generale speciale drept administrativ de referitoare procedura la cu se domeniulfinancidr, iompleteaza dispozigii in interferenpcomplexe,finanlelelocale9i f)e stabilirii gi sanclionirii'Connavenien{itor. asemcrtea cadrulacestei prin publice atit sunt unitlgiloradministrativ-teritoriale reglementate dispozilii ale.Legiiprivindfinanlelor bugetele pub^lici locall, dispoz-i1ii se completeaz.il ce rnaialesin ceea reciproc ce locale gi ale Legii privindadministra[ia cit gi locale. procedura intocmirii aprobiriibugetdlor plivegte public esteevidengiati alesde existenla mai cu financiar dreptul international multor Relaiia dreptrrlui c onV en [i i i n te rs ta i a l e c l e te rn ri n a te ct" .' l rL.c[l l } l sunt.sprcc.xe| .| l p| l | :conventi i | ede dovcdcsc gcnerale. convenlii aceste e.\istenta linarrciare unor raporturi intre state. imprumuturi externe. aspecte Sub a financiar internalional. obiectal uneisubrarnuri dreptului raporturi caresintconsiderate itttentirlional. condi1li1. irr dezvoltdriidr-sptului conrurritar Asemtrnator alilturatdreptului{innrtciar ca 1i privind infiintareft gi activitateacomu*it&Fbr c*lroplrc,s-a afirmat interstatale de ansamblu normeconvenfionale gi conceptele normele referitoarela bugeteleanuale ale exisrenfadreptului financiar cqmuqltar-cuprinz?nd Com un i ta l i n i ta rd 9 i c o n tro | u l fi n a n c i arcomuni tar3J. ,U nt, pi sturl i ul dreptul ui nanci ar. tj

''t..,1i
1.r:,:,.r,,1j

,.,#

,i"t
i,:']i.tii

1 .9 .

lai'onrnonentele eclurlaliscur:o:rtinlc dcsprcrci.lementlrileiuridicc rcferilr'tarc structurale drrmeniuJ din financiai.in

juridice privind bugetulde stat rcglcrnentiirile ric,:srsens- obicctul $tiirrlei dfEplului financinr il_constituie rcglcrnentiirilejuridice privind bugetul dC stat gi ircustlens. obiccrulgtilrilei'dfEFmltli-lnanciar constituie il qledi!_u|pu9lfg,.fu-9-"cllmqfufnislraffi-Tinanciard. veni!9rile*pug-et4re, vF@re -pu$e.tar",T cheltuielife buqetare, bUggtara, Tnanciara. p"911g,.fu-9'c!E-tt-{qi"mislmrea gggdua U.illFraE, eraedura "ijatoritd acestuiobieci, silinta"drepqqf.u.!-lqslr"idt59$+ti'rl-*jgEEl jqll{!q9-.garlnurt,'aiir ate *ii$ lreptului dreptuluipublic- constiti4iofrEl, constitutional, admilis3tty -eJc*Jcit ale dreplqlglqlyq 1iyil, antreprelorial adminisrati.,eJc**=fitilteareptrrlirTlriiit:? eti.* -'.-'$i .-

#- r

r i 'r -

- r "- - - - - '.

- - - - - :.- - .- - :-

**i*

se-aviaeril@igJufsr-srildsG*rle-c"r"orit ein.I"ie ; il.*pilili.ii ;n is istoria -c.slsl$g-jg@jsrd-r.ee,-AsflEt, gtiinlc' juridicc de ramurf,. speciaf precum gi dreptului, in gtiinle cu unelc cu
interferenla celelalte de dreptpublic.
ulit'trt:l i ntcrli'rclr itttr-rrintcrli ll) cu sti intit fi lrlrrtclor nrrlrlicc. ucclugitirrrp, trtiinludrcptutuilinittrci:r'se for ice denunritr financiari" ca ramuri a si,,ecorronria

- -ln-ib-la$i:.tffi, conccptclc. --'_+ tcoriilc si ntq.:.iptil.t.flttrrtui3l*iliiilnnnqia.r_.sc--qnfi _in!_.flbr cu sc- .!!1grf ![!_s:rl-e.Ie!tl -r1n{.!!!r-q

psrte d"'ff"ct,rte. afrree niEl-ArTfiffi ri@ otir o..Famur[ a -. yiingelor economice"cit gi o ,,ramurf a gtiinfelorpolitice" care ,.studiaidrnijloacelegi rehnicile financiare-

r! ['lrrzeltccR,, publiqras,6 - emc cdilion, Ed. ,*Sircy', rni$ 19t9, p. l. Financcs tr Conform an. 58, 130. l3l Si 132din ConstitutiaRcpubhcirMoldova. tt lid. A sc vcrlcsCartou L.. t)roit financicrut tiscal curopcs'n. ..Prscist)aflozl. P:rris1972.p. t3J50. -'o Caudemet P.. Fin8ftc$publi{uesi rcmct Ed. ..Mor*chrtslied'. Paris 1974. p t7.

venituri.irrrprumuttrri. etc. . l'!t'|lt care statul intervine numai in nu cheltuieli. ci 9i socialqi politicr?. clorncniilc Indi{:erefl esse cA denuntimraruurl a ;riinletoreconom.ic-e gqqnenric financiurit, sa.u;riirr[ir llryrc& cerceteazl bugetul de srat- cheltuielilesi rerriturilep!q!iqe. creditulpubtic etc.. priffilsma detsrmintrrilor . economico-financiare,exp|icindaspecrelelir-;IEIfrffitEletchnic.finEEffipg1,'t.Lde@tic[in {nesti;..---*-

gghpl lT:!:rotg!l,ce rep..l,nt-.{ qynctyS icagii.concept% idei, gi teo-fiiTa

le
decide cuprinsul reglemenrlrilor

inr., 6re ---ce se apreciazE in .,.dlnamtsmulel,atctrruiscopesteperfectioiEifnrii|oaceTffieeloriEh'nie{trItlnEiareicxrconritenigiirrrbinat juridice a acestornrijloacc Ai procedee. aceeaune.oridihotorniaseparirii reglcmentitrii De cu perfectionarea vielii economico-socialeparedepagitd. rarnurilorde drept in public gi privat - la dinamismul Aceasti afirmalie a tot estcjustificata de speciatizarea mai in-eusH ramurilor drepttrltrisi a leg*hu.ilorpe care le are dr:eptul alte cu juridic al acestuia, prcblemdprivegte deosebi in gi gtiinge Aceasttr nejuridice. sisternul econdmic. reginrul unde, sferapublicl de ceaprivat6. uneoriestedificil de a separa pi in procesul perfeclionare procedeclor a tehnic-financiare al reglenrenthrii juridice esrB de lor remarcabilD istoricd. politicafinanciarIa fiecirui stat,in perioada poli{ca este_ orientarea conducerea_ soqialeintrq scop $i Livji4ii-otic[rei_cgleeit_urtati ,Qactrjrt_ggngpl

'.0 ";* activitf,tii financi'are politica financiarf, Sg9_-par!g integrantddin poliUca_gglg4!_a statului" 5i ,,?re eviclerrtcLpolrtrqa_fl11lrciar[ ,,f4gs._Iarte integranti din politica -_o de acti vitate. avind ob,i9erclg_s3]fplgpLL ind 1i_.bjqs
financ@ insairtSifidnrT@Eilea conceptel@

frilg-qqg.,

;oli,i." n; -

financiar.

*Lgls

ln:$amrilului .furidic u_l1:gtut

fiRn,la.

l$_peCttv ale

' C A PIT OL U L l l. Tf,OR I' \ GE N E R A LA A B U C E TU LITIS TA TU LLTI.

2 . 1 . C o n c e p t u ld e b u g e t . gi Termenulde buget igi gisegteorigineain vechealinrbi tiartcezil anulnein expresia bouge 5i bougetteprin care se inplege o.pung[ de piele sarr o punga de b'ani- Ternrenul a fost preluat in Anglia odatd cu cuceririle normandegi de acolo s-a rispindit in toati lumea cu senrnificagiafinanciarSte. in Anglia cancetarultezaurului(ministrude finange) avea obiceiul sA prezinreCamereiConrunelorun proiect in care se prevedeau miiloacele necssarepentru acoperirea subsidiilor cerute. Proiectul se gisea intr-o mapd din pielc pe care cancelarul tezaurutui o deschidcacind ldcea expunerea.Aceasttroperatiunc se nunlea: deschiderea pungii dc bani sau <Jeschiderca r'eprczcnt;.1 rrtodsinri:olic: bugctului.I),: altlel. hirtia sau 1:ro:tnrn:ui rtragri. tiirr ilt pungatczaurului5i tezaunrlCoroaneiMarii Britanii. DeSibueetulestecunoscutpi folositin loateslatelelumii. e,risti totu5iexpresiioficiale dil'eritc.in Spania.de pildfr.tenninologiaoficial[ este..presupuesto" generalesclel estado"; in ltalia,.bilancio" sau sau.,presupucstos insi .,progettode bilancio": in Ccrmania.inilial s-;rtblosit cxpresia..sttasshausaltsptan". recent.linrbajufoflcial gi de specialitate utilizeazl termenul de,,butlget" sau ..zum budgct gohorig" sau .budgetfahr". in tireratura de speciatitates-a$ expus nulnroasedefinitii. ciar riin punci ric vedere conceplual s-a evi<icniiat dg.q{.cq narte.qiz.iri fundamentale. Suii$ne$orii primei conceptii sunt de parere, ci bugcrul statului este un progruni suu plup de c'heltuieli ce urmeaid a se qfeclua Si de vcnituri ce urmeui{t a se reuli:a intr-o Jtcrioudd dcterminud". A doua conccplic exprinrat[ in litcratura 5i lcgislafia linarrciirrir suslirrc.cil brrgctutstatutui cslc un uct lt .stahilire Si autorizare a venilurilor gi cheltuie[ihtr unuule alc stcttului']. Actualitarea contenrporand a acestei

ig
[fi]
;*"

publiques, Paris| 9?8.p. l8-2? dc M.. Itrcsscs Univcrsitaircs l"ranuc. " Duvergsr Financcs '".Vgcdrel BcrccaF.. Bistricesnu lvt.. 1.. Moprcnnu"L. Cir., p. 8. Op. Gh.. Stolojan1'..Arrgclachc IlodnarN4.. t" SagunaD. D.. Drcpt financiargi fiseal.vol. ll, FrL ..tlcir Print", tlucurcpti tr}l)7.p. +. { Wagner A., Traitc de ta rcicncc des finnnrxs, Puis. 1919.p. l7t: $agunaD. D.. Drcpt frnanciar5i liscal. vot ll. Ed. ..Detteapti-te Romine" .SRl. Bucurc$ti,1992.p.7: BrumrrcrhoffD,, Fina:rnrisscnscl,aff. lid.,.OlenburgVerlan". MunchenWicn, 1986,p.120-l-12: XnilHqcaa H.n. Orrarconoe opaoo.Hra EEK. Mtrxna 19D5. np. t 13.

ci concepfiicsteconfirmarildc tirptul c{ clelrte'ntcts cscliiialc au lbst prcluoteSi pentnl carilctcri/rrcaoficiall a precizeaza bu*ectul e$e ,.actul lor financiaral acestor ci cornrinitati Europene.. R.egulamcntul CornunfuAdi b*rgerutui Aceastlcafacterizare comunitillilor"*''. in prcalabil. ficcarcan, cheltuielilc5i ve'niturile gi autorizeazaln careprevede tehnico-financiar!cit atit legalAestevaloroasa din punct de vederetetxeticintrucit in ea se precizeazA necesitatea fi ordinede idei. bugetulpoatefi privit ca oc't autorizaredot de cle in a autorizatoare bugetului. acerstA $i importanla minime,Ptecwrl l.i clrcltui.alilormawnre purereorepreilntativdprivind conditiite de rt:dlinre't reniturilor bx.8r.tare pe accsrrtru o perioadd datd (de obic'eiun an ). alocate at indicareu naturii gi de.rtinapiile de bugetului stat. 2. 2. Funcgiile a stat socialn politicl din fiecar'* contcnlporan pronlovat de 5i bugetului stat irr viataecrlnonricd. inssrnnitatea : i lor urnttrbare func1i bugetareo'' ictenlierea ev A) bugetulsre funcfie juridictr, pentrucd anualse adopti printr+tnact cu puterede lege{{(Legeabugetard minirrral veniturilorgi cu fiind imperative privire la cuantumul in cuprinse aceastileg,.' unualds),dispozifiile de ma.rimum cheltuieti. se Deci,pe planjuridic bugetul caracterizenlsubdoudaspecte:
- g.t;tlegislativ; - estePrevi:ionul. in doctrina gi tegislagia franeez! s-a stalornicit ideea cI este periculos si lagi Parlamentttl sd aclioneze sensibil la dorinlele'ategltorilor, deoareceexistd tentatia de majorare a cheltuielilor. ln acest sens se mentioneaza: ,, parlamentul o$xt inventat de popoare pentru a limita chelnielile puterii exec'ulive,nu pentru crearea altora"Bugetul e$tepreviz.ional,fundamentat pc proiecte econotnice. bugehrl tinde sil prevadil viitorul. dar din ca\7n dificultltilor sint necesare adapttrri. Prcviziraea t"getata trebuie sa reflecte obiectivele, p.tanurite de dezvoltare econornici $i sociali. I3) bugetul arc o funclic politicl; inditbrcnr. dc scntniliculia lui .iuridicl. bugetul a cApf,tittin practica parlamenrar6o imensd valoare politic6. Acest lucru se produce intrucit bugetul reflectd intregul proglam politic al intregii polifici suvemamenta]e.r6Aprobarea, prcs.upunindpreT.entarea guvemului. votarea lui de cfitre Parlarvrent presiune.tsrlpftt lirtici dr'cortduit6 a sau anularca irlocaliilor bugctaru.urcrcitri o.-irrcotltestubili r.ectificarea .guvernului. poarc pq Ea$ua! are o Juncai.epal*icL y prin inllui.e.n!.tt c:cre ii c-rerc:irci etrupro reginmlui ytolitit'gi carc regimului politic sttu sluhililuteil uce-stfuietln acest sens. bugetul poate influenla politica determinu naturo cuanrumul cheliuielilor bugctarc.in corelare'cu:surselede' vr-'tliluri. determinind volumul gi cliversitatea re*uinrulu'i, gi acestora categorieide contribuabili. dor 5i stnhil.itatr'alcerttlitu Pder\:a lnflu<,n1uust,pru regimu[ui ptili,ic af-:ctcazirttu ttutttai nftttra rcr-tirrltrltri. politicft gi putereabugerardau o strinsi legdtura.Dupd ce bugetul a lbst adoptat de ParlarnenLacesta$ebuie sd tie executatde Cuvern ca putere executiva,ln acelapitimp. bugetul este un factor de consolidarea Parlamentului.prin 'forugi, cu titnpul. Parlamentului i exclus.ivitatcaconstitul.iqnalirTatribuite in sfera bugetari organului reprezentativ. s-a limitat dreptul de adoptare a anumitor rectificeri ale bugetului statului, doar cu accePtarea acestora de cltre Guvern, care atrag dupi sine: majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau imprumuturilor; precum gi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugeareaE.Pe t?ngl aceasta Parlamenlului i s-a limitat controlul evcutdrii bugetului de Si chcltuielile td,ale efecluda eqnform an.3l din Legea stat doar printr-o inlbrmare anuald privind v*ilurik pentru executarea pririnrJ sisremul bugetar gi procesul bugetar nr. 847-Xlll din 24.05.1996. *responsabilitatea ci..la dc' rrr'.linc idei" art. -13din legca mentionatAreglcnrcnlea:zi. de stat ii revine Guvernului". In ac{jcapi bugerului sfEr;irul fiectrui an bugetar Ministerul Finanlelor intocmegte un rftport". -.structuraacestuia fiind stabilitl de acestd', prezentind acest ..raport Grrvernului". iar ..Guvernul nrezinte spre adoptare Parlamentutui doar tm Rrrynrt tmattl clesore bugetului de stat". executarea

Paris llt88- p. ll Jcz-c C..Op.Cit..p.6: Gliga i.. Op. cit.. (cd. din l99a ), p. dcs '' 11:,c vcdca trrny Bcauliru l'.-'fraite dc la Scicrtcc tinancssci t7 4 6 : " l ' r o r n ha sl...Op .cir ..p .' 2 1 :Co n tlo r l..Op .cir ..p84-85:l r4i rzcl l ccR --()pr..p. 139:C artoul ...D mi l ti nanci crei fi scal curope c n.L' d. l'urir 1072..p. 2-1. ,.1)alkrz"'r Cartou1...Op. cit., p. 23. juridrcrl a bugctului drrsta[ ltcr istn Nafiorral]rle ])rcpt. m. 5{20} 2002. p. 1?*14. " .,\rr'lcanicA.. Colrceprul.lirncliilc yi reglcmcntarca RcpttbliciiMoltkrur. " .4 sc vcrfsailrt. 130alin. | $i :rrt. 13i nlin. 2 din Crrmtitr4in , . C l r n | b r m a f' | i,io | ,cg r r r p r ivin d sistcr ttu | h u g ctar5i prrrccstr|hugutrnrE .l 7.\|||rJi rl 1{'5.|$ drehuielilor pcntru un an bugctar". nrJoptlt bugetufdc smt.carc arprindc surssledu vcniturt ti des$nalia anualaprin carc Partarncntol | . , ( i x r l i r r r r tiu t' | { r | ir r | .cg cu p r ivir r d si.s| cn lt| | b ttgcmr5i prrrccsu|!tugctrrrrrrtt.|7-.\|||r|i rt2{,|}5.|t) urmttosrele: a) inplimcntarca stratcgiilorgi obicctivclor ccunmidc. socialc5i de att0 rnturlt alc (irtvcrnului: t) lirrmarc6 fondurilor bfncfti nccc$rr pentru linlrprca a:liunilor Guvr:rnului: c) asigurarcacctrilibrului bugetar neccsarpentru nrcndnersaunci situalii mrruoco$omioestd*lca sl*s&ri; administrlrii efective. salitative $i rssponstbile a linanlelor uflate la dispozi$a Guvemnlui: d) asigrurarca ln e) expuRcrca mud csplicit asfategiilor gi obicr,tivcl.xGuvernului,cqtc vor li realiznp dc bugpr " Contbrm srt.66 lit. h) dirr Consdtulir Republicitlyloldr*a. {tn sevcdeat|oterkceCu*iiConstirufi,oralcgivindincrgrqtln:{-p.{cvcderiknan. alin,(4)dinConstilqiaRepubliciiMoldova. l3l

, t
t

brl

fi
E !J

t-0

gi francezA. restaurat consolidat de cxecutivulcare a afirmi literatura specialitate Deci, bugetulcontemporan, ef'ectele seextindgi asupra regimului. actualf, sah' Situalia se Pe sinbilitalii adevarattr. de altdparte a detenito puterc politica naliinii". in ,rtc.tl tc,t.r, ,,bugetul erprimi prin urmdtorul silogisrn:..GuvernulCetcnninu urnclucc si erprimd opera Guvernului "t2. Wuests a$pra snhilit4ii regimuluipolitic, se explictrprin faptul.ctr bugetulnu a fost nici o dati neutruin de caz de criza politicL Ex. rcvolufia francezilde la lB79 din arrreninlare bancrutft.Din 1776 s-a descoperit guvernu.luifraneez de a pltrti d.:rtoriiler6zboi$lui. Acest deficit la constrlnspe Regele Frantei sE incapaeitatea regelea afirmat ...fericite dqficit. ai derenitpatinaniu el naliunii""'. statelegenerale: convoace tnfuenla asupra politicii ragimului. sc c.rplicit prin l'aptul.cil bugetulconstituic urt ttt't.litndnncntul sl cheltuielilegi incaslrile. Aceasladin urmh politicii economice socioleule guvernului tpreciind dupbdublul aspect fi gi unui modeleconotnic socihL conceptul s{ contribuie precizere cil dctr:rirrinirrca lontti'lbilnclscil a neccsanrlui sub C) bugctul lrc o firnc;ic finnnci*ril. itt scrtsul pru'supunc cit de cheltuit in domeniul public gi evaluarea nrai corcctAa sunielorcare pot fi de naturil tiscalit in nrare lor majqnbts gi nefi5call prin ccrrrrorttict lirptul,cil r.'lrcllcctilstarr,'a unei D) bugelul rrre o functic tcononric$.Ilugctularc o lhrrclic dat. Statultrebuiesfi asigureordine.prevenirea al economiila nivel nlacroeconomic unui stat" la un nroment vielii sociale: protejarea respectarea economiei piaq6. de s[-gi asume mecanismelor specifice convulsiilorsociale: a E) bugetul rre o ftrnqie ptlblie-*. Buget*l esteun rntiloc cleSagistaeereRvoilorcolective, f,rindurr act de general-public. Slald nu esteun agentecanomic la.fel cu ceilatli wbiecSi emanat dintr-uninteres conducere statal5, nimic- Bugetule.ttco prdpaslie care se dar a sferei antreprenoriale.El consumd, nu produce.el ia dar nu re,stituie *te a{imenteazd prudentd$ inpelepciune. ,,iln uct de admlnistrare",,,un devi: de administrare". cu
2.3. Sistemul bugetar in statelecontemporane. in condiflile in care bugetul de. s.tat esle procedeu.l fi.nanciar cel mai im.Bonant de autorizare gi corelare a sint evidenIiateanunriteparticularitali veniturilor gi chcltuielilor statului,din punct dc vcdere al organizilriibugetare. gi deosebiri mai ales in statelefbderativetatd dc cele cu structuri unitara.intre acestestatesint evidenteprincipalele variante practice de organizare bugetari gi in acelagi timp, in unele dintre state s-au concpur si sau pus ?n aplicare variante originale care au dezvoltat categoria variantctor conternporane organizarebugetariil. de in statele unitare nalionale cun) sunt Franla, ltalia, Suedia etc. organizarea bugetard rra la inceput simplF deoarece cuprindea numai bugetul ile stat Si hugetde locgle. Bugetul de :stat din stulele unitare nalionulc este denumit gi buget ordinar sau gelleral. a avut pi are ca venituri principalele impozite gi raxe completatein caz de insuficiengicu inrprunruturide stat. iar clreltuielileacestui bugit sunt destinatecelor mai importantetrebirinle de invighmint gi sinltate public6, intrelinerii orsanelor centrale: j gele udecdtorqti intrelinerii annatei ctc. legislati executiv, instan v, Bugetele troeale.sau ale u*itdgilor atl.tni,aisu'atfu-teritarialetlin statele unitare rutliwate sunt o componenttr a organiz6rii bugetare avind o important[ primordial'i pentru autononriafunc{ionalf,a organelor de conducere ale altor unitagi. autonomii in cadrul statelor unitare. Prin aceste bugete locale sint finantate atit intreiinerea autoritalilor publice locale cit gi instiru$i gi acfiuni de invl1f,mint public, culturale gi sanitare. modernizfrii pi dezvolthrii urbanistice etc. pentru care veniturile bugerare locale sint insuficiente devenind necesari cornpletarea lor cu transferuri din bugetul de stat +i chiar Tmprumuturipublices?. Pe lingl bugetul de stat gi bugetele locale. structura bugetari din statele uniure nafionale contemporane a fost fqndu_ribineyi speciale gi alte fonduri bdnegti dezvo.ltati cuprinzind bugete: anexe. extrabugetare.ex.t-ra,er:dinare. allturare bugetului de stat. De exenrpiu ?n Franla pe lingd bugetul gencral al statuiui. structura bugctar6cuprinde serviciul explozivilor.navigatiaaerianhetc.. ca 5i conturi speciale bugeteanqxi pentru po$te gi telecomunicatii. pcntru dez.voltarea aducliunilor de apd. pentru fbndul forestier nalional, pentru fondui na[ional al cir{ii etc.5]. a In RepubticaMoldova. orin t-egeaprivind sistemutbugetar5i procesulbugetarnr. 64?.)rlli din 2+.05.1996, instituit o variantd originald de organizarebugctarEcare se aplici practic pnn hugetul puhlir nosional. Noliunea public def imitcazi aceste bugete de bugitele propt'ii sau bugetele de venituri Si cheltuieli, instrumente financiare -to econonrico-financiartr qi practica agenfilor economici. Expresia utilizate frecvent cu acestedenumir:iin literatr-rra nalional inseamn6, bugelul include toate veniturile gi cheltuielilede naturapublicl a statului. ci

p.9-25. ''' MuzcllccR..0p C'ir., n'lbidern" Cliga 1.,Op. cit..(ed.din t994 \ p a7. '? in confilnrritalc cu confiormprevcderilorlegule,cu titlu dqlinitiv pi in surltl absolutl. dc la bugctuld$ stat la bugcrelcraionalc.bugctul surtral iu urritalii tcritorials autonunc cu statutjuridic spccial, bugrtului municipal Balti' $i bugeruluinunicipal Chi5inausau de la bugeteleraionalg bugetul ccntral al unitelir tcritorialc autonomecu stalut juridic spcual. hugr.rulrnunicipal Balti {i bugcrul rnunicipalChiSinlu la bugr;telclocalc pcntru nivclrrea pasi.bi|itili!$fto.ancignia1qunjtt|ikrr4dministrativ-lcriloria|c..ittscopu|asigurlriicsr:rcirii de aoivilatq cc sint in crrmpctenla autoritalilorpublice locale,sauin altc scopurispccialc.

it i'
lfi'

:: #,ffilfi

l;ffri"lil-ll;i;lfil,..

Ncasoe r..Dumirrcscu v..f inantetc t)..ilic inrrcprinditor. Ed. Bur:urr5ri. p.26e urm. tee3. ..^sE". ei

LL

locale. dc de asigurilrilor sociale statgi bu-retul Ftrlifretul puhlicnqj!& estealcltuitdin bugetul stat.bugctcle f ondu@ a to ri e c l e a s i s tc n tn rn e d i c a l t r..' .ct,accstcupri nsbugetrrl publ i cnaIi onal esIeovari ant B gi ctr Faptut. pe lingd bugelulde statgi bugetele locale.cuprinde bugetul bugetaras{'prin ds originaltr orgarrizare de obligatorie asistenltr de medicald. locale lbndurife asigurare tiind din punct sociate stat.bugetele asigurdrilor de si juridicl financiariin regimde dreptpublic. avindnaturtr fati autonome de bugetulstatului. organizaroric de vedere Moldova" cuprinde.bugere.lefondurilor Pe lingd bugetul de stat. orgarrizareabrrgetar:ldin R.upuhlicagi de De Legeatbntlului rutier nr. 720fiind prezentate adoptate cf,treParlament''*, exemplu,.prin extrabugeturJt. privittd ttr.89i-Xlll dirr2(r.0(r.lt)96. nprobarca Regulnmentului cu Hotilriirca Parlamerrtului Xlll din 02.02.1996se5i pi gi rutict't"'. cunstituitun lbnd cxtrabugetar s-a avirttldrcpt scopreparalia privire la constituirea utilizareat'ondului rutieredin pra noastre. intre$nerea infrastructurii Stntele' tlrtilc ale Anrericii.Fr'tlcmlil Rusilgi altele. cunl in stutelc.f'ederotrivr. sunt Brazilil- (icrntartia. provinciile cuprirtzind: statelc.landurilc.cattlrritnsle. cstc intluenptAde structurilt'ederativl bugetard orgarrizani:a hugc'tarit'ederativi estc nrai conrplexd cuprindebugetelefederale. [n organizarea etc. componente. consccinfn. Si localeale unitagilor adnrinistrativ-tcritoriale fiecare din etc. componente bugetele landurilor sratelor, bugerele 5i etc. landurile componente. dintrestatele, esteasemenatoare toate acestestate.cuprinzind in bugetari federativA generale, organizarea Sub .aspecte bugete tbderale,ale statelor n*embregi tocale. [ns* cuprinsul de cheltuieli gi venituri. relngiitedintre-btgstele elaboririi gi aprobtrriibugetelor anualesint reglementate federale. statelormernbreSi gele locale,procedura ale gi in :rtat proprii fbrmate cvoluatc fiecare federativ. diferit conformconceptelor printr-un act norrnativdenumit ..Constitulie bugetartfederativdestereglementatf, in Germania,organizarea juste" a fondurilor b{negtiintre bugetul principali estecea a ..repartidei frnanciarl" in cuprinsulcdreiaproblema juste cheltuielile in landurilormembreale statuluifederalgermanu'. scopulrepartitieifinanciare federalgi bugetele ale materiali a organeloradministrative federale, landurilor5i locale. de competenla in sunt repartizate funclie criteriu, din bugetulfederalsint finantateintegralafacerileqxteme,cf,ile ferareli fluviate federale, Conformacesrui gi autoritelile instangele federale. frontierelor, po$ta. ;irii inclusivprotec{ia fpirarea gi landurilor'sintfinanpteextinderea, funclionarea activitatea In comun,din bugetulfederalgi din bugetele infrastructurii economicq regionale. de a insrituliilorsuperioare invfilEminlca gi ameliorarea 5tiingificf gi locale.sintfinanlate institutiilecte invillInrhrt. sdndrate tandurilortidin trugetele Totin cornun, bugetele din pe alte care f'unctioneazi lingl conrunalE, institulii $ uni6ti organizate. prorecrie socialfi,unitatilede gospod6rie orAqenepticonrunale.6l publice landurilor. a autoritltile 5i btrne:sc celor nrai irirportantc al intpozitcc'ste rr'panizatintre bugetul veniturile.produsul in cecacc privegte pentrubugetult'ederal veddrec[ din acestase suportd gi av?nd'?n Federal bugetelelandurilor,cu preponderenla din publice. cel nrult3io/o ace.ste iar cheltuieli revincbirgetelor le landurilorsi cel aproape.iumdtatecheliuielile din taxelor vatttalc al monopolurilor al pe tlscale. intpozitelor Astfel,veniturile locale. bugetelor mult 20% le revine ai consum4ie gi at preleviritor speciah revine bugetului federal,produsul impozitelor pe venit gi capital, ca :;i al revine bugetelorlandurilor.iar inrpozitele impozitelorpe circulafiacapitalurilor .reale pe clildiri gi activitati locale"''. sunt DatoritA acestei repartitii a profesionale, gi impozitele localepe consumatie venituriale bugetelor ca uneleredestribuiri unor venituri gi cheltuieliin a centrulfederalefectueazf, fiscalitaliiin folosulbugetuluifederal, deficirtarl. in acelagi timp, datoritf, mod ,,verticat* tntre bugetut federat qi bugetetelandurilor aflate in siruagi,e pentruacestea instituit obligalia de a pliti ,.o fiscali superioar6", s-a faptului ctr unele landuriau o ,,capacitate juste" din care se acordf,subvenliib[negti landurilorcare au venisuri repanizdriifinanciare contributiedestinattr i.ntre hugetele landurilqr in mod proprii insuficiente, realizlndu-se astfel o redistribuire din lbnduri bLrr.e+ti Wiurtcrnburg. Rein-Westfalia Nord alocl o partedin resrrrsele de financiare .-orizontal-'oo-e.rcmplu. Bavaria. in De ctc('s. curlr Asernenea mecanisnt rcdistribuire de a landurilor mai slab clezvoltate, sunt:Saronia,$levig-Colgtcirt Moldova.fiind acumulate sursefinanciare in este fonduriletr binelti in mod ,.oriz.ontal" reglementat in Republica 5i pentru redistribuirea surselor financiare ['imdtl (le, sn.rrin<:rt .finctnciard (t unitdlihr uclntinistrativ-terirariule mai tate'"'. acumuateunitatiloradministrativ-teritoriale slabdezvoI I bugcnr6 cuprindebugetulfHeral, bugetelestatelormernbregi in Statete tinite ale Americli organizarea prin ..legi de autorizarea bugetelelocale.intre acestebugcte veniturileqi cheltuielilepublice sinl repartizate
bugctlr nr. 8{?-\lll din lJ.0i. 109(r. hqtclu;i prrur-:strl " ('unlirnir art. 2 din I.cgcaprivind sistr,rnul o..inuhclcstrrtsrrrrrtcirrgraiictsfrd,:scrtr1tiu:S.U,.[tshtcrnu}iliigurlrrhir.srr:iii|cdcstitlr$h:puftt$rnrpul arieurtlri.ltx socialc dr.ita+ (.,t sc-vedor Arr*e*rk ,.t., Flse*lit*er itt sateh nccrtisrind dihatomia bugetard inrrc brqstul stalului $ br+gcttr.l contcmponng cd, CE (!SM, Chiglnlu 2003,pp.3O'311. 1? gi nr C.'onlbrm 47 din Lcgcaprivind sistcmulbugctar prrxcsulbugetar 847-Xlll ttin 24.05.1996. art. RcprbliciiMoltfova. " (:onformart. l3l alin. 2 din Constilrrlia " M . 0 . n r . l 4 - 1 5d in 0 ? .0 3 .1 9 ) d . '* M.(). Nr. i7 din 3o.o8-1996. n ' M r x l e t A . ..' t.a C0 u r titu ti( ,n F ir r ir n ciL .r d e la Rr 1robl i quuFcrl cri rl crl .A l |r,nngnc...i nl :tudtxctl )rrcunrntsdcl )rrl i tt}trdgctai rt Puris | 9?4.p. 5 5i um. t .ibrairic (iensraledc Droit ct dc Jurisprudcncc Pichur ct lt. l)urand-Auz-itrs". ..R. 't Cliga l.,Og. ch., (ed.din l99a ). p.49. '1A-sc vck mai dgalinr Amreanic A . Fiscalimrcaln stalclc.conrctp(rrans. Ed .(:H t J.SM'.C'bisinau2@3, p. 45'52. '' A se ve&a Moctcr A. Ofr. cit.. p. 32-33. ' ' ' A s c v c d c a r n r r ir Jctn lid Ar r n g u n ic,1 ..( ) p .ci..p .485i A rnruti cri .S i sl crl rtr||i sca|i rr(i crmani a. 8-t t. din '' Confonn art.l0 din Lcgca privind tinanfclc publicelocala nr. J97-X V din 16.| 0,2003{fvl.O.nr. 248-253,996 19.12.2003)

:+

::]]:
iij

I
,r

l_L

vcniturilor gi chcltuielilor bugctare" in funclie clc ..conrpctengclc st:rtiile"alc orgrnclor l'edc'ralc. organelor de alc conduccredin statclc mcmbrc r;i ulc organclor klcalc tluruntitc ..colcctivitilli subtrrtlonatc"t''. Bugenl .federal americun ii revin cheltuieli pentru aptrrareanalionali, pentru intrelincrea organelor puterii publice. pentru sinitate gi altele. Sistemului veniturilor federale cuprinde raxele pe veniturile persoanelor fizice gi alc corpora$ilor, accizc asupra uttt 6r,trt; 4c 1,,x. tnrir"' run.,*. ,r.\c cl* ,tntt.r. r,.. *,r,cn1,,t.,, trgc,r fea*ra, i, revineapro.yimafiv70o/o toate veniturile gi cheltuielileale starului tbderalamerican6$. din Din bugetele .stuelor aterxhre sunt finanlate ,.districtele gcolare". drumurile rutiere gi cheltuie.li cu caracter social: pc cind sistcnrul veniturilor ale acs'storsliltc nu sunl rigunrs idurtice gi cuprind nrai atr,'staxele perceputepe carburanli, tutunr bduturi alcoolice, automobilclor. ca :iio Hxa liurcinril. care in tot mai rnulte sriltc cstr.cedatl Denlnl administrare fi scalh colectiv it61ilor locale6e. sunt de Faptautorittrgifcora5clor gi conrunclor. Eh..se b;rzsazilindeos,.'t pe inrpozirele Cotectivildgilc tt>cate i Iocale directe gi indirecte gi rccurg la itrrprurttuturi publice avdnd ca destinagie:invignintul prinrar. gospoddria locali gi altor nece.siEli curente. Organele federale pi cclc de conducere a statclor tttcmbrc ndoprti ti'r:qvqrr!birgetc anuirte dclaitarc. 5.i pentru acoperireadeficitelor lor bugetare se contracteazi gi lanseazl inrprumuturi publice. insi in limitele valorice admise de Constitutia sarului federal qi de Clonstitu$ile statelor nrembre. 2.4. Natura juridie6 a bugrtrlui de stat. Din punct de vedereal naturiijuridice bugetul statuluia fost caracterizat diferit in literaturade specialitate. Cele rnai comentate teorii de acest fef sunt cele care sustin fie cd bugetul statului este act- condigiunede natura administrativtr,fie ci acest buget este intotdeauna o les,e.fie ct bugetul este gi lege gi act administrativ. sau este un act de planificare financiarf,. a) Teoria bugctului de stat act-condiliune de naturtr administrativd - a fost cxprimatd gi suslinuti acordind prioritate detenninatf, faptului cE prin bugetele anuale se condilioneazf, at?t venirurile c?t gi chehuietih statului, sub aspegtepa(ial diferitg insd comune actelor administrative de acest fel?0. In ceea prive$te veniturile, inF-adevir prin bugetele statelor se stabilegtecuantumul anual total al veniturilor acestgr bugete, se prcvede cuantumul fieciruia dintre principalele categorii de venituri bugetarc Ai de asemenease specific6 impozitele, taxele gi cefelafte venituri bugetare'de stat pro*qramate se realiza anual in conformitate cu a dispozigiile din legile gi celelalteacte normative referitoare[a frecaredin acesteveniruri ale bugetului de stat. Dacil potrivit nece.sithtii statrilire gi autorizare vcnituril()r busetare.prirr bugcteleanuale se conciilioncazil de realizareaanumitor venituri publice ca venituri a respectivelorbueete pe baza acestuiefect specifi.qa_dministrativ se f<rrm leazdconcluzia cd ..bugetulvenituri lor.cstc urr act-cond une". u iti Referitor la cheltuieli, potrivit acesteiteorii. bugetulanuf al statului csrecondilia oblinerii din trezoreriapublici pe a sunelor de bani destinate cheltuielilor bu-cetare. lingl faptul cd prin acest buqer se stabilesc qi se aprobtr cuantumul b&nesc al frecdruia dintre cheltuielib progmmate a se efbctua. De as-smencase consideri relevante obligagiaParlamentuluide a vota cheltuielile publice necesare anuale cum sunt cele de salarii $i alte pldti intr-un cuantum blnesc prestabilit,se efectueaz5pebaza dispozitiilor din legile organice.dar pentruunele cheltuieli se lasa agen[ilor administrativi apreciereautilitxfii lor gi deciziade efectuatein cuantumulcondilionatde legile organice.in temeiul acestuiargumentse apreciaz6cd,, gi bugetulcheltuieliloresteun.act condigiune". b) Teoria naturii juridice de lege a bugetului statului porne$tede la ideea ci .. leqea este orice decizie emanattrde la puterea legislativd", iar in imprejurarea in care,.bugetul statului este o decizie a legiuitorului, el este o lege propriu zis.a"7r. Avind in vedere ci in statele constitulionale se sustine existcnla rrnci disrinclii inu'e legea lbrmali pi cea ntaterialtr, dczvoltarca in acesteitcorii se afirnri ci pentrucaractcrul legeal unui act esternai imponanrelementul cle fornral decit cel material. Ragionind astfef Ei ginind seamade faptul ci flecarelege trebuie sti aibi rrn cuprins nratcrialcare sc alsc5tc gi in actul-de aprobare a hugetului dc stat. acest bugct cstc o lcge prcrpriu-zistr. Intr-o variantd a acesteitcorii care apreciazi cii "bugetul stutului esteo legc.nrrntaiirr scnl; lirrnral 5i nu in sens matcrial" pentru ctr el .,esteelaboratsub fbrma de lege.conform procedurii legislative"T:. c) Teoria potrivit cf,reia bugetul statulrri are natur{ juridictr atit de lege, cit qi. de act administrativ pome$te de la Ceosetrirca dilttrc legea tbrmal5 .si legea materiall ;i ajung,,'la concluzia ci ..br.rgerul este lege in pA(ile lui- creatoare de dispozilii generale gi act adnrinistrativ in pirlile lui crearoarc de acte individuale 5i ctmcretc"Tl.

,''Mg.ssyluA..l.,csirtstutionsburlgctairsdc|a}.,crlcratitutJcstjtats.tJnisrJ.Auwriquc.lljludcs Ubrairie Gcneraledc Droit ct dc Jurigndencs,.R, Pichonct R. llurand-Auzias".Paris 1974.p. 103gi urm. * Armeanic Op- cir., p. 28; AmrennicA. .Sistemul 4.. liscnl in S.L;.n..Rwista Nalional[dc Drcpl. nr. 5 (]2i 1001.p. a-8. no Cliga1..()p.cir.,(cd.din l$X ). p, 50. lezc (i.. Clours scicncedss linanceset dc lcgislation l'roarcicrcfrancaiss.. srnc c<t.,Paris,. cle f V1922.p 24 - 26. -] Cu* de Malhcry. Contribution a la theoric gcncraledc f 't*at Paris.1920.p. 154. ; 11. 'Irtiahar 1..,()p. " cit. p. lffl. " Duguitl... 'lraitc dc Droit Consiftnrrinncl. Veil.ll,l,rrri.rlt/2J- p.1.14,

statului,ca de altf'elale oricirui buget,paneade veniturieste ale Dintre celedlrul pdrericotlrponente bugetului generale in'toatc statilc in carc se aplicd principiul anualitf,liiirtrpozitelor de gi creatoare dispozitrii consider.ati anuall a plirtii dc vcnituri a bugr'luluistatului esteo ml,evtrrfftl lege materialtr. taxelor. in acestsensaprobarea pcrceperea in impozitelorgi ta.relorea pi cind ar fi deterrnintr, fiecare arl prin dispoziliegeneraltr. deoarece din obligaliunide platl a irnpozitelor'gi reglementate acelmoment.$i estecert ctractcleprin carese creeaztr taxelor de materiald'.Spredeosehire parteade venituri.parteade cheltuielia bugetuluistatuluieste sint ,,actelegistative de votul cheltuielitorbugetare deoarece de creatoare acte individuale concrete naturl adnrinistrativi considerati 9i referitoarela deschiderea alocalii de se de cine Parlament. producein sfera de aplicarea legilor preexistentc, vot Din nici o moditicare unor norme a bugctars. momentcind acest nu aduce de bugetare alteprocedee cheltuieli 9i .pieexistente conformunorregufigenerale un act individualde naturitadnrinistrative"?r. acesta ,.rdmine .iuridice rI) Tcorln potrivlt clrch bugctulstrtului nrc nlrluru juridicrl de nct dc plnniflc*rc finnncinrrl.Bugctut/' de sratului.liind planul financiaranual,este-adoptat cltre organulsupremal puterii de stat printr-o ltge, ceea,c-. \ j{$idicil a acestuibugel". ..Bugetulde stat esteun plan financiarinvestit cu puterejuridici"'o; / Ratura determina dictotllde inrportnnla rolul exceptfonat ) exprimlrii bugetuluide stat ln forrniljuridicrl o legii r.'stc. at nccesitatca $i ca carese( constituiu plarrde tlirectiva un de ca bugetului plan tinanciar bazaal sutultriT'. ,.llugetril, plun lirranciar, j pen$utoateunitdlileeconomice institutiile"n. obligatoriu an apiobain fiecare prin legegi devine ;i punctul nostru de vedeream rec$rsla opi*iile exprimatein Dreptrr[administrat[v.pentructr Penrrua ne expune gi Am plecat de la aceasta institulia bugetarl poate fi raportattr contparaticel mai bine cu actul administrativ. juridicA de .,act"a bugetuluipe careau considerat ataremulti teoreticieni. ca premisdpentrua ne explica natura definitiitor dat-e sustinc[ bugetulesteun .,act" ftrrl a se precizanaturaactului gi faptului cl am fi ln Ma-i.oritatea sq prezenla dacfibugetut esteun act unui act formal,sauunuiact- activitatc fapte.Pede altdpaftesepuneproblema gi juridic gi in acest conditiile existengi valabilitate actuluijuridic?ngeneral a actului de caz dacf intrunegte a 5i trebuiesc tntrunite in Pentrua fi actjuridic in general, condiliilede fond 5i de formtrin sensul administrativ special. (nagterea, cu de modificare cd bugetular trebui sl exprime o manifestare voin1f, scopulde a.produceefecte.iuridice de saustingcre rlrcpturi obrligatii). Si cu canrcteristici: sint acte administrative Penrrua fi act administrativar trebui si corespundf, urmtrtoarele juridice unilaterale, de lor emisein cadrulactiviugiiadministrative autoritefpubliceln calitatea de subiectspecial, de a investite atribuliide realizare puterii stat. cu de in dispunde prezunrgia legalitate. obligatoriigi sepunrJirect execu.tareD. sint respective Asrfbl,actele .Analizinddindefini1iaaculuiadministrativgicomparindu.|cuactu|bugetar,ajungeqr|aconcluzia.c6: de ?nprimul rind, bugetulde stat. dupdelaborarea citre Cuvern.estepredatspre adoptareParlamentului. sr-' stutului. in situalia.tctului alc adurirristrutiv potclaboru de altr-'()ruanc adrninistraliei 5i pro-qram laccnumaiCuvernul. tinrf ce actuladministrativ pot elabora de gi in in al doilearind, acest il se ale statului. alteorgane administratiei irr al treilca rind. prograrnulCuvumultti tttt sc bucur.i'l prr'arnrliadc k:galitatc.in tinrp ce actul rL' de administrativ bucurxde prezumlia le-ealitare. se pe rind. un actadministrativ punedirectin e.recutare ce a fostelaborat. cind bugetul sc in al patrulea dup{ de dat6gi anume la I ianuarie anuluiviitor. a de de s.tat execute la o anumite se mai cI Prin urmarefag de ceteprezentate sus,putemajungeIa concluzia bugetulde stat n$ estetr* actjuridic juridice intnrcit din modalitatea carese altor acte de naturdadministrativl El nu poatefi plasatnici in categoria in putem ajungemai curind la concluzia cd este intocmegte, elaboreart, se executi gi se controleazilexecutarea. se expresiaunei activitdti se are ?n vedereprogrannreaveniturilol gi cheltuielilor bugetareraponate la o anumitil perioada timp. ln cadrulacestei activitalicieprogramare. iau in vederc serie?ntreagl principiide naturd se de o de gi chiaractenonnative caretegtementeazd economico-financiare sistcrnul irnpozitelor;i tanelor. a gi Prin urrnare bazahugetuluistauopcraliunispecificede sistematizare sintetizare unor date concrete la a proiectele nroprii buuetare. prin intermediul.fVtinisrerului Finante ce firrnizatc dive;'1i de srrhiecti elahoreaz[ care de prirrind qi al Guvenrului. viziuniide ansarnblu conducla obtincrca structura bugctului sratgi a veniturilor de 5i cheltuielilor bugetare. gi economico-sociale Pentru acestprogramvizeaz"l. cd interesele colective are menirea a rezolvanevoilede de juridici si acestgelr ale unor comunitili urnaner alc'intregiicornunit0li. impuneca. printr-o nrodalirate sau se valoarea dintr-o legc. Pentrunceslconsiderent cfcctelorcc de.curg credenrci1s-a recursla formula dobindeascd gi aprobEriibugetuluide cf,tre Parlarnent adoptlrii lui printr-o legc- itt concepliet mtcLttrd hugetnl esteurt pragrunt care dohfntte$te.forlu obtigahrie prfu interttwdhd w*ti legi. gi prin urm.aredacd.s.m. a.j.unge conchrio cd are lo
nu|uru.juritticdulagiitt|nncitrchaiesdnanq4,,!e.,,,llltn.t.t'1l|it.,l.'||'|;'r,ndliultgiiilllllll

t.

lbidenr. "! t;liga 1.,OilcscuOh., OlcsscuP.. l)rcpr finuciar. 1'.d. 198l. p. {t. ..|)idauicr pi pdagucics'. l]uurrruSn. h. pqrpoviciD., Bur:urqti- ll6t. p.l4 Sislcrnulbugetaral ftrrrtrdnir'i. r. Buqurcsti!958. p.l 14. SrenEscuV., Mrnnl de drept financiar,Ed. ..Oidaaicdgi pedngocica". * vAcerel1.. p. FinurlcleR.S.R..Ed. ,$tiintilice". Bucsrti 197.1- 286. t' gi vul. ll. Sibiu !993, p. 1.1. Snntai1..Drcpt edrninistrativ giinla ndrninistraliei, '' Armeanic A. t.raurajuridic{ 8 bugetuluidc stat Rcvistanialitnall rle Drept , nr. -1{ | 9} 2002. p. 6-t

tn

r'

!-E

CAPTTOLUL III. PROCEDURA

BUGETULUI DE STAT.

3.1. Noliunca de proccdur$ bugetartr Conform dispozitlil,or leggl. ac{ivitst bugeurtr trec prin mai multe etape. $i anurne: elaborarea proiectului bugetului de sat, adoptarea promulgarea ti erecutarea bugetului de stat. Etuhorara proiectului bugetutui de stat este prinra etapa it proc'edurii bugetare. care cuprindc activitatea de determinare a veniturilor qi chcltuielilor bugetrrlui de stat. Adoptarea pre$upune dezbaterea gi votarea de cltre Parlament a legii de adoptare a bugetului de stat. stalului a Promulgaraa sau remitcra lcgii bugctorc anurtlc adoptatc irrrplicll artaliza efr'ctualil de PrcpcdintelL' opinia lir: dc pnnnulgurc a lcgii de adoptare a bugetului tfi"'stat. l-tc rt:mitcrctt legii bugetare anuale. _expunfndu-gi acisteia ParlamentuluiE'. veniturilor la termenelegi crmntumul previizut (care reprezint5 obfigalii Etea(io bugetari con.stilin realiz.nrea uhligrr.lii rrt:rxirtrc cc nu pot t'i nrinime) ;i efc'etuarcu ehe{tuictilor co+rfbrrn dcstiru4ici prcvlzutc (cnrc rc.pruzinti'1. depEgite).Aceasrtrtapa este cea mai importanE deoarecepresupuneinf?lptuireaconcreE a previziunilor adoptatede excrcigiului bugetar presupune.in baza datclor furnizate de eviden[a execuliei bugetare-o dare Parlament.l.ncheierca de seamf,completl privind modul de realizare a veniturilor gi de cl'eituare a cheltuielilor pentru anul bugetar expirat. ASa dar, prin procedura h6etard se insetege lotutitatea actelor Si operasiunilor cu caracter tormativ Si telmic, infiptuite de orgone specializate ale stulului, in scopul elabordrii, adoptdrii, erectrtdrii gi incheierii hugetului de stat. Articotul3 al Legii privi.nd siqtemul bugetar qi procesul bugetar nr. 847- Xlll din 24.05.2996, mentioneaza conceptul de proces bugetar, ca fiind. ,,procesut care incepe cu elaborarea bugetului Si se ternind cu adoptarea , ddrii de seamd despre execularea lui pentru anul hugelar respzcliv". , 3. 2. Prineipiite pnoeedurii bngetare. intreaga proceduri bugetartr este serlerat5 de anumite principii dintre care. in doctrina financiard contemporani sint unanim admise urmltoarele: anualitatea.unitatea, universalitatra,echilibrarea bugetului de stat gi principii sunt consacrate irt Requlamentul aceste' publicitateabugetuluide stat. iir acord cu doctrintrcontcnrpora.ttd$i iinanciar al Comunit6lilor EuropeneE? e4ualitatea hagertuluistatului. insemnind elaborareaacestui buget pentru o perioad| de timp limitat la 6E do ua sH ec - 5g' c . t abQ t : i: 0. ?i1. 5qadt lpl i . s c e x e i t r t i g i s e r a p o r t r - 'a d b u g e t u i s t a t u | u i *. . . irtit telrrric-tinanciar. Si din cel al autoriz.iiriiparlamt'ntare.in cit Este un principiu apreciat din'punct de vcclc.re comparatie cu procedeeleelabortrii unor bugetc brenalesau pe ntai ntulti aniN-t. ' principiul anualititii bugetului de stat a lbst dcceptatpotrivit Din punct de vedereal autorizAriiparlamentare. cn tcurcirric.cit 5i cscrciltrr'a rlc conccp{ici cilrc prctindc urtitcrcir oricilrci tlccizii p:rr]itrnctttitrc prr.rrnrlic;ri ilr r+rtx] executivc. Dacf, bugetul stutului s-ar vota pe o ctrtrepurerealegiuitoarea unur control eticacc in timp asupraput,-'rii abateridespr"e care Parlamentul perioadtrde mai mulli ani. guvemul ar putea f'aceabateride laprevederile bugetare. ar lua cuno;tin[5 prca tdrziurs. ritmului economicd" de g corespunde Principiul anuali6$i bugetului de stat a mar tirst susfinutyi de ,.ratiunea viegii sociale gi periodicitafli anuale a producfe i agricolesf, principiului anualittgii_bugetului stat, in unele state din S.U.A. pi in unele landuri de Cu toatil consacnarea Ce bie-nale n+il.tianualcst claborarc pi incheiere a bugctelor. in A-nglias-a recurs. intrgernlaRes-au adopta.tbu.gle{c $i un scop asemintrtor. la adoptarea rrnor vcnitrrri gi cheltuieli cu caracter perrnanentcare ttu necesitauautorizare a nu ald . a5a Principiu'!anualitalii brrqetuluide star se aplici reslementindu-se nunritul exerciliu bugetar. Exercigiul bugerar este de fapt perioada de tinrp reglementatacu datele de inceput gi de .sfirgit ale executirir cste dif'erit&.In unele din statelecontemporane fiecd.ruibuget de stat. Din acest punct de vedcre practica brrgctard stateca Austria Belgia. Fran[a,Cennania- ltontdttia, Rcpublica Moldova*t ctc. E)ierr-iliulbugctar coincide cu anul la in calendaristic. altc $ate ca Angtia. Canada..laponiaetc. exerciliul bucetar incepe la 0l aprilie pi se sfErSeqte 3 I ui ui ma nicaanuluiur m ilt or , inAus t r alia. I t ali a - S r r c d i n t r l c . d a t c l c d c i r r c c pS t s l l i r . , s i t a c x l . r c i l i u l b u g u t n r s i n t 0l i u l i c

a'i

li
al
! L

t'l

r
li

E,

*' Moldova. A sc vcdcaart.93din ConstituliaP-i.publicii *1 Cartou1...Op. cir-,p. 23-27. " ' A v i n d i n vcd cr r :.cir r r l.!r lin l.cg iip r ivir d sistcmu|brtgt.ti tr5i prtrcsu|bug'ctl rnr.tl J7.X |||di n?J0J.]()96. ctr a a trugetuluipublicnalional". trcbuic tle cvidcnliat,cl bugctul sralulniL'slspanu conrponcntll accstuibuget.in ctrnhrrnritittc nn. lJl din alc Constitulia Repblicii Moldova, acestprincipiul aplicindu-setulutor c(nlrponcntelor bugetuluipublic nalional. * Gliga 1..op. cir-,(cd. din 1994[ p. 5a-55. *' l.erxr G., Op. cir- p- 357-358. m Muzclhc R-..frp.Cit, p. 22S. t' n sr:vcdca tfrummcrholTl).- Op. cit.. p. l2{Ft3!. il htrgctitrpc tcritoriul Rcpublicii privind sistsnul hugonr 1i proccsulbugcmrnr. 847'Xtll din 24.05.1996.,.artul Conform art.4 din l-.r:gca Moldova irrepc la 0l renuarie$i sc termintrla 3l deccmbricale ficcAruran".
i

i*sr i[:.'

L-f

practici de parlamentare int'luerrlatl tradilii dedurata dcztraterii diferitlt liin,J gi 30 iunie anului Aceastil a urmtrror. $i ), anu-a.l.es a bugetelor
cl Avind in v,..dere, ilr rrrod practic dupl stiir5itrul anului bugctar se incaseazllvcnituri bugctare restante li se efcctueazi cheltuieli angajate in ultima panc it ;rnului bugctar. in unele $latc sccstcs sc inscri$ in coruufile bugetului e.xpirat, pe cind in ake state ,.gesliunea bugctar.A''se incadreazi exact intre datele de inceput 9i de sfirgit ale

bugetarm. exerciqiului pi buqetar proccsulbugr'tarctrprindc. retbritor h gestiunea Moldova. Legeaprivind sistcrrtul in Republica i: le urmitoare dispozili bugetarA, inchidetoateconturiledeschise decursul in a "La data de 3 | decembrie fiecirui an. Ministerul Finanlelor anunldespre e\ecularea bugetutui stat"er. pentfu intocmiraporlul de a curent, anuluibugetar cu este cazuride in gestiuniibugetare strictdconcordanll anulcalendaristic rational[deoarece Reglemenrarea in care se incaseazlgi resrante gi dtr cheltuicli nlrua.iate ultirna partea anului calcndaristic ca venituri bugetare ta respcctivefectueazila inceputulanrrtuiurnrlittrrintcruin gi sc rcpctilrlc la un exerciliu h.ugc'tar attul utbctindpulin de anuale stat. bugetelor executarea elaborarea fiecarean. a unui bugetunic de stat. tn esteun principiucarepretinde hugetarci 3-2.2. IJnitatea accstprincipiuTpnEiffiiinctrtrrpara1icctrt)p()ll(:l)ttllS,lt|1rrttccrJr:ttlplrrtrlitr4iidctrrrgctc. prin inslgi legih de PrincipiutuniUlii bugetufuide stat sau at brigetutui sut unic se consideri consacrat acestor legi folosesc expresia ori retbritoare contabilitatea la finantclepubliceintrucitdispozigiile la ,.buget"de stat lrugctr."']. ch la conrJucirtcfconcluzia cstcvurtlade un singurbugctpi nu dc rttaimultr,' statufui. sau.,bugcr.ul" apreciazi,ci principiul unitagii La fel ca 5i principiul anualitelii, in literaturatinanciardcontemporand altele politice. Din punctde vederefinanciar bugetare sprijina pe doutrgenuri de motivelii, rrnelefinanciare, se vederepolitic realda situalieifinanciare firii ceeace. din punct-de a permitestrse prezinte starea unitatea bugetara asuprabugctuluistatului.pentnrca Parlautentul aibd. sf, o este importantpentrucontrolulexcrcitatdc Parlumcnt vederede ansambh,r asupracheituielilorstatului'tt. exercigiu financiar unui singurbugetde statoferi posibilitatea gi irr a intr-adeviretaborarea aprobarea fiecare pi qi raportul alrualcdirrtn: acestea decisitualia echilibratil deficitari ori cxactvcniturilc chcltuiclilc clca .se cunoastc bugetelor din unicede stat sc poatededuceorientarea a a situalieifinanciare statului.De asenrenca. cuprinsul gi rnai cvolulieiveniturilor cheltuielilor la un'buget de politicii financiare puteriieNecutirv'c. alesprin comparafia a principiultrrritiitii bugctare lbst apru'ciat ..o rcgulil.idcall"$i ca .,o a ca avantajc, accstor' anual la altul. DatoritA de financiarn""t. condilie sinceritate rrrr.tlte Cu toate aranta[clc tchnic-fi.nanciar:r: p<tlitics.irr foa.rt.q staleeon!.e-[{x.rra.ne renrlnla! lr. s-0. unita"t-eari plur:rlitillii bugr:tarc. dc bugetului stat5i s-apret'erirt trltrtccdcul pluralitaliibugetare aplicli dr'clarindu-se se bugetulstatuluica bugetor-dinar. general. sau tqt Procedeul
c c r t t r i t l ' 5 ia t| r tr itir r tltt- .sc.e | i]ttr t.itli| ccstt| iit.i t|tcl l ttgci c:crtr;trrrt|i tl .l |.c.:l |l c\c.cxtt.i tl rrtc etc.

Bugetetg ertraardinorc.' sint practicate cu caracter temporar pentru situa;ii exceplionale. fiind aliturate bugcte a inceput odat6 t<lt adoptarte tlc' ['arlarnent odat[ cu acesta.Practicarea-'acestor bugctu'ffiorciii'ffiKtatu]F$ cu aparilia cheltuielilor extrdordinare pentru inannare. pentru acuperirea unor pierderi nrateriale cauzatc de calamitigi naturalg alte calamit6li deosebite.

frecvente mai ales de sporire a fondurilor blnegti necesareunor ramuri economice sau de trebuinle@rincturale activirate,exploattrriiunor servicii publice etc. Clategoria sectoarelor. ramruilor $i expleaHrilor pentru carc stl pot crca bugete a(Kxe este reglem-ntatdsi ca diferit de la un stat la altul. cu sau fbr[ lirnitari alc obiectuluidc linanlare.Ceeace rinrine conlun acestorbugerseste adoptarealor in fiecare an de ctrtre Parlament.concotnitent cu bugetul statului prin ins6gi legeade adoptare a acestui buget. De a*rnerrca, bugetele anexc sunt core.iarr cLt bueetul ordirrar sau general al statului fie prin solduri de pcntrrrchr'ltuicli'* venituri. fic prin subvengii

a Practica bugetelor exnaordinare fost $i estediferitede la un stat la altul. Cea mai indelungaggi diversd pracric[ ?n accstfel este.cunoscute Franta incepindcu perioada NapoleonBonaparte. in lui conduspersonalde acesta,denumit ,.domeniul extraordinar", acumulat din "produscle victoriei gi cuceririlor- - impozite gi alte pentru in invinqilor ttrrilorocupate .piutilizatin modprioritar soldele ofilerilor1i soldalilore?. irnpuse contributii si gi prin cortdiliunat reglcnrcntaren legi speciale s-aucreatpentru dc au Anglia. bugetcle cxtraonJinarc lbst adrttiss publice. lucriri dc comunicagii rnai frecvent decit hugetele estraordinare deoarece unor ar! corespund Bugctele_:t?r.yc fost 5i s?ntpracticate ...-fr

tt

L
rr

s' tiligLl...()p. ciu.(cd,dirr.l$JE p,59. l. "' CIliga1..Op. cit.. (cd. rlin l$).l l. p. 56. nr, buiruar;i pruccsul bugctar li-i7- Xlll din 24.it3.299t. 4 din Lcgeaprivind sistcnrul "r Confbrmart.33 alin. [r A vcdcl sc l'rombns 1...()p. cit p. l!5. ''r l)urerycr M., Financcs publiqurx.l:d. ..tt. U. l'.-. lhrig l97li- p- 314"n [.sonG., ()p. ch.. p ]73. privintt sistcmul boUrrar$ procrsul lrrrectar m.847- Xlit dilr 24.05.2$96. an.47 din t egcra 's C-onfonr '' Gtiga | . Op. cit.. (crf.clin 1994). n. 57-58:Oliga 1..Op.cit.. (cd.din 1998), p. til63. "' StourmR. t-e llurtget.Parisllt9l. p. 189.ciur de l,con6.. Op cir, p. 3?7. 'o V4.c-Arcl B-qr.eqa Biir.1ics-arrs- $toloian I.. AngclachcM.. tlcrdnar (jtr., l\.t.-N'lo;teanu Op. cil. b. 345. T., 1.. f.,

in Republica Moldova bugeteleanc\e .sint denumite ,.fbnduri speciale"s. Acestea se ..adopti de te la ale Parlament""t.,,cd ane.\A^ bugetul de stai"lt"'sau de ,,organe reprezentative deliberative unittrlilor 1i ca de adminisrrativ-teritoriale"l0!, anexi la bugetullocal. Un lbnd extrabugeiar acestfel constituie,.fondulruLier", prin Parlomentului 893-Xlll din Hot[r?rea nr. reglementat Legeafondufufrutir nr.720-Xlll din O2.O2.l996ro'tgi cu gi privind adoptarca Regulamenrului privire ta constituirca utilizarea fonduluirutierr(H. 26.06.1996, @ s h tre g | e m e n ta te to tc a excepl i edel apri nci pi u| uni tl ti i bugetare.pentrucol ecti vi tt r 1ide juridica. Aeeastaaurcnomie.din lege li s-a acordatautonomie9.icare au personatitate interes'p[6Tic,cffiffi:in propriude conducere inseanrntr dreptulde a avenbugetpropriu.aprobat ctrtretrrganul punctde vederefinanciar, de publicecirora li s-astabilitprin legeautonomin dreptulde a aveabugetpropriu. cu ale cofectivititlilor rnai mult irr l"ranfali Romflnia penlru aga rrurniteleregii Categoriabugetelorautonomes-a dez.voltat organizatein ram.urilestratEli{}eds' interes na;ionat .- industria se annament.energrtticlt. exploatarea autonotne. pogtI, lranspo.nuri ll'roviitrec'tclos. minelorgi gazelornaturale, hugctuluide r/r{_sslgun principiude aplicarea dreptuluibu*uctar careesteprezentat 3.2.3-Universulitatea tr6lt ougetutut slat. se uneofirnoepe ca Acestprincipiuare ln vedere. acestbugets5 cuprindi toateveniturilegi toatecheltuielile statuluidin ficcareexcrciliufinanciar. prezinta avantaje gi diticultl1i. anualde statcontbrmprincipiuluiuniversalit[1ii atit cit Elaborarea bugetului potitie i* ?mprefurarea earE estede o.rdin . ln bugctuluistattrlul de Avantajulprincipatal universalitAtii bugetut gi stat prezcntatParlamentuluispre dezbatere adoptareeste alcAtuit din totalitateaveniturilor gi totalitatea de exacta politicii regimului.Acest a cuprinscompletal bugetului statpermitecunoa$terea cheltuieliloranuale, acest de esteidenticcu cel oferit de principiulunitillii bugetului stat,faptdatoriti ciruia, principiileuniversalit66ii avantaj gi uniUlii buge+utui stat slnt privite gi apreciateuneori ca imbinate $i anume ..universalitatea aspect de ca cte al complimentar unitf,lii bugetului stal"rs'principiului principalla aplicArii universaliHilii atraslde propo(iile mari ale bugetului este Dificultatea brut care elaborat conform acestuiprincipiu,cuprindetoate veniturilegi toatecheltuielilebugetare anualede stat, cu bugctara. contabilS consecinta a amplifica eviden[a de li ale Dificuha$b tehnico-financiare aplicarii principiului universalitigii bugetareau pronlovat,alaturar net. procedeului bugetului brut,procedeul bugetului che}tuielile. bugetu}net cuprindenumai soldul b.ru{cuprindeto,rtevenituii}e5i totttr,' In timp ce hugetul. Acestsold. in cazul in caru vcrriturilc veniturilorcu cheltuiclile. stint rrrailnari decit rezrultat compensaiea din iar statului. in ipoteza deficitulrezultat de contrare. atuncicind chettuielilq inscriein partea venituria bugetului se in se de cheltuielile rnaimari decitveniturile, inscrie partea cheltuieli bugetului stat. a sint de 'net d fost ?nsi gi critic'atinctr din prirrrcle ciapeale aplicirii lui clctrarecc pernrite bugetutui Procedcul fie fie camuflarea cuantumsrilor cheltuieli bugetare stat"';. bineptireate aleunorvenituri, alc urror de gi in avantajele diticultilileconstatate practici.s-arecurs procedeul mi.rtin care Avind in vedere la bugetului pentruanumite categorii acliuni.instituliietc-.in bugetul de sectoare ramuride activitate, anualde statseinscriu sau gi ranruri. veniturite toate celelalte institugii seinscriu iar toate cheltuielile, pentru etc. numaisoldurile nete'*3 .2 .4 ' | | n ,i | c s te c o n s i d c -ra | ..pri ttci pi trcl asi c.:l { x}al doctri nei fi nanci are.
Echilibrul bugetului de star este corlgcput ;i enunlat ca ..echivalenfl cantilativl & tuturor veniturilor pi chelruielilor, stabilind un excedent simbolic al veniturilor fa$ de chehuieli gi avind astfel aprecierea publicl de clovadtra unei bune politici finaneiare a statului"tr". Deci. in trecut. deficitele bugetare puteau avea.consecinladeclarlrii bancrutei sau insolvabilit[[ii statului, iar in prez-cnt pot accentuainflalia ori de citr ori se recursc la enrisiuni monerare pentru acoperireaacestordeficite. efe C<tncepliuechilibrului hugetar esrc insil dqn.Situ in pre:unt. mui ales datoritu nwdificrtrii raportului lintre cct)t?t)t?ti(t [iherul-cuytitalistd si.finunSele ouhlicc lin cale rnai de:roltutc slatt din punc't de rcdere cconomic. ,as{et, iit t'ittlt .\'Iulccunt L:stL'.\:.(.i..1. pt'ndusu.lsttt'i.ulhnd. .rporcstadt lu nn u.n. lu.ultul. tcttttt't't-t , ?n condiliilc cvolu[ici libcrtt-cilpitalistc a ucononriilor tlirr statc]r.'contsmporanc inclustraliz:rtc carc. daroritA dc disponibilitalilor de capitaluri,olbrll statului positrilitatea a oblinc constantimpnrrnuturi intenrc pentnl acoperirea deficitelor bugetare.doctrina financiari a recvaluat deficitul bugetar de stat, renuntind la practica tradiliona16a
'r" 'l' n vcdcaafl.- alin. 2 din (irostilugil RcpubliciiMuldovn. l3l "*' A sevc{ca art. ll I alin. 2 din CbnrtituliuRcpubliciiMokftrva. f!fr. Corrbd an.47"atin.2rtin Legeaprivind sistcmulbugctar5i procesulbugetarnr. 847- Xlll din 24.05.2996. t"t jM.O.nr.?48-2-;-'l l9.l?.:(f().1) linanlclcpublicc krcalc .lq7-XVrtin l(r f 0.l()0.1. nr. Conftrmart.37din t.cgeaprivind rlin I "" M. ( )- nr. !4- t J din (|7.03. tlt)6. " ' M .( ) . n r .5 7d in 3 0 .0 8 .1 9 9 6 . "u oliga 1.,op. cii.. (cd. din t994 ). p,58; Gliga L. Qp. cit., (ed. din 1998). p. 62-63. "* A sc vedca TrotabasL., Op. cit. p. 129. 'u? n sc vcdta [*on 4.. Op- cit.. p. ]68. "'* {;ligg 1..Op. cir., (cd. din t994). p.59. t,o Muzcllec tL, ep. cit.. p. l4E. f to ttidern. frohtont lttuzcttcc caroclcri?Fazil sutenul linanaiar ul anul stat prln conceplla lul ltlicanber. enal tal Chorlu fn acr{it se;ll:s. Dichenscarc ra,nmil prlnclplg/ sdu dt gatinnc prin armiloarete: ,.2(t lire stcrline intrtri, 19 frre sterline cheltuieli: fericire perfecti; 19 lltt steillnc inttrl, 20lirc stedinc cheltuiell: ailawroJd $ tllspcmrc".
'Grd

,{:
i:

t+

#
Fr'ar---."--

T
i i I
I

in RepublicaMoldova bugetcleancxe.sint denumire,.fonduri speciale"ry. Acesrease ..adoptnde Parlament""*,":t:1... bugetulde stai"'"''sau de,,organele reprezentative deliberative uniqilor gi ale ,1.,|a administrativ-teritorial."'l'',9a.a1cxl la bugetul local..Un_fond extrab$geiar acestfel constituie,.fondul de ru_t_i.qr.,,, prin Legeafonduluirutler nr. 720-Xlll din a2.o2.leg6'039i reglementrt Hotlrlrea parlamcntului ag3-XfilOin ni. 26. 06. l996, p ri v i n d a d o p ta re a R e g u l a me ntul ui cupri vi rel aconsti tui rea9i uti l i zareafondu| ui ruti er|. i. @s int r e g | e m e n ta te to tc a e x c e p l i e .del apri nci pi u| uni tl ti i bugetare' pentruco| ecti vi t| 1i de interespublic' c6rora prin lege li s-a acordatautonomie5.icare au personatitate jurklic*. Aeeastaauionofiie. din punctde vedere financiar, in.seantn0 dreptulde a nveabugetpropriu.nprohat citre organulpropriuAu.onair"... de publice alecolectivitalilor prin legeautononria dreptul a aveabuger ctrrora s-astabilit li cu de propriu. Categoriabugetelorautonomes-a dezvoltat rnai mult in Franfagi Rominin p.ntru aga nurrritele regii autonotneorganizatein rarnu.rilestrategiee htteresnational -. industria se anllilment. energericl. exploatarca tlt' po$ll. transpotltrri minclorgi gazelornaturale. ll'rtrviarcr.[ct05. 12: 3un .p ri rrc i p i u d e a p | i c a re a d re p tu| ui brrgctarc0reesteprezentat uneori independent, alteori imbinaT prrncipiul cu unitUlii bugetului stat. de Acestprincipiuare ?n vedere, acestbugetsi cuprindlitoateveniturilegi roatechelruielile ca statuluidin liccare excrciliu nanciar. fi Elaborarea bugetului anualde statconfbrnt principiului universalitatii prezintiatit avanraje gi diticultfli. cit Avantajulprincipalal universalitdtii bu.gctului statuluiestede ordin politic. in imprejurare* carebugetut ?n 6e stat prezentatParlamentuluispre dezbatere adoptareeste alcdtuit din toralitateaveniturilor gi toialitatea gi cheltuielilor anuale, cuprins acest complet bugetului statpermite al de cunoagrerea exacga politiciiregimului. Acest avantaj identic cel oferit de principiul este cu unifigiibugetului stat,faptdatorit6 de principiite cdruia, universalit6fii gi unitatii bugetultride stat s'int privite...gi apreciateuneori ca imbinate gi anume ..uniu..olitarea ca aspect complimentar unitaliibugctului stat"rt*'. al de principald aplicirii principiului Dificultatea a universalitalii arrase propo4iilemari atebugetului esre de brut care elaborat conform acestuiprincipiu,cuprindetoateveniturilegi toatecheltuielilebugetare. anualede stat.cr' consecin[a a amplifica eviden[a de gi contabilibugcrard. Dificultalile tehnico-financiare aplicarii principiului universalitlgii ale bugetareau pronrovar, aliturat procedeului bugetului brut,procedeul net. bugetului ln timp ce b.ugetul. cuprindctmtc venituiilcgi toatr-' brut chcltuietife. bugetulner cuprindenumaisoldul rezultat din compensarea venitttrilorcu clteltuiclilc. Acestsoltl. irr cazulin car..-' vcniturilcsrilrt rrrainrari decit cheltuielile, inscriein partea venituri bugetului se de a iar statului- in ipoteza contrarf,. deficitulrczultar atuncicind cheltuielile rnaimaridecirveniturile. inscrie partea cheltuieli bugetului statsint se in cle a de Proce<ieul bugetuluinet a fost irrstr5i criticat inci din prirnelecrafe ale apliclirii lui tlcoarecc permire camuflarea cuantunrurilor binegtirealefic ale urtorvenituri, alc unorcheltuieli fie bugetare stat,,': de in Av?nd vedere gi avantajele dificuhhtile constatate practici-s-arecurs piocedeul in la hucerului mixt in care pentnianumite sectoare ramuride activitate, sau categorii acliuni,instituliielc-.in bugetul de anualde statse inscriu toateveniturile toate gi cheltuielile, pentru iar celelalte ramuri. insritugii seinscriunumaisoldurile etc. nere'ffi. 3.2.4.Prinrjli!fugbWiirii h,,g"rulr cstccon.siderat ..principiu clasic-'rm docrrineifinanciare. nl '.Echilibrulbugetuluide stat estecotlp$put enunlatca .,echivalenp ;i canritativ6 ruluror veniturilorgi a chelruielllor, stabilind Bn excedeftsimbolic at veniturilorfap de chettuieligi avind astfel aprecierea publictrde <Jovadd a uneibunepoiiticifinanciare statului"rr". a Deci-in trecut,deficitelebugetare puteau aveaconsecinla aririi bancrutei insolvabilitlgiistatului, decf sau iar in prezent pot accentua ele inflaliaori de cit; ori se t'scurse enri.siuni la monetare pentru. acoperirea acestor deficiteConcepliuechilihrului hugelar este insti elepa,ritit pre:ent, ntai ales clartoritd in maclificciriirapttrtttlui tlintre tct'ttt.ttni! lihetal-cctpitalistd ,ri.finunlelenuhlica ttin celemai cle:t'olrutc statedin punet de i,e<lere ccrnomic..4stfet,

t
t
I

t
t-

I I

i i l l ,n i |t'.\'|ttItL .tt|l t|'.\IL|.\:.,i,,l.tle.tic' itett' |,tt!:c|,u' r ttltt.r ( s<' tt| .y i s +,t.t:pc |

t
i i
t
f__
t__
i

Ioutt' t'i prochtsul.st.tc.iulbrul .rprraEe tb kt iln un l* ulnil. in condi[iilc cvt-rlugir:ilibcral-capitalistc a c'cononriitor clirr .\tarclc contcmporfinc inclustraliz;rrc care. clatorite disponibilit6tilor de capitaluri, tllcrii statului fosibititatea t|c a obtinc constant impnrmuturi interne penrru ncopcrirea deficitefor bugetare. doctrina financiard a recvaluiu deficitul bugetar de stat, ienunlind ta practica tradilionald a-

A sc vcdcaart. l3 | atin.2 din ( irnstituliaRcpubticiiM*klovt. A r" vr.dca l3l alin. 2 din C'onsritugin art. RcpubliciiMrildorra. Contbnnut.47 atin.2 tlin Legcaprivind sistcmulbugctargi procesulbugerarnr. 847- Xlll din 24.05.2996. c.*litm art.3? din l.cgeapiivind lirranfelc puhlicci<.,*alc -197-xVrtin l6 t0.1001. nr. iM.o.nr.24g-2.i3din t9. | ?.1rt0.1). M. (). nr. t4-lj din 07.03.tw6 M. o. nr. 57 din 30.08.1996. ts.q p.62<i 3. l* C t ; g a l . , O p . c i r . . ( e d .d in 4 l^p - 5 9 :Gtig a t.Op .cir .,( e d.di nr99E ), L., .l e sc vcdea Trotabas Op.cit p. 129. t"t n se vedcal.con G., Op. cit.. p. ikg. t"t {;lign 1..op. cit., (crJ. t9g+1,p. ss. din R-, 'f tttuzcncc Op.cir.. p. l4t. tto lbidem. ln occa sew, Rabwnt Muzttlec eatrctcrlzxa?t st['umd fiiwtdar at anul srtt pdn anctvllo lul Mlcoabt, caoul lal Chuta Dic*ens tutc wnmd pdncstat sdu dc g*tianc prin armtnarele: ,,2O llu- sterline indtri, I9'lire sterllne'ctcnuUi: 1*iArc prfccth: Ig iln sterline intrdri, 20lhe steilinc chehalell: ailutrofl Sttllspemre*') l"' 'I" "'t "" "'r

t+

de bugetare mijloc de ca an echilibr6riiin tiecare a veniturilorpi cheltuielilor.bugetului stat.folosinddeficitele pt(i n capitnlurilor tlc disponibilc prin cconornicc intrchuinlarca c:ltrcst:tla unciinscnrnalc a dcz.voltilrii intluenlarc gi pe pialainterntr externf,. in echilibrutbugetara rilmas un principiu in Diferit de aceasta. stateleconlenrporane curs de dezvoltare. gi piincipiuca consacril hugctar procesul acr'st bugetar Moldovaprivindsistemul l.egeaRepublicii Astfel. legiferar. prevaz.iod intlaterir:ileMinis.teruluiFinants:lerr. Ouvernului gi element prirnordial al politicii bughtar-tiscalc gi parlamentului a urmiri ,,echilibrul tinrp al colectf,rii veniturillrr efectulriichelmielilor"tt'.in acestsens, in de puhlice pruvtd.'r'\prL's...cil puhlicclttcittr.'lrl autoritlltile'atfinitrisrrhliei Moldovaprivind tinanlelc l,egcaRcpublicii sint utrligirtc sl intrcprindl toatc nrf,surilcncccsarcpcntrrr nrcnlintren ale unitaiilor adnrinistrativ-tcritoriulc bugetutui"tr'r. se egalitatea dintreveniturile chehuictite bugetar ingctege $i bugetar*ttt. echitibrutui ,,Prinechitibrut posibilitntilor diferitede la un stat bugr'lar nraiales.a diferitcprivirrdr'chilibrul conccplii in condiliilcunor 1i suslitt itL'!iuni ltttrcaccstcit tetlurcilc0nstituirea. sr' lirturtciut'il tlivr'rsc. doctrinu ase$t csftilibnr" la alruldc a promovn care si tie utilizate ori dc a ale in etapeleprospere ciclului economic. unor titnduri banegti rc'zervil. de eg;rlizare fbl declinecrrnomic. Aqiunile de acest suntcondilionate in intervenite etapele deficitelor bugetarc pentru acoperirea de ca ale de etapetor declinpi dc prosperitatc cicluluiecononric, gi dc'hotftdrileparlantetttare a spori 4e alternativa de constituiriifondurilorbaneSti rezervl.ori de ccunorniclin veclersa de impozitelcAi taxelein etapele prosperitate deficitele bugeere din etapeledcclinul-uieconornic.Exenrplude acest t'el sint egalizarecrl care s& fie acope.rite naturalein bazacirora instituie fonduri de stabilizare, Suedia,Rusia,etc. - care de{in resurse statele- Venezuela, a fonduri pentru generaliileviitoare etc.. ce constituieo garantietjnanciarfipentru dificultalile economice generati vi itoare. i lor in intr-o sursl oficiali de acestuia 3.2.5. Principiul publicitdtii busetutuide stat._are vederepublicarea inr or m a re i fr" a _ $ i i i u b [i c e ,fi i n d u n a ctdeadmi ni grareaunui regi mpol i ti cai a Astfel, ,,legile"se ,,publici in Monitorul Oficial al Republicii preferate acesta. de orientdrilorde naturdfinanciartr in obligitorie de publi,care MonitorulOficial. in Bugetulde statfiind o legein sine"implicaproced$ra Moldova"rrs. nu caz,dacalegeabugetarianuald va fi publicatl in MonitorulOficial atunci,ea nu va intra in vigoare,adicd acest juridice. efecte nu va produce constituie necesitate numaipe planintern dar qi pe nu clc'stat o cu dc Publicarea inlormagii privirela bugctul executIrii bugetului stat evolutil puterii de cunpirare a de a plan exrern.Sirualiafirranciard statului,rrtersul poziliei gi produclieiindustriale de cregfere influiengeazi'asupra economicfi, aliturat de dinamica nalionale, monedei de un decarese bucurE statpe pialainternalionali capital. contenlporane.prcvedea a adicf, stabiliin mod irnaliticnevoile a din bugetar statclc in concep[ia sistemului pentrua fi previziuni matimunrde pubficitate. (de aie unei perioade obiceiun an) ;i de a da acestor financidre publice, constituie ale o rnaleriale burieifunctiondri administraliei a sarcinile de cunoscute citre to[i cei caresuportd i I rc. lor ialit obliga primord I oryanc .statttlu Eiu pi echilibnrlu[.bugetar publicitntii.iR teoria tinanciarl Pe linga principii]eanualitilii. unitl1ii. univer.salitalii. provenienlei prin precizarea tuturor bugetaripromovatll gi au fbst exprimate alte principii cum sunl specializarea precum principiulnoncategorii cheltuieli de bugetare"'. a specitice l'ic"ctrrei pi vcniturilorbugetare a destinaliei 5i ca financiar Comunitalii al Eur_opene in - pretinde veniturile care afectaliunii - agacum esteprevazut Regulamentul pi particularerlt bugetare nu unorchettuieli tuturorcheltuielilor sE bugetare fie destinate veniturilorgi cheltuielilor bugetare. 3.3. Clasificafia qi veniturile potrivitncce:.,itiltii a cttordona de ustcllcilrri[ constant. Moldov;t Repuhlicii ,FhU 6;-,rl t". gi pnni:veniturile -{-,ifdoua bugeiarer bugetare cheltuielile anual, ,rcheltuielile {*..f{I] in fiscalc statulnostrnacemtrnttor din Partcr tlc vcniturilor huget:lrerlt'. condiliilcinstituiriilcgislaliei cuprintfe:rcniluri utentefntwfa, n(f-escde, optn4funile din curofcncoccicicntafc. fiscalcctinsratele lJ_sislaliTfor eu capitol ;i tronsfentile. primo categorie venituri esteformatl de Ikpitudkfi$cale.in cuprinsulactualal bugctuluistatuluinostru. pi pe impozitul impozitul vcnit relinutde intreprinderi, institnlii organizagii: pc clinimfiozffii FE;'i( constituind: care alte fiscale;25 la sutl dirrsalaliulpersoanelor fac serviciude alternativtr; impozitepe venitcalculatde organele pe organizaliilor stat:irnpozitul venitulintreprinderilor cu asocia$ilor, dc pe venit;inrpozitul venirulintreprinderilot, pc prirsoancloriuridicc inrpu:aitul vertitul nrlxtc'. strlinc oblinutdin activitatca itrtreprinderilor investiliistrdinc lial

f, t!

t"

n se vcdeaart. 6 atin.(t ). lil. ,.b" din Lcgcanr. 847' Xlll din 24.05.2996. rlin la.ll.2fi}.11. l.cgca rrr.397-XVrlin 16.1020t).1.1M.o.nr.2411-1.{-1 din Crnfrrrm an. 12din lcgca privinrl linanlclcpubliccltlritlt nr. J97-NV din l6il(t.:{,(l.i (fU.().nr--?.11-2-s-i19.ll.:(rtl.l}. (:ontbrm an. I din Legcaprivirrdlinanfclepublicclomlr: nr. J97.XV din 16.lt]2003.(M.0.nr.24E-253 19.12.:tt0l ). din arr. C-onfornr I alin.(I ) din Legcaprivind msdul dc puhlicart gi intrarein vigonrca acteloroficiale nr. 1?3-Xlll din 06. t)7.| 994. (M.O. nr. I din 12.08.1994). t'" CerRqkx ()p- cit p. 84. 1., "' A sc vedca $agunaD,D. Op.cit.. p. 3E gi 4a. f r* n se vcdco CartouL.. Op. cit..p.21. il" A sc vcrtca tlottrin:a Parlamcnluhtiprivind clusilicalia hugctafi nr 969-Xlll tlin ?4.07.1996, t)96. 'r" A s ycdea Ancxa nr. I din tlotlrlrcq Prrlamcntuluiprivind cllsilicalia buguttrrl nr. 969-Xlll din 2a.07.f "r 'rr "' 'r' t"

tr

t8

de pe tcriioriui RepubliciiMoldova: impozitul pc vcnitul blncilor gi ultor irrstiruliifinancinre:itrrpgzitul venitul pe activirali;de asigurare crc. -4 tluua cutt'11oriede vniluri r) cotl.slittric inipoz-itele irrtcrne pe rnArfuri gi scrvicii. curl sunt: Taxa pe Valoarea Adiugatx la mirfurile produ.sepe t-eritoriu.t Republicii Moldova pi la servicii. 5i la nrtrfurile inrportaie: impozitul privat: accizelela diferite produsestabilite contbrm legislagieietc.

i treia cdegarie de venituri o constittric irnpozitelc asupru conlerluiuiintenugional. cupr sunt:ta.\avamali: tariful vamalla mlrfurile gi obiectele irnportatc: incasirilcconsufare: ra.\elc expon. de Pe lingtr aceasta nrai existt gi alte impozitecc por apdrea urma introduceriiunor noi tipuri de venituri in gi fiscale. nu pot fi incadrate categoriile vcniturifiscalenlenliorpte. in de este tbrmat6 din: venituri din activitateade anrreprenoriat de gi .Prilna ^categorie proprietate, cum sint: dividendeaferente cotei de participare sntutui in socieilfi pe ac;iuni: veniful net al Bincii a Nafionale Mofdovei:dobinzilela credite a acordate la bugetulclesrar: tle penrru arenda patrinroniul staretc. de A doua calet{trie de vcniluri nali:t'tult'o conslituic unclc ta.regi plAli atlnrinistrativc. curn sint: taxele percepute polilia rutier6;ta,xa de pentrueliberarca pagapoarte, de bulerine identitare. de legitirnatiigi certiticare: ta.ra de statpentruactiunilaexaminate judecetor.ii de alre instange dc judecitoregtietc. 9i A lreiu categorie veniturinc,fisculaconstituic de c amcnzilc. sanc{iunile adnrinislrative. sint:anrenzile curn Si gi sanctiunile administrative; anrcnzile aplicatc poliliarutieril; dc arnerrzile aplicate polilia ecorrolricf,: de venirurile provenite la confrsctrri. de gi amenzile altesancliuni aplicare Qepanameruut de Vamaleic. Pe l?ngfi accarita cxisti gi incastrri mai rtcidcrttificatc pot :rpircape parcursul cc anulpi.gi ntrpor fi incadrare in categorii de veniturinefisca{c le nrenlionarc.

caresoria

capitalului fix (vin stat etc.), veniturile din vinzarea terenurilor gi activelor nemateriale ( vinzarea brevetelor, elementelor know-how, produselorSOFT (complexe de programare) etc.)r3r,gi transferurile de capital din surse nesrarale. , , . W 9es t eult im ac at egor . iedev e n i t u r i b u g e t a r e g i i n c | u d e t r a n s f e r u r i t e d e p e s t e h o t a r e p e n t r u cheltuhlile cureBte$i chelfuielile capitate acordate Republibii Moldova de alte state, organizalii internalionale in Si contul bueetului de stat,t" ului stntului estefbrmari din trei componente: lEt-p"*.t t+ "f,.ft"t r bugetarelz2i o clasificaliaorganizalionall a cheltuielilor bugetaret2,: . clasil'icalia economictra cheltuiclilor.bugcraretl''. Clositicalia fanclionallt o clrcltuielilot bugetire, grupeaza acesrecheltuieli in tunstie de obiecrivele urmlri.te de stat. fr.indcreate pe categoriile principale de chelruieli. cum sunt: Scrvicirrlde stat cu tlcstinnlicgcncnrlir r-"1 Activitateaexternall'i: Apd.rarea nagionaler:7: Jurisdictiaconsritulionaldr:8; Autorite$lejudecdtore$ti;r2o Menlinerea o$inii publicegi securitatea nagionaler:0; invi{dmintulrsr; -

J.T'lil'-T."J,ffi..r:i:.J,I "* ?:r;m:ilT:

|32; Cercetitrile stiingfi ce gi Cultura. afta,religia, penrru sportul, acliunile tinererr:-': .strndtagi Ocrorirca i l'ia: i: gi ,dsigurarea suslinerea iall r3 soc Agricultura. gospodiria gospodlria silvicd. piscicold gos;roclaria gi apelor;

V.. 'rr ;\ ss vsdcaArilcanrc .,\.. Volcilr$etl.r. Drr''pr lisstt. l,:d..-^\!:51"- (.hi5rniru Jiti)l gr l-ll{. t:r A sevedea nr- ? din l{olerhta Parlamcntului privind cln-silisatia bugflarc nr. 969-Xlll drn 24.07.1996 '\ne,tt Ancxilnr. ,l rJinlkttirirct lhrltnrcrrtrrlui privirxlulirsilicalra '" A rs lc<lca hrrgctlrr'r rtfre-Xllltlirr14.07. nr 199{r "' A sc vsdsaAD$:r nr. { din I loltlriruul':rtattrcntulur prir.indclasitic;rliir brr!,ct;rrn r)6t)-,\lll (lin ?.t.07. rrr lgrx) ,:'inaceastlgrriIinrrd-.,4u'orita|ea!egisIalivd:-Aatorn{rteaexrcultvd.a1'1:.t'it:tluua.,fiaanex'tni;bagtwr{sialdelt:contro p lanfiturs $t.s/a#.rdcrie*c..
t'"' in atTcltki i.nk m a 1fu a I e : ( )rga nc la il tl u a n s! rctI i tr d i n ocy u.rItl r.Ir r i n ',;"in-ucvustd cutegoric hrtrd lrnatu na(kntuld Sr l,:u-tclt' .l.. rrr..r4ttr.,,.c lttir.tt tt ,'"Po:i1ia1(0l)cxcIusdprinHotdriregParlfieaf]utnr.l'tl02-Y|.clin3it:tl5'?tM.,|imtlcie<.loruld,Ec|),'stitu1iottttlipcr.

in|Nr|earqf.ritlnrktincaclran:ti(\t|ii(i*rrti|u1itlttttleh..',|unt ).).i.I lqVr. ,..lttuct;t:skicutt!!u''cutri..(.onnlnlSu1x:rbrul.||.,t|s|,..t!u,,lj.|tt't|utt|clc1lt..lL,c..tt0,C$',' ,,,,,!**oorcategoriein0d*0rgun:lecttac.eri!ortnternc:()rganete.recttrild|.iina|ianpIe:Pene|gn<:iare]e:.!.mpcle ...|naceusldcaupxkintt*|nvdgimimulprescTiur'pnnur'nelitt.slt7ta,.i.]r,|o,lt,.ni|( codrelor clc. t,':, in acvusld cateSortc intrl '. ('envhnle

yiintilice.lutdutn:ttrck:

(cn.y:tdrik

s:tit11/i<v alilicatc

erc.

,;':",i:u_*":!7cul:8oryintri.,|c|ivinueuindomcniuI<.ulturh.lludio|el*i:i'tttcu:l'rcx.t1xtriulicistedtnrile -,-,-,In,acca.]El cutegorie ntrd."Spitalelc: lroticiincilc, ;ailrruarr*lik $ panttleJi.luvr,xthsrclricale etclnutvasldca'e8o?iemItr.|:cnnileniltarlku..lnstintfile.lsigunJrii!.x'0lz:Pcnsiilc$inc|euntN1ii|chu't.dtori|ordin jvdecttoresti eE. .v din Prvataturd

inconjurliorgi hidrometeorologia; Protecgia rnediului rtt': Industria con*ruclille $i lor, drumuri cotnun i le gi i ntbrmat I17: icali ica Transporturi gospoddria le, a tbnduluide locuinterrn; comunallgi gospodlriade.e.xpluatare Oospodaria pentru combustibil energie: Complexul 9i Deservirea datorieide stat( fnterne externe ): Si de rezervelor sta[ Completarea cc(ttx)tlticil Alte icrvicii lcgatede activitatea ''t": de CheltuieLi nearribuite la altegrupuriprincipalero0; ExcedenU Dcficit. irrtr-un bugetlirlrcfionalavind urnrltoare'il structurA: Frunla, stat cheltuielile bugetuluide sirttgntpate traflsporturi. constructiietc.: industrie,eneryie,agrieultut'6. - funclii economice: etc.: asislgrlil socialil educalie. invittltmint. - tirnctiisociale: justilie,apdrarc. relaliic.\lerne, tlivcrse; poiile. regaliene: lunctrii gospodlrie comunaltr etc't'. urbanism, locuinge, - fun4ii tutelare: hagetard tupd Clttsificrgiaorgnnlzallottttld o cheltuieliktr hagetnre.carc rnai cste denumitit1i Clu.siJtcugle veniturile dupAinstitutiile insf,rcinate incasarca cu criteriul odministraliv, ministerial sau depurtfimental,grupeaza lor. cu imputernicite efectuarea ln cadrul fiecirei institulii. atoca$ilebugetare dupi institugiile lor. iar cheltuielile corpul de se.rviciiq.\.teriea..re, s?ntalocatein funcgiede strtrcturaorganizatorici a acestora:administraliecentraltr" se dupl criteriulorganizaiional. facedupl doudcriterii: bugetard control.Clasiflrcalia gialli beneficiari Municipii, Raioane nemijlocigi.d_e mijloacede la bugerr{]; Ministere, Degartamente, plhlilegi acliunitefinanptede ld bugetra3. institulii,organizafii" intreprinderi, gi de a ele economictr cheltuie[itorbugetareura menirea o precizaspeciita mhspecii[e chel'niett Ctasilicagia : yilinanlate. hugetulstutului ,signume limitutiv admise lin cheltuieli curentela{; cheltuieli capitalc'n5: lor'to: de de acordarea imprurnuturi la buget ;igambursarea procurareade acliuni Spre deosehire de Republica MoIdtNa, in' 6er+iania., planul bugetului general este inpa4h sub aspecte on tt i nst itu iiona19dup ii cr i t criu I atlm i n isl ra I iv .ro u lepur I u ttre I uI' gnrllc principalcde cltc'ltuicli: urtniltoarele clasificaliisc consernrtcuzi Corrfbrmacestei - cheltuieli de personal; achizilii militare,serviciide credit: -cheltuielipentruadministralie" -cheltuielipentru repara(iigi subvenfii pentru scopuri curente: -mdsuri de constructii; -ahe cheltuieti pentru investifli +i ma$ri dc incurqjarea investitiilorl

!t iii uctti;,ii t<tltgrtrit tttri f)e1nr!antatttuI|.anul:(.onsitiul(ourdonqtoraliudtrn.t:r,olului:San.riut..||u|rouctdo';.|hnici1lttlt:t,hqtnfu. Rnirxnrck: .4nenii .\'oi. (h:nilu. .fk:.linr I otl0 (R'. ,,.,inutwos|t7catcgoriein|rdt|1xtnnicvntrulal,n,nnrtrh'r,icvarkm:n|chn..7itiuitor

in oceostdcategone irrtri - lndustfia eictactivd: lndustic prcluctrirnre: lntlusria usoard; Constn*liile etc. (atnuakul.iite gl i$onmlica: CienpdAriadr.unurikt ln aeastd caegorie inni - TrunsportuIaua, nuwtfenmarti.Teria+. in uceasttitruegedc rntrd Oosprxl&rio clea-rpluatarca .hwhtlui dt tocuinle: ( iosltxhlriu unnunsld rtc'. t<rvrcri ligut da oL'l;r'tttirt:u ln uc,zo:it.i Susltt?rrca stut u /,ic'uittt itus'14.tir..l//d clc cc'cltxnnicd categoriemt| etc, ln uceastdcategorie intrd -- Fonilul de rvzcmd a (iuv<ntulur: (.''lrchdelile nearnituirc h alte grupari. It.. '" Nluzclluc t)p Cit..F- 24q.

etc.

fr
lb

t{ A scvcdea8nrmmcrhoffD.. cit..p. t2'0-132. Op.

('otalnli.l/cls a'le'. lti.rtena dt Stut: ,'tnhasutbk: din cuclrul nin$lereler: tu in aceetstti categart in$d : ul chelnieh ryntnt nfirftri y sfmic'ii ( rcniltnrrtnt'o nurt'ii, srfih militurthv't,rt'.t: iptatadohin:ilr,r(aftf}d|(<la:|tunqtNu7nnuiitctlld&nvi.biiu,illtontrn'nit: lrcntterurlle nrurie Wnin:: prtxht.ra Si sen'icit. ir scz"pnri ;lc prtxlu<'!tr'. czitrc hugcte ilc ult nh'el ett: c) tr) in aceastd mvgarie intrl : tnvestilii cultitula Si rclxttrrlii cu1illoh: ctl crcalta re;ewelur ds .rkrt: b) prtururea de pdmint Si de aclive nemorcrisle: c) transfentifu dt coftid fm inwrcml ttirii :taa 1v.ck, hotoseJ-. 4 trt' in uca*tlii trttcgttnc inlr.i : a) ercorelorea elc intpntmnlun inl.lnv; ramhwgrea Impntmuturilorinlerne: b) externe: ocofurca de impntnuluri c) tanbttrxtreo cle imprumuturi exterrr. d) ttt in ueugd urlcgorle intrd : En'ditekrr ertcnrc: ptatn elohln:ibr y runhwsureu al platu dohiuilor b) 1t nrnhurlctrua crYtlitektt nwnu.

de -cheituieii finanprespccialtr. grupcsuperioare grupe, gi principale imptr4ite astfblincit se oblinenrai intii un nurnir de dupA Crupele sint Pentruo descriere continuare mai in tirluri fonnat din trei cifre: in plus se pot folosi qi alte cifre suplirnentare. 5i funclionalidupi planulde funcliune. o de indeaproape-. Rumrele titturi posedil citra de recunoa5tere pi vederea ansamblu (planullgeneral de asupra'bugetului conlinepent'ru aceasta estenrenitsl ugureze Bugerul ssupra finaltarii 5i planulde finanlare un bugetar cheltuielilor. al un rezumar bugetului, rezumat al bugstulirnpirlit tunctional$i se in privireadc ansamblu asuprafirncliunilorestecuprinsin nrtxl conrprinrat pcntrudil'critclc sarcini partcr'r", irr bugetarc ulocate sunt cite arata mijloace {plarrilicaltu} 3,4. Ehborarea bugetului de stat.

Nt4fiuiSr'n.:tl*lt. J.1.1. irr cadrul procedurii bugetare conceputi ca ansarnbfu o actelor gi operaliurrilor care se succed anual gi privesc elaborarc4 adoptareaSi executareabugetului statului,.precum 5i incheiereaexerciliului bugetar anualrst'. in prima dinrre acesteerape se declangeaze cursul anului astfel ca inainte de sfrr$itul fiec[rui e.xerci;iusl se ajungl ia adoptarea, cirre Parlanrent"a bugetului eltbor4t de organele eNecutivede smt. de fn cursul fiecirui exerciliu financiar se procedeazl. de obicei in cel de-al treilea trirnestru. la elaborarea proiectului bugetului de staL pent4l exercigiul financiar urmetor. Elaborarea proiectului bugetului de stat al Republicii fvloldov4 revine Ministerului dc Finanfe - organ administrativ de specialitate financiar!. Diferit de aceasta" de erentplu in Anglia bugetul cste elaborat sub indrumarea cancelarului tezaurului, iar in S,U.A.. proiectul bugetului federal este infocmit dc un sen'iciu special NrauJ b*ge.tar- ee functioneitz+ pc hng* pregedinnle executiwlui ainnerican. Ca primtr etapd a procedurii bugetare de stat, elaborarea proiectului bugetului anual al statului nostru. comporti indrumiri metodologice de specialitate financiarf,. opera{iuni de estimare gi calcul a veniturilor qi chelruielilor bugetarede qltre toate institutiile Si organele de stat ce au relalii cu bugerul de stat. precum Si sta-bilirea categoriilor principale de venituri gi cheltuieli bugetareanuale de stat sau cu caracter general. indrumareantetodologicI a operafiunilorde elaborareo proiectului bugetului de stat revine I\'linisteruluide Finanp, care in calitatea lui de orBn administrativ central de specialitatefinanciard. este abilitat sA elaborezenonne metodologice care conform dispoziliilor Legii privinrl sistemul bugetar gi procesul bugetar nr. 847-Xfll din 24.05.1996, sint obligatorii pentru to[i agen{ii economici. instirugiile5i organele de stat care intocmesc bugete pro priirst . I'.ruluurt'a veni'ttrrittr si cltcftuiclilrt' hugc'lcir,.'. J-1.2. Din punct de vedere metodologic, pentru estinrareasau evaluarea5i irnplicit calculul cheltuielilor gi veniturilor bugetare,in statele nroderne au lirst promovatc nrodalitRli diferire care insi. cu toalil varietatea lor scop al unci cvalulri rcalc gi cinrt:ri opcrative. urrnfrescaccleagi Pentru evaluarea veniturilor bugetare s-au promovar doui metode gi anume: a evaludrii direcrc Si a reporrdrii cu anamite majordri a venlrurilor din anul precedenlt:: oferi pcrspcctivaestinrdriireale a vetriturilcr. cu condilia Metoclaevaludrii directe este preferabili deoarece in de a fi. sincera $ temein.ic4.Aceasti metodtr se aplicl cu preferin.ga Angli4 Germania ti S.IJ.A., iar in Franfa, in capitaf iste. directe pe veniturilecettrlenilor5i pentru profiturile societdgilor specialpentruestimareaimpoz.itelor filetoda reportilrii venituritor din anul prcceilent cu ttnnmite mujordri, este rnai sinrplh 5i nrai operativ[. ins{i qi urilitatea ei este condilionatit de stabilirea cil mai exact[ a propo(iei cu care se majoreazdcuantumul supusc veniturilor reportate,deci tot pebaza inei estirnlri realc a evolutiei probabile a veniturilor gi cottsumturilor impozirelordirecte gi indirecte.Aceastfimetocli sc aplicfl pa4ial in Franta.precum 9i in Belgia. Spania $i alte state Crr;ltCmpr)ralle. Pentnl evaluarer chcltuielilor csle prlcticata mati m.ul.tnteladu deuuaitd cttttv<tutou+elri. car.econs!* in a reporta in rnod automat cuantumul cheltuiclilor din anul precedentcu excep{ia cheltuielilor pentru care se cer in rnodificiri motivalcls3.Pe lingl acao.slil, pntclica bugctaril rlin statclc contemponrncsc aplicrl gi alte metode avansatedenurnite generic de ralionoliure u oplianilor hugelare. Acestc rnetode sulrt bazatc pe analizd de cost si efrcacitate. cost.qi avantaie a chelttrielitorpublicc. ca gi pe.sludii prospectivecu solutii alternative cuprinse in de progrunredc btrgctinre, ori ;rltc proccdccc()trscputc uulL'nrli rrrultcori pc critcrii u'cononriccti'.l{cll'rincJu-sc dc la anafiza cost-avantaje sau cost-elfcienld. urtii specialigti .semanilisti rezervat fa1trde ascnrcnca nrelode. Al1ii, de5i recunoscexistenp unor carenlesunt mai optirnigtiprivind aplicarcaacesteimetode.

lbidcmp l'cdrrgica", ljucurc+tl 197{). 2?4 -225. '*'Cligg 1..Drcptul tinanlclorpublirr. til. ..Didacric61i nr. bugutar pnrcsul bugeter &4?-Xlll din 24.0.J.1996. ''' Conformart. t8 gi 19din Lcgcaprivind sish,rnul 9i '" A ic vcdcal.con G., Op. Cir.. p. 365 $ Muzetlec ()p. Cil . p 216. R.. MuzsllccR.. Op.Cir.. p. 218. '" A sc vrde'a rl De ext'mplu. t'{inistcrul Justilici iniliazf un proiect du construqiea utror crescttorii dc ciupcrci in sistenrulnostru dc pcnetcnciarc. ProgramirxJ acstc chtt$icli, acesea si* aprobate p,rin bugetut de stat. fiind ulocirrc contbrm &stinatiei. avind ca scop optrmizarea viitoarclor cheltuicli ln accstsq,'torbugetarprin formarta unor structwi economiccproprir cc pot s{ nticgorerrsau chirrrs[ intrelini din slnc pmprii o pane din sistemul pcnctcnciar.

tt"

LL

nretode rafionalizare opliunilor bugetare de i care in SUA sint Pornindde la aceastd situatie.au fost elabointe Progromarc, Si.stcmalui Bugetetr)tle ['kmiae Prugnuniltg,Lhtgrti.u,q.llfr:at c.u-nosc.utesubdenu-rnirea tl'lun1licure,. (Ralionuli=urea eles opgiunilorbugetarc) R.C.Btts. P.P..9. iarin Franla,Rarionulitettiun cfu,ishuc$a,ctuirea 8.. -. veniturilor bugetarcin Republica\foldova '- din punct de vederemetoclologic constituieo Evaiuarea recurgindu-se'qibornparalia la cifrelorde venituripi chelttrieli se ce a veniturilorce vor fi realizatc. directtr analiz6 pnin La se propuncu cele din anul precedentrs. parteadc chelruieli.actualmente. aplic* rnetodt c$asi-a$tornati pentrucarese cer din cheltuielilor cheltuielilor anul precedent e.\ceptia cu cuanturnul in reportarea mod auromat modificlri motivate

Ycnittrrile ,ri chelniclite redii:ate in ilnu! htqletur t'til'.',-ttr: I/cttiturilc .Sic'helmiclila a.rtimotc S>tt{h\t'.tttul l-rrlqa4a4.' Veniturile Si cheltuielile eslimole p$iltru unul bugetar viitor: lreniturile si cheltuielile e.rtimule pentru c'cl pulin un an clupd anul hugetor iitor: Justtficirile cerinleloy_reJeritoure lu e.stitrrilr'ileprclintinure elc veniftri gi c/rr'ituicli distribuite de lvlinisterul Finanlelotlt' li re--ultatelot' estimate ale programetor inchtse in acesta ceringets|. Veniturile gi cheltuielile ministerelorgi altor organe centralede stat. ca qi veniturile 5i cheltuielile insritugiilor normelor speciale de venituri gi cheltuieli cum sint cele privind cuantumul publice, se ealculeazacu respectarea tegal al satariilor gi celorlalte.drepruri bdnegi ale tunctionarilar sau personalului, consumurile de materiale, energie gicombustibil, etc., in situaliile pentru calculul identic al cheltuielilor admise la finangre. din bugetulstatului. Calculate in acest Fel toate acestease inscriu in proicctele de bugete in ordinca 5i cu denuntirea 5i numerotarea prevdzuttrin clasificalia bugetari a veniturilor 5i clreltuielilor. Pcntru chettuielife avind naturd de investilii ate nrinirterelor' gi altor organe centrale de snt ca. gi ale institugiilor pubtice subordonateacestora.esfe necesardo anumit$ documentafie tehnico-econonrici gi este prevf,zuti qi o procedurd de aprobare.,Astfbl. pentru invcstiliile care se finan1eaz6din bugetul statului este reglementaH procedeulintqcmirii unor f iste de lucriri. utilaje. rnobilier gi alte obiecte de investilil in cuprinsul cirora se specific[ costul luf rlclcnrtirurlctu rt-iuturtrl unor liccarc catcgoric dc lucrirri. utililic. c'Ic.,cu sutttcfcdc balti cu rcprcz.irrtel proiectegi devize de calcul a cos[rlui, tnai alesa lucriirilor de-consruclii, gi alte investilii. de Aceste liste de investilii. in-so.1ite proiccte. dcvize dc cost. rapoane de neccsitate.etc.. se ccntralizeazl de q citrc tlecare ministe'r sau ah (:rgan ct'ntrirl, sc atwseazil la bugctclc lor anu,alegi ss apro.bf, trrrr.r.trri.rttlu-sr:anumittr procedurL gi cuprind: eu'aluareutehnicd u.ficciirei in'estilii sutt tt,-'lti:i{ii: evtttuaraafinunciu'ti u crt.rtu/uitotal ul.fict'iit'c'i invcsti{ii sttttuc'hi:i1ii, u[e.fit't'iirci irtt'c.rti1ii uthi:,i1ii: stttt estimdrilc cerinlc!or tlc chelmieli uturctle estimarea veniturilor anuale .1ioua cotizapiilot:. ,Jacd acestea r:ristd, pasihile de o /i colcctate de cdtre Gitvern ca rezultat a! invesriliei sau ul t,chi:iiei's". Proceduraapro.bdrii investitiilor publice subordonate acestora.impiic{ examinarea listelor de lucrdri, utilaje. etc,, gi a documenta$ilor tehnico-economicede cdtre Ministerul de Finanle, avizarea de cltre acest minister a celor constatatenccesaregijustificate. Proiectele de bugete anuale ale ministerelor gi celorlalte organe centrale de stat. elaborate conform tuiuror acdstor dispozilii legale, se depun la Ministerul de Finanle insolite de documentalia necesari pentru investilii gi de e.'xpuneridq motivc atit pentru venituri. cit gi pen+rucheltuieti. Aceastd desthSurare a elabortrrii pruicctului bugetului anual de stat de citre Ministr'rul de Finanle, cl denronstreazA acesr minister are atributii de specialitatepretinse de particularititile procedurii de intocmire a gi bugetului .statului si verificc tcmcinicia :5icort'clltudineaproicctelor de bugete alc celorlalttr rninistere.sf, cearh rls gichultrriclikrr pr(rl)usc cclclullc tttittistcrc rrrodilicirrialc vcr:itrrrilor ncntnrccrinledc cchilihnr [irtnrrciar. Deciziile i\.linisteruluiFinanlelorrefrlritoarela parteade vcnituri 5i la parteade cheltuicli ale bugetului pentru anul bugetarviit<r sc transnritautoritlililor publicc la datn stabilitade rninistrul tinanlclor ln tenreiul inhrmaqiei primite, autorit{ile pubticc reexamineazi pro.punerile.lrrr de buget g.i le prezi.ntd din de nou Ministerului Finanlelor la data.stabilka rninistrtrl tinanplor. existente se l)act autoritalite pubfice nu sint de rcord cu deciziilc Ministerului Finanlelor. diver-eentelc solulioneazi in uitimi instanll de Guvern Datoriti accstci conlpetcnlc ah: Ministcnrlui Finanlclor s-a liuns cn ln litr.rntura firrarrciarf,de spccialitate. s6 sc sus[ini cxisten[a unci ,,superioritali de l'apt a fulinisterului F'inanlclorlsupra celorlatti nrinigtri"r"", superioritate ce sar manifesta nu numai la elaborareabugetului. ci gi in etapa procedurali a executirii bugetului de stat. Tinind seama, eli din punct dc vccL.rc al munirii ;i al drcptrrrilor in c:rtlntl (iuvcrnului. Ministnrl Finnnlclor sr,'oflil in situalia dc -

ii;ffiffi;i;ffi:',"t'l#'il:";ii!l,Jl1,'1,1;',*, pubrice Autoriulireprezirrri,ri,i,,lrruru, preccdent:

I
f;

'r'' A sc vedca$tgurra l). D.. Drcpt linnnciar 9i liscal. Vul,ll. Htl. l)c5tcapt8{aRtmiinc.S.R.L.. tS)2. p. E5-91. t$ Confonn arr l7 qi l9 din lrgrca privind sistemulbugrrargi prucesulhugshrr 84?.Xlf l rfin ?.4.0J. nr. f996. lrugcmr5i pn'.*sul hugrtar nr- l,l7-Xlll din i4.0S.l$C. "' Confirrm arr. l7 alin. (^l) din t.cgcaprivind srslcrnttl tgalin.tl)|i(2)dinlcgcupririnrlsisrcnrullrtrgctarSiproccsulhuptnrnr.S4T-Xllldin24.05.lt)96. ''* Confo'rmart. bugetilr5i procesulbuglar nr. 847-Xllf din 24.05.1t1J6. "' Conlbrm art. 2 | alin. ( Z ) din Lcgerrprrr irrrlsisrcntrrl r(q MuscflecF.. Op.cit. p.l$) :

juridic* cu ceilalli minigtri".se alirnrdct lv{inistrul Finanlelor afld ..intr-ositualicordinard"in care se ..egaiirare juritlicll" cu ceilallirniniEtri16r. de,.legolitatcu de supcrioritaiea faptcsteacopcrite gi ale centrale stat ministerelor celorlalte de organc In urmastabiliriicifrelorde venituri$icheltuieli bugetelor vcnkurllor gi sintezachelttrie4itor bugetareanuale. i,ntocrnegte si*eza se veniturilorbugetului stat cuprindeeifre de vr'niturianualecu subdiviziunile de legulc.- tiscale, Sinteza gioperaliunide capital. nefiscale rnaiirrtiillc intrcgului Sintcza cuprilrdc cifrclcdr:chcftuicli bugctdr.' slirlgi upoi rlc chchuir.li ce chcltuislilor in cheltuielilor de bugetare, se previldpentrupeqib gi capirclele cheltuielispcciticate clasilicalia pentrucunoa5terea structuriieconomice veniturilor gi cheltuielilor Acestesintezesunt utile gi necesare a n bugctar. indcosclri proporlicidintrc chr.'ltuiclilc bugctarr,'curcntr' dt capital-saua bugcurc din ficcarcc.xcrciliu 5i p.i pentruuriirt'urigi servicii. proportieidintre cheltuiclilepentruretribuireal.nunc.ii ce.te (itn,z'rt. pni*'ttilui t,:gii ht1:aturt, 1.1.1. ltltnilnu'ctr utualt, clt, proiectului legii bugetare anualc. carecuprinde elaborArii uncxclc.fVliniscnrll.'inanlelor. il DupI delinitivarea preeint[ C uvemului tmpreunl cu nota expI i cat i vd proiectuluilegii bugetare anualcinclud: Anexele pentruanul bugetar viitor: estimate - veniturile cheltuielile 5i pentru pufinun an dupl anulbugetar gi gstimate cel viitor: - veniturile cheltuielile prevdzute legea adigionale, de bugetarlanuald. - datele anualeincludeprognozele precum indicatorilornracroecononrici. Nota explicativdla prgiectullegii bugetare qi urmdtoarele ale strategii Guvernului: sociall;i economicl; - strategiilede dezvoltare - strategiilede politicii bugetar-fiscale: datorieide stat; - strategiile - strategiilede sprijin financiar: de unitaliloradlninistrativ-teritorialb. refaliitorbugetului statcu bugetele - strategiite Guvernul examineazlproiectul legii bugetareanualegi nota explicativ[ inaintea adoptirii hotlririi. La prezinttr infbnnalii explicalii sau referitoare proiectul la Ministerul adi6ionale legii solicitarea Finangelor Cuvernului, qi anuale la notaexplicativl bugetare gi procedura apelare ctrtre publicea proiectului de autoriHlile iegii bugetar{anuale a Guvernul de stabileqte noteiexplicative. la amendamcntelor proiectul legii .bugetare anualegi la nota explicativtr9i Guvernul decide includerea iv respect e dc citre M ini sreru Finan1e rI controle-ar4 to operarea arnendarnentelor proiecrul existf,, dach Guvernul Dupi includgrea amendamentelor. acestea aproba legii bu*eetare anuale" : J.1.5. Eluhorureu pxtiectului legii l>ugaturc in unele strtt.- L'ottteiltl)ot'.ttrt:. ln Germanra. bugetul public parcurge diverse faze prescrise de le*ste. Ele incep cu iniliativa de a face anumite

cheltuieligi de a percepe cu anumitelncasiri,continuA adoptarea formd de lege,fiind supusexecut6rii, sub $i propriu sfirgegte controlul cu cheltuielilor ziseqi a descdrcErii gestiune'62. de asupra Pentru iniliativa bugetarE,adicl ahltuirea proiectului de bugel este competent executivul. De aceia in Germaniase vorbegte bugetulexecutiv,adici proiectulelaboratde Guvern.Alcltuirea proiectuluide buget de revineMinisterului,de incepecu mai mult de un an inaintea respectiv. Elaborarea fazapregititoare in anuluibugetar printr-ocircular{ cu privireade ansamblu gi Finange. Acestaface cunbscut ministerelor asuprasituatieifinanciare prinresc continuare in formulare cerercpcntruplanificarea bugetartr financiard indicaliilede a inainta cu de 9i propunerile pind la o anumitadat6.Departamcntele bugetare autoritdlilor ale inferioare inainteazE administrative cererilelor organelor undeareloc de fiecare datA coordonare o intrediferitelenecesimti cheltuit. de superioare Prin negocierea organele administratiei dit'critenivelese 4[unge cele rnai multeori [a o.reducere la cu ale a de lbnclurilor proicctul bugcLvcrificarca necesarc'"'t. ccrcrilorMinistcrul liirranlu de dc DupA alceltuir4te DupI o a doua esantinare verificare presupuselor la proiectul buget. sg de venituritrugetare, tr.ece elaborarea a 9i poirlcfi; adoptat. prcrzinll Ministcrul Finanlc intrcgulrri rcctificat dc apoipnrirrtul lcgii lrrrsclarc unrlc' cahinctpctltrt inrbunfitifircgi prr;zcntarc rcpetatir. saust*bik'gteuRtcvnre$ (Bundesrat), Proiectul paicurgind esteinminats[]recxanrinare bugetar. thzaexecutivului ConsiliuluiFederal aptlifirrdcxirminalin''|}trndcstug...inprirnirsi.r1rtiinrinitt|c1c<|irr1;rt|tl1ri-t|sc|rtr:rtthric'irtso1it ln S.U-A.,proicctulbugetuluilbdcraluste intocnritdc citre o corrrisie spccialit lliroul bugctar-- care func{ioneaz{ lingl pregedintele pe executivu am,erican. Iui Proiectul insuSit ciltre; elaborat accasticonrisie. de Pre$L'dr'ntelc republicii csteinaintat bugctufui fed,cral de de principiilcqc'neralc politicii nle catreacesh Congresului, insogit un mesiri( raport). Acest nrcsajcuprinde: de

:
!

;
I
I
I

p.t98. R., 'ot Muse[cc Op.cir.. p. D., 'or Brummerhoff Op.cit., 120- 132.
'"t lbidcm

: r
I

f'
H

L3

internc;i cxternc alc S.ti.r\.: pr<liectuldc bugr:t llsntru iutul lruqctar urnrlltor: contul de cscculic bugqrtarlpe anul anterior:informalii privind execuli.tbugetuluipc anul in curs".

pi legiibugetare 3.5. U-xaminarcr udoplarea anuale. ola:vill<ttc. itr 3.5.1.A&ryturea legii hugetului stettalc in prin Adoptarea bugetuluide stat ce citre Parlarnent multe stateestereglementattr despoziliispecificein dc dc dr,'spccialitate linilnciar-trugctarc cn sensul implicdo animitdproccdurtr exatttittrtt'c citn: corrrisii n cuprinsului in fie ale fre bugetuluianual,unnatade dezbaterea separat ftecaredintre celedoul camere Parlanrentului. de cirre pc gi reunite in finaldiscutarca ililicolegi vonrldu'schis secret legiibugetare ori a anuale. celedoudcamere parlamentaril bugetului stat.cste5i ea dit'eritl in nrultr'state.mai alesin a dc' sau Dezbaterea ,disculiunea" funcgie drepturileacordatetiectrreicafllcrc pentru votareaacestuibu*tet.in un*'le stat('- ca dc exemplu in de bugetuluiprin legeabtq*etaril inainteainceperii ii G.ermania*Parlanrentului rlmin pentrudiscutii piotr.la ti.l.area este aproape regularitate. cu in anuluibugetar. cel mai buncaztrei hrni.Accstternletr incitlcat inceperiianului bugetar prin financiarigermani esteprevtzut.cA bugetulsd fie adoptatinaintea in Constitulia bugetului165. Legea guvernutfHeral are dreptutfa un buget a aturrci adoptarea prealabit bugetului, in Daci nu se poaterespecm de uryen$. de in este in are E.tpunerea Bundestag, deschisa Ministrul de t'inanle: urnraexpurrcrii loc cir regularitate o Dupi prima lecturtr proiectulde bugetal guvernului. proiectuluiguvernului. generaltr asupra esteremiscu dezbatere gi bugetare Bundestag-lui. posibile a Rezultatul luEride pozilieale Bundesrat-lui ale Comisiei disculiilorin aceastd printr-oluare poziliein plen. de se conrisie facecunoscut a Pozigia specificd, guvenrului la intocmireabugetului federal se argumeneazA prin faptul. c[ fflrl acordul 9i venkurilor gi cheltuietilorbugetars poateFrmoditicatbug*ul tderal. nu guvernul+iprivind nrodificarqa german analizeazrt in doua gi a treia lecturi in plen, Parlarnentul obiectivelepropusede Cuvernul federal gi bugetare. privindveniturile cheltuielile gi gi privind bugetulfederal,sc finalizeazAcu Analizabugetarf, luareadecizieifinalede-Bundesrat Bundestag in federal.;i anexcila le.qca'bugctarll.caz dc divcrgcngse recrtrge o conrisie mediere ta adoptarea bugetului de a l.cgiibugc{arer*', pentru sedet'initivd cuprinsut a divcrgenlelor parJarnentelor sint egale.Astfel. in Anglia. CameraComunelorare nu ln alte statedrepturile camcrelor drcpturibugqtn.rllrnilorgit|ec-it(.:trl.r.qr:u.[,t.lrzilor.$ieo.ttat:cbtt3cttl,lpcittttrluntu1ttrrc'slL.I'!r!zc in Disculiabugctului accasticam'erihcepe cu expunerea cancelarului Camera Comunelor. tezaurului carese in .,si politicageneral5 guvernului proiectele a acestuia veniturigi cheltuieti precizeazA pubtice. de orientarea Aceastd propusc guvcnr.csiuuincazl votea:el poato reluzaori nrodilica rclc tlc vcniturigi chcftuicli cif gi calnerf, acccpta. dc publice, cind Camera pe proiectul bugetdoarcu o lun&inaintede Lorzitorprimegte capitolde chettuieli de fiecare padamentare, scopnutnaiinformativ cu deoarece aredreptulsd modificebugerul nu incheierea sesiunii aprobat de gi Comunelor care.in ccle din urmd-estesupusRegineispre sanctionare cu aceasta Camera dobindestc natura de .iuridica lege. Na$onallt $i eadrepturiprioritare domeniulbugetului stat,iar are in Cu uneledeosebiri, Franfa, Adunarea in de primalui lecturiin cadrul numai proiectul buget la duptr Aduntrrii de ajqnge Senat, Nalionale als'ctrrei op$unirf,min pentrucuprinsul de decisive bugetului statpe c.terciliulflnanciarurmitor. Cu deosebiri rnai rnari privind dreptul bugetarin S.U.A.. proicctul noukri bu6,etfede.raleste propus de e.ltne tlin SUA. ?ntrunit rnernbrii Crnrercireprezentanfilor ai Senatului, Pregedintele S.U.A. Congrcsului apri acest 5i proiect estediscutatmai intii in CamerareprezL'rltanlilor insi are dreptul linritatede a nrodifica veniturile care poatcstrntajoreze sl reduc6, pe ori veniturile:;i cheltuielile propuse Pregedintele bugetare, cind Scnatul bugetare de gi gi precum sa introductr vertituri cheltuieli statului noi ale t'ederal rtrnrin?nd in cclc din urmi noulbuger S.U.A.. ca de Stf celordou4camere Congresului si fie definitivat aprobarea cltre Pregedintele A a propunerilor cu ale SUA'd7. Procedura votului bugetuluide stat reprezintigi ea nigteparticularit6ti. cele mai multe statese insistt cu in prioritate asuprB. votulu.i chcltuielilor: bugctttrcsatr.ptrblice, clcoarecc c.srea privefc vc.niturile prin votul in ce perceperca taxelor. etc.. prevlzute de legislaliafiscali, precizindu-se impoz.itelorgi bugetuluise autorizeaza in dr'realizare rtoulcxerciliufinanciar. bugetare neccliare cuantumul bAnesc vcniturilor al de in J.i,J: d-dgltruraahagentlui stctt kepublica*.tot&pa. P r oc e d u ra c x a m i rri tri i 1 i i rd o p ti .tri ;1r1ri .deoarccc' di npunct Parlamentui nostruustc unicunteral, sprc deosebirc parlamentcle de vedereorganizatoric. de tbnrratedin doui camere. (lonforman.25 alin.(l) din Legea privintlsistctttul bugctnr proccsul nr. bugctar 847.-Xllldin 24.05.96. ;i pinfi a prezintlt Parlamentului la 0l octombrie fiecirui an proiectullegii bugetare anuale. Guvernul
u $agunaD.D.. l)repr finarrinr 5i fsstl. vol. lt. l:d. ()sclr Prinl l]uctrmgrrl9tl?. p. 4lt. l).. '"' lJrummerhoff Op. cil.. p. l2?-t.i2. r({' lbidem. 'n' cliga t.. op- cir.. (ed. 1994t.p. 6tt-69.

jit $:
I;l'

{i.

:i:..

: $l

zLl

gi urtt-r'clccstcinsolit rutttt irtcludc dc lcgiibugctarc unualc explicutit'i. Proicctul prezintlcalculcle Mrnisterul Finarrlelor arrualc. veniturilor chettuielitor legii buseture Aditionalla proiectul 5i bugemre. Bngr't pi [-'in:rn1c'. prezint6 Itroicctul lc'gii bugctarcanualc este crrtmiturtclc Contisia l:cononric'. cnre proiectullegii bugrtare Concomitent, un anualcestcexaminalde Parlamenrului uvi: la data stabilitade accsta. un Parlamentului ovr: la datastabilitilde acesta. de Curtea Conturi,careprezintd proiectul legiibugetare anuale exantineaz| toate se pernranertte de de Conrisiile Peling[ Conrisia specialitate" 5i juridic{ a Parlamentului. datastabilitit Parlament. de Conrisiile permanenre Dirccliajuridicl prezinrA gi La Direcgia ComisieiEconomie, Buget5i Finanqe. anuale la avizele proiectullegii bugetare juridice. CorRi.sia gi Econonrie.Buget gi Fina4e in baza avizelor Comisiilsr- permanelrte mr:rlrri D-irec;ie'i proiectuluih'gii bugetare anualegi le prezirrtilPnrlamentului raportal gi li.r'ta reamronildrtasupra du la ?ntocmegte de damstabilitf, acesta. in se anuale Parlarnent ctbctueaal trei lecturi. in proiecrului lcgii bugetare Examinarea proiectullegii bugetare pi anuale notaexplicativtr. examineazi lecturi Parlamentul in fiecare din anuolttprrute.fiurhpturt si itr cknnilct'turi, ittt'ti trtttlcc'he.stittnile lcturilc'clrri,sitr(i sitrl Legauhq4eturcT inlr-o singurd lecturd. examinate .4,l Etantinareain prima lectw'draportulGuvernului coraportul audiazd primei lecturi,Parlamentul CornisieiEconomie. Bugetgi in decursul 5i proiectului anualc e.xamineazi: leg.ii bugetare asupra Finanle Ai ' principale aie politicii hugeturc1fiscule: o) ctirecyiile h) concepliilede ba:d ale proiectutui. gi legii bugetarc proicctul anuale il remiteComisiciEconomie. adopttr. primalectur6, in Buget9i Parlamentul ln pentrupregltireade examinare a dottalecturtr. Finanle un repentda proiectului Parlamentul stabile5te termenfientruimbundtlfiregi prezentare in caz de respingere, in legii bugetare anuale prima lectur6. in B 1 Examinarea a doua lecturd. Flcononrie, la Comisiei Buget lrinante, lecturii doua,Parlamentul, prezentarea a exanrineazi: in decursul Si kt: de a) t'eniturileestimutvsah./brmd cwlcnle strae'luro 5i
ti h) <: l t a ic l i l a c:.rt nr ol e, st t' tttl Nnt .yi clc'.* t tr tl il t l t r : hc i c1 ctcJicitul suu a-rc,etletttu!hugctului da .stttt.

pi.il renriteComisiei legii'bugctare anuale Economie Bugetgi adopt6, a doualecturl.proiectul in Parlamentul

in l;inanle pentru pregtltircadc cxitttrinitrcit o lrciil l*cturitln caz de respingere,l)arlamerrtul srabilefteun termen pentru inrbundt[tire gi prczentarerepctataa proiectului legii bugetareanuale?na doua teciuril, C ) Examinareu in a lrciu leclur[t. Comisiei Economie.Buget li Finante: indecursul lecturii a treia, Parlamentulla prezentarea : a) exum i n euzit ul ocu{i i I e ila t al iut e p cntnt u uI ttri t i{ i I t' pu hl i c't' b) stabilegtealocuyiile cure vorJilinanlute in nod prioritar; c) examineazd alte detatieri din tegea bugetard anuald. Pind la 5 decembrie a fieclrui an. Parlamentul adoptl legea bugetari anuali, care va li promulgatl de Pregedintelestatului, apoi va fi publicatl gi va intr5 in vigoare .la 0l ianuarie a urmetorului an. Termerrul de 5 decembrie are un caracter de orientaregi nu produce nici ur: efect.luridic dac{ a fost incdltar. il 3.5.3. DouiT.rprc=ecim a bugetare. Ca uttim aspticr al procedurii de adoptare a bugetului ds stat anual. pentru ipoteza in care Parlarneniul nu reute$tc sa dezbati proiectul de legc ;i s[ vt*czc iegua hrugelartranuali pinA h i.nceputul.cxerciliului fi.nan.ciar: urnriitrrr,in tc()riapi practica linanciarils-:rucotttiguraltiouit viriiuttc] cca a iqrrobilriiunor ctonfsprL:ccini hngctura pnwiz;rii gi cea a incredinldrii guvarnului sri indrune execuliu hugetaril pa haza bugetului clin exarcilial financiar unlerior Duutisprazecitnile hugature pruvi:urii $unt bugetr:ale ciror vcnituri gi cheltuicli reprczintd a doulsprczecea parte din cele prevEzutegi propuse prin legea bugetardanuall ce nu a putut fi votatil in termenul legal. bugere carc sunt cxaminatc dc cornisiilc hugctarc. se adoptil tL' cillrc l'Arliuncrtt:;i sr: purr irr cxscutare purivit necesitnliide cqntinuirate a executlrii bugetului de stat. Despre aceste doudsprezecirni s-a afinnat cA el pot ti pnqi corespunztrtoaredin bugetul viitor. ori cl pot tl consideratc ca buget provizoriu crr cuantunluri de venituri gi cheltuieli stabilite ad hocr6n.Trebuie de renrarcaLca procedeul douisprezecimilor provizorii a tbst aplicat in Belgia, F'ranfa gi lralia, recunosc?ndu-.se odatd aprobate. acrslea dobilrclescnatura de bugct al statului daroriE votului c{ partamentar. Incredinjareu guvernatui sd indrume cxecrrliu hug,eturil pe ba:u bugenlui din euerciliul Jinanciar anterior esre procedeul preferat in prercnt datoriti sirnplita$i gi operativit{ii lui. Acest procedeu are tn vedere, ctr daci

t
I r

r
n t!

I
-: n' I : $

''* A se vedeal,con $.. 0p. cit., p. 417.

rl

bugetulstatului a fost adoptat nu inainteic espinrrea escrciliultri bugetar aplici. in continua-rc se bugetplanului precedent. la adoptarea pini nouluibuger'u".
Anuli:ind .t'tcttudrile anstilttlittta.ile' tre'huit' tlc r(Hut'cu!, L.;t trr.r. -l<\'tlin l.cgcu pririntl si.ttt,nri hugerar gi procestt.l bvgetar nr. 847-,\'lll tlin 24.U5.96 rcglenrstteaza proccdeul chrud.rpre=ecintilor hygeru-e plovizerii purcurgind proc-edura udopldrii tle cdtre Purlamenr u. ucestei .fracgiuni hugerure; neJiind aplicate sramdrile constitulionale. in ucail sen$,art. I3 | ulin. (31 tlin C'onsrit'trfio Rtpnhlicii tholtloJa *otuias-ii dryz.(,.i cri ducd hugetul de stat nu a fo$ odoptat prin lege cu (el pulin tei :ile inainte tle etpirarea evrciliului hugarur. se aptiiA in continnare bugeml de stat ale anului pt'ecedent. /dra adoptorea repetofi de Parlantent a bugetului &t star din anul precedent. Deci. Gttvernul poote lrece lu execiltarrla hugetard.fiird u.chtptorearepetutd a |egii httgetare anuale din anul precedent dc cdtre Parlanaru. in dc(sl t'ftrtta.rl. cutttsiclerdn. .'{t ctispo:iliitc orr. J,r' diti Lr,gtir sisrenrtrl 1u-ir.inc! bugetar $ procesul hugetar nr. 847-Xlll din )a.05.96 sint neconstitulionate. fiind epartun modifit'orea art.3g din lcgaa mcn(ionutd3.6. Promulgarea legii bugetare anuale.

Potrivit dispozifiilor art. 74 alin. {3) din Constitu(ia Republicii M-otdova. legi[e, adoprare cle parlament, se trimit. spre promulgare Pre|edintelui Republicii Moldova. Pronrulgarealegii este actul final al procedurii legislative gefului statuluir?". Ei gineexclusiv de competenga Este firesc ca geful statului sd aibi posibilitatea de a exarnina legea bugetara anualtr,adoptat6 de parlamentul Republicii Moldova exercitindu-gi atribqiile constitutionafe ce ii revin in aceast6 calitate. de a asigura buna fu nclionare a autoritadlor publice. Conform art 93 alin.(l) din Constirulia Republicii Moldova,,Preqedintele Republicii Moldova p.rornulg6 legile". Promulgarealegii bugetareanuale esteroperatiunea finatfr a procedurii fegislative gi ea permite $efului statului sd investeascitlegea cu forrnuh executorie"', obligind auroritegilepubtice de specialitate financiari 5i cu atribulii finaneiare s[ procedeze la executareaprevederilor legii bugetului de stat pe anui urmtrtor de Sgsliune. Conform an. 94 alin.(l) din Con.stituliastatului ttostnt statucaT.zi. dccreirrl dcj pro**rftitrre a lcgii bugt'rareanuale ci emis de PreSedintete Republicii Mottlova s?nt obligatorii pentru e.xccurarcl'pe intreg teritoiiul sLrului. avind caracter norrnativ.DecrerclePrepdintelui Republicii Moldova se promulgi intr-un-termen doui strprin'inilT:-' de l-lneori. Pregedintelestatului, printr-o .r;risoare de reniiterer podte ci:re Parlum.entulai reetnmlnoreu legii httgetarc tnuctle pentru orice motivc, incepind c:it ittucceptahilituteo unor texte-Sitcrminind m incltest,oruu,,iu, crttri muteriale- Rea.runtinarcu le54iihagetar( unttrtle ptxile./i L'L,t'tttir c,iittv ge.ful stotrtlni nuniai o iingurti dard de t.'rsi nu sint ohtigatorii pentru Parlament. itr uccst sens,trintitercu cle c'dtre t'r"liinl"i" iopuitti"ii *ltiltl.auuu tegii hugelare unuule, cu ohiecliile sale. spre rectorninarc Parlamentului inseamnd. de fuyx., refu:ul Sefului *rutului eli a tt prttnulgu in cazul adopt?lrii repetate rle cdne Parlament a fegii bugetare anuale. cu sau f{reJuarea i1 con.side,:alie a obiectiifor e.\puse in ,rcrisooreet de remitere cle 5eful statului. I'restclintelc Repuhlicit ltlolclrn.n este. ohligat cle a prarnqtga legea hugetard unualci. Ulterior. Ducretul cu privirc la proruulgarc-a tegii bugetarc anuute .. publica in Mo nito rufO f ic ialr z . 3-7. Procedura execuErii bugritului de stpt"

3.7.1. Reptuti'zuryu trimeslre u veniturilrtr,ri a chcltuielilor hugetu.e. p.' execukrea bugetului de stat adoptat de Parlament, prin legea bugehre anuald. presupule, realizarea veniturilor bugetarestabilitepentruanul in curs gi cfectuarea cheliuielitorbugetarepentru aceiagipeiioadl. Sub aspecttirnclional.pcntru operaliuniledc c.reeutare bugutuluistaruluise lace disripigie intrefunc1bnarii a ittvc.stilic'rr ulrihulii d< cosdaccre Si c'ci t:tinil'tt lt rctin nnmai utrihulii c.rectilive. Primii sunl denumili cxecutori dc bugct {ordonulori dt crcCitelt';, iar a doua categorb de ftrncgionari cuprinde contabilii ru atrihugiile specifice executivc, aceastli distj.ncgiepi separagiede funcgiuni avtncl menirea de a garanlao c,rcculiccoulirrm:l a llugcltrlu.i sti*. dc

(irrrstiluilli;r ''" (.urtlirrrn 1.1 nlrrr. } rJirr art. | . t(cyxrhlicnlr.l.hrtlr, {-1 l j . r i n a c e g j c n s.a se vcd ca Ho tir ir ca ( .u 4 iiL i,r r stitu1i rrrta|cpri vl trdi ntcrprctdr9{trtrtl rprr:vct|,cri i t|r:ani cu|tl Republicri llohjova , nr. 9 din :6.{r:. t9S8 tM.O. nr_2$2? rtin 26. 03.tgg8). ''' ln aceJtsctrs'a sc vcrtrea Hotid.ra Curtri Constitl{rr}nal(cu privirc la irerprctarca anicolului 74 atincarclc: (t} ri (3}l articolrrlui93 alincarul {2} li articulul l4-3atinsatul i } din (inrstitupa ltcpr*rli(ii \.tr}Lh}va rrr .1tJin:t ol. t.xlO.tlil.( }. rrr. l6 dirr I,t. O-f. t , t,f,X,f.' '':inaceti5en5.use.-edeaI{otarirr;*CgrtiiCo*5r'|r4i*natccupritire|a.intrrPrctarcaprcr'cdcri|trrarticr,rltt|ui9jalrlrcatu|(:jdinCtltilu1ia RepublicriMoldova nr.2{ din 9tr.&1tff6--{,lvt-O; i.-1{-{ +JinlS- {.,4.1996}. r"' confosrn an=:r' sliji. i3!db t4ca FEE4as:a@r:a iltg-*rrrx*lu&n flerlacrEf*rslui ?9?-xlll nr. din 01. ol. 19g6.11r,1.0. gt-E?.din t9. t2. rrr. t996)_ t-' donfumar!- I s,rir'i;Iebt-rgFaFn+EdgE&{{drFif4'*ss+rmiEyEefrap{oroficidcru. r?3-xuldiB06. o?.tgg4.(M.o.nr. t dirr lZS8,l{&f i t5fwErde i'Wi#r*ms+cg futs* ,.* e6#der+i.ffi *rdacqite f ,'5P**ft.r-'*ri!t Pde*c ij,A ss rEfu lra rc:X+*ad B,Ses* f:,Agggr a1&4g6s&63q**.*rhfft erl:: '*lr.*af ebe*d grFirs u. l@+d: f {ef *r,,*sr fi & $- +IF.f *,ii# *" ::e, F,**4,p.

7-

a-

unuulc. Ministcqul Finanlclor: in tcrmen tte t0:ilc ehqxi udetplurca lagii bul4aturc solicitd de la autoritttilc publice csirtrillc planurile dc finangarcale acestora.precum pi ale instituliilor subordonatc; intocme$te repartizlri lunare ate vcnituriitrr nrcvtrzutedc tegeabugetadl anuala 9i dc afte actc legislative. in termen de 45 de zib ttupd puhlicarcu legii bugetare ilnuale. Ministerut Finantelor aproha reparti:areu Iunard a veniturilorgi cheltuielitorbugetului de st;rt uontornr Clasifica,tiei bugetare"in anunrite situalii. Ministerul 6. Finangelorpoate aproba alocagii pentru fiecare progranl suvernanletltalr cu ccmdiliu utloptiu'ii.ficc'tirui pra&r(iln d-c. ocestfel de Parlament. Repartizarea lunard se semneaz| de nrinistrul t'inangelor sau de o persoani autorizad de Ministerul Finanfelor, care aprobi cerereade cheltuieli pentru un scop specitic. Nici o autoritatc pubticrl rru poatc efcctuirchchrricti ltrril rrutorizlliu scnrnatitdc nrirristnrtliniurlclor sau ctc o persoantr autorizatl de Min isterul Finan.relor. printr-o autoriza!iesuplinrentard(adilional6). poate Adilional la repartizarea [unar,f. Ministerul Finan.tclor, putrlicc.tJac5 aceslc't'tudilii corclspund plasa oricare altc condilii pcntru eti:ctuareuchcltuiclilortlc ctrlrr,'uutoritiltilc prevederilor legii bugetareanuale gi altor acte legislative. 3.7.2. E.tscutdrea,{e casfi t hugetului de slat. Operaliunile de trezorefie sunt inevitabile in e.reculiabugetului anual de stat. pentru ilrcasareaveniturilor bugetare in nurRerar. pentru elibererea sumel+r de bani necesare cheltuielilor care se efectueaz4 in nunrerar. ca ;i T?. p.ntru evidenla tuturor veniturilor realizate gi a cheltuielilor bugetareefectuatef prin dispozilii specialecare. Datoritd necesitilii gi importanlei lor, operapinile dc trezoreriesunt reglenrentate din punct de vedere organizatoric, aplici una dintre urmltoarele dou6 variante: de incredinprea operafiunilor de ,,executare cas6a bugetului statului" - in conditii de mandat- unei banci importanteIa care se desclridconturilede venituri gi cheltuieli ale bugetului de stat: organizarea ttczoreriei statului, cu unitAti centrale gi locale, cf,rora le este rezervatd efectuarea incasirilor gi Bl6lilor necesareexecutiei bugetului sta.tutu.i, 9i pastrareadisponibititalilor binegti ca. atit ale organelorde stat centralegi locale.cit gi ale instituliilor publice 5i altor subiectede drept'78Dintre aceste variante, cea a trezoreriei este'preferaii in ntai multe smte contenrporanegi urntind exemplul acestora.a fost reglimentard in statul nostr$ Trt'=orrrio dt Stult-') 'l.irxureriu dt St*t c,stso unitittu strtrulrrnrhir lVlinistcnrhri l"irtlrrfckrr. constituitil rtirr t'rcz.orrria Ccntm[i1 gi de Trezoreriile Teritoriale, care exercitd executarea casi a bugetului de stat gi a bugetelorunitalilor administrativprecum gi a fondurilor cu teritoriale. administrareamiiloacelor valutare. n fondurilor 5i nriiloacclor extrabugetare. tJestina{ spcci:rl:1'tt'. ic in general,Trezoreriade Stat asigurdurtttitoareletunclii: r prevazrrte legislaliain vigoare-care se incaseaz.d cte in evidcnlaimpozitelor.taxelor 5i altc verritrrri. i tic bugc t uldc s t lt 5i bugc t c lcunit ir l i l o r r t l r t t i i r i s t r i t- t r r i t r r r i a l r : : r delinritarea veniturilor generale de stat cu inscrierea lor [a conturih trezoriale ale bugetelor respectivein baza normativelor stahilite: . intre brrgeteli rcsp,.'ctive. decontdrilorreciJ'rroce reglenrentarea r urritililor administrativche efectuarea ltuielilor din contul nriiloacelorbugetuluide stat gi bu_tetelor cu teritoriale in limita planurilor dc finanfarc(repanizirilorlunare),aprobate, modit'icirile ulterioare, gi disponibilului soldurilor de rnijloace binegti in conturile bancareale unitalilor Trezorerieide Stat, efectuarea chcltuielilcr in limita incastrrilor totale la bugetul respectiv fdra planuri de lesale: finangre(repanizAri lunare) in baza prevederilor: . evidenp veniturilor pi cheltuielilor nrijloacelor speciale,fbndurilcr gi miiloacelor extrabugetare. ale dc mijloacelorvalutare sxecutorilorde bugctlorijtrnatorilor crr:ditc)l r instituliilorpubliccule hugctuiuiclcstatgi butetelorunittililoradrninistratir -teritoriale deservirea ; . dc controlulasupruefectu[rii clrsttuicliiordu casf,aic institutiilorpublicc flnantatg la bugetuldc stat gi bugetele un ittr1i adrnin istrativ-teritoriale conlbrm destinali ei; lor . evidenfa surselor financiare interne gi externe atrase pe parcursul anului bugetar in scoptrl acoperirii deficitutui buge[ar; . de intocmirea dtrrilor de seamdoperative.trimestriale5i anualeprivind executarea casi a bugetului pi lor de stnt qi bugctclor unitlrlilor adlrilristratuv-teritorillc prezrntarea aulorilillilor administraliei publice centralegi locale; r du l urritillilorntlruirtistraliv-tcrittlrillc tic vcrilicarcac.\ccutilriidc casiJ lrugutrrlui stirt 5i [rugclc;.'rr cdtre unitdlile Trezoreriei de Stat cu bencficiariicrrnturilortrezorialede venituri, executorii de buget (ordonatoriide credite).dircctiile generale finante5i alte organe:

privind sistemul hugetar tt{7-Xlll din 24.05.1996. hugctar proccsul nr, "" Conlorrnart-32 alin. t?) din t-egca 5i llucurr.lti. l')91, p J5. l:rJ'* U!,ga i. ikcptul lrnar4ekxpublicc. llidacrii5! !)cdaeoeic,ll ' ' tui* !* Op crt- tcd^ *wr ltlsfl n. 7l n* Cqr$Esr* ert 3f, $i4. i i: d*tr irsgfa giri*d sislc**uf bter 5i prtusui b{rrtr Dr. 8.1?-XliI din 14-05.| 995. ry:i'*..rc.E$e$,l;E!*6E$cwlp;tql.n,x.xu*m,*&r'="d.iDtgl.-tu.$ui-ds+ra*5ibrgrr**Nrgrit4*radrrligris$*il.+critr:ria|gprinsisrcmul mrrd#k#,fuds-+r 3#ditEi-$E i$r-i4l atu l-i,!q*jSl - t:.#.di -E:r

-1 };

. a o

prognozurLr& opcriltiv{ln incu*nrilor.cheltuiclilor. sursclorde finnntnrea dcficitului bugetall lir irhnirrislrircc ulicbrttll l itrci.rsiirilor cturlurilc lr.ugctclorrcspcctir:c:

cviden!.r contilbilf, a crecutilrii dc ctsa a trugctului tle stat gi bugetclor unitllilor adrninistrativaltor nriiloncl.extrabugclnrc. tcritoriola.miilonculor specinle.lbrrdurilor..si Inijlo$cclor vnlutarc: . cotrtrolulasuprarespectdriilcgislalici ttepublicfi Moldova in procesulcxecutilrii de sr$0 a bugerului mijfoacelor speciale. fondurilor 5i altor de star 5i bugetelor unitililor adrninistrativ-teriloriafe. m rni i loace extrabugerare. ij loacclor valutarc. in realizareaexecutarii de casll a bugetului dc stat. Ministenrl Finanlelor poate angaja bincile. care activeazi pe reriroriu.l Republicii 6z1el{ova in calitate de agenli tinanciari }reoru efectuarea operafiunito.r ce lin de executareade casi a bugetuluidc stat. [.a data de 3l decenrbriea fiecf,nri an. fvlinisterulFinantelor inchide toute conturite deschisc in decursul bugetuluide stat. anului bugerarcurenr,pentru a ?ntocmiRaportuluntal despreexe.cutarea 3.7.3. l'rocecluti,t reulizdrii vutirnrilor hugetare cle stat. E.r.ecutareafiectrrui buget este prinrordial conditionattr de realiinrea integrall gi la termenele legale a Acr:astarcprcz.irrtldc altlcl ;r prctttisacll'ctuilrii chcltuiclilor busclorc 1ledc o l'tilrlc-iar pe de vcniturikrr bugctarr:. alta parte, sc obtine realizarea intocrnai a bu*qctuluistatului- Avind in vedere importanp pc care o Bre realizarea veniturilor in condi;iile execuliei hugetare. aceastAactivitate este aplicatA, supravegheattrgi controlatd de ctrtre gi Ministerul Finangelor celelalteorganecu aribulii financiareobligatoriu trebuie respctak. urm{toarele conditii reglementate in reatizarea eonformi a ve*iturilor b,trge+are.. de cadrul normatiir financiar: nici un impozit. taxd sau alte ctbligalii cte natura ace$tora, nu pot fi tnscrLse in buget qi incasatq dacd acesteo rm au fixl :ttuhilite pt'in lege" Iegea bugetarti anuald adopttT pentru .fiecare un [ista impo:itelor, tcuefor gi u cotcfor qcefloru, precun gi a celorlalte venituri ule stutului, cary urntea:6 sd se perceapd: este inter;isii perceperea suh oritc titlu. sub orice clenumire. de contrihulii tJirtcte .suu intlirecle in a.{uru cektr stuhilile prin trge. ale lrugetulurdc stat..ptxintcrvetti corltpc'nsitri sunrelrtrinciisate'inpltu cu cr:le in timpul realizirii vcnitr.rrikrr restituirii lumelor incasate fhri temei legal care nu pol darorareulterior de citre contribuabili. precum 5i necesitatea fi compensate. ' presupunc cunoa$tcreapi aplicarea normelorjmidice in ntater.ie.atit.de cEtre Realizarea venitudtor bu*setare. privind excculia btrgetartr. principiu. activitatc'e plati a venilurilor ln de conrribuabili.cit gi de organeleconrperentc presupuneiniliativa debitorilor in cunogtintl de cauz5.Pentrusittraliileirr care plata nu se thce'irtfegral;i la termen. gi silitir a pllttii sumelordatoratebugetului de stat. se rrecela aplicaream&surilorsanctionatorii la executarea 3.7.4. Proc'eclura efcuuarii chelnielilor hugetului de stat. in procesul executirii bugetului de stat, autoritaqilepublicc pot face cheltuieli pentru diverse programe guvernamenrale, eu condilia ca ae$tealocagii str corespundd bgii bugetare anuale 5i sa existe autcrrizalia semneri, de

din autorizlttr Ministerulljirmrrlclor. ministrulfinan{elor dc o persoani sau nu intre destinatari. pentruutilizarispecilice pot fi redistribuite Alocaliileaprobate pentrualte utiliztrri f?lrtr nu lunarilpentruutiliziri specifice pot fi transferate Alocaliileinclusein repartizarea gi ministruluifinantelor. notificarea aprobarea publice areitt vedere urm6toarele: se cheltuielilcr La stabilirea ale linanciare statuluipentruinv6$mint,sAnAmtc. resurselor ocroliresocial6. a) in domeniulsocial.utilizarea protecli.e culturdana-spo.rlecol.oglca.altsle,in conditiilcstabilitcclecitre lege: $i priorimre cercetare de b) surtinerea progratne unor 5tiinlitica: potril'itlegii.acordorea subvenlii. stabilitc. facilitili5i alte ntiiloace dc ccononric, acordarea c) in dorucniul <le de investitii gi a altor acliuni econornice interespublic in limin aloca;iilorbugetareanuale,aprobatein tegiit condiliile d) :rsrqrrriltcit du ccrinlclor apilrtrr..'a 6i ir onlirrr: lt'rrii ;rtlhlicc: dc dc cu'rrtralc stat5i a altorchchuicliprcvdz-utc fcgc. c) tinanlurea arlnrinistraqiei la cheltuieliL'rhuc('rir!'riCc stat. prin recurgsrea ernisirrnea nronelarilsau prin Este interzisi acoperirea finanlarca dirr.ctil chlrt'hiirrci. dc uttuul,:, pcntnrinvustiliitlc utiliUfcpublicr'!. invillllrrtint. slnfltate, Suruclc barri dc apnrtrutc lcgitcbusullt'u llrin gi cu prevdzult lcge, acordd titlul de alocaliibugctarc. dc' culturtr altc'dcsrinalii -sc prht lurgct.hr linrilcL'cttrr.rn.sr' cli.ctrurchcltuicll cu Accstc*frot ti dcti*itc qr liiud sunrclcrk' lxuri:rpnrlurlc F(rt des t ina$e p re c i z a tl i ' p ri n l e g e a b u g e tartanua| n.@ e$eosumtrcattscob1i nedel abuger,i n vedercaefectuerii cheltuielilor prevtante in aces't-6rrg Fiina6-ie are destinalieprecisl. atit in ceea ce privegte Alocaliilc bugenreseprimescde ctrtredestinatarii limi6 frind determinat. destinaanrl,ripul chelruielilor,cuanturnul pn'n care se realizearS rrccercsefectivtra sumelor de la buget la in cadrul unei proccdurispecifice.Operaliunea de imputernicite lege pentrua siviqi in temeiul unor ac$uni de efecte finanpre. Persoanele destinatar, nume$te se juridice.activitatea finanBre. numesc de de e.xeculori buget(ordonatori crddite). se de
t1

$,
I

Li

F:

&

instiruliilorin aparatulde stat e.'tecutorii buget(ordonatoriide credite)sunr : de fn rapon de locul organelor, gi principali, secundari te4iari. (ordoncaoriiilc {aclitc) a bugetuluide statsint rarn4'lrisi c'<tntlucdtorii ExecutoriidffiWli celorlalre orsfneMiFdtv C9a!rcdtarj!_institnliilor publi::iJttg9\ututitate .iuridicd clin suborulinea ministerelu' si c.elorlalteorgane atuiiiSunt rlupt ctrt: orthtnilkri. se cent{elc e Iixecutodi clchugetpriw'ipuli (.crtktntilttt'iip'itrt'ilwli clc craiita).au dduh.ttrTalitatc:pe aprobate unitfl$le ierarhiceinferioare. rapon cu sarcinileacesrora, alocagiile bugetare in - de a repartiza precumgi. efbculrii cheltuielilor bugctulpropriu-zis r!'spcctarea din cu dispoziliilt>r legalc. - aprobarca pentnrinstituliilefTnanlate fa bugetut srarsunrrninigrri5i conducltorii principati-dc credi'te Ordonatorii de de pubfice cerrtrale. organe administraliei alc ccJorlalte Ordonatorii ile crectitcwcturdsri de c'rcclite,aprobl r'fbctuarea chehuielilor din bugetcle proprii. cu alocaliilorbugetare dispoziliilor legaleqi repartizeazd pe aprobate unitagile respectarea ierarhicintbr:iea"re. c6ror ai conclucfitori ordonatori tcrliari du creditc. sunt Acegti ordonatorisunt conduc[torii unor institulii publice care t'unctioneazd subordinea in nrinisrerelor 5i prirnescmijloacebugetare la ordonatcriiprincipali de crediteatit pentruacoperirea de cheltuielilorproprii. cit 9i pentrulepartiarea de m[iloacc trnitatikrrierarhicinfbrioare. ' s int c on d u c i to ri i i n s ti tu g i i l o rp u b l i c ei mputerni ci 1i s6uti l i zezecredi tel ebugetare ce le-au fost repartizatelumal pentru nevoile unitililor pe care le conduc,porivit prevederilordin bu_eetele giin condiliilestabiliteprin dispoziliilelegii. aprobate @u n to b | i g a { i s [u rm d re a s c [c a c h e| tui e| i | eunui arti co| ' al i neatsauaori cA rui a| texerci 1i u sl-nu fie utilizatepentrufinanpreacheltuielilor altui exercigiu gi buget?r bugetar nici alocaliile bugetare aprobate unuiordonator creditepentrufinanlarea de cheltuielilor altui ordonator. IndiGrent de categoriadin care fac.parte.ordo.natoriide.alo.cagii rispund : de respectarea dispoziliilor legalein utilizareacreditelorbugetare; dc folosirea eficiengla sumelorde bani primitede la bugetulde star; cu de integritatea bunurilorincredinlate unititilor pe careo conduc; ta de-linerea la zi a bontabilitd[iigi prezentarea termena dirilor de searnl contabileasupraexecu{iei bugetafe. prin aloc'ate bugetul statse pot aproba,,de pi de Cheltuielile cf,tre ordonatorul credire. se por eflectua, de nuntai potrivit legii. de cEtreconducitorulcompartimentului dabA fostin ilr.e-alabil avizate. au financiar-contabil de alte sau pcrsoano itrsdrcinatc cxccularca linartciar prcvcnliv.Avizrrl prir,c5tc ctt cOntrolului lcg:rlitiltcil Operaliunilor. gi oportunitatea eficienga sa. legii In acest incfilcarea gi ef'ectuarea operaliuni eficienpeconomici. modseevit5" de fdri i* cazde.depistare citre Curteade Curturi. ServiciulControl Financiar Reviziegi itlte orEarrc de gi a.cazudlor de utilizare contrar destinaliei mijloacelor a bugetare cf,tre de ordonatorii credite gi in cazurile depistare cit de de a gi de materiale urn'rare nristificarilor calculelede apreciere surplusurilor mijloacebugetare resurse ca a in a gi necesitagilor bugetare in evidenp contabili, lVlinisterul Finanlelorpoatereducecu suma respectiva volumul alocaliilor aprobatein bugetul ordonatorilorde credite respectiv5i. daci este cazul. transmirerea organelorde anchetia'm3terialelor'pentru urmirireapenalisauorganelor conrpetente apticarea in sanc!iunilor contravengionale, : dactr estecazul,. -l-7.5-Virdrile de aloculii hugetu-e. Dacdlegeabugctarianuali nu esteadoptatigi publicatlpina la 3l decembrie finantarea cheltuielilor penrru ariul curentse efectueazl lunarr rnd.rimc a dou?rsprezccea din sumacheltuielilor in dc parlc prevhzute pentruanul precedent, bugetar poatepropuneCuvernului,iar CuvernulParlamentului, MinisterulFinanletor efectuarea oricdrorcheltuieii adilionale, in cazul cind legea bugetartranuali nu este adoptatl pind la 3 | decernbriegi in situatii exceptionale(calamit[1i naturalesau rizboi). DacI Parlamentul aprobdpropunerea Guvernuluisau nu intreprinde nic ioac t i u n e l rrd e c u rs d e i l e l u c ri to a rcdcl aprezentareaprepuneri l or.chel rui cl i l eadi l i onal cseet 'ect uiazi. l5z in cmul ciid se adoptd legea bugetard anuuld, cheltuieli utlilionule sunt consiclcrnta nulc, tloca n-au fosr pind la intrarea in vigoarect legii bugetuluipe anu{ in curs.Celedeja eJbctuate pat.fi c<tnsiderate executate nu nule, cle<tareee-legee bugetard amtsla adctpn*d rltet'ictr efcctudrii ilte.\lor aclc Si operttsivni cllccxe,cttturt: alocv;iiktr o hugelarevu sved caructerretrouctit,Dacl in procesul execut{riibugetului stat spore$te'nivelul dc deficitului. poarebloca MinisterulFinanlelor cheltuielile cuantum pentru in menlinerea nivelului deficitului prin legea suficient aprobat bugetari anuall. Blocarea prin propor[ionale cheltuielilor elbctueaztr rcduccri se lunare tuturor cheltuiclilor. c']rccplia cu alc celor de la artic-olele capitolele prin legea scutitede blocare sau bugetara anuali. poatepropune in anumite cazuri,MinisterulFinan[elor Cuvernului, Guvernul Padamentului, iar blocdricarenu sint reducerilunareale tuturor cheltuielilqr.Dac{ Parlamentul propunerea aprohtr Guvernuluisnunu intreprindenici o acfiuneln decursde 15 zile lucrltoare dc la prez.entare, blocareapropusi produceefectejuridice. in ucestcaz, ldcerea Parlomentulai ute considerald ca o aprobure tacild it puterii reprezentilive in blocarea unor cheltuieli

z3

hugetare. Deci. putcreu s\acutivd irt ununtitt: c'ttitrri in t'it'lule.l principiului legul ul cchilihrului hugctar peete p'inlr-nn ucl ul l'urlumenlultti clc etttl:cttttt (r$r,n,rrrrco eJ'eqtuu uctc g.ioperuliuni.fitrd investirco exprc'sri. rrclirmi. poatc modifica. cu 5 zih l'n funclie de evolulia incaslrii veniturilor in bugctul de stat. lvlinisteruIFinangelor pind la sfErgitul lunii curellte. estinlarile r1e cheltuieli pentru perioada gestionar[ ulterioarit. ptrnind la curent autoritdlile publice respective.
,::i,.iri
-ll

J. 1.6: Rcctifc'areahugetultti de stat. prezinti Cuvurtului. iar Cuvr'mul Parlarrrcntului. proiect de un in caz de neccsitate.Ministcrul Firtartgclor anuale. Rectificarc'aittclucte: rectificare a legii bug-etare a) esiimdri revi:uitc de venituri. dc c'helnieli ohligotorii (itrclu.siv sen'icint danu'iei dc stao v de tta.lic'it .tuu axccJcnl rcultut : b1 e$imdri revi:uite de rambnrsiri ule silnei de S>rintiltul asupra clqluriei de stctt: cl reptrtiza.reu .vildw:ilot' dc niihtil.'tl Adlc,,r'li <'tttt:ttitttitc in ilrnra r:tccltldrii hugttuhi in anul bugetur prccadent: d) et;tirnfiri Si descriet'i revi:uite. tlct<:deL'esleu c'r'isld, la anetete Si nolu e-tplicativtT ce insapsc ptriet'tul re.Jilichrii lagii hugaturc d,ttt.,lc ' in cazul rectiliclrii bugctufui anual de stat. autoritdgile ptrblice inainteaz& lvtinisterului Fin*n1ehr cereri pentru alocalii adilionalein decursulanului bugetar. Fiecarecerere trebuie sd includd o justificare pentru cheltuielile adigionalegi propuneri de compenshrisub formS de venituri mqiorate sau-cheltuieli redusr'. cercrea dc cheltuieli adilionale gi, in caz de acceptarea cererii, propune Ministerul Flnangelore.\amineazf, a Guvernului straprobeo alocatieadigionallpentru cheltuielilesolicitategi propunerilede compensare acestora. Guvcrnul, irr caz. dc acccptirrc a proprurcrilor Ministcnrlui l;inanqelor.pmtpune Parlanrentului si adopte atocalii acfigionalepentru cheltuiclile solicitale'qi propunerile de cornpensarea aceslora sub t'onrtl de modifictrri la legea bugetari anualSgi, dacl este necesar.la alte acte legislative. Parlamcntulcxamineazlimodificirile propuscde Cuvern qi intreprindeuna din urmiitoarcleacgiuni: respingernodificf,rilepentrucheltuieli adigionale: aproba modificlrile pentru cheltuieli adilionali. precum gi irropunerile de compensdri sub fornri de' vr:nituri majoratesau cheltuieli retJusc: aprob[ modificdrile penru.cheltuieli adilionale,.cumodificareaconcomitentaa nivelului deficitului sau a' c,\eedentplui brqeta r. Orice decizic de a majora delicirul bugetar sau de a rcducc r:.\cedentul.bugctar.sercalizeaid printr-o nrodit'icareaseparan la legea bugetardanuali. cu condilia sa fie confornrfl obligaliunilor interne 5i externe ale Rullu bliciiM oldov a. Orice modificare a deficitului bugetar in lcgea bugetarf anual* este insofiE de o decizie a Parlamerrtului a privind modificareaaltor acte legislative.ce 1in de rnodul de finangare deficitului majorat. in conformitate cu art. li I atin.(S) al ConstitutrieiRepublicii Moldova stirtuind.ci ..nici o cheltuiall bugetardnu poate ti aprobat6 tlri stabilirea sursei de finangare". in cazde excedent bugetar, Parlamentul la propunereaGuvernului decide in ce misurd qi in ce scopuri se va utiliza acesta. La sfrrgitul fiecirui an bugetar. Ministerul Finangelor intocmeste un raport despre executarea bugetului de stat, care ste prczentat Cuverftutui pinl la data 0t mai a anului.i.mediat urmltor anului d.egestiune, spre examinare pini la data de 0l iunie, Parlamentului. va 5i aprobare.iarCuvernul. dupa aprobare- pt'ezenla CAP I TO LUL I V, CHELTUI ELI LE I }I J G F : U L U I D E S T A T .

ll.;f
::r::::::l:i

i,

ilr,.;,,.t..i1
- 1. . : : , ' : . - . _: ilar:

, '''.':: :::' ' ,.: :

: . j: : : . j: :.'.':l: ::lri::l

ir;,' ,, r:,,ljt:'i

4.l. Aspectcgeneraleprivintl r:hcltuielilcpttblicc qi brrgttarc. in structrrra financiart contcm.poronf,.chcftuiclilc publice sint identificate prin nctele pi operagiunile de intrebuinlarea fondurilor bflnc5tincccsarcstatulur5i altor cok:ctivitili pubfice ln scopul gi cu tinalitatra inrreginerii materiale a organelor de stat pi scrviciilor publice. satisfacerii trebuinlelorsocial-culturalegi celorlalte necesitali colective. in concordantfi cu accst rol. in hrcrdrilt' fiancczt th spee'ialitatc-r$1. che'ttuietile pr.rhticusiut individualizate prin trei elemenreconstitutivc: ' intrebuinprea uneisume de bani: " .st!ll. in.stittrtic. cottlunilelc.: dc citre o persoanii -iuridicrl tlcci irr scop tlc utilitatr.. publiclt. ilt vedcrcusatisl'accrii urrci trcbuirrlcputrlicr:. prin elementul de intrebuinlare a unei sume intr-adevlr orice cheltrrial6 publicl sau bugetartrsc caraclerizeazA de bani. cu relevantl materiali sau tehnic-tinanciartr.avind in vederecil in condiliile economice ale utilizlrii banilor. organelc.de stat. c* qi institr4iilc snu rcrviciilc pubticc sint tntr\:!i.nr-rtL'cu aj.trtorul unor sunrc dc hiuri 5i nu cu bunuri in formi nalurali.
A sc ucdsa JsacU' 0p. cit.. pjl.

t
;

iF
t
I
!

t-

t'

t Ll

r f,
F

3o

-.-a

I
Doctrina economicb a finan[elor publice ntai nru]t se referi la cheltuieli publice, fiind prezenlateca .,relagii de repartizare pe diversc dcstina$i .,sidc utilizare a rL'sunielortinanciare ale statului"r82.Accasti prezentarea chcltuielikrr publice cstc dcsprtnsl din dcfinitia linirnlclor putrlicc c,l rclatii ccononticr;rJ-e lcpiur{ic u untr plrli dill produsul social in expresie bincascf,, pentru salisfacerea trebuinfelor colective alc societatii $i ca nranifestare a iuncliei de repartilie a finanlelor publiceru. dc acestor Este evident ctr intrebuingarcufondurilor bAneSti interes public este precedatilde dccizia dc'stinagiei fonduri. decizie care inseamn{ de fapt o rep*r.tiuere a fonduri}or hlncati confbrm op[iunilor conducc'rii statale sau politice. insa repartigia resurselor linanciarc publice este un act dp politica financiarE, a clrui realizare practicl implicl actc giopcrrtiuni de intrcbuintarca accsl(rrlon<luribtncStie-\te Din punct de vedere al no$unilor spccil-tccdintre cheltuiulilc publice 5i cele bugctarc. prirna ntrliu.r.r. mai cuprinzdtoare deoarece incfud toate chelnrielile efectrtate in interes public. atit smtal cil gi in folosul altor colectiviEgi publice. Cheltuielile Jc interes sruteilsunt efestuate in scopul intrrtinerii sau f'unclionirii organelor Si instituliilor de activitl"lilcr d-e ilrviltxmirrt. slnf,tatc. prucclie soci*h gi altc' irctlvihlti citre. contbrnr stat, ca qi al desf\urlrii concepliei publice nafionale. trebuie finangatecle citrc stat, din tirnduri bdnepti a cdror tbnnare'gi intrebuinlare este decisi de organele de stat. Dintre cheltuielile publice de interes statal, cele mai inrportante sint cheltuielile bugetare cu ramificalia impusl ?n Republie'nMoldsva ctecuprinsul bugetului pubtic nalionalts. Datoritl reglelnentarii, in $atul nostru. bugetul public nalional este alcltuit din: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigur6rilor s'ocialede stat li fondurilor asigurlrii obligatorii de asistenld medicala. De categoria cheltuielilor bugetare cuprinde: cheltuielile bugetului de stat,.cheltuielile bugelelor locale, chettuielile bugetului medicali. intre toate acesle asigurtrrilorsocialede stat gi cheltuielile fondurilorasigurtrrii obligatorii.de asistenlA cheltuieli bugetare elenentul distinctiv este hugetul din care sint efectuate, pe cind natura destinagiei multora dinte aceste cheltuieli e.ttecomund. As$'el* de exemplu * che[tuieli pentru inlrelinerea autorildlilor public'e .sintefectuate qtit din h.agetul de stai c'u gi din bugetele loca,le, cheltttiUli peftl'ru protecfie sociald .sint afbctate atit din bugetul cle .rtat cit gi tlin bugelul asigurdrilor socieile de stat: juridicd a t'eluluirgi propxl4iei cheltuielilor bugerarein doctrina financiarl Pentru modul de reglementare european{ din u.ltimeledccenii au devenif tot mai tmportanteconceptelelormulatc pe baza practicii bugetaredin statetemembre ate Gomunit6lii Europene.concepteexpritttatc irr Rugulanrt-'rrtul .financiaral accstor ctururritlli gi irr Drept concepte comunitare privind cheltuielile bu*qetaresint evidenliate literatur:aeuropeani de spec.ialitate. urm6toarele: sporirea cheltuielilor pcntlu invilirnint. .r[ni]tate publici. cercctilri $tiintilrce. citi tle corntrnicagii5i dezvoltare regionald. pe baza reducerii altor cheltuieli. e';itindu-se compromiterea echilibrului financier necesarpiintocmindu-sein acestscns.,o ordinc de prioritatc a cheltuielilor publice" cirre sit tle consacrati prin .,prograrne financiaremultianuale"; politica clrelttrielilor publke s[ Fte concordant6 cu politica resunselor financiare in cuprinsul cdreia ccurtontiil* br'lnc;ti particr:larc;i trici invcstiliile irrtrcprirrderiltu'. iar inrpoeitclc sI nu ctxnprontitr'r din intprurnuturipublice pe tennen lung: investiliile publice sE fie finanlate cu prelerin(A ' ,.crclterea cheltuielilor publice este incvitfibilx". in-si ea tiebuie subordonall cerir.r[elorde ..echilibru economic ai.tinanciaral conrunitfitii $i at statelornrenrbre"'*t. Aceste concepte comunitare privind cheltuielile publicc gi ale bugetului de stat fiind formulare pe baza , concfuziilor oferite de practica tinanciar&a statelorc,Jmponente anii infiinglrii 5i prirnei extinderi a Comunittrlii din L:ctlnonticeEurOpcnC.Lfnele tlirrtrc acc$e co,lcr'plc. irldeosehi ct'l frnivind ere).'crril cheltuiclifor publice. au c' valoareconstantedatoritd caracteruluiatiuinevitabil cir gi pennancntal fenonrenuluic;'egterii cheiruieliforpublicerE6. {.2. Clasificarc:rchclluiclilor publice 5i bugetiirc. Cheltuielilc publice gi bugctarc flirrd nun'reroase variate sc pot asocia gi clasifica in renreiul mai multor 9i criterii conceputecu scopul dc a inBrlipapi evidenlirtelementelede conlinut ecorromic.desrinagie finalitate.natura .;i :rdtninistrativfi sau spccilici crc., carc pcrnrit cutto:r.1f';t'ca rcalX,rtritjtcmc.inicia chcltuiclilru [xrg.cta:,c i;ipttblicr-. Clasificarea cheltuielifor publice ;i bugetaresunt unele knreti&. altele oliciale si legale. A) Dintre'clasifict\rile teoreticc ale thettuiclilor pahlice ,ri hugetarc, celc nrai rtrsirindirs sint cele tbrmulate in temeiuf criteriilor economic gi al desrlnugiei spcc(ice. C.rtIedul econefrric de elasificar.a'chelttrislikrr' ptrblicc $i buget.rreeste fonnuiar ntai ales din puncrul de vedereal venitului nalional, care cstein concordanli cu criteriul productivirigii. Din punctul de vedereal venitului nalional. cheltuielile pubricegi hugetarese irnpan in clout grupe:

rlr: 1,a.1 [al Ir(

l|,t

V[cerd 1.,BerccaF.. BistriccanrrCh.. Soiojan'l'.. Angsta.:tc M.. t]odna; ]rt . Muttsanu'l'-, Op. cir.. p. Xr. ldcm.p. 15. A sc vedeaan 2 din l-:grn priuind -.i$cnrulbugctar9i procsul bugctarnr. &f 7-X!ll din 2'1.05.1996. (lartou 1,..Drail linunsierct liscllcrn'{rccn. !';s,iis .l}llhz.". l'lri.s 1q72.p. l5l-t51. (;liga l.. Op. cit. tcd.drn l99a! p. X.1-t5.

3{-

Cc cheltuielicc reprezintio avflnsarc' venit nalibnalcurtr sint cele pentruconstrucliadezvoltarea 9i produclitoare bunurintaterialc. cllrorali se al{turf, de altor urritlli economice intreprinderilor. modernizarea materiale stat: dc rezervclor pentrutbrmarea cheltuielile curnsullt celepenrntlirnclionareu de organelor stat de un ce cheltuieli reprezinttr consum venit nalional fortelorarnlategi a onlinii publice. ctc., pentruintretinerea tegislative, administrative. .iurisdiclionale slnatatcclcprecumgl pe*ru invtr16mint. productive. ceade a douagrupeazicheltuielile iar de suntconsiderate categorii cheltuieli Primadintreaceste neproductive. considerate speclfice este aplicat in mod diferit dupf, cunr se urmiregte inthti$rea principalelor Criteriul desrinaglel ramriltrr vru domeni.ilor ctxespuniultrxlrc catcgoriidc cheltuicli pubticc ;i bugctarc.ori a urupu'hrclc chr"'ltrtir'li de organelor statetc. activitllii tuturor ramurilor administratieipublice, principalclc crrtcsorii cheltrricli statele din contcmporane sint de specilicc. C6nfurmcritcriuluidestinaliei urmf,toarele: publici: asistenll publici, inviitlmintgieducalie. pentru silnfitate cheltuieli nationalit: pentru economia si cheltuieli pr.rtrlici tirrlclr-'ilrt'tlith.'r$-. pctrtru cls urgttncle stlt. crdinca udrninistrativ cu 5i cheltuieli car&cter B) efustficdrite alicfute gi leple ele ehelwielilor puMbe Si bugetarcsint cele instituiteprin acte normative statalede internafionale ale organelor conducere ale organiza$ilor 9i clusilicareu oficiale este rernarc'dhiltr ttunclionulii a cheltuielilorpublice reglernentatd Dintre clasi{iclrile acestor NagiunilorUnite gi pentru intbrnarea gi documentatea ale penrru instiru$ile specializate Organizagici rnondiale. ale membre organizaliei cu instituliiin relagiile statele pe desinafii: aceste cheltuieligrupate urmebarele publiceinfdii5eazl O.N.U.a cheltuielilor Clasifigatia economic[5i firlanciar[,institulii de ordine cuprinzindorganede administratie publice ggenerale senticii publicegi securitate. organedejusti$e, procunturi qi notariqt,precumgi alte institulii publice: gtiin$ficil gi experiente arme, baze militare pe teritorii cu cpdrarea qi anumepentru armatl- cercetare la striine,precum9i paniciparea blocurimilitaregi acliuniarmate; de 5i ctluarlic virind gcoliprimarc.gen,:ralc licealc.univcrsitdli colegii.institute ccrcetilriStiintifice: 5i pra'cuut instittr.U gi dr.: sdndtarr 1i unurnepentru spitale.clirrici. unittlli proliliutiec pi *nticpidctriiccgtiingifice specialitate; de cercetari ilc(iuni economicevizjnd unitali cconomiccale statului. inclusiv de transporturi5i comunicalii. la priv:ttc"subvcttliialu cxporlului.pilrticiP'nrcit orgirnizirlii untx' urritAliccotrtrntics subvenlipnarc:r icl econonric; internagionale economice 5tiingif de intct'cs 9i cercetare gi lor. comunale. viz.ind locuin{e irrtretinerea precum aheservicii - .reprciicitmunale Si pcntrucunoaftcrea publiccsc duvede5lc'mliottirlil 0.N.U a chcltuiclilor clasilicaruit l)rin acestcuprins, clasificirileteoretice pi un de a a $i destinafiei specifice cheltuielilor in consecinll devenit elemqnt referinl{Eipentru doctrinalcrss. gi cheltuielilebugetare infitligeazf, legatd a cheltuielilorpublicedin statelecontemporane Clasificarea pe prin legilebr.rgetare anualesau de finan1e. legislative. in aprobate fiecarestar' de citrc or3atrcle exrrabugetare, ]or, cuprinsul clasificErii tot grupede.cheltuieli constituite in lunctiedetleslinafia mai mult saumai pulinapropi*tde. publice. O.N.l.J. cheltuielilor a prevede pi bugetar 847-Xlll din 24.05.96, nr. bugetar procesul in Republica Moldova.Legeaprivind sistenrul bugetare: principalede eh.ettuiefi . urmitoarclecategorii tirl'iipublicegi pentruapdnrrea - pentruautoritetile - social-culturale; cercetare $tiinlificll domeniuf economic: inlrastructuraPublicii. chelruieliiebugetaresiu impdrlite, din punct dc vecicre ul La fiecarcdinre acestedestinatiiprinctpale, pentru materialepi servicii. pentru pe .*ructarii ecltnomice, alte doui grupe: cheltuieli turente (de personal. de transferuri etc.)$i cheltuielide capital(pentruinvestiiiigi rezcrve stat). cheltuielile publice$i bugetare statele din contemporanc oticiale9i legale. lnditbrent clasiticlrileteoretice, de anualc. avind determintrigi propo4ii cre$teri difcrite ale cuantutnurilor bdnegti evolueaziin tirnp inregisrrindu-se ctifcritcdc la un arriit itltul. a bugetare. 4.3. Factoriide determinare cheltuielilor de cheltuielilorpublice gi celor bugetare statestc prezrnta6 in turrlrile tte speeialitateca fiind Cregterea servici ilor publice. dernografici. econontici. i Iitari. privind dezvoltarea rn de determinattr mai mulgifactorigi anume: de modernizarea cdilorgi mijloacelor comunicalie alreler8e. 5i

1;:ij ,,.i :r.ii tl!.r: ,:i,a

:,:.

la

r" \rnclrcl 1..ttcrccl l.'..lf iutnccnrru (ih.. Strrlr$un'l'., il!., Angclitc'lw lhrdnrr M. Mo;rcnnu'f,, ( )p. cil.. p. tli- 11tr. p. l.'o A $: vcrtsa(ilr8.n ()p. cit. (cd. 19981. l0l-104'

77

?ndcosc.tri stutclcin curc .rponrlpopulagiei crc$tr:r.cl irr chcltrriclilorpuhlicr,. f'uctorul dcmugryfic'dctcnilinfi invililnrintul.gi mirimeadc la un an lit altul a cheltdiclilor'pcntru stnitateapublict. locuinlc,dezvoltarea pretinde ilor ice servici publ etc. publice in smrelein csrc.prin progranre che'ltuiclilor Factorul ecrnunricintlucnleoz.f, crc$tcrca cconolrrice gi intrcprinderilor patrimoniulpublic care exploateazf, dezvoltarea modernizarea guvernemntale urm*re5te din se participaren statuluila intreprinderi societili mixte. desfbgurarea nagionale, sau unor bogifiife naturale resursele.sau gi nagionale alte activitati.asern6nitoare. actiunide eercttaregtiiqific.i in interes$lecononriei ponderatil cheltuielilorbugetare stat pentrutrc'buinfele a atit de Factorul militar poatedetermina cre$terea gi gi a cit normale imbunit6{irea instruiriimilitarea ceiltlenilor de modemizare perfeclionare annamentului. gi o de gi ef'ectivelor unitagilor urnrlrind sporirea nrilitarc.militarizarea extraordinaria cheltuielilor econonriei. ori cre$tere de chiar pregitircapi desf{gurarca ac;iunimilitarcsaurf,zboae. d(yoltfirii serric'iitorpuit[ica este dcseori atraslide dezvoltarea destinate Sporireacheltuielilor trugetare inclu.siv tiscal.ca 6i irrstitu!iilor de in administrativ aparatului .iurisdiclionalc. ordine puhlicrl5i altor insritugii urtanislicit. imprcjurdrilcsocialcde dezvoltare. pot individuald Factoriimodernddriigi dcvoltdrii mijloacelorsi cdilor de comunicagie t'i privili cu intlueng6 publicc. qi asocia[i lactoriiecononrici dcrrrtrgrafici pernranente crr ca cerinlcltrr in cregtcrea chcltuielilor datoritit de 5i :;i publicl etc. de modernizare tuturortfimsporturilor persoane bunuri,de contunicalie intbrnralie a 9i gi de Cre$terea chettuietitor buge.tului stat esteatrasain cele mai mutte statecontemporane de deprecierea preturilor, tarilelor9i salariilor. cu na$onale. a.sociati crefterea rreprata rnonedelor a gi chcltuiclilor de bugetare publiceestedcternrinatd insl de prupo4iirnult nrai nruri,cre$tcrea Ascmfinitor, intlaqiamonetarl asociatdcu sporireaaccelcratilEi repetati a prelurilor. tarifelor gi salariilor in conjunctura producliei bunuri, deticitelor a exteme. bngetare alebalanfelor pl61i de neprielnicf,sctrderii a de si neptattr nronedci atrasldc deprecierea a rnonetarl nalionale. qi irrtlalia ca este bugetare cheltuielilor Cregterea al globali, in sensulcd privcqteatit cuantumulbinesc total al acestor cheltuieli,cit Ei cuantumulbEnesc t'iecirei gi categoriide chelt$ieli b+lgetare pubtice. Pc cirtd lbctorii econtrmici.rnilitari etc- atras sporircanunraia anunritor gi crc$ferea totaluluicheltuielilor categorii cheltuielibugetare prin aceasta statului. de gi de decitcregterea cheltuielilor bugetului statgi a celor publicernai intereseazd subalte aspecte Dinamica acestor cheltuieli venirulnalionalori in produsul intern in cuantumului binesc.Astfel sunturrnirite.pondcrea lor pe cheltuieli capdc locuitor altele. in bhnesc acestor brut,evolulia timp a cuantumului $i 4l de de a bugetului statintereseazi aspecte sporireori rnicgorare cheltuielilor sub in celedin urm6,dinarnica aceste principale cheltuieli, gi dc sporireori rnic..sorare a speciilor cheftuieli, de fiind de ca aspecte categoriilor pentrupol-l.ti-ca din demonstrative linanciarli liccnrcstatcotltemporan. pentruaritori$(ilepublice,pentruapArarea na{ionale. 4.4,Cheltuielile bugetare tnrii $i a securittrrii a bugctestabilesc uru'ith alerstatuluintx$u. lugile de a<krptarrr ir..'cstr]r in ansantblul chettuielilorbuggtare pentru pentru publici. pentru autoritililepublice, nalionale. apdrarea 5i a securitAlii ordinea distinct cheltuielile lirii publicir o dcstinatic au idc-ntici a cclorpcntru crr rutoritillile lirrrclionalS Dintre cheltuieli. pcntru cele ordinea accste publiceintrucitorganele statcu atribuliide ordinepublici gi securitate gi ele autoritatipublice.in consecinltr, de sint pentru cheltuielilor pentruordinea publici gi a securiEtiinationale integreaztr categoria in se cheltuielile bugetare publice care cu sensfiind gi faptulcd in cuprinsul clasificdrii cheltuielilor publice, argument acest in autoritefile uri NatiunilorUnire aceste in insdtugiile ale cheltuieli.sintasociate prima dintre opereazf, specializate Organizatiei p.trblice generale. publice, careestedenurnitfpentruscrti.t'ii categorille chelttrieli de A) Cheituielilehulletflrcpenftu autoritdtilepublice. de a cuprindcriiin aceasta categorie cheltuiclibugetare cheltuielilorprivind toate Conformconceptului in publicc. aceasti s?nt urmitoarele organe autoritdli: de sau autoritatile din categorie chcltuieli finanlate principa! pre5edinlia statului; parlamentul lirii; prin distittctc C:urlii llc Corr:tituliorralc. Ministcnrlui Jtrstilici. Ilrocuraturii autoritatilc.iudactrtolc$lib'ugctu de si Cu(ii Supreme Justiliere": liepublrcii cu cu fticepind '(iirvcrnul conlinuind ministerele celelalte Moldova. autorirdlilc executive 5i sint prcvi-tr.utc lrugctul liccf,ruiutittistcr irlttriorgirr] alc irr scntrills cilrorsltcltuicli adnrirristrativc organc ;i cenrah administrativ prin bugetelc Ministerului sau organele autorittlilcde ordini publicdale cdror cheltuielisint finangate qi qi tlc Afacerilor Intcrne al Scrviciului Inlirrrnnlii Secrrritatc. putrlicc pcntruautoriti)lilc dc bugctaru sint in {urrcral calcgorii clreltuieli Necesitatea insernn&latea ilcestei :;i publice de conducere gi statalaprezidenlialS, demonstrate necesitatea importanlaorganelorsau autoritagilor de jurisdiclionall, gi legislativ[, executiv[ de ordinepublicd.
s

;.

!* VAc{rcl Bcrcca l}istriccanu M.. ['1.. l). t'.. .Ancclacnc l}odnar Moqtcanu Op.cit.,p. ! l3-l t4: $aguna Op.cit., vol.ll. F'-. Uh..\rolojan'!'.. 1.. (cd.l9e2) 282483. p. rrt A c,r privind clasrlicatia Parlrmcntuhti bugctaril vudca nr.969-Xttl 24('7.1996. din Ancxa 2 dinlkrtarirsa nr.

$J

33

-l

publicedln statulnostru previzutr-' pentru sint distinctcheltuielile cnrente autoritillile in sructurachettrrielilor celecrplutltt'". 5i ('ttcttuielile c.ilreiltc ..,int lornrltc tlirt: salariul futtct:qi. spilrurilc la sllirriul lilnclici. rclribuirea ctc. ajutorulnratcrial func1iei, la complimentari salariul bbiectelor locuinlelor.construclia dirr: irrvestiiiilecapitalcin construclia Cheltaielitecapitale sint fbrnrate etc. a miitoacctor transport de a reparalia capital0 cllldiriloradnrinistrative. social-culrurale: pxrblicc ptrtrinroniu autoritalilc avindpent'rnalitatc'.iuridic&, dc al Din punct dc vedere proccdurii linantarc'. inlocmesc bugctcanualcde veniiurili cheltuieli.in cuprinsul qi conr bancar servicii finunciar-contabile propriu. ui curente anualepenffumlrfuri gi ce se cf,.rora previd alocaliilebfurc"sti sc prinrsscdin hugctulstntuf 5i cheltuielile capitale acestor de se lar ale autoritali previd condilionat legnladmisc. cheltrrielile precum altecheltuieli servici!. $ procedrrra firran;are autoritililorpublice Asrt'el a de cht'ltuielilcrinvcsrilionale. spccitice documeltelor aprobarca irtts{ntl btt,uclul stlrt[ltriditr in:ittlttlillor' cclci llubliuclirutttlitlc cstcascprilnirtoare cc.sc:l;rlicir B) Cheltnialile hugeftrc Jruttu tpfircrea 1drii. cheltuielimilirare.iar acestea. doctrina in pentruaplrartratrllriisirrtdeseoriuertunrite Chcltuielilcbugetare gi sint financiar.d" impirlite in cheltuielimilitar'eilirecta Si indirette. Cele directeprivescinrre$nereu inzestrarea de specifice,iar cheltuielilemilitareindirectesint cele atrase consecinlele gi cu armatei armament mij loacetehnice gi pentru pregttirea purtarea rtlzboaielor. 5i plata ca urrorcreditccontractate conflagraliilorgi au ca obiectrestituirca gi orfanilor vitluvelorde rizboi. invalizilor. acordate pensiilor ob.ignuit numai cheltuielile ntilhare aviod in- ved-ere Destinafiacheltuieli.lorpntrtr apirare este.spcciticatf, ale curente$i directe. in pane ditbrit. clasificareacheltuielilor publice oficial5 pentru institutiile specislizate pentruarmate, Si prevede cheltuielicurente apdrare atit cit NaliunilorUnitc. cu ritlu de cheltuieliperrtru Organizaliei la strline,participarea blocurimilitaregi rlzboaie. cu celevizindexperien[a arme.bazemilitarepe teritr"'rii sint destinateinrelinerii gi inzestririi annarci inclus'ivimtruirii pentru aptrrare irr statul nostru,.cheltuietile ah; Ap6rtrii, pe lingl acsstea sint previzutegi anuale Ministr-'rului in a rnilirare cetalenilor. cuprinsulbugetelor a Moldova. aparlrii integritllii teritoriale Republicii nec^eJare sau capitale investilionale cheltuieli bugetare statuluisint ci militaresaupentruapfrrarea considcrd. cheltuieliie de lireratura speciatitatere2 Adesea fondurilebinegtice pot fi destinate micaoreazd dezvoherii deoarcce neavenite diundtoare, sau ca considerate tiind sint o ?n deturneazJ ntod neprodut:tiv parlea fortei de ntunci 5i prin prismaacestor5i altor consecinle econonrice. cu ,.lc cu bu-1"'tului stttt.r.'lu cxprilrult procctrtul curc.in cuprirtsul micSoreaztr Je uprsciate avind cost ()pttrturritLtr(, ca ive. .che ieli le sociat-cuhurale, euonomice admin istrat ttu $ (.hcltuie pcnru institu!ii;i lcliuni social-culturalc. lilc -t.5. fittanciara slrecialitatc estc rie indeosebi sub Categcriachcltuielilorsocial-.culturalc e\pus5 in literatura pi ittterescaid rrtodulde spcciticd. lin.giaceasra Pe de de aspccrele necesitate irrsernnatatc. rantilicare rJestinalie 5i lc. ia n ilor a {'i nanlarc i nstituqi qi acgiu i lor soc f-cttItttra ctietluielilor soclolutthurale, A) Necesltnleo ?nsemnrttorc{ Si rjc rlc mcdicald. suu sint social-cuhuralc. dctcnrrinatc rtcccsildtih: instruirc invlltrntint.asistcrr[X Ctrcltuiclile irt aceste cultupl pi anl ctc.. pc caru cctii{clriirtu lc tlot .satisftri'c rnod individual satt particular.in consccinftr. a generale.colective sau publice.gene.ratoare obligaliei ce revine autorititii sftrtalede'a trcbuinle sint considerilre prrblicc..irl linurtciur ulrcltuiclilor lor satislacerca prirrprocctlcul oreanira irtit sociirlc culturale difbritede la un statla :rltulfiind rezultatul al unorchcltuieli Conditiilcgenerale -sint ai generale in economico-sociafe. acestsens.ln statele tttai mic-isau rnal rr.ari,cit ;i al dez.voltarii rte specialirut* sr:ci:'tl-culturalc (.)pondsre au considcrabilar totalufcheltuielilor in clreltuicliic dez-voltatu. ccon()rlic conrcmporane gi a propoqii prepr)ndercnlecheltuiclikx. strial-culturale a thptuluici graduldezvoltarii publice. acestci Darorita in states-a ajunsin stadiilecelc mai evoluate de oferacondilii socialegi culturalcevoluate. aceste economicc gi p,rb[ic.a ts'is-tengei gi rnedicale a modoluide implinire a altor trehuinge a dezvoltare modenri?lrre invf,firninrutui gi publice sociale cuhurale. B) Rutni.ficilril c,cttclt ni cl i lor soci ttl-tu ltu r.t lcCategoriachcltuielllor social cuprindecheltrrielilepentru irv6!6nrint 9i gtiin;l, culruri pi arti, ocrotirea mediuluiinconirrritor. spofi gi tineret,protectia sfinetefii. t1 ('heltuielitcpentru invdlilnfint$ .ftiirrlti sint destittittcirr prirnul rirtd lirnncltrr invi-rlilrnintului stnt dc din pregcolar. prirnar, liceal, proibsiornl, supcri{r, rna$eratgi docttrrar- asentenea i}ceslechcltuieli sint finanpte De de alte instituliigi acgiuni invilflntinl prccuru inspectoratelc 5i Acolarc. irrtretinerca bineascila tutunrr fonnelorde chcltuielilcpcntruinvil{dmintunnirr-'sc extindere. Av?ndaceastA atit a ca invlpmint concepute prinrordial necesare puntru instruireagenerala cctIlenilor republicii noastreptnf, ta ch gradulde culturi generall urmtrnl de tnvdprnintul din cetelattestatceuropenc, $i pEntntpregltirea profesionall
r''r A s vetla Ancra:rr. .4dirr l{otarirca t'arhmcntului privinCclasilicafx bugctui nr. 9o9-,\!!l din 24.0?1996. r'T Vtcirsl 1.,llcrcr:a i;.. f]istriccanu(ih.. Stotojan'F.,Angru{aelre Rr'dnar['1.. lVktscr*uT.. (b. ch.- p lLr-196 [4..

,,1#
':r::it:

,1.';;r

I
ff

3t'l

.;t

nscesar[ in corrdiliilcccononrico-sociale RcpublicaMoldova.dr' asemenea din gi de spccialiktcconsiderat{ pi invnt6nintuluiprof'esional de specialitate celelalte stal,e europene. din cu comparativ dezvoltarea rnodernizarea $i nr:ti nlilrL'partea accstor'chr'fttrieli desti*ate tlc .sint Dintrc fornrelsprincipalcalq inv[laintirrtului stnl, cE'n numtrului nrult mai mare al elevilor tbp de nunrlrul corespunziltor invf,pmintului primar gi celui secundar. estein conradicliecu costulmai ridicat Propo4iamai micl a cheltuielilorpentruinvtr$rnintulsuperior studenlilor. pentru pentru care in tot ntai rnulte statecontemporane introduse taNede 5colarizare sint a[ acesui irnvf,IAmint, sint de in care universitar institutiile stat.Corrconriterrt. inliinloreuniversititti instituliiparticulare se invf,gimintul Si superioarl specializarea gi profesiorrald t'unclioneze sd exclusivcu taxeplf,titede studenliastfblca instruirea innegin proprii. din surse in de ChelruietitebugetareantralEpentnr ir+vitt*nrintsc dc.ternri-n$ paportde progranreb guverrmmentate necesitalilordesprinse evolugia din a dezvoltaregi modernizare fiecf,rei forrneprincipalede invtrllmint subordonat rtecesitiltilor invllfinrintuluiprofesional. superior etc. La a denografictr copiilor cc trebuieinstruili.din cvolugia pentruinvdftnrintconstituie programe trebuistrseaib[ in vedere bate cheltuielile cA acestor ar ..investilii inrocmirea intregiisociet6gi. sporirii aportuluiindividualal cetllenilorla progresul umancu perspectiva in capitalul"re3 gi de pentruptiing{ sint condilionate activitagile organizatorice a bunurilormateriale cheltuielilor Categoria gtiinlificflcilrcnecesittr sprijin a de un de a Academiei Stiin{e Moldovei, instituliilor cercetare necesare funcfiontrrii financiar din parteastatului, ake acgiunide cercetarcgliintificll 'lreb'uie de menlionat.ctr pondereacheltuielilor gi economicd tehnologicia unui stat la un momentdat. in bugetare sfera$tiinteireprezinEnivelul de dezvohare volurrrul chcltuielilot'este marein conrparalie (iirilein cursde rrtai crr dezvoltattr [)eci, intr-unstatcu o economie dezvoltare 2.)Cheltuielilepentru culturd'giartd sint destinatef'uncliondriiMinisterufuiCulrurii, intrelinerii gi inzestrar.ii muzeelor9i instituliilor cultural-artistice subordonate acestui bibliotecii nationalc,bitrlioteciloruniversitare. gi anumite expozilii,publicaliigi spectacole alte acliuni sint finaniate cheltuieli din De minister. asemenea aceste culturalegi anisicegi realizeazi venituriproprii incepindcu taselede bibliotecilor, de tnstitugiile culturi qi artd,cu exceplia b.inegri obginute vinzarea din biletelorde intrarela spectacole cu intrarein muzee expozilii, continuind incashrile 5i unor publicagii create uneledintreaceste de institugii. etc.,prcumgi din vit'vnrea la de teatnrgi muzicale, concerte alocalii bugetare care bugetutui statp6ntrucuttur6gi a*d. de regul4sint acordate de din in consecing, chehuietite instituliiltrr acestgen. crrn:ntu de capitalneccsarc :;i dc acopcrtr clintrcveniturilepruprii gi chcltuielile difbrenla Datoriri acestuifapt, cheltuielilebugetuluide stat pentru culturd gi art[ sint de propo4ii minime din totalul cheItuieIi lor social-culturale. (pitalclor. yi policlinicilt'r. intrelirterii lirncliontlrii unrbulntoriile pcntrusittdtutcsirrtdcstinrrtc 31Cheltuiclilc qi alte gi punctele sanitare epidenriologie protifa.rie. institutii servicii de si felceroobstetricale. serviciile institugiile din domeniul ocroririislndtdfii. arc Ll c\te;lsiune confonntr Categoriacheltuielilor efectualedin bugetul statului nostru Bentrus6ndtate graruite prin dispensare. policlinici. copii,elevi. etc..pentru spitale medicale concepfiei garantare uneiasistenfe de a in s-a dc tirrrp. statulnostru creatsistemul ulxrrinstitulii stat.In :rcclngi studcnli, militari,pcnsionari salarialii 1i intr-un dreptulla accastiasisten(l delinitoruluipolilci de asigurare medicall,ce instituie de obligatoriu asistent6 de conformContractului asigurare obligatoriide asistenta medicald, volum prevtrzut Programut de unic al asigurtrrii nredicald 1585nr. de obligatorie asisten[d medicaldinbara Legii cu privirela asigurarea de obligatorie asistenfi are in persoana sl de asiguratd drcptul: beneficieze serviciimedicale volumulgi in.acestsens, Xtti din 27.A2.-1998. actiuniasiguratului,.asigurltorului, institufieimedicale, inclusiv pre.vtrzute Pr.ogfamul unic; str intenteze calitatea de pe asistenli nredicali cauz.at culpaacestora: i seacorde din si penrru obgine compensarea materiald prejudiciului a a si urmitoarele dclinitorulpolilcide asigurare trebuie respecte Moldova Pe lingi accasta intregtcritoriulRepublicii va prirnac6 la rnedicul profil general polilain tc'ritorial; prezenta la medicald de condilii:se va inregistra institulia 5i intor:rnairegimrrl de tratarnent indicaliile instituliite medicateimpreuni cu' actu! de ide*titate;va rspccta ;;i medicului. pentruslnatatese unrriregte tirnclionarea atit institugiilor statnledico-sanilare, dc cit Prin cheltuielibugetare gi pi dezvoltarea modernizarea institulii prin investi{iidestinate gi inzestrlrii cu aparatura instalaliile acestor regelei gi prccurn cu cclclalte inrbuniltdlirii gi conditiilorde curativc. bunurinccesare de specialitate tehnicilormedicale spitalizare;i tratamcnt ical" med gi de medicale. condiliile generale asisten{i Datoritanecesitf,lilor dezvoltare imbun5tilirea asistcnlei de prin in{iinlareade c-ablrrete nrcdicaleparticulare.farmacii particularegi medicaladin statul nostru evohreaz5 in modenrizJrii lor. concesionarea unitlti mcdicale perspectiva unor sportivd gi lc tinerct sint destinatcin primul rind organelor 4) Cheltuielilchugatorcpcntru uctirtitutau gi Tineretului Sportului. a in organizatorici Ministerului Educagiei. centrale de administrative staicuprinse slructura de cit a c6rui menireestede a oricntagi spriiini atit activitatea tinerc'$ :;i mtivitaleasportivtrporrivit conceptelor gi Necesitalilcbinegti de funcgionare inzestrareale acestororganesint recunoscute statelecontemporane. [n pentru materialegi statului a che'ltuiclilor curente(de personal. satisflcuteprin finanlareaintcgrall din bugc'tul (pentruinvest i i le programate). i1 servicii)gi cheltuiei lor capitale I

rj
.t

i
A.

''r $agwn D. Op. cit.. vol. ll. (cd.19-921p. 386.

12

..,
.:4.

t .r

pentruactivitatea sponivilre acordd bugetare Chcltuielile cluburilor sportive. usocialiilor sportive. alocaliile comp[ta.rii btrnltgti pentruprogrameleproprii de activirate, irr necesare ncesare acestsenssint desrinate fortd-urilqr aftcsubiecre drept. de gi de fiind conrpletate din spotrsorizllri ctrtre 5)('helruielile pentnt proteclia nediului ittconjufdtar sint destinatefuncgionirii Ministerului Ecologiei. gi estede a orienta9i sprijini activimlilede ocrotiregi prorejare Teritoriului.a cirui ntenire Construcfiilor Dezvoltarii statelorcontentporane. Necesittrfile a mediuluiambiantpotrivil conceptelor stairtlardete bilnr.;tictefunqionarc$i Si ale prin structurale accstuiministersint satisttrcute finanpreade la bugetulstatuluia inzestrare componentelor ale pi (de penonal, pentrumateriale servicii) gi a cheltuielilor capital (pentruinvestiliile de curerlre cheltuielilor programate! La compartimentu.l cheltuielilor capitale mai existil 5i finnngri din granturi acordateRepublicii unorc(rnlponenlc c'cosisterrrului tle anrbinnde Moldovade alte statcsauorganizaliiinternalionalc llcntru protrjarea imporran$majori. 4.6. Chcltuielitccurcntc pi invtsti;iile in s.fer*seiei*l cultumll. de culturi gi artd etc. cheltuielilesint Pcnrru instituliile publice social-culturale invdfdmint.senetate. sau ltit hltncgti dc lirrtclirttt:trc dc lctivitrte curcntil. 5i dc irrz.cstrirrc bunuri mntcrinlc cit cu dc dctcnninatc trcbuinple gi acestor instituliisint imp[4ite in douilcategorii: in necesare activimtiispecifice. consecintl cheltuielile cheltuieli gi cu diferitecurente5i cheltuieli de investifli caresecalculeazl individualizearA ajutorulunor normegi normative sint l) Cheltaielile curente ale institu;iilor social-cufturale unele comunetuturor acestorinstitugii.altele specificade invdpmint, asisten$medicali, acgiuni activit&ta culturaleetc.. specifiee detenninatede sau incep cu salariile,indemnizagiile pentrufuncgiile Cheltuielilecomunetuturor instituliilor social-culturale de gi ale conducere celelaltedrepturibinegti salariale intreguluipersonalgi se continuecu contribu$acu cheltuieli pentru deplaslri, detaglri, gi transferuri, chehuiel! pentru intrelinere gi gospod6rire-. incllzit iluminat, ap6 gi salubritate,pot6, teleficn.fax, cf,4i gi publicalii, protocol gi atte cheltuieti comune admise prin canalizare. legale. dispoziliile sint diferire.La instituliilede invlgrninr. ptalilepennr orele specifica de determinate activitatea Cheltuielile transport elevi qi studenli, suplirne*aregi in regirnde.plati cu or4 cheltuielilepentrumanuale rechizitegcolare, 5i sint specifice cheltuielile pentru bume acordate elevilor $i studenlilor etc. La institugiile medico-sanitare pcntru hrartuboltnr.ilor, penlnr cchipanrent qi. sanitare, specialdc rrrici valoaregi scurtl medicamente nratcriale ddratl etc. de At?t chehuicliie curentecomunec?tgi ccle durternrhrate activitateasSxlcifidtse cirlclrle'rz..ll cnual de ciltre confbrm nonnelorgi normativelor chehuielicare sint reglc'nlentate acte dc prin fiecareinstitulie,social-culturalfi . normative.cu pentrutoateinstituliilede invittrmint.toateinstituliilemedico-sanitarc toateinstitugiile aplicabilitate 5i gi de fel culturalartisticede acelagi :;i grad.Acestenornle5i normative cheltuielisfnt modificate pertbqionare in arir deziderarului a seimbunltlgi condigiile invipmint. de de de raportcu evoluliapreturilor tarifelorcit gi suhordonat 9i gi chcltuiElilcr calcululgi individualizarea ale mcdicala etc. Pentru conlune specifice instituliilor asistenle socialstabilitede Mirristerul Finanlelor colaborare ministerele normelemetodologice in cu culturale de sint aplicabile elabor&ii proiectuluibugetuluide staLa proiectelorbugete.lor specialitate etape.le in ministerelor:. $i a.proiectelor sa gi bugetelor instituliilorpublicesocial-culturaie concomitent alecelorlalteinstitugii publice. anuale tutunor cu ale gi 2i Cheltalelllede iwatlgii ale instituliilorpuhlicesocial-culturale denumite cheltuielide capitalpot fi de gi amploaremai mare vizltrd constructiaunor institulii sauextinderea dezvoharca unor institugiiexistentq ca ti de amploaremai micl vizlnd doar ?mbunltlti'rcadotdrii sau hrestrtrii unor institulii existenteprin achizi$onarea de indelungata sii ameleorezce si modernizeze care aparaturtr specialitate altebunuri,ic i:,iretruintare de instalatii. $i 5i pi condiliitc invlpmint, dea:lstcnpmcdicalii dc:rctivitiliculttrralc artistice. dc 1r curcnte,chehuiefile investifiiale instituliilorpublice socialde S.prcdeosebirn calculul cheltuielilor de {) procc(lrrrit rlccunrcnt:rrc crrlturalc, calcrrlc;rz.ii sc ttrtttitritttlu-sc rlc piurroharc acc$tor a investilii. ;i intlividualizcazil 'lbate invcstiliilesocial-culturille, indilcrcnt dc anrpkrlrealor, se programeaz.a nunrai -iustiticindu-se de necesitatea loe avfnd in vedere regula genenalA efectuarea cheltuielilor bugetarenumai pe baca de acte .fustificativc,intocnritc in confprmitater.tt dispoziliil'u'leg:ftr Pe*tnr invcstiliilc institrr;iikx sociirl+ukuralede felul rnob!licru!ui, cb bunurimateriale pretindc aparaurii.utilajclor speciulitutc lllor:rsemenull se intocnrirca unorliste 5i precedate motivalia qi justificarea necesitililor lor. Pe cind pentruconstruc[ia inzestr:area de unor noi institu$i de 9i fnvfiflnrlnt. sinttatc ori cultural-artistice este rrecesaril Cocurnentare o tehnico-economici proierte ale cuprinzlind clfdirilor, listclc lucrtlrilrr dc antc:nriilrL*lctultttrilor.dc cottstructiifi rrtontnj. i nrohilir:nrluili-s[.[r.. rrtilaJchrr ctc. de necesare, insolitede devizele cost.autorlzalia oblinerea tcrenuluigi de motivalianecesialii tiecaruiadinre de obiecte acestorinvestilii, le .social-crrltrrrtle. lnvesr{iile vizind coustnrc[iatlc noi in^stitutii datoritilamploarci5i costului lor se por realiz.a dc nurnaidin rr;sursclc ttorntclor rcl'critourc proccdurtr hr blnc$i alr:bugutului stirt5i ca ltilrr sitttsuPusc chcltuiclilor a acestui buget. Astlbl documentaliatehnico-economicA acestor investilii se anexeazilbugetufui ministerului respon-sabil, avizul Ministerului l:inan[clor gi aprobarea fiindu-i neoesar ordonatoruluiprincipal de crcdite ori a o Guvernuluipentruinvestiliiteaf clror costdepeseste anumitl linritd.

? F
FL
F
|-;

E
I
!

fi

7(
J-

Cheltuielilcfiugctarepcntru domeniuleconomic infrastructuraputrlictr. -1.7. Ai publiceesteconceput un cuprinsextinsatit asupraramurilor Domeniuleconomic al infrastructurii cu 5i economice cunoscute qa- atare. - industrie. agriculturl, corlstrucfii etc. cir gi asupra tmnsporturilor gi giinfiticc yi dc interes asupra cercetilrilor telecomunicafiilor, economic, aqiunilor de inrrelinere dnrnrurilor. a avialia giaftele. civiltr Conformdospoziliilorrefcritoare chcltuiclilebugetat'e h'gileprivind bugetele la din statrrlu.l no$ru din uhirnii sferl de chehuieti sint previzutecheltuelicu urrnf,roarcle principale: ani,pentruaceastil specifice destinalii . giinlificd de interes prioritare cercelare Programele de economic: . Agricultura silvicultura; 5i . Ex!.inderea inuefinerea drunuri]or gi podurilor $ o Transport. curnunicatii aviati:r civiltr: li o Invcstiliila intrcprindcrilc socict[1ils capirill slirtdin roatcrirrnurilc scctoarcL' cri r;i dc rcononlice: Ai . qi rezerveide statde bunuri materiale alte acli.u.nl Constituirea ec.ononrice. pentrudomeniuleconomic'inclusiv destinagii cheltuielile Cu ace.ste specifice, subventiile se acord[ din ce bugetul statului sint previzute in rnod repanizatin bugetelerninisterelor. indeosebiin bugerelclvlinisterului gi Agriculturii Industriei Alinrcntare. Ministerul Ministerul Transporturilor Conrunicaliilor. Economiei, Ministerul 5i Energcticii dorneniul cheltuielilorpIrtru Din specificlriledestina$ei sconomic din desprinse bugetele acestor ministere gi din specificdrile Clasiticuliii hugeture estcrentarcabil fiecarcdintreaceste ci chettuicligrupr:azil numdrdif'erit un grupacheltuielilor penru transiorturi teleconrunicalii de speciide cheltuieli. exemplu, De chelruieti euprinde 5i pc$tru dnrmuri gi poduri, transportufferoviar gi transportultn conqun.pentru aviafia civild, ca 9i pentru public. comunicagiile interes de Referitorla eficienp cheltuielilorpentrudonreniuleconomic.acestea apreciazl diferit, In primul rind se pentrucelc de capitalsau invcstilionalc, gtiinlific* de intercseconomic. apoi pcntnrcels prlvind cercetaFea penrnr producgia circula$a rndrl'urilor, giexportul. ca ac[iunicareinfluengeazi 5i sunt recunoscute fiind de importanti deosebita toatestatele Cheltuielilede capital sau investi$onale ca in prin construgtia s"rtrurtitigi cconomicc dcoarecc unor noi intreprintlcri carc producrnirtirri. cxecutlilucritri 5i preste?zA. gi transporturi alte servicii,ea gi prin dczvoharea, retehnofogizarea modernizarea gi hrtreprirrderilor sau proeminente: unitdgilor economice acestfel existente oblin urmitoarelerezultate se de gi sporireaprodusului sr.lciat vcnitului na[ionll, sprrrirca lu:rrriltx'de rrtunci pi rctltrcerca la crc$lcrea cre5t,.'rca spccializarea 5ornajului. 5i gi bunurilornecesare consumului condiliilorevoluate trai ale cetilenilor.prequmpi sporirea de sunelr:rdc venituri banegti statuluigi cett;enilor. ate Datoritt neccsitfililor a dcosebite coniunctrrmlc invcstiliilor capitalirr imprejurilrile dr' actuale economia din noastre na[ional'a, condiliik' in carschcltuiclilc in trugcttttc r:lpitll sint irrsuliciuuc, unrri)ru.gtc dc .sc concurrrilcnt orientarea acestscopa mai multoradintre di.sponibilitatile in bAnegti acurnulate citre cetAleni. de in uti!izarea mai qi marcfiropor{ie creditului a barrcar atr:agcrca capitaluri invc.stitorilor de ale srzlini. in cr,ntcxtul pilrlii dc cheltuicli lccstui Chsltuiclilc capital bugetul slatsc cf'cctuieazal de dirr dc u cxcculici buget. duptraprobarea tn cuprinsul lor bugetelor anuale ministerelor, ale publice altor o!'gane statpi institugii de pe justificareafiec[rui obiecrivde investitii.urnrati de proiectele tehnico-eeonsrnhe bazadocu.mcntafiei cuprinzind construcfiilor, listele listelelucrlrilor de agenajiri: gs[ltttlcJ!i-.m_9nt-1! maSinilor. utilajeloretc. insolitede devizele de cost" autorizalii'gi'contracte deconstruqii'sau lucrtrrice seincheie citre titulari;9i beneficiariiinvestigiilor de de cu unitdtispecializate construcliide etc. montaj Construcliile propo4ii mici, ca qi curnpirarea de unor maqini,utilajegi alte bunuri,se por ef'ectua cdrre de unitlli bene ficiare, pentru iar construc[ii lrruri;i corn;rlexc inchuic nrai sc contracte unitili spccializatc. cu privind programelt: prioritare cercetare Cheltuielile ptiintiirclde interes bugetare de econtinric apreciazl se prin prismarezultatelor in tehnokrgiei aceslo.r cercet6r.'i pertbclionarea produclieidc bunuri materiale, paralelgi uneoricorelatsauchiarimbirratcu pertbclioBarea tehnologiilor ranrurieconomice de acriviratc din sau prin finan[ate gi cheltuielicapitale previzutein bugetele rrrinisterelor afeunor institugii cercetare de aplicativ. $tiintifici cu carscter Dintre celcfaltecheltuicli pcnlru donlutiul ecortornic prcvAzute bu-rtctclc in anttalcrle slatului nostru. cl-rclruielile pentruagricuhurd silvicutturica Ei ctreltuielile perrtru drumuriqi poduri.rransporturi comunicalii 9i 1i sunt efectuate destinagie legal precizatfi cf,trc organele de administrative .statspecializate sectoarele cu ?n de economiei nalionale. conlirrrnitate reglenrcrrtarca in cu bugetartt alrualil. ln multe state contemporane intre chcltuielilepentru donreniulecontrrRic aconla o atenlie deosebita se cheltuielilordestinate acordate agricultuiii, cuprinzind5i .srrbvengii ramuri economice acestei avind in vederecI este ci ,,agricultura nu numaio ramurildc produclic, ,siun mod clcvia1tl". consuntul inrentar carepoatcnsigura af nalional. acest ln susginerca prelurilor vinzare produselor se subvenfiipentru rcntabilit0gii sens acordtr de a agricole, pentru limitareapreplui cornbustibi]ilnr'gi preguluiingrdgitnrintelor a chimice. (,'onsecvenla acestei politici se urmdregte acordarea lmprumuturi bancarecu dobindl redusi, supotlareade citre star a unor cheltuieti de la de imbuntrtd[iri pn'cum5i dc intrclinere unui sistenr irigalii. funciare. apllrarea de contrainundaliihrr, a de Cheltuielileprivind comc4ul exteriorin prezentin statulrnstnr sint limitate la acoperirea difbrente+or prcF de nefavorabilela inrpornrl unor burturi necesarecr>nsumului intern. Comparativ,in alte state contemporane,

t+

principalcle cheltuieli destinatccomerlului cxtcrior unnilrcsc stintularcaexportului prin subvenlii pi prinrd acordate

p.rodrrsclor nalionale pialaexterna al crqterii cxponului pe ca sporirii eu cornpetivitltii erporta$rilor. rezultatul ;i valutare. de sursiinrponantd lbnduri V. CAPITOLUL VENITURILEBUGTfUIUI DESTAT.
asnpnrveniturilor bugetnre. 5.1.Considcrufiigenernlc nu lbndurileblnegti ale statului. Veniturilebryetareau o mflreimportanlir nutnai ca sumece alimenteazh activitllii ccottonricc sociirlc tr\rii. [)c ncr'ca. asut'lra sistenrul o a dar gi prin influenFpe careaccstca cxcrciti-r Ai gi dezvoltarea activit[[ii economice. lmpozitele str trebuie fie astlelsnbilite.incit si stimuleze bugetare vepiturilor pmducliei silrr snu dc dc p1lt ilrstrumcntc incura.iarul rfctiinitrc'aun()ractivitiili cre$tere dr-'&'duccrL'a ra,xclc constitui sa$ trcelt considcrent dc ;i consumuluiunor produse. inrpulsiotl'ilF de linritare a c.\portuluig.i iruponulul. L)ir.r. gi a in econornicit social6 statului a de este veniturilor bugetare un instrunrent intervenlie statului activitatea institulia contemporan. juridic, veniturilcbugetarc ruprczinttr prirt itctcnorhrative, obligaliibinr:;ti stabilite in unilateral. Subaspecr veniturisaudelin bunuriimpozabile taxabile. gi sau tuturorpersoanelorjuridice fizicecarerrralizeazii sarcina preciz-cazd mod imperativ. ..nici un venit bugetar in cd constitutionalc nu in aceastlordinede idei,statuArile sub dncl n-a lbst rcglcruultalprin lege.l:ste irtterzistrperceperca oricr' tillu gi sutrorice poarefi pr.evdzut incasat, ;i dircctesauindirect-e, afaracelor stabiliteprin 1.g9"'*. in delurnirede contribugii veniturilor bugetare. 5.2.Elementele cornuncare se regisescis cazul. veniturilor bugetarereztrtt{ existenlaunor elernRte Din reglenlentarea gi gi urmiirirea realizarea Elenrentele trdstrturile lur. deterntinarea. fArA oricirui venit bugetar, de carear fi imposibilE in cauzd trebuie sd fie precizatecu claritatc in actele normittiveprirt care sint instituite veniturile bugetare. nu ca sunlurnrAtoarele: fbrl veniturilorbugetare, de careacestea pot [i considerate atare, Elementele gi natura-econotnico-financiarl juridica a venitului respectiv: I)Denumirea ienitulul bagetar stabilepte etc. inrpozit. incastri. contribulie taxd" suhiectul inqunen'i saucontrihuabilal esteacea persoanifizic6 sau 2)Debitorul, pliltitoru.l(s,uporlatorut), unei anumite prelevitri la o.bligatIa-efectuarea .iur.idict care datorea;6,p,txiivii legii- un impriit. o ta.xL ori este.
b ug ctu lstatului. intrunireaanuntitor condilii. intre care realizilreade venituri sau Calitateade plltitor de iinpozite pr.esupune poscsia, vinzarcaunor bunori. ori

a cdtrebuget.se fbcedistinctieintre snblectttl imptaet,ii1i in ceeace prive;te plata propriu-zisfi sumetor De irnpunerii Practic(destinrttarufi acestuiit. reguli, subiectul estegi suportat()nr[. sint insi pldtitorul, suportqtoru! (te4) decit subiectulimpozabil.deoarece folosesc se inrpozituluiesteo alta persoand cazuri in care suportatorul pldtitein sarcina altor persoane. irnpozitele Spreexemplu:in cazul impozitelor diferite metodepenru a tfanspune indirecte.subiectuluiimpozabilii revineo indalorirefornralI de a plnti inrpozitulcare. fiind inclus in pregulde de de sau vinzare circula[ie unui bun,cstesuportat o alttrpersoant, anume, ceacare cumpdri produse bunuri a sau 5i sau impoz.iterii taxirii. estesupus6 a cdrorvintaresauciri;ulalie Legdtura dintre subiectul imporltbil gi stat se firillamrrteazepe principiul domic.iliutui peruuurnt gi ai rczidcnli nerezidenli. (r'e$edinlei) raport caresc deosebcsc cittcsorii subiccli intpunerii, anume: de douf, dc in 5i sint lizice5i.ir.rridiccr"1. dc h6 rezidenlilor ncrcz.iclcnli aplicnre de persoanele Regulile delimitlirii cu ?n Dc asemenea. confitrnrirate politicaeconomic{t I'iscalia statlrlui.in athra dclimitnrii persoanelor ,si permanent, folosesc ahe criterii de diferen(iere. dupl criteriu!donriciliului se fizice in rezidenti nerezidenli Ai 5i juridice dupi considerabilil are clasificarea o pc'rsr.lanelor o Asr[el, de pe pozilia contribuabilului irrrportan{d qi ttupl tipulactiviEliit.at*'. dupi organizare gestionare. numirul salarialitor, 3tfihie\tal inpercbil reprezintl veniturile sau hunurite.impozabileori taxabile specificateprin dispoziliile se fegilor in vigoare.Venitul inrpozabil poateconstituisub diferite forme:veniturilepersoanelor fizice, veniturile limitati, veniturile cu pe veniturilc agentilor micului business, societdgilor ac[iuni, societitilor rdspundere veniturile gospodiriilorpr[ne5ii (de fernrier)etr:.Burrurileimpoz:abile tasabilese pot constitui intreprinderilor sau rigricote. in: clddiri,terenuri, etc. de mijloace transport udlizata pentru a desemna suma venitului, valoareabunurilor, volumul 4). Baza impozabild este nogiunea asupra taxelor,accizelor cllrorase aplicf,coteleimpozitelor. etc. pentrua se rndrfurilor.valoarca scrviciilorprestate lrr bazairnpozabilll este o sunrd rezultati volumulobtigafilor b{ncatiale subiectelorirnpuncrii. realitate. determina

''' n sc vcdcaart- l]2clin(irnstitulia ftcpublicidMrrfefrtv;t. Fiscalal R.M. art..lalin.(s)si (6) 'nsA sc vedeaC'odut t* A se vcdea Armcanic r\., Volcinschi V.. Drcpt tiscal. lid. ..ASI;NI-. i)lrigrnihr3001. p 127-l?8: Amrcanic A,. Volcinsshi V.. Rotmr A, I'aladclu., (iujuman'l'..'llrclca li., l)ltpt lirual, l:d. ,,Ml fsl:t,t\l-. Cfti;indu30(]1.p. 92.

78

jocurilede gi prevlzute. pentru legale inL'snirilor dupA efbctuarea deduccrilor Sprcexenrplu, baia impoz.abill tuturor in noroco constituic costullicenlcipentnraCtivit:rtc domcniuldat. cnrc se apliciri]s$prab*zci irnpoeahilc$i crr riuttuul clruia se 5l Cottt tk itttprmrc estesumas*u prodc-tlttrl al Cotele de impuneresint difcrenliatein t'uncgie natura calculeaza de cuantumulb'f,nesc tiectrruivenit bugetar. gicategoriile pldtitori. venituluisaubunuluiimpozabil dc cotetirr: gi coteprocetrtuale. de doui categorii cotedc inrpunere: Suntutilizate (lixd), neschimbata anumimmtrrime venituluiimpozabil. averi'i pe a a - Cotelefxe sint stabilitein sumilegaltr pltrtitorului. ori situaliei procentuale reprezinta anumitprocent venitulsauvaloarea un din bunuluiinrpozabil. - C.otele dc 6)Uafislee da i.npanare estenn.itatea milsurhin caresc evalue.azll. r:a^ esenrplu:in o.hiectul inrpozs.bil. sf-rre in -cub cazulvenitului--leul.in cazrrlbunurilorirnohiliare nretnrlpAtrat. cazulautornobilelor centirnetrul etcsau 7)Perccpcrca inc'nraraovenitu&ricon:;tituicrellizitrta c'll'ctivila ace'slui;r arr.'loc prilr ruili lrrrrhr' 5i nretode:

statului: utero.darelinerii S.ivfirgdrii constAin aceea ci atunci cind un agent econonric plItepte drepturile b{negti unei persoane(salarii. dob?nzi.royalty etc.) are obligalia si calculeze. si relind gi s[ verse in termenelestabilitede lege la bugetul statuluisumeledatoratede acegtia; . metoda aplicirii de timbre.fiscale se folosepte in cazul aplicirii acestora pe produsele accizate. E)TermenuI te ptalil arati data ta care sau pin6 ha care un anumit vEnit trebuia vfirsat la bugstul statului. Termenele de platil ale impozilelor, tarielor pi ale altor venituri bugetare sint prevfrzute de actele normative in vigoare. ce reglemenreaz3 acestevenituri. -l-ermenuleste fixat fie sub forma unui interval de timp - an, trimestru, luni - in cadrul clruia sumele este ultirna zi a perioadei respective). fie ca o zi fixE a datorate trebuie vdrsate la buget (in acea;t6 situalie scadenga pl[1ii, cind atit scadenp,cit gi tcrnenul de plati coincid. 91 les i ri I e Si fac II it dgile oc on! ore con t r i hu uhi I i I o r. n in la Inlesnirile acorelate- plata impozitelor qi taxelor fac parte din nr{surile gi politica economicS- financiarS.gi sociala adoptatein Republica Moldova. Dc rcguli. inlcsnirile prevlzule de legislalia in vigoirre cuprin{: scutiri, deduceri. aminlri- egalondri la plata irnpozitelor gi taxelor. a Aceste inlesniri au ca scop stimularea valorit'icirii anurnitor rcsurse materials-. productiei unor mtrrfuri. rc'dusf, muncXetc. in de sporirearentabilitalii sau sprijinireatanriliei. l-avorizirii persoanelor virsttrsau cu capacitate e . 5.3. Criteriile de diferen{ierea veniturilor bugetare.

' r;i:r',:*i:"{: {:t:'*#ii'if;'l"il#;Jii:x;ilil':fi!"},il'l';il'l,liilxJl1,,x

':
t

Veniturile bugetare,incasatela dispozilia statufui.sintdit'crite:pentru clasificarcalor sc utilizcazii mai nrultc criterii- Astf'el: . Dupd sttrselede constiturre. veniturile bugetarese disting in: venituri bugetarecare se constituie din impozits, taxe, accize gi nxe vamale: venituri bugetare care se constituie din plafile pentru serviciile prestatede institutiile publice; venituri bugerare care se incaseazi din cregterile de capital; penalitllile etc. amenzile,. : . veniturile brrgetarepot f-l clasificate irr doud Ditt puttctill ,,le vederc al c'ttntinurulti econoniic:. categorii: venituri bugetarccareau continut fiscal. adictr:impoz.itelc. taxa pe virloarcaadS.ugati. acciz-cle etc.: vcnituri bugctaru s6pg$u itrr ctr;ilitc'r' lisc:r[, suttr..\ir]t..Sprc cxcntplu: ctxrtribuliill' puntru asiqrrf,rilc prnvcniictlirt opcrnlittltilc cirpitnl, irnprunrutrrrile stat.dt>naliilc cu dc socialedc stat.vcniturilt1.a. ; Dafd sursela de provanisari $c dcosebe.sc: veniluri bugetareprovenitc din susc interne; venituri bugetareprovenitedin surscc.\ternc(dona!iilc,ajutoareledin strdin6tatc 1.a.). t Din punctul cle vcdere ul upurtanenlci lu verigilc.\ist(tnulili hugetur. veniturilc bugetnre se clasificil in trei categorii: venituri e"arese ineaseaz* la b*genrl de sttrt ( irnpozitul pe venit, tara pe valoarea adfurgattr-accizele. taxa vamald, inrpozitul privat ctc.). venituri care revin bugetelor locale (irnpozitul pe bunurile imobiliare, inrpozitul pentru tblosirea resurselor naturale,taxa penfru amenajareateritoriului, etc-); . Dupd caractcrul venilurilor hngelere cxi.itd: venituri ordinare - acelea care au caracter pernranent,Se incaseazi cu regularitate, cunt s[nt spre exemplu: impozitul pe venit, TVA, accizele. impozitulpe bunurile irnobile etc.: venituri extraordinare. - se lacasaza in sltuatii exceptiqnale pentru a acoperi cheltuielile specifice, ca de excmpltr, lansareaunui imprirmut de stat, emisiuneamonetarl etc.

r. i
lrtr

39

veniturif or bugcta 5.-f.(-'lnsificnrsr re. o gi bugeturc in practictfiscali sc intilneqte marcllrietate de venituri cicosebite lbrnrtr conlinut. ca de veniturilor sc dupito multituclinc criterii.cum sinttot: Clasificarea bugctare realircazh itt - fbrnrade percepere: natttrtrsauin hani: vcnitulsauchclt$ie]ib: avere. impunerit: - obiectul gi fn: - scopulurmdritimpaneimpozitele financiare de ordine: pernranenlc incirlentale: pi impoz.ilt'le vizeazil: incasdrii frecvcnla estednt la rrivelullocal.t'ederal al statelormenrbre: impozitelor locul administrltrii sau in de - trdsitrrrile fond Si form[ grupcazlinrpozitele directegi indirecte. vizind existen3a venituluisauaverii. tlirectese ageazisi seperccpdirectde la subiecliirnpozabili Impozitele in: se.sutrinrpan La rindul lor, acestea lc inr.pozite realc - stahililc itt lcgilturl cu rrtriectc nrateriatc:ptrnrintul. ctitdirilc. fabricile. l.
magazineleetc.; impttzite pe vertituri 5i din circulalia averii - care au leg6turtrcu situalia personalf,a l ilsuprirvcrrituhrircnlianttlc pcntttarrglc lieirr'' ;i juridirr..sau din contribualti u lui. aqcz.irtdu-sc circulaliaaverii. repaitizarea echilibratda sarcinilorfiscaleasupra Prin modul de a$ezarea irlpo::itelor directe se urmdregte contribuabililor. fizice, irnpozitul pe venitul in cadrut irnpozitelor dir:ecte se distingl irnpa'zitulpe vcnitul persoanelor 2.

juridicegi itnpozitul avere. pe persoanelor peruoanelc vizeaz-fi fizice!eB fiziceavind dorniciliulsauregerJinp lmpozitul pe r.enitul persoanelor intr-un carrelealizeazf,venituri a c6,rorsursd se a{l[ pe teritoriul statului anumit stat. precum gi pe cele nerezidente. respectiv. de a in practiciie utilizeazs difbritesisterne impunere vcniturilor: pmvenind'din in surse ditbrircse inrpoz.iteaz6 impunerea separartr. carccaz veniturile separut, modul cu proverrientei gi lor: de aSezare cotecorespunzitoare veniturilor globeriA consli in.utrttrufarca care realizatr: .sursc intpuncrcu din difcritc de o pemounigi ' aplicarea singurimpor.it; unui qi separatd globalfi- dar. in prezerrtmixti esteo imbinarede irnpunere impunerea pe tendinga plan glt{lal carc clinrini}tlili:r'cn1ierr..a a nrondi:rl c,ste-de'*dcparcsistc*r*hridc i*4iurcrc pc vc'rrirul sarcinii i realizat. venitului de fiscale t'uncgie ltarura in pcrsoan."lot' sestabileSte. reqttlilfizict: dc pe pe lmpoz.itul veniturilc anual. traz.a ,.1eclata1iiintpunere unei de tiscalc. dc a contribuabilului a infbrntuliilor caredispunurganefe l)crccpcrca inrpozitultri vcrriturilor afl'r'r:nt sau din etc.,serealizeazd. mod ftecventprin stopajfa sursa. salarii,premii,ajutoare materiale, dobinzigi roy'atty in dc tmpozitul pe veniturite societiltilor'" se stabilegtrr. reguli. pe bata declaralieiintocmitede acestea. prin calcularea cotepropo4ionale. veniturile Din brutedeterninate deduc unei se cheltuielile producgie: de dobinzile gi pierdcrile activitatea platie- prelevLrile fonduldc rezervf, altc londurispeci.rle, la din anuluicurcnt5i eventual prelevlri ?nscopuri din anii precedenfi. diverse socia!-culturale. tmpozitul pe averesq'.lnstituireaimpozituluipe averese afli iri strinsi legltur[ cu dreptul de proprietate a diferitelor persoane asupraunor'hunuri nrobifc sau inrobile. in practicafrscal{ se utilizeari in diferite ficrme: impo=itt gsupra werii propriu-zi.se.imnozircpe s:ir*fafit &,erii $ imFositepe sprcl de were, pot d.rryro averii, dar plirtitcdin venitul oblinut de pe in primu c:arcgrn'ia fi intilnite atil itnliozite.rtuhilite (impozitulpc proprictatcr"'. irnpozitul chirii etcr,cit qi inptritc pe sulxtcutgu din urmaavcriircspcctivc uvcrii.care gi pe funciar impozitul cladiri). sepldresc insfigi din subsranF (inrpozitu! c'i lmpoiltul pe circulerliauverii este instituit in legituri cu trecerea dreptuluide proprietate asupraunor la imnoz.ituloi succesiuni. donalii.pe acrcle d,: pe pe bunurirnobile inrotrilc la o persoand alta.cltnrestscaz-rrl sau de vinzare-cumpdrare capitalurilor (donaliile,transnriterea a unor bunuri imobile.impozitulpe circulapia proprietilii ca ! vinzarea bunuri etc.), urmarea decesuhri. cle lmpozitulpt sporul eleavere vizcatAsponrlde vsloarepc care unelebunuri il inregistreauA intr-o anumit[. perioadl dc tirnp, cunr slnt: inrpozitulpe plusul de valoareimobiliari. irnpozitulpe sporul de avere realizatin perioade rlz}oi etc. de ptiltitorii 'irr catitater]e consumatori bunurilor sau Impaziteleln[irecte iyi tiefinescqi 'ttciinritc:azx ai indit'erent venituri,averc.profAsie situa;iapersonall.Acesteimpozite serviciilor,fiind suportate acegtia, de de sau afecrcartputereade cumpirare a consumatorufui. liind prevlztrtein crlte procentuale asupravalorii mlrt'uritor
(itdunrru.lj.'l'etclec.frt. l'aradr:.Lhvptfsan!-Ud. ('hiqinau.20$1.p.27-2t1. r\. ..Musr:unt-. '" n sc vccfcaA. Armcaniq V. Vulcinsshi. Rotanr.'l-. conrenryrruwda wpunerc u veniturilu'1n:rlu.tnelor.fi:rca. RevistaN4irxrall tlc llrrpr- Nr. 7Dffi2. p. lG '* n $ev*dea A. Armeanic..SLrrena/c 13. t'" A se vedcu A. Armr:nic. Spe:ilical-rnpwprit wnituriiqr pt'sannehtr lbninv in statefu$znleiWn\o1/' Rrr.ista lirrgitunlf {e Drcpq nr. 8n002. p.2l-25. l..'r\.tevcd:aA.Armcanic.Catvclen=nrtaguturrtl:|uin1n:ilulrtptawrehlstu!eicc.,,,,|..,qx'ratP.Rcvnr:ln||{rrrnit|0dlhpl. o" t4-16. p. A $.e vslel A-An0reao.,..( eit. te4,20Q3).. 50. Qn.

t,

t'

I
I
I

r'?

gl

a0

prestate. perioadele avintccononric. ln vindute serviciilor dc intpozitelc indirecte un rarrdament sau au tiscalridicar. cale iar in perioadele crizi gi depresiune. de incas{rilcla bugetpe aceasta inregistreazd aceeagi tcndin16. quprind:taxele(lc'consunratic. taxclevarrrale. precumgi dit'erite monopolurit-rscale. lmp.ozltele indirgutC alte taxe. Din categoria trxele de consumafle lbc paneaccEelegi ta;ru vuloareaacldugatd. pe Accizele de ctrc sc datoreazilrugetului stat.pentruprotlucliesau inrportulgi de sint ta,respeciate consunt N'liu'lirilc asupracirora siru aqczrtc.tit.rit cle. o lari ta al.t-a. penrrudesfacerca ta anumitsr categoriide proclusc:":. nrobile).aparaturA (aparate putind fi intilnite atit la produse lux (bijuterii.conlbctiidin blanuri" de tehnichavansate (tignri. bduturialcoolice.cafeaetc.) produse clror consull't csteincurajat nu al cu video, televizoare telecomandfl), (zahdr, de sare,ulei.bere.textile.hrclllinrinteetc.). dar qi la produsele larg consum reprezintio lbrrnl de colectarc bugeta uneiplrgi a vatorii rnIrfuritor livrate. la Tuxape valoareodrtugutd gi prestate sint supuse precunl a uneipirli din valoarea fuloldova. intpozitiriipe teritoriulRepublicii care serviciilor ica irr importatc ltcpuhl Moldovit. scliciilor inrpoanbilc rntrrfurilor, Moaapokril.e.f+seal.e instituite de slat asupraprodtafieili/sau vinzirii unor m[rfuri ca: tutun, alcool, sint sare,ci4i dejoc etc. fiscalepot fi: Monopolurile producliei, conrer[ului ridicataqicu anrf,nuntul: asupra cu - depline cind sint instituite activitAgi - porliole - cind rrucuprindtoateaceste asupra imporftlui,exponului5i tranzitului mdrfi,rri. de Taxe vamalepot Ji percepute Taxelevamalede import sint cele mai rispindite gi au iel mai marerandanrent financiarin imprejurarea cooternporanl dezvotdrii cqntinuea come4ului internalional materii prime, mdrfuri de consum,produse de a gi tehnologice multealte bunuri. vamalede^uport au fost considerate timp preferabile un Taxele intrucitstntsuportate cunrprrAtorii de striini indusuializate aplicddoar la exportulmateriilorprime, contemporana. statele le ln de rnarfurisauproduse. perioada attor bunuri gi resurse aftatein eantitali li'mltate.prec*rngi la exportulunor produse fabricatein condilii de monopol tehnologic. Tawle vamalcde tran:it se percep celemai multe ori in contextul de de come4uluiinternagional mdrfurisau produse. pentrutrecerea acestor bunuri pe teritoriulurrui stat.ren.in ctapaactuald considerd statele se ci sint pcntrutransponul. cc interesate tranzitulde mdrl'uri produsc cortstituie surstr venituriin valtrtilirrcasat.l o de in sau publicegi clile tbrate. pe bunurilor drumurile pentRl in grupa'impozitelor includqi mxelcpe carc persoanelc fizicesaujuridice le pl6tesc se serviciile de Astfcl, se pot.enu-nrc_r:a.: notariale. talqle consulare. inregistrare ile caredin beneficjpizl pa$eaunor institulii pub.li.ce. etc. C A PIT OL U L V I. BU C E TU LU IA S TC U R A R ILOR E S TA T. D generald usiguririlorsociale -star. a de 6.1.Caracteriz:rrea 6.1. l. Noliunigcnerulc. in Tnc6 etapadezvoltariimanufacturilor un anumit cu Necesitatea asigur6rilorsocialea fost recunoscutA imbolniviri gi alte nurnlr de salarialitreput sporit, in scopulajutodrii b4neptia acestora cazuride accidente. in imprejur4ri carenu-giputeau salaria16. in continua actiyitatea ele de Din aceaetapdincipient*a ecoRorniei pial[. accidentele munci gi imbotnlvirile profesionale fost au gi pcntrupersoanclc fizicc carcparlicipila productia bunrrri. construclii alte [a recunoscute riscuriinevitabile dc ca gi riscuris-audoveditinevinbilecu toateacgiunile proteclie muncii Iucr6ri.la transporturi alte servicii, de Aceste a profesir:nale. procedeului ajutorare deterrninind de instituirea a Si 5i de prevenire accidentelor imbolnfr,virilor btrneasci denumit asigurdri sociale. asemAnitor peniruriscuride pierdere asigurnri sociale fostgeneralizat4 a asrgurdrilor burruri Denumirea de gi distrugere pentruriscurile gi de accidente al decesului, neprevizutil Ca gi asigurtrrile Flersoane orictrror asigurlrile a socialeau fost instituiteca un procedeu ftnanciar constiruire unor fonduribrnlqti prin pligi saucontributiiale de subiectelor dreptinteresate, careseacordiinsf,. desptrgubiri nu specifice de ci de din asigurdrilor bunurigi persoane. qi a.iutoare indemhizatii sociale. bdriegideasigurtrri in asigurdrisocialecorespunde prinrul rind faptulrrici fondurilebd.ndgti Atributul ,osocial'din expresia de as igur ! lr i .s o c i a l e s c c o n .s l i ttri c p ri n p ti1fi .si rucrrrrtr.i l rtt1i i l ri }nci i ti rttttrttttrtri tr[c.s* l l ri :l gi ale bdnegti acestfel, ci gi ate altor subieoede dreptgi anunle patronilor ale statului.De alttrpartecategoria de pentru aiutoarelor blnegti de asiguri socialea fost cxtinstrcu motivatia $i cuprindeindemnizalii -sociall" prcvcrrirc:r pcrtsii intbolrrilvirilor, alte ajutoare motivaliasocialtr2r''t. cu
6. 1.2. ipuriliu usigurdfilu snt'iula.

2"r Minsa M.$t., Chiriac l-.1-.,Cn:*agC.F., Drcptul finanlclorpublice, l.'lrl. -.Accsnf'. Cluj Napoca 2005.p. 366. x'' Oligal. Op. cil..p.139-241.

procedee asigurarc estr cir Din evoluliaistorici a asigurlrilor:r,.-iu.lc rctnurccbil prinrele suciall au ibst dc thbricl Urmare 3 act'$ei iniliative s-eu i$fiinl$r casede asigur*ri lucrltor:ii salariagi manutacturi'g.i din initiate d.e. [u alc sociale, c6ror fondurihtlncstise constituiau irtccpu:mur rlcs din cotiznliilcsnlnriagilor se inscriau ce ca gi. gi respectiv intreprinderiior celorlalte ale unirilli economice rnernbri apoi 5i din contribuliiale patronilor. care li contempoiane s-auadiugatsubvengiile finunca salariali,cirora in statele balrbyialestatelor. foloseau ca asigurlrile Din evolutiaasigurlritorsociafeesterctnarcabil in Anglia pi Franp $i alte stateeur(rpene prin XtX. fiind reglementate legi privind indeosebi au sociale dobinditun statutlegalin primajumitatea secolului pensii"au fost datorit{ tnptuluic[ func$onarii civili nu prinreau plata pensiilorrnilitare;i civile. De exemplu. in lbnclionarii veluu.l-ir plil-ttitu particulare pensionarilor. citrr"' ciyili sc inscriau carr'[e cotizatiile. ale intiinlatecase $i tnregistrau deficitepe carcstarulseconsidera Acestecase cu obligat sl le acopere de dldeaudneptul a primi pensie. printr-olegedin anul 185] s-a rL'cuno.scr.rt la pensie funcgionarilrrr dreptul al civili. casele ln subven[ii. consecin$ pi au ale particulare pcnsionarilor lost desfiinlats platn pr'nsiilora lirst preluatl de trezoreriapublicrl.sheltuielile gerreral statultrifraneez.Datoritt r,'regterii permanente de a[ pentrupensiidevenindo categorie cheltuielia bugetul.ui pentrupensii.printr-olegc'din 1924a Fostinfiingate casAa pensiilorgi s-au introdus o bugetare a cheltuielilor gi civili 5i militaripenru fondulbdnesc functionarilor car$,in tirncliede necesitlli. era relineridin salariile soldele statuluizo din completat bugetul

,:,i],'.i

.n'i''.

6.1.3. Si;:tettrul conlctttpor.t,t tlt, u,rigurtiri .tttt'iulv in Repuhlictt

lltilcltn'ct.

sistemul dc asigurtri sociale a Republicii lt4oldova s-a transfbrmat intr-un ln perioada c.ontempdrantr menfinerii unrutrai decent unor segmente irr a socialedin statulnostru.in acest insrrument financiar-publie vederea gi tjind I'undamentat pc context.sistemulpuhlic de asigurdrisocialc na[ionalse organizc'azl I'unclioncazd. principii: urrndtoarele o prirrcipiulunicim1ii,potrivit clruia statul organizgaztr garanteezh gi sistenrulpubiic de asigurtrri de pe norrne drept; sociale bazat aceleaqi r principiul egalitilii, care asiguri tuturor panicipanlilorla sistemulpublic de asiguriri socialenediscriminatoriuin ceea ce p.riveEe dr.epturilegi contribuabili gi beneficiari - un tral-ament prevtrzute legislalie: de obligaliile . priniipiulsolidarittrlii intergi intrageneragii. la conform ciruia penicipantii sisterirul publicde sociate gi conttientgi reciprocoolig,atii beneficiazl dr6ptul'pentru ili prevenirea, asigurf,ri de sociale asumtr . socialcprevilz.ute tegfistalie: riscurihrr limitarea inlflturarca de sau 'legii.obligali4 a r principiul potrivitciruia persoanel,: tlzicegijuridiceau, confornr obligativiBlii; de publicde asilluririsociale: participa sistemul la drepturile asigurdri.sociale.se de exercitd corelativ i indcplinirii iga{ilor: obl

sociale; drcpturile dc asigurari sociulc sc cuviu irt tcnrciul conrribuliilor rle usigur$ri sociah pt'.ftite: princ.ipi*l repantiei, porivit cdruia fsntJurile de asigurlri sociale reatizate se. redistribuie pentru plata obligaliilor ce revin sistemului public de asiguriri sociale.conform legii: ' . principiul autonorniei, potrivit cdruia sistemul public de asigurlri sociale se administreazl de sine ' sHtad in baza legiiffi. Potrivit an. l0 din Legea privind sistemul public de asigur{ri sociale: ,.bugetul asigurtrrilor sociale de stat de lace partedin bugerulpublic nalional 5i esteIndr'pcndent bugetuldc stat". Deci, acestbuget se intocmegtedistinct de bugetul de stat qi estc aprobat printr-o lege scparati- parcurgind aceeagiprocedur[ ca qi bugetul de stal. ln acesl sens.or.ganir-area bugetar* a asig*rtrrllor soeiale se cariletfi.zetzftprin urnr&toarelet o generolitateaaccslor asiguriri. cuprinzind intregul personal 5i prestatorii de serv'icii acrivi, pe roti pensionariio gi nrcnrbrii tanriliiior tr,turoracsbtoral ca . imprescriptibilitatea dreptului la pensie 5i indenrni:ra[iede asigurlri sociale qi garanmrea ca drept personal c nu pontc l'! cedlt, :rvind in vedere scopul ilcestor asigurtrri dc a cren condilii decente de viagdgi de a rnerr[inecapacitatea munci a persoanelorfizice aflate in activitate. de a insc:mnltatca5l rotgl autunl in .Repuhticalt:tolckrv.t asigut'ilriltrr socinh clc .statcs{c gt'rnccputtlin cheltuielile 'bugetarc cu destjna.Uaaceitor ru.igirr.lrii din-co.nd{iils corisLittriiii tbird.urilor banciri nr'ce.sare-accsttrr asi.gur*rl ca gi din proceduraelaborlrii. adoptirii. promulgf,rii ;i esecutricibugetului asigurtrrilorsociale de stat, ] 6.2. Casa Nafionali dc Asigur{ri Socialc. 6.2. l. Nojiuni ganeralc. Sediuljuridic constituit! Legea prit,inrl sisttnal puhlic r/c rr.si.qrrriri.;ctcitflcar. Jdi9-l I l' Jin 08.U7,1999 (tvt.U. nr. I -4/2 din 06.A1.2000).

' Hil:irili,,::T:',,1"?:ilT!';.1-illl,lli:ilil: d.',",lh;i flffi*.ffn-,ffil ;ffi:'l,;.'J,Llffi

fi
fi

(i.. l:tl. l\l (iianl. 1929.p l.str-t.s?. "t A sc vcrlcaJcz.c i'turs d,utitlri'cr:rpuhliqurs.Itarts. 1'" Conform an.l srrciat:.nr.:189-XlV din0&0?.tq99. din l.cgtrt-priviuls.isteo-r.ulpuhii.$.dcuigurlri

14L

publicl autonoma interes cslc o institu;ie de CasaNalionald Asiguriri Sociale nafional. personalitare de cu sistunul puhiicdc asieurltri ce adrninistreazi gestirmeazil srrcialc]ffi. 5i .juriclicl. -f instrtulicpublicf. prirr intermscliul 'rcz.orclici \tat a Mirristr..rului rJc l;ilriln-[qle[. Accastd gt-:sr-irrr.rcaztr br.rgetul lorrnat din ltrnduri tle asigurtrri socialeplltite rJecontrihuuhilii sktenrului asigurlrilor socialede smt. care estr' puilic dc a.rigurflri socialetle statlo7. Casa Nalionaltr infiinleazn casc terit(,t'ialcin lirnclic dc nunrlrul sau dc stftrsturousigunqilor gi dr gi asivifitii h nivel teritonal.'carefuncfioncazlsub conducerea controlulstru.dar sint invesrite conrptexiutea cu juridicit. personaliute sc linanciar CaseiNalionule nlle bulctul nsigurltriltrr al sociulc. stur lrtrrL. dc Laba:a sistemului con]ponuntat publicnational. careseaprobl anuafprin legede oryanulrcprezentativ. a bugetului financiar-publicl e.\lL'condus$ un prc,-.*dintc dc dt'ssnlnat Cuvr.'rnul dc Rcpublicii Aceastlinstitulic Moldova. pentrubugeu! ctsigurdrilor principul tiv,:redire este CaseiNagionale ordonuturul xrciulc clesrcf'o. Pregedintele se compusdin l2 persoane. ActivitateaCaseiNalionaleestesupmvegentrl citre Consitiulde Administralie. stxiala. Co*si]hrl clc Adminisrelie este Coasiliutui de Atkninistn4is'estenrinistrul *tu.nciipi pr.tilec[iei P"regedinte-le gi Sindicatelor ai organizaliilorde pensionari. inaintali in forrnatdin reprezenantiai Guvernului,Patrortatului. de pe funcliade membriai Consiliuluide Administra[ie cdtreirrstitu{iile organizaliile'respective principiide ;i se propo4ionalitate. de Deciziile Consiliului Adrninistralie adopt[cu majoritntea voturiai nrenrtrrilor ln cazul lui. de consiliuluiestedecisiv. paritEgii voturi,cel al pregedintelui de gi prin Hotirirea a de Socialeestereglementat Modul de organizare func[ionare CaseiNagionale Asigurtrri a Guvernuluicu priyiye la aprobareaStatutuluiCaseiNalionale de Asiguriri Sociale RepubliciiMoldovanr. 739 d-in25.0?,20 Q0roe. gi CaseiNalionale. Consiliului Adrnirristraliei, precurn de atribu$ilepreqeclintelui ale Aceststatutstabilegte: al teritoriale. modulde organizarc func$onare CaseiNagionalc al caselor ai ai pi public de asiguriri socialese supotrddin bugetul Cheltuielilede organizare funcfionarcale sisternului de asiguririlorsociafe stat. ?n anualmponatela cheltuielile anualsrorale. prevdzute cheltuielisestabilesc propo{ie de pinl la 5o/o Aceste de sociale stat. prin legea asigurlrilor bugetului Ce Nalion(tle AsiguritrtSoc'iale. 6.1-2. Atrih4iile Casei financiar-publice asigurirri de a Nationalide Asigurlri Sociale in aplicarea corrformtr lcgislagiei Casa sociale. cu esteinvestita urmitoarele atributii:
a) rh cxcrrcittr inrlrunrarcn ;i ctr,n:nrhr[ p,rivinr.laplicartu di.sprr;riiiikrr lc.s:,rlc c;ltrc strrrcturilc salc c6trc' tirudurilede asiguriri srrculc. precunl gi de citre irersoanele teritoriale,.inclusiv-de frzice 5i juridice clrora le revin drepturi qi o[''ligalii financiar-publicc st:ra asigurlrilor sociale: in furnizeazddatelc necesarcpcntru lunciament;rrca elaborarcatrtrgcttrluiasiguririlor sociale de 5i stat; prezinti Cuvernului gi partuterilor sociali rapoane cu privire la modul de adlninistmregi gestionarea bugetului a-sigurlrilorsocialede stat: publicl anual raportulstrudc activitatc: vireazl.contribuliile de asiguriri sociale5i alte tipuri de contribulir. potrivit dispoziliilor legalein vigoare; contoleaji veriilicirltea'-'diiiifoi:'j(li'sc.ami refbritoare la i bugetui asiguririior Sociile de star, corectitudlne*rtrtilizirii mlilortrelor virirtc.!a bugcttrl asig*r*r.ikrr sociale de sut {prestalii de asigurErisociale gi alte pl6giprev[zute clelegislalie); ia mf,suri. in conditiile legii- perrtru dezvoltarea ;i administrarea eficierrtl a patrimoniului irrtci'.ritirtii ri accstuia; sistemuluipublic"precurrr pcrrlruasiSurarce ia nrdsuripentru pnltecfia fondurikrr dc asigir:frri socialc. asigurl evidenla la nivel nalionai a tuturor conribuabililor la sistemulpublic: asiguri eviden;a drepturilor pi obligaliilor de asigurlri sociale la nivel nagionalpe baza codului personal dc as.igurfui socialc.

b) c)

d) e) f1

e)
ht i) .i)

?,"'(.rrn|irrnrar.t.{.1rJrir|.cgc.aprivilttl.i*tcutu| :,: in rirjunea rctuntti lcgisblii privind statulul iuridir nl ptitliltriiur contribuliilor rlc asigurlri socillr, accsta cste nsimilat cggrrib*rsi|ikrdi*sfrr*fiserr}l.i**eg.tt.*7iH}Fset.i*t3k}rrrittitt+!r*rtre|x,rrr&n.pririrtr}irrc*lctr*thFi''htit'ir}rrtigur$ri a p | i c * | c i nco n fo r p r ir a te cu | q g ls| e ti$ fiscslt.in c|usi vrcgi nul Juri t|i tt|eap|i turetrrl c1r|i nn|[ rsigurilri soeinleprin nctoda crccutlrii silitc a obllgaliilor crrntribufiilor.,iocialr. st vcdea lu Armeanic t'olcinschil'.. Rotaru.'l. Palude :1., lu...lbteleaF...CryuuwnT.. Drcptjscal. ed ..i.i{J,S6Ll"l". tlhiynlu }001,pp. J&i0). ' . o l n | e g i s| a | ia n o r str te fo s| in sti| tti| to o | iu r r ' r | Jconktau|w i tl ecrl ,l chuQl !url ,. r n e n | i o n e| .ctin lcg ish r lir | in r r cilr r Ir u | o h to tt| n ucx|tt|tl rrnti nttconccptul tctel !i l bugel ur. tlc credit bugcler cu cel din sfcre drcptuloi privrt $ c':lrr:mh estecu l.tluf rlifcrit dc creditelcsru imprnmuturih: propriu-zisc. Deci.din prrnet de vedcrc civil. crcditch propriu-risr slnt relnlii contrccluulc ?n cedrul etrroru o prrsolnl dI crlcilaltt nrumite sumc dc brni ori allt buauri crr rondilin ,1. a i lc rfrlilui cvenlunl. ru doblndl. () nltl rlcl'inirc n tcrnrcntrlui drrl lcglshlifl no,rstrl nu frc. in nceer$ erdlsr-rts klei, rcs|cmcrhlfiet Folrrtll .rl*bileye. lrr p*rtcr de t#teidi, 'i ra rc'ptrt]attrr crtditetor btrgrttrner ri rt'prrtieertr rtuerfii]or. bugetsrcr lliod tcrmtm dlfcrlte dupl uturr sr. l)c rccu. nropunem dc r lntroducc un r{rn$pt unic ln lcgirlelie bugctrrf publicl nlfionatl, ctre estceetuelurcntc rompetibil cu normete in 'r'igolre ale Republicil lloldovr ;l nnurnc: ordon{torlle alocorii haeetor? r* tr4.l). nr.94-97rtld 4;t 63.|[ IIr0.

t43

k;

t) m)
n) o) p) q) r) s)

liccarc lsigural: dc slugiul colirlrc f)ctllrtt ccrtilicl atrunl gi nredicaliqi de recupcrare capacitlliidemunctr; a cxpertiztr intlrunril ccutrolcaztrctivitatca(l-e prestaliilorin sistemulpublic in timpul cuantuintJlui date pentnt rcactual!zarea turrrizeaztr bugctare; cxccu!iui de fVloldova intcrntrlionale asicuririsocialela care Reputrlicn este convenliilor asigur{aplicarea pane; sinrilare donteniul in :rsigtrririlor sociaL' alte1i1ri: din dezvolttrelaliicu organiz.nrc profbsionald personaluluidin domeniul a organizeaziseleclia,preg|tirea qi pcrfeclionarea asigurlrilo.rsociafe; gi asigurd introduccres.exlindr'rea.irrtrelinerea proteclia sisterneloritutonlole de calcul gi evideng6: a in de.iudl'catil litigiilc in caruesteirtrplir,-:rtll urnlnre in ca asigurireprczrntan:a fall instlrrlclcr datil: apticfrii lcgislalieidin s'fs'ra cu cadru vigoare, in in indeplinegte atribufii ctrntbnnitate legca alte

sttt'rule6.2.3.L'areletcriloriale de asigurrtri Casareritorialaeritestructurade bazd in sistemulpublic de asiguriri sociale.cireia ii revin in lirnitele nemijlocitia populalieiin Casa este acest donreniu. teritorialf, activitrlilepe[in de deservirea sale, competentei toate gi persoanljuridica pi igi desf{goari activitateasub conducerea controlul Casei Nalionale. Lichidarea sau competen[a exclusiv6 CaseiNalionale,Activitatea a ln eonstituie reoryanizarea case.i terltoriale; cazde oportunitate, in Casei Nalionale.Nunttrrulcaselor de caseiteritorialeestecondustr director,desernnal tirnclie tle pregedintele in se lor amplasarea pe teritoriulrepublicii,precumgi penonalulacestora stabilegte funclie de numltrul reritoriale, dotarea structuraorganiz.alionali, populalieicc beneficinzlde serviciilecaseitcritoriale-Linritelc cornpeten(ei, gi elabo.rate aprobate acestora, de gi a materialtr modul de fTnanpre caselorteritorialesint stabilitede-regrirlarnentul Nagionald. Casa atribulii: teritoriali areurmitoarele Casa propurrr:rikrr elalxrrarc proiectului pentnr gi a dcvizuluidc chc'ltuieli dc inaintarca argurncntarca a) ' qi in organizarea funclionarca anul bugetarurnrdtora Casei'feritoriale de AsigurtrriSocialein cadruCasei Nationale; cu dc h) filrcrcircvidcnlci irr cttnliu'rttilrtle corlurilc irttlividrralc asigrrri)ri srrcillc a[e tuturor ,. i i.v I contribuabi i lor tle asigurtrr sociaL' din tcritoriuI n:spect I
c) tll e) l) g) h) incheiereacontractelor de asig,uriri sociale in conformitate cu prevederile legislagiei: .lc rri:ipcclilr-ii cirtrc colllt'ibualriliit prcv,-'dcrilor lcgislllici ilt tirloilrr'cu privirc la su;rravr:ghcrcit asigurlrile socialede stat: indcnrnizatiilor5i efuctuarea analizei periodicea acestuiproces achitareapensiilor.compcnsatiitor. in vcdcrca pcrlbclionitrii lui: profesionali a pesonaluf din teritoriu prin ui activitatii de perfeclionare organizarea desfigurarea ;i irueTmediulun<trprograme rcspcclivc dc instruirc; intocmirea dosarelor pe tiecare agent economic gi persoanl fizic[ - contribuabili in bugetut de asiguriri sociale, in baza codului personal de evidenll individuali; organizafiea procesului de colectare gi virare a contribuliilor de asiguriri sociale in baza codurilor

i) j)
k)

ponivit dispozfiiilorlega.te vigoare;. individuale asigrriri xiciale9i alor tipuri decoruribulii, de in ele de al a contribugiilor asigurdri ncnrijlocit procesului acumulare sociale; exercirarea unuicontrol qi gi fa$ ai economici persoanele .- debitori Casei fizice aplicarea sanctiuniloranrenzilor deagenlii
Nagionale; in a de stagiului cotizare asiguratului conditiilelegii; certificarea gi pentru necesare reccplionarea la intreprinderi de la cetilenia demersurilor documentelor de si docrtnrerrtelor, stabilirea stubilirea pcnsiilor, compcnsaliilorpi indorrnizaliilor. perfu'clarca asiguratela penrii gi indemnizatiifi la plata lor; dreptului persoanelor pcrfectarea inclusiv a proiectelorde hot6riri ale consiliului de expeni. pentru docunrcntelor. gi gi pcnsiilor indenrnizn1iilor: rccalcularca pensiilor indernnizaliilor, stabilirea 'erercitarcaconrroluluiasrinralcgitimit:l1ii corecritudinii eliberirii certificatelorde concediu tri medicah gi de a a nredicalil. recuperare capacitetii munci; de nemijlocitd activitdgii expertizfi desfiigurarea (:e ginerea pensionarilor au nevoedc tratanrenr balne+'sanatorial repartizarea biletelor evidentei Ei |; de tratamcntb.atneo-sanatoria gi platapensiilor indemnizaliilor in cc petitiilor cetAlsnilor chestiunile 1inde slabilirea. examinarea respective; rlspunsurilor Eidarea judiciare pc litigiile in carecsteirnplicattr; rcprczentlriiln instan.tele asigurarca a exerritareacontrolului asuprautilizirii respeer[v mijloacelor financiaredestinarepentru plata pensiilorgi indemnizafiilor cntreinstituliile coreetbctuiazlnqmijlocit plataacestora: dc contn)lului osupracorsctitudinii ranzicliilor de achtlri reciproce dinrre agentii exencitarea qi Nalional{; cconomici Casa

Ir
m) n) o) p) q)
t'

r)

L.

I I I

.s)
t)

f;
fl

Ltf

7,---

u)
v)

Fiscal Star donreniul colaborarea organele cu Serviciului in de economici lineriicvidenlci'aunlilor lizice- conribuitbiliin bugetul asigurtrrilor sociale smr: de 5i persoanele qi esaminarea solulionarea contesiaiiilor. sesizfrilor reciatnatiilor sinradrr.s4it. ce-i 5i

bugetarepentru asigur{rite sociafede stat. 6.3. Cftettuielite de Pqrnind la dispozftiile art. 39 gi 4l ttin Legeaprioindsistemulpubliede asigurlri socialc. -189-XtV rrr. din pentruasigurilrile cheltuielile sociale stafsint reglemenrare, de bugetare 08.07.1999. avirrdunltitrofirea destinagie: r pirril pcn$iilcpctrru rnuncil dc.slhpuratll ln dcpfigircnlinritt lcg*lc tlc r'?rst[; o pensiile se acordl pentrupierderea capacititlii rluncA din cauzi de accidenr nlunca$i boale ce de de profesional6, denumita pensiede invaliditatei $i (o;tiihrr o pcnsiile ttrntit$ sc acchliJ lit dc cc virst;'l lrsigurllihrr yi ai rlcccduti strtiilor ilccstora 1rlttit r) itnunlitil cdsltorici suirtifltrtorul eu in raponde virstt gi dc dunrta dcccr.lut: . de'nrunei eauzatl de boti ohignuitesau de accidente afara ternporarfl indemnizafii penttu incapacltatea ?n nruncii. boli profe.siottalc de lcr:irlcntc lntrncil. dc r\cca.sl:l de r;i fornrildc protectie socinlillr asiguratului. prin sistcnrrrl concretiintiprintr-oo sunttr banicc sc aeordil de publicde asi-uurtri pr.iltru anunrita sociirle o perioadd incapacitate de temporarf, muncn. de . prestalii pentru prevenireaimbolnlvirilor, refacerea inthrirea sAnAHlii se acordt in cuantumul ce 5i acopeririidiferenlei salariucelor carein scopul de necesar refaceriisenatd1ii sereduce li programul lucru de sausinttrecuti temporar locuri dc tttultci rnai ugoarc, 5eacordi pentrutrirniterea tratanrent in cc la balneoclirnateric,peffru carantini in caeuri de b.oli contagioase alte trebuinp asesrinaroare. Prestalii pentru $ prevenirea lmbolnivirilor gi recuperarea capacitAlii muncaesteo formdde protecgie de ce socialfi. se acord6 public de asigurdri persoanelor prin sistemul asigurate sprijin bdnesc de alra naturain cazsociale ca sau de a reducere timpului de munc6. de treceretemporarA o alttr munctrdin motive de s*nf,tate,in caz de sau la carantini"de procurare articolelorortopedice, necesitate trimiterii la odihni. traramenr a de a gi balnear in de altecazuriprevezute lege; r pcntrrrcrc,\lg;3;1 indemnizaliide rnalernitnte inrlcntniz;tfii copilrrluisauingrijirea copilulrribolnav. 5i lndemni:a{ie muternitaleesteo tbrmdde protec[ie de sociali ce consti dintr-o sunrdclebani acordatiprin public de asi{urarisocialeferneilorasigurate, precumqi celorcareau incetar s.istemul plaracontribuliei de . asugurdri sociale-in condiliile previzutc de legislalia aceasttr in stbr6.in caz dc nasrerc copilului. a pentru iergtereacopilului sauingrijirea copilului h<slnsv o rnodalitate sprijin bf,nesc [ndemnizalia este de gi ee se stabiteste se aeorddprin sisre*x* public de asigurlri socialepersoanei asigurarepenrrueregrere& copilului ingrijirea sau copiluluibolnav: . ajutor de gomaj esteo formi de protecgie socialS persoanei a asigurate aptepenrrurnunchgi neincadrate, ce constA dintr-osumi de banistabilitigi acordatd lunar: . gi ajutor bf,nesc cazde decesa salariatului a membrilor \n lamiliei acestuia. Acestajutor consta dintr-o publicde asiguriri sumf, banice seacordiprin sistemul de sociale cazulincetdrii viall a asiguratului in din saua pensionarului. Fieeare dintre asestepensii,indernnizaliigi ajutoarebarregri asigurlri socialese calculeaziin temeiul unor de norme speciale, eare garantearfiacordarea acestorpensii, indemnizaliipi ajutoarein mod individual, in func;ie de condi;iile particularede pensionare, invaliditate etc., ale fiecfrruisalariat.lnsumareaacestordrepruri btrnegti gi individuale pe unita$ administnativ-teritoriale fn mod centralare rezultatulstabilirii cuantumuluibinesc total al fiecf,reia dintre respectivele categoriide cheltuielibugetare asigurdrilor ale socialede star in cadrul procedurii de elaborare bugetuluiasigurlrilor socialede stat. a 6.4. Ven-ituritehugetare ale as.igurlrilor socialede stat6.4.l. Noliuni generale. Conform concepgiei nsigurdrisocialede stat adoptatiin Repubtica de Moldova prin exfinderea sfereide gi aplicarea acestor asigurtrri exonerarea salarialitor ptatacontribulieibAnegti?r0- principatl de constituire de sursi a chehuieliloracestor asigurtri a devenitcontrihuliapnlru a-siguririlesociule de srar . fondurilor binegti necesare plaiiE de inreprindcrilc,institrrliilc, juridict-., clrrc Jclipfrrorii organizaliilc.:;i cclclaltcpcrsoane parentelor de de intreprinzitor,precumgi de celel{rg pgrsoane.fizice alte subiecte dreprai'ctrror salariagi angajagi pi de sau sint cupringiin aceste asigurhri beneticiari pensiilor, ca ai indemnizaliilor ajutdarelor gi bdnegti acordate cadrulacestor in asigurdri. Pe lingl contribu$a pentruasiguririlesociale srat,ca venituribugetare acestor btrneasci de ale asigurtrri sinr prevezute dobinailebancerepcilru disponibititi$i tr6negti ap6rute executarea i* bugetuluiasigurtuilorsocialedc star.

.l

!'* in unele pcnuuasigulirisocialr achiti atltdeurgajatcit gi tte puron,Sprcdulscbirc state cumcstesprce.renrplu S.U.A.cotizaliilc sc dc inclusivRcpublicr Moldova, undccontribulia hru.ta accstsi de t4rilc europenc, p6trorul, S.tJ..,\. cotizaliio pldtctrc ln cotiraliaselmpartc ln jumltate-(A rc vcderr\rmennlcA, !'lscalilrtu fn stntelu cor*emporane, *Cf, tiSFl., Chitlnf,u200.1, f,d. p,3l),

qi

pi rrcpllln mujortrilcdo lntlrrisru(lrcnutitolcr) nrrrr:rreilc:rrnplicrttr.'fxihtnr intcgnrln lu tcrrrrr,.lrconlrihuliei n li de ctc. din din iiciridareil unor dcbitcrcstante in$itufir gi organiz,al[i sumcle bani oblinutc datoratidc intrcprindsri anii anteriori. Dintrc veniturilc bugctarcalc asigurfirilorsucialc dc sl;1t-gonlribtilia plfttitlt dc iltstitulii. intreprinr.ieri. juridicd mai complexil. venil bugetar;i cu o reglententare Contribuliapentru organizailietc. estecel mai inrportant institulii.organizalii eic- se calcuh.'az[ dc intreprintlcri. flsupmlirrrduluide salarii socialede statdatoratil asigur$rile de al fiecireia dintreunititile pliritoare in acestscop liirrd precizatc'sumele bani ce ;e includgi ccfe care nlr pot fi in cuprinse fondulde salariicontributiv. unit{1i nl rlcbitoare unrrdtoarele: Sc includin fondulde salariiconlributiv liccrlrci . tcntprrrrr zilicr al unititliidcbilrrarc: peruorral pcnllancnt. sau alc irrtrcgului salnriilc r drcpturilehtnclti prntruconccdiilcgale5i suplinrentare: . p!'rsonaluir.ri ilin linduclic sauactivitate pcntru prolbsionaltr: scos caliticurc cuvclritc .salariile . gi anga.iatecelorce indeplinesc de funcliide conducere: indemnizcgiile seplItescpersoarrelor o sponrrilede salarii Flentru vcchrrllsin rtutncaneintrerupti. pentnrconditii de rrrrrnctgrele gi pestBpmgramulde lucnr cu alte nxrtivagii activitatt'aprestati suplintcntar ffi;31,:r.:entru o altedrcpturibdncgti naturilsalari:rt6 p*sonaluluipropriuilr condiliilelegrle. acordate dc de sau Nu se cuprindin fondul de salariicontributivsumele baniacordate plltite personalului alte scopuri in gi decitcel salarial anume: cu in a) presta$ide asigurfrri sociale, drcepfiaajutoruluide gomaj,prestagiei cazulincupacitdlii ternporare de muncL pensieide invaliditare: din bt prestagiilc se silportd londurilcan53aiatorului: care pltrtite, in potrivit dispozi$ilorlegale, cazuldesfacerii contractelor murrci: de c) drepturile gi de d) diurnele deplasare indemnizaliile transfer: de uneiconven[ii civile; e) drepturile autorsauceleoblinutein ba?a de prin l) altedrepturiexceptafe legi speciale:r:. tie gi institulii,organizatii alli debitoriai Fondulde salariicontributivse calculcaz:i cirre inlrr'prinderi, gi pe datctiind necesare aceste intocmirii contribulieipentruasigurlri socialedc statartual sc repartizcazd trimestre. de bugetului asigurlrilorsociale statprin procentelegal stabilite anunritor Contribuliapentruasigurlrile sogialedc stat se cafculeazA aplicarea asupralbndului de salarii contribtttiv.de ctilrc dclinitorii patcntelorde infreprinzitor.precunrgi de cclelalte sau persoane iu tizicepi altesubiectrde dreptai ciirrrrsalariali angqiati cuprinpi acr-:stc' sint asisuriri ca benetlciari ai. in pensiilor. bdne;tiacordate cadrul accstor asiguriri. indemnizaliilor ajutoarelor 5i in sinl rcrllcrncnlitlc tlili'r'cnliut lbnclicelcorgartizalca rtccstcprocsnlc dc fizicc -iuritlic;l. tiPul pcrqr:lnclor Cotclerespcctive stabilile sau caredesff,5oari activitate o econonricd prol'esionaltranualprin l.egc'a sint bugetului Republicii de Moldova asigurtrrilor de sociale stat,aprobattr Parlanrcntui
Nu|ura.juridicddaohIig4it:.!inanc.utr-l,u8(ett.tittt.tn|rihtltit,i1tt,n|ruusi1jtriri|t,,sllt,iu|cdvstlI de irm dtoarele argunente : . este instituitfr in scop public. cu principa! proceseu deformare o fondurilor bdnesti anuale c{in care bdnegti de insemndtate deosebitd pentru <:ondiliile de aai se pldtesc penrii $ indemnkalii corespurrfitoare sqluriailor care-:;i pierd capacitatea de muncd: t esle reglementatd gi oplicatd similar ca gi in legklalia.liscald, prin tlispozigii care stabilesc exaet culculul.fondurilor de solefii d*tpr'il iliroru se cdrutea:ii aceasfi contrihagie; t neplila integritlfi :yi let terntenele lcgale d ecestt'i ccntrihtilii atrdge atit aplic:urea ma.iordrilor dc intir:iere lpenditatcal Si am*r:ile penrn, toate veninriie hugetuhti pahlic nalionul. cit si ete(ut&res $lila u plhlilor neeJittuule hinevtl. indiJerent cle calitatea subiectelor debitr:ore. ohiigapionulc. crntrihulitt penlru asigurdrile swiale de stut .uc reali:etrit in uexl Datorild naturii.juridice aperativ ca o cerliladine asenfindtucrw impozitelcn'Si laxebr ale hugetulli de stal Si bugetelor locale. 6.4.2.ltersctanale arigu;ale prin sistanvl puhlrc de osiguriirilnr fi,1'iul(. Sistemul public Ce asiguriri srrcialc ditr ltcpublica il'lofdova prevede doul nrodalimti de asigrrrare a persoanefor $i anunle: asignrare sodald obligatorie prin efedul legii 1i asigurareu socialii pe bazd de contract inilivitluol. in sistemui puhlic, sinl usigurute uhligutoriu prin eJbt:tul it'gii: pcrsoanacare desf5$oarl activitate pe bazi de contract individual di rnunctr: l)

r1

fi a

:tt ln viziuRc. lcgid.tid *igurlrilor s{rcirlc dc $tlt. sutriectul pHtitor e tontribuliilor le brgctql adgurtrritor sociste de strt e*tc a$milat sublcctulul plltltor ri lmpnzitclor gi ltrdor rtin drcptuf thc*|. rdieil r.$fc ctffitribuabil. ln rcclt conlcrr. rtginrul rdministrlrii contributillorh bqctalrrigrrlrilorrodrhdc rtrt es{creel*f,tiind ng}mrotrt ln "llTl,lf L V d L'(}Dlil,til ft.S(:AL,\L REP['BLlCll ,IIOLDOV/L llccl orglndr rcspons*bllc dc pcrctpcrc gi conrrul rl rcpeclloi cootribu$ltor ln brryctul rrigurlrilor socirlc dc rtrt ffol orgrnclc llscrlc Ai crnlc terltorlrlc dc aslgurtrri sodile crrc ctcrcitl un conlrd ncmijlmit rl proccsulul dc acumulrrc e conlribuliilor de rrigrf rl rodrk tl rpti.l rrncfiunilc fr|| dc rgm;il ctanonriei f pcnnnelc lieicr - dcldtrrl el Cercf Nrlionelc. !f r A sg vctlca nrt.23 dirr lcgcrr privirul sistcrnulptrblic rtc a;iguriri rrriitlc nr. {$t -XtV rlin 08.0? l$If tM.tl. nr.l4i2 tlin {Xr01.2fi10}

fr

\6

r
I

pcrsoaniJcarc dcsllgoarir irctivitirtc irr tirnclic ulcctivil -iau eslc rtiinritit h rtivcltrl autorittrlii pc excutive, legislarive sau ju<lcciitorc$ti. duftrta rnandatului,ale cltrei drepturi pi obligalii sunt asimilate pers{}anci care dcslii;oarii nctivitBtepe bazi de contract individual de munci!:ri: un persoanacare rcalir-caziI vcnit ;rrtualcchivalcrrtcu ccl pulin 4 salarii rlcdii lulrarc pt' econonrie 3) gi se regIsestcin una tlin situaliile urmtrtoare: este asociat unic. cornanditar. aclionar rau n'ranager societatecornercialtrcu care nu sin a) de a incheiat cJntract irrdividrral muncil: este manger in baz;rconlilclului dc nranagcrnnt: b) estemenrbnral unci asocialii tamiliare: c) este autoriza6 s{ dr'sftSoare3ctivitatc indcpendenti; d) in e.stc anga.iatfi o irrstitulic inlernalionalildacll nu cste asiguratulnccstcia: e) ests menibru de coopcmt i vil nregtrgug;lrgascl : desfbSoart activitate in o unitate de cult recunoscuta ti nu arc inchciat contract individualde nuncil: a atins virsta de 16 ani 5i nu inthnpine restrictii in asigurareaobligatorie conform h) legi-slaliei vigoarc; in 4) flersoanacarc realizeozl un venil anual echivalcnl cu cel pufin 3 salarii medii lunare pe economie gi se regdsepie in-una din situaliile urmdtoare: are proprietate gi/sausste arenda5de tercnuri agricole gi lbrestiere: a) desfdgoard activitate agricoll in cadrul gospodariei lirinegti sau activitate privattr in b) dorneniul forestier: este membru al unci societIli agricole sau alaltor forme de asociere din agricultura; c) persoanacare realizeazl prin cumrrl un venit anual echivalent cu cel pufin 4 salarii medii lunare pe 5) in economie gi se regdsegte dtxrl sau mli multe situalii mentionatemai susl't. A doua categorie de asiguragi o constituie persounele asigurete pe huzd de conuect inelivitluu!. in acest care nu s?ntasigurateobligatoriu prin efectul legii. Daci vorbim compartimcnlsint incadratecatcgoriile de pcr..rritrte ipotetic de aceastfi categoric tle asigura[i putcm exentplifica cazul asigurlrii pcrsoanelor carc igi destbyoartr activitatca profesionald sau de niunc5.(legalizut .ruil pe Fiata tenehral pcste hotarele Republicii l'doldova. in acest crrc nlunccsc pcslu lrotarelercpuhlicii sir contritrnie anual cu o a context, lcgislnlia noast-ri! prcviart ca purs()ilnclc sumi de bani - care poate fi modificati anual prin Legea bugetului asiguririlor sociale de stat - pentru a-ti asi*eurati pe baztrde contract individual. avind posibilitatea de a beneficia de serviciile asiguririlor sociale dc stat. In acest ca: qcestc cutegiorii ele per-soane vcrr benefbia de lodie scn,icii curc sint ucordute asigurulilu' ohiigcttoriu prin efecrul Iegirtj Evidenp dreptuiiior 5r obligaliilor dc asigurdri sociale in sistenrul public sc rcalizcazi pe baza codului public i se atribuie un singur cod personal de asigur*ri personalde asigurdri sociale. Fiectrruiasiqurat in -sistenrul sociatezl6. public de asiguriri socialefac Datele9i documentele din Regisrrulde stat al evidcngei individualein sisterrrul pane din categoria informaliei confidenliale. It

r) s)

* E

ltt Angaja,rii mentionqi ta irunctetc | 5i 2 stmr obligrarc rlcpune(lunar sar in ahc tcrrncnq stabilitc de legislatic) declarqb privird evidcnla si sau nominati-r asiguralilor.Declaraliilc sc depun la slrur.turilctcnurrinlc ale (-asci f.Ialionalcin a cllror razi sc allf, scdiul anga.iatorului a guratulu rJrntrcilrul asr i. :..PelsttaiclL.ptc}dzl{r..taprrrrcte|e]-5crrcalimptirrhvirs|;tdg|6anrsirrtobtigatcstdcpun[inr|ividtla|rlcclara|f<lc:rsigurarcintclmde.10 prcvieutc la du'la trblilrittiritiltm dcpunuriidccfaraticr asigurarr.'persoanr,'lc dc Sc dc ziic de la incadrarca situaliilc nrcttfionatc. c.rccptcuz-X in punctelc3.5 dacl se rcg&esc gimultan5i in una din situaliilc menlionalcla punuclc I sau2. rtr RcrcrilNinilirtivi a lcgiuitorului cstc bincrtnitlL thr eonsidcr:imcl nu f i :rrce dcctul scontat. in priruul rind. npare sitoalia celor legaliali in 1trrilc undc muoccsc- Dcsigrrr fn situnlir cclor lcgrlizeli id slrllintrtatc, ci conlribuit la firnrhl migurlrikrr socidr in strlul unde muncesc,In prczent. fn accestl slturlic ccElrsii Rcpubticii Moldora vor lnqtrc* sI brmfkiczr rle rtrridih rsipurutc dir rtllot updr.Urgc*e $ S dcvinl pcnsion*ri ii stat$lul respectiv.(lrcbuie de menlional. fI in slrtcle occidcn{*lepcnsiile prntru limita dt vtrstl sunt mri rneri). In ec-rt -scn$an.9 din Lcqce privind sistcmul public dc esigurlri socielenr. C89-,\IV din 0E.07.19D (.fLO- nr.t,|tl dia pcr$xnr r plltit trrntrlh*lii dt nrigr*ri srrirle in sisremul public din Rcpuhlicl illoldrn'a. prccum $ din O(r'0l.2lllXflpreveda ctr -decil altd larl, poate li unificrt gi plltitl o put.sieunrctrst:thilitjl rlrrnr in brza ncordurilor 9i conr-cnliifor inrrnrrlionnlt la crrc Republica llfoldovn c$tc prrtc, Drcpturilc rh: rsigurtrri socialeruvtnilt ;xrt li Innsferelr in elt{ fer,tr. o rltil nxrnedil asupra c$reir s-e conrenit. ia in dinla-. llrr 3otrrc arigurrtrl hi $lrhilqtc rlrmicifirl s:tu rcge lu al doilcr fnd, ccttrleoilor troytri csrc orun(clir in slrilinllrle le cslc rrtai ronvcnubil sl contrarlezc dtlxrzitc baocurc ru pleta dc.cit ptnsia insuficientil pentru limitu dr rirsll. pliltiltr dc crra nalionall a lunrril r rlobinz,ii,crrt tstc ru nrull m*i auantajrr,rstr rtprtdiciinnnstrc.AgrsetrpIicIsiinexistea1o.foniuri|.'?|,l'li.|icutegineuiifuieiepensilprpin|aRtpublicii,\|o|dor.l.tlco$rect bangrnnivetsoll|rcpu|t|lcii|t|t||.r.r(.tprt}|'||$*rririi|lrtltr.ortrnuitvxtr|ajr virle, portc trli pc rsstl doblndl beneerl. 'l'rcbuic dc menlionat,ci codol pcrsonalatrihuit dc Minislcrul tehrrotogiilorinftrrnralionalc codul plysonal auibuit dc Casa Nafonall de 5i '* Atigurtri Stxialcsint difcritq liirut riublnd uvidr.nla.in acrst scns.noi ,rm pr,rpusin anul 1999dc a fonua o cvidcnll pcnirnoll unicl. alrihuindui pcnoanci un singur cod persmel xr o cvidcnla unicjt. l.a vrcfi&r aq,Ta am c.rpus cxpcricnla slalelor dezvoltate, care unifice acest cvidcnlN printr-un sisrcm unic dc cvitlcntl. l.s momcnt,nu crista la ar;ca vrcme o evidcnfi in sistcnrul puhlic dc asigurtrri socialc, dc accca cn mai convenrbil dc uoifieut r-istcrlol dc cvidcn$ prin curnpiilihilitatca rrNlului Jx,vxrnll un;c util pcnlru asigurlrih strcirrle.cit ;i pntnr cvidenga popul4iei ti rontolul fiscsl tA re vrder ,tnRctric A- lmplicrliilc introduccrii impozJtului pe vcnitul globat ln Rcpublier Moldove prevlzut dc Codul Flstrl, Rcvistr .;\r'ocrtul Poporului' nr3-6/1999. pp.{?49}.

{
I

qF

6.4"3.Cctnribuubilii sistemuluipublic e&:asigurdri socittirt. Conu'ibualtilii in sersu/ sistewului puhiic ui usiguria'ilor sttt'iule sint persoanele carc contilrur legislaliei financiar-bugetare este obligati st calculeze 5irsau achite la bugctul miguririlor sociale de stat orice contn'bu1ii. penalimlile gi amenzile resper:tivs;pcrsoanttcarc conforrn legislalic'i linanciar-bugetare.este obligat[ sf, relintr sau ss perceaptrde la alt! persoanl gi sl achite la bugelul asi-turtrrilor socialc de stat plAfile indicate. Trehuie de remurcat. L'Epnticuluritutr:d <le ohlig,r,lii .finunc'iurcd contrihuliile pldtitc rfe perstrunutg usil3rrutc' tttt .litst rcglamitttl( hugetare, ovind deci naturd juriclicil de ohligulit cle a pldti bugc'lului asigurtirilor.soc'irr/cdc slttt sumele de bani indfuiduali:ttte ca contrihulii u.sirnilateceka'.lisculc. ;\ccsli nitturu.iuridicrl conruntrcu ccir liscirlil r'stc prcvizutt de reglementareain vigoare ca datorate bugetului public nalional. Obligatia dc a plilti contrihqiils in lirhrsul hugc'frtlui asiguritriltrr sociale de stat str' r) ohli.{:rrtrt' -iuridic<'t nccstci trtrligr[ii atrugr' dcoarccc cste rcglctncntatl cil alluc Lrrirt lcgi sau altc ilctc nr)nllntirc. ilr rrcirrdcplinircil rdspundcreajuridic6 a subieclilor contribuabili. qi in cele din urnri. e.\ecutareasilita in vederea recuperirii sumelor integralgi la termenelelegale. de bani cuvenitebugetului asiguririlor sociale dc stat 5i neachitate Denumirea fiuanciar-hryrytarrt a acestei obligalii cste justificatil dr.' taptul cil este rcslerrrcntatlt in contextul financiar-public Ai cu scopul realizf,rii pmctice a veniturilcrr bugerului irsigurdrilor sociale de statln sistemul public sint contribrrabili- duptr caz: corrtribugii individuale asigurdri de sociale: asiguraliicaredatoreaztr a) angajatorii: b) persoanci ang?Uettorului persoanelejuridice asimilate in carcdesfbgoartr activitate funclieelectivd c)

d) e)

sau este numitA la nivelul autoritf,giiexecutive, legislative sau judecitoregti. p durata ale care desfi5oariiactivitatepe mandatului, clrei drepturig! obligalii sint asimilatepersoanei bazdde conract individualde nrunci: conlracrde asigurare: persoanele care?ncheie in activitatea. bazl de contractindividualde munc6.la angajatorii persoanele igi desf6goari care

care nu sint inregistrali in calitate tle rczidenli in Rcpublica MoldovaCotele de contributii de asigur6ri sociale sint diferenliate in tunc[ie de condiliile de nruncx normale sau speciale. Cotele de antribulii de asigurtrri sociale se aproba anual prin legeu bugetului exigurdriltn' .sociulccle stut. cu Calculul gi plata contribugiei de asiguriri sociale datoratc dc asiguralii anga-ia1i centract individual de muncf, 5i de angajatorul acestora se fac lunar de citrc angajator. Plata contribuliei de asigurf,ri sociale in cazul celorliilli asiguragise poate face gi la inten'ale rnai inari de o krnii. flr6.a depigi 6 luni. cu respectareatermenelor prevlzutc in dcclaralia tlc asigurarc sau in cotttritclul tlc itsigurarc. Neplata contribuliei de asigurlri sociale la tcrmenele stabilite. atrage dupd sine nrajorari culculate pentru inclusiv. fiecare zi deinfln:iere,pintr la dau pl51iisumeidatcrratc. in cazul neplillii- in termenele legale, a contribugrilordatorate bugetului asiguririlor sociale de stag oryanele Serviciului Fiscalde Stat procedeazl la aplicarcanrisuriior de erecutaresilit6. confornr tegislalieifiscalelrtArninarca sau e;alonarea stingerii obligagici linarrciar-bu$ctatefati de bugetul asigurilrilor sociale de stat se efectuiaz6 in condi$ile gi in modulstabilit de legislalia fiscalarrE. Comestarea decizici oryanului fiscal sau acfiunii funclionarului fiscal privind stingerea obligaliei fa1l de bugetul asigurdrilor sociate de stratse face in modul qi in termenele stabilite de legislalia fiscah:lq.

6.5. Proccduntbugetuluiasigurtrrilor socialcdt stnt. lt-5.1.I)luhmrcu pntic'clului hugatuluiusiyuririlt .su<'i(l( .stttt. efu de aprobare cxccutare indeplinirea tieclrui bugetanualal actelegi opera$urtile efaboritrc. sau Ciuprinzind ti asigurlrilor sociale de srat proceduraacestuibuget estc supu$i dispoziliilor generalepocedurale prevtrzute de l.cgcaprivindsislcntul lrugctirr ltJT-Xltl din 34.05.1996:]0 l.cgcnprivindsistcrnul nr. pi btlgclilrpi proccsul public de asigurdri aceiloractenornrative. socialcnr- 4tt9-XlV din 08.07.lq)9':r. Conl'urrn elabirrarea;i execu$a bugetului asigur[rilor socialede stat sint supuseprincipiitoranualitilii. realitA$igi echilibririi. la fel ca 5i elaborarea gi e.xecu{ia bugetului stat.Accste cxtindcrialc principiikrr nunuclorasupra de bugctului asiguri'trilor socialc stat du ;i gi sintjustificatede faptul,ct acestbugerfacepartcdin bugetulpublicnational esteautonom t'alade bugetulde stat gi hugetelc locale. gi rriguririlur suciirlt'dr'slat cirdnrl bugctului publicnational in brr*rlclului Pr:ntru indivitJualitatcaaulotrotnia public de asiguriri socialenr. 489-XIV din estede menlionat dispoziliilearticolului l0 din Legeaprivind sistemul
I' A ss vcd+aTitlul rj al C*tului ljiscal. ro lbidcn. tN A sc vctlca an. 267-274dm C'odulFlscslal Repnblicii Moldova" !! din M.O.nr.19-20 1703.199?.fiiod qpuhlicatl in M.O. nr.ql-96 din 30.05.2003. Dr M.0. nr.l-4/2 din 06.01.201)0.

t
ffi

14t

socialede stat face gmrte bugetulpublic na{ional este 08.07.199f::.core prsvAdcfl.. bugctulasigurilrilor gi din independent brr*qetul stat". de dc Autonomiaactrrali r bugetuiuiasigunlrilorsuciah:de siai sc tioveclc;le vaiortrasiin cornparllic cu situalia acestbugetcra inclus in bugetulrepublican consecinlcle anterioari- concep[ie sovictictrcontbrrncatrcia de cu socialede stat talit de eseculiabugetuluirepuhlican principall executieibugetuluiasi*uur&rilcr subordon0rii ca c()mponenttrbugctuluiunic dc stat. a proieclalnihagetuluianildleil usigurfirilor *4'i61lg statsc urmlrc'sc Lu eluhorareu tJe echilibruldintrevenituri gi cheltuieli,previzindu*e rezervebitneSti irr.ieosebi pentruindernnizaliile se acordf,in cazuri de incapacitate ce de clrc seproducneprevilzut. temporard munc[ atrasil accidentc inrbt'lnilviriprolbsionalc de ai Elohorareaproiectului hagetului asigurfirilor sitt:iulede .stittse ef-ectueazr CasaNalionaltr de Asiguriri de privind evoluliaveniturilor5i chelruielilor anii Muncii gi Pnrtectiei Sor;iale coordorrat lVtinistcrul cu Sociale. in yi prcccdcnli, prccunl c-stilttanra cvoltrticivcttilrtrihrr rlrt'ltuiclilor rrtul trnrrillrrr inlhtr.rrlclc irt cu pnrbahilc crc5tr.rii 5i gi a pre[urilor taritblor proiectullegii bugetuluiasiguritrilor pind la inceputul ultinruluitrinrcstru Elaborarea socialede statestesupus du dc MinistcrulFinungelor apnrb:-rrii ciltrc(luvcrrr. avizilrii cfitre 1i proiectullegii bugetului asigurtrrilcr esarnineazl Guvernul sociale statgi notaexplicativl inainrea de adoptdrii se hotdririi.La solicitarea Guvernului. prezintllinformalii sau eiplicatii aditionale referitoare proiectullegii la gi bugetare anuale la notaexplicatiyA la legirbugetului amendanentelor proiebtul decideincluderea Guvernul asigurdrilor sociale stat5i la nota de respective citrc CasaNagionala. amendamentclor de explicativt,gicontroleazloperarea existi, Guvernulaprobi proiectullegii bugetuluiasigur1rilor DupI inctuderea amendamentelor, acestea dscE de sociale statsocialede srata fost aprobatde Guvern.acestafiind inaintat Duptrce proiectullegii bugetuluiasigurfrrilor Partamentului dezimtere adoptare, cu concon'titent proiecnilui spre hugetului statpe acela5i urrnltor. de an 5i de sociale statinclude Proiectul legii bugetului asigurtrrilur sncxelcgi esteinsotitde non explicativd.
6 5.2. ,ldopturt:o lnrrit'<tulri legii lrut:etnlut ilsievtiriltr sot'iule tlt.stttt. Proicctul legii bugetului asigurlfllor sosiale de stat este cranrinat de Comisie par'lanrenrarl tle specialitate.

I i.

celelalteComisii ale Parlamentului5i Direcliajuridici a oryanului legislativ, care prezinti plenului Parlanrentului un ruport gi avi=ala tlata stabilitadc accsta.Concolnilt'rtt.proiectul lcgii brrgetuluiasigur$rilorsocilrleesreexanrinatdc" Curtea de Conturi- care prezinti Parlarnentutuiurr rn:r: la <Jata stabilitil ilc accstain baza e*izchu, Comisiilor pemlanellte gi rn';:r/rri Direcliei .iuridice.'Conrisia de specialitare intocnefte raportul qi listu de res>montiiri asupra proiectului legii bueetului asiguririlor sociale de stat gi le prezintd Parlarncntului data stabiliti ck'accsta. la proicctului lcgii bugctului asi*r:urlrilor L,tam.tnarca socialcdc stat i:r I'arlanrcrlt clbctucazi\in trci lccturi. su In fiecare lecrura Parlamcntul e-ramitteazdproiectul legii bugetului asiguririlor sosiale de stat gi nota cxplicativl. !.egeu hugt:tt'lui ttsigurh'ilor .vtiale da rtfl ltt:ttlt' .li utiul:ttrtti Si itt :ktui lc;'tttri. dat'd tt.ttttc chestiunile din lecturile doi Si tei .sint exuminute int-o singurti leclurdA ) Exaninurea in printa leclardgi raportul.Cuvernului(CaseiNagionate; coraportul Comisiei de . In deqgqrl_primei lecturi. Parlatne-ntulau{!12-[ specialitate asupra proiectului legii bugetului asigurdrilor soiiale di stat giexamineazd: de at <lirecfiilu principale ula yiliticii hntr4etru'.' ,t.si;iureiriktr :tx'ittlt, tlc stut: h) toncepliile de bazd ale pxtiectului. in Parlatnentul aelopt5, prima lecturil. prrriectullegii bugetului asieurarilor sociale de star si il rernite Comisiei dc spscialinte pentru pregitirea de cxarniltare in a doua lq'cturf,ln caz de respingere. Parlarnentul stabilegte un temren pentru inrbunitfi1ire 5i prezentare repetattra proiectului legii bugetului asiguririlor sociale de star in prirna lectur[. B ) Exuminareu in a douu lecturd. ln decursullecturii a doua,Parlamentttl,!a prezentarea Conrisieide specialitate, exantineaztr: o) vmitarile eslimale suhfornfi de calcals $tractura lor: ^;i bl cheI t ui etile est im at e, .s nl,r' I lrt''t; si .!er t i n r:I i u h r ; c) deticital sau excedentui bngenlui asigurdrilor sociale de stat. Parlarnentuladoptl. in a doua lectur6, proicctul legii bugetuirriasigrrririlor sociale de stat gi il remite Conrisiei de specialitak pentru pregitirea de examinarea in a treia lectur[. ln caz de respingere. Parlantentul stabileste un tern'renpentr$ irnbun6t6tire 5i prezentare repetatAa proiectului Iegii bugctului asigurf,rilor sociale dc srat in I tlout lccrurtr. ! ) F*raninarea in a ueia lecturi. ln decursul lecturii a treia Parlamentul la prczentareaComisiei de specialiate: a) uamineazd aloca(iile detuliate (are wrJi efbctuate : b) snbile$e alocaliiie care v\r li Jinonlate ia moct prioritar; :tt M.O.nr-l4f2din 06-01.2000.

q9

hugerului r osigrrrciri/t s<tciole strtt. de alte tletalieridin proiectulteg,ii cl q\unrinea=a ioeiai*' tie stat. care'va fi aclolrritegcii' brgetttlul aiigSttr*rilor a Pinl ta -5decenrbrie fiecirui an, Parlanrentul gi a statului,apoi va li ptrblicuttr va intr6 in vigocrela 0l ianuarie urnritoruluian. promulgat!de Pregedintele a nici un efectjuridic dactr tbstinctrlcat. de are de ;i Termenul 5 decembrie un caracter orientare nu producc Dac[ legeabugetuluiasiguririlor socialcdc stat nu a tbst ailoptttd cu cel pulin 3 zile inaintede bxpirarea pin[ la asigurdrilor sociale statal anuluiprecedent de legeabugetului se bugetar, aplicl in continuare exerciliului nouluibuget. adoptarea de legii huptt+lui cttigut'iirilot'srtt'iule stut. 6.5.3.Pretmulgarea. de Potrivit dispozigiilorafi. 74 alin.(3) din ConstitufiaRepubliciiMoldova-legile.adoptate Parlamenl se legislativt' lcgii c'ste acttrlfinnlal ;rroccdttrii Moklova.llrotnulllilrcn Rcpublicji Pregr.dintclui trimit, sprcpromulgarc rri competenp f'uf statultri'"'gi tineexclusiv de 5e sociatede stat, de Este firesc ca geful statuluis[ aibi posibititatea a erarninalegeabugetuluiasigurf,ritor calitate. constitufionale ii relirr in aceastil ce atrihrrliilc cxcrcitindu-.si Moldova. Repubticii clc adoptat{ Parlarlentut n btrnnlurtclionirc ltttoritililtx'puhlicc' dc a asigura RepubliciiMoldova promulgl RepubliciiMoldtrva..Pregedintele Colform a.n-93 alin.(l) din Constitulia legile". lcgislrttivr' ca linal:lil prrlc{rlttrii dc .socialc stittcslc ()l)r'rnlirutca arsigurllrilor lcgii ;i f)ronrulgarca bugctului l.gea cu lbrmuli executoriell. obligind autorita;ileCasei Nationalede statutui str lnvesteasca permite gefulu-i prevcderilorlegii bugetuluiasigurilrilorsocialeclestat pe anul urrnf,tor Asiguriri Sociatestrprocedezcla executarea a ctr Confbrm art. 94 alin.(l) din Constituliastatului nostrustatueazi, decretulde prornulgare legii cle gestiune. pe RepubliciiMoldovasint obligatoriipentruexecutarea de bugetuluiasigurlrilor s,rciale statemisde Presedintele se Pregedintelui Republiciilr4oldova promulg6intr-un normativ.Decretele caracter intreg teriroriulstatului,aylnd termin de doui sdptirnini?s. legii poalecere Parlamentului reexaminarea de statului.printr-oscrisoare remitere. Uneori,Pre:iedintele unor bugetuluiasigurarilorsocialede stat pentruoricc tnotive,incepindcu neacceptalrea contt'ibutiide asigurtrri legii bugetu.lui asiguririlor sociale de stat sociale gi terminind cu indreptareaunor erori mareriale.Reexarninarea gi in data:16 nu sint obiigatoriipentruParlarnent. acestsens, nurnaio singurf, poatefi cerutd.de citre gefu!.statului sale. de Moldovaa legii bugetului asigur{rilor sociale stat.cu ohiectiile Republicii rrimiterea cltre PreSeclintele de rctitzttl.qeRrltri stattrlui a o prorrrulga.. dc dc inscanrn6. litgrt. llarlanrentului sprcrccxanrinare luarea a asigurbrilor socialede stat cu sau PEr& de in cazuladopr6riireper.ate cltre Parlamertr lcgii bugetului Repuhlit'iill'foldova este de Pregedinelc i,;14s itr.scrlrsr-,11f r<:mili'rc S*tirlstatu[ui. a in consideralic obiec[iilrrrexprr.sc
ohligut tlc i pnnnulgu lagta h1t'4t'lulni

;.r,.,-l
, 1..:1,1 .,...ri

in Oficiel-':'. de sociele statsc publica Monitorul bugauluiasigurarilor strciule stu!. le 6.5.4.Executortalegii hugetuluirisigurdrilor venituri,in de in contribuliei a celorlalte sociale statconsqd realizarea asigurf,rilor bugetului Executarea ri din indemnizaliilorgi.ajruoarelor bane$iacordate acestbuget. praeticneeesaril platapensi-ilor, eu corelagie de AI Veniturilebupet\lai asigurdrilor .sociale stat provin din contribu[ii de asigurf,risociale transferuridin prevla.rte lege. de bugetulde statgi din alte venituri(din tiobinzi.rnaiorlri de intirziere) cu Calculul gi platir conlrihuliei de usigur,iri sociale datoratede asiguralii angajagi contract individual de gi se nrunctr de angajatorulacestdra fac lunar de cdtreangajator. o fondul de datr.rrcazI contribuliit nsigur$ri sociale corrstituit' de lunari dc calcul l:r carc anga.iatorrrl Baz.a clc clttlt'irct indiviclrral rttrtnci Cc rcaliziltc asigur;rtiicr munciipialtcir'cotitpcnsc rclribuir,.'a asigririirilor sociale ai practic,intrcprinilcrils, instituliilc-,;rgarn.iz4iilt atti contrihttatrili bugetului Ca as,pcct ti pentru plagiiindemnizatiilor ca calculatA datorattr, sumele bani necesarc de de statau dreptulstrrefinl din contribu[ia propriuin pi de cuvenite drepluribirne-gti asigurfrl'i socialc irrcapacitare tenrporarf, nrurrcfi celorlaltc de ;:crsonalului hflnepti uxeculie bugetului sinrplificioperagirrnile de a legalfr lbnduluinr:gajatol'ului:?s a lunarcspecrivt. irrstituirca socialc cle stat, rirninind ca unitateadcbitoaresi plttcascdnumai contribuliarlmasd dup6 reginerea asigurdrilor sociale. propriuca indemnizatii altedrepturi pe$onslufui b[negti asigurdri de sumefor banicuverrite de li o asiguralilor. constituie: individuale nsiguririsociale. caz.ul de in Bazalunar[de calculacontribuliei

privind intcrpr'*tarca 9-l urur prcvcdc'ri 'articolut alincatult?} dirr Cbnstitulia ilc ln acrst $ns. a sc vc{eq tlotdrircaCurtii CbnAirugiunalc 99E. (M.O. nr. 26-27 din 26. 03. 1998). Rcpuhlicii Moldtrva . nr. 9 din 26.02.1 tlr ln acest anicolului 74 alinearclrl( I ) Si (l). imicolului 93 alineaul scm, a sc vcdca lbtAirca Cudii C'onstitulhnah cu privirc lo intcrprclarea (2) fi anicotul 143alin$uut ( I i din (irnstirulin RcpuhliciiMoklov:t.nr. .l dhr 2tl.{ll.l')96, 1M.O.nr. t6 din l{. 0J.199{r). Irr ln aucst$ens.a sc vcdea FlotfirircaCrrlii Constitgioudc cu privirc la intcrprctnrtl pr('vderiloranictrlului 93 alinuatul (?) din Constitulia Repubticii Mol&ra nr.2n din 018. t996 (t\t0. nr. 23-24 dra t$..S1..t996), te Confurm.'t ?] afin. 3 din t.cgea portnr odoprnrca Parlamenrului 797-Xlll din 02. O'1.1996.(M.0 nr. 8l-t2 <lin Rcgul:mrcnoilur nn { }

Irr

f tt

Ii

ttt Confomr I alin.( din lxgit privindnodul depblicareii intrarc vigoare actclor (M.O.nr. l in nr. e ofirri!{c | ?3-Xlll din 06.07.1994, art. t) din f2.08.19$l't. lr C'orformarr23 lir. ,.h"rrl L.cgir (M.O.nr.t4tr din 06.01.2000) pubtir, n-sigurtri sociats ttg-XtV din tltt07.ttr.)9 nr. privindsi$emul dri

r9.r2. t9%).

fi

J-0

&

gi realizatc lunar.recompensele. salariile irrriividuale, inclusivsporurile adaosurile bani 5i in in prin reglementate lcgc sau contractul natur6, colcctivde muncl. pentruasiguralii angajalicu contract de individual munc{i: prevt]zut de]uralia v.enitul in lunan dc'asigurare in controctul asigurnre. b) asiguFal, sau dr. cBrenu poate mai mic decit o plltrinredin salariulmediulunarpe economie. fi Baza lunar[ de calcul a contribuliei individuaiecie asiguriri socialepentru cetlfenii Republicii Moldova in dc tvloldova consrituie trimigiin misiunepermanentd str{intrtatc ctrtrcinstituliipubticedin Republica o salariul din cu respective. mediulunarin lei al personalului funcliiechivalcnte institufiilc' itttportatttrl vclriturilorbugctuluiasigurilriltlr constituic douacatcgoric a a Tran,rferurile sociirlr.. stat.Aceste tlc ln unor acte normativeale Parlanrentului. micgoreazl sint efectuate cazul. in care pentrurealizarea transferuri se veniturile la bugetul asigurilrilor sociale dc s(at. petltru acoperirta.deticitului hugetar rlijloacc.le frn+nciare dc se suplimentare alocf,din bugetul stat. din sursefinanciare bugetulstatuluispre bugetulasigurilrilorsociale statesteefectuati acestor Transferul de fonduluide rezervR bugetului a asigurlrilor epuiz.area sociale stat. duptr de numai .5i tlr; Mtioritritc dc lntirzicrc sirrt pliltitc tlc contribu:rbil Alte vcnittri stnt: tftrhirrz.ilc nta.jorirri irrtirz.icrc. in legalea contribuliilor bugetulasigurtrrilor in socialede stat.r\cestevenituriau un cazulneachitiriila ternrcnele ocazionalgi apar in situatiacind contribuabilulnu gi-a onorat obligagiilefinanciar-bugehre caracter caracter cu vcnituribugc'lare. cazulapariqiei public.Dobinzile sumele bani,carepr)lsonstitui de sint in disponibilitiqilor btrnegti sociale stat,fiind incheiate de convengii depozit CasaNalionalicu trezoreria in bugelului asigurlrilor de de statului bancare. saucu societalile presmliilorde asiguriri sociale Bt Cheltuielilq b\getulu.iasiqrrdfitor sctcialede st.atacoperi contravaloarea organizlrii gi func[ionf,riisisternukri public. finanlirii unor investigii din sistemulpublic, cheltuielileaferente proprii, de alte cheltuieli prevtrautc lege. asigurArilor socialede statse prelevl anualpini la 3olo pentruconstituirea Din veniturilebugetului unui fond de rezerv6. nu din Fondulde reirv[ acumulat poatedcpdgi'50?ir nivelul cheltuielilor prcvf,zute pentruanul bugetar prestatiilor asiguririsocialein situaliitemeinicmotivare respectiv. Acestfond se utilizeazipentruacoperirea de sau public,aprobate legea prin a altorcheltuieli sistemului bugetului asigurdrilor ale dc sociale stat. anuile ale bugetululasigurlriforsocialede sm sc utilizeazA Excedentele porrivit desinaliilor aprobate prin lege.Excedentele anuale bugetuluiasigurlrilor sociafe stat pot fi utilizatela procurarea ale de valorilor mobiliare gi/sau fi pastrate conturi bancare pot pe depozitare Eventualuldeficit curent al bugetului asigurdrilorsociale de stat se acoperddin disponibiliraglebugetului asigur*rilor <lestat anii pnecedenli tltrpdepuizarea dhr sociale disponibilitntilor. londuldc.rezervii. din 5i. fn caz de necesitate, Casa Nagionalipoate propune Guvernului,iar acestaParlanrentului proiect de un de sociale stat.Rectificarea rectificare legii bugetului a asigurSrilor include: o estim4ri gide deficitsauexcedent de revizuite venituri. cheltuieli de obligatorii rezulrant; o repartir:,rea soldurilorde mijloace blrtcati constituitcin rrrmae\ecuttrii bugctuluiin anul bugetar precedenu . exist6, la'anexelegi nota explicativdce insolescproiectul estimeri gi descrierirevizuite,dac6 acestea rectiFclrii legil b$getultriasigur6rilorsocia]ede sfat. de Parlamentul eximineazlmodificirile propuse Cuverngi intreprinde din urmdtoarele una acliuni: pentrucheltuieliadi$onale; respinge modifictrrile pentrucheltuieliadiqionale. p{ecunr propunerile cornpensiri: gi modificdrile de - aproba pentru atiiliortalc. ntrxlificarca cu clrcltuicli nroditicarile concortritcntinircluluidclicitului a - aproba a snu cxcedcntului bugetar. Orice deciziede a majoradeficitul bugctuluiasigurdrilor socialede statsaude a reduce excedentul bugetului prinir-o.rnodi{-lcare asigurflrilorstrciale statse. de. rcalizeaza separatf, legeabugetuluiasigurir.i}or la soe.lale stat de La sfirgitul fieclrui an bugetar. CasaNalionall inlocmegeo du'e de seantdcu privire la realizarea bugetului asigurdrilor socialede stat, fiind prezentat Cuvernuluipind la data 0l mai a anului inrediat urmttor anului de gestiune, spre examinaregi aprobare, iar Guvernul, dupi aprobare., pnezentapinf; ta data de 0l iunie. va Mamentului. a)

CAPITOLUL vll. BUGETELI UNITATILOR AD'UINISTRATIV-TERITORIALE.

I
I

7,1. Rolulautonomiei locale aspect sub financiar. 7.l.l.No1iui paereile. In toate 1trrilcdemocraice,o parte irnpnan6 a activilillil$r Lronomise$: &sthgoarnsub rsgrcruabiliratca adminisradvl, financiarlgilcgdea autoriHlilor localeCradil de implicarc aladninisna$itorpublice locale acesre in acriviEg diftrl tn func$e radi$ile isnorice mediulecoronric, prI" de de social politic din fiecare 9i de EdsE o inreagt divcrsitate modaliH[iln careslrlt concepute responsabilitf,lile autoritililor localein diferiteFri valabill ;x:nm modulin carercsponsabiliBtile anibuite alelumii,darnuexisttr solulie o unaninl sint unciori alreicaregorii de

t"
I

ii
t

,ti
I

|'
a

, ;'+
r'1

r -t

Il3

rfil : lil
it

SL

adnrinistralielocafdsau riilnin in sarcinaadmirristraliciccntrate3le. Translbrulde atribulii arlrninisrarivc. rttre colectivitilile kralc li autrritillilc acs5lofl [tbuir: si tic ir.rig'untt lil]anllrsit nrtcsar. tic rlilr ru*tr$c tinancialrpc cirrclutgriullilc localu'le ct, percep djl.ectsau le printesc de la aulorihtca ict:rrhic supcrioartr,irt vcdcrca irrdepliniriisarcinilorcaru'le-nu fo* afibuite prin legel'tt'. l?in autonoruic hlculfl sc irrfclcgc drr:pul ;i capircitatt'ir clbctivir a lrrtoritillilor ltrcnlc dc u cft,rit1. 5i dc n contlucr. in timiteh statlilit de lege o part senuriticativd a treburilor publice, pe propria lor rlspundere gi in inretesul poputaliei din zones't'. Necesitatc'il autoadnrinistffiriilocale rcit:sr'rlirt rtrai ruulte considcrcntcAi alrunte: c participareo Ttpalagiei la elulnrarcu tlec'i:iilor in csdnil anei udntitrislrc4ii htcale r,rrc {) corr(lilie esentjrr/r) pcntru democrtlie: .g)irolilcrercitatdg|rtuttot,iit,tttnunitti7iittsupra<!ninistrin.iitrehnri|orpuhIic.t,r,,flt,r)gmu{it: autmnr fue etu nnnitirl ii.

localecAtne autorittr$le loarle9i pentrutransl-irul conrpetert{elor privind realizarea dccieionale rcsurselor necesare in scopare la bazi serioase acest raliunide eficienliteconomiclsi de eclritate socialil?'t:. presupune Descentralizarea lmputernicirilor repartizarea fbncfiilorgi a preragatirrctor detinfie tlc Cuvernuleentral publice";.Easehareazg.pe intrediferite rarnuri administragiei ale urmiltoarele prirrcipii: . acbrinisrarea locald autononti: . finonlepubtice localestabile: . un mecanism clar gi echitabil al transferurilor; . u)tnpercnpSi atibulii: relerit<rlu nuirimcuhugcnfuisi urupcttitd(ii.finuntiurit'. ' urigurarea ccrtitudineu Si Aceste principii neeesitilexister4aunui cadru legislativ, pe &rc RepublicaMoldova in prezent gi- l creeazi. Astfel, Conttitupia RepuhliciiMo^ldova. adoptatlin 1994,a snbilit uutonomia administrativi locali ca pe un principiu de baznal guverniriirs. Sfertitul anilor90 ai secolului XX-leaau inregistrar progres al penrru un reforma administrativilocald,la ?4 mai 1996 cstcadoptatft I.cgca privind.si.stemul hugetar,ti procvsu! hugt'tor(t:r. g1z-X'lllt iar la 6 noi'embrie 1998Parlamentul RepubliciiMoldovaadoptrlLegea prh'intladministagia puhlic{t loculi (nr. 186-XIt). care mai.apoi a fost modificati prin Legeapenlru modificareuSi contpletarea Legii nr. t86-Xtl; din 6 noiembrie 1998 luulri fttr. Tlil-.\'1". 2,\ th\vnhri<,2001):in 1999.la I iulic. L.ste din fivincl uchnini.rtrctliu luthlitzT adoptat6 pq;1**to! ReBub,licii LegeapriuindJiwalelepublicelutulc hr. 49|-,Jttt.J. la t6 iulie 1999, apoi lrvtoldova adopg itguu cu privit'clc pnprietatea puhlicd u wil&likr utltninistrativ-reriuriale 523-XIr'), iar la 16 octombrie2003 a fost hr.
o aclcrptati n()ui-t I.ctr4c ittctf;nn4clc pnhlic<' ltrtth' inr.iQ--.\'l-). :.trit ' In ansamblul lor, aeestelegi determind tirnctiile inrputemisirile autoriElilor cenrrale gi localc Ai in donreniul Si tinanlelor publice, in tenreiul acestor tegi. putern vorbi despreo dcscentralizare reat6-RepubticaMoldova. ca $i celelahe vittc ctilttr-urtrcgirtr totulitirr. sprc rln sistcm dcnrocrntir. de guvern*re, de la lAri din l:uropa de bst gi cea C]entrala, cennalizare la descentralizare,

AutososrialorrH csteformamodernf, exprir.r.rare de a disEibrr-rriiintre gi inrpu_tenr.icirilqr Cuvernul cenrral locale. generali pentru executivele Opliunea descentralizarea responsabilitdlilor. asigurarea penrru serviciilor publice

Temelia politicdemocratic democralialocalS, oricdruisistem este gi fecesard obliganriea democraliei Condilia (la este autoadministmrea nivelulsatelori comunelor/ ora$elori municipiilor) 7.t -2. Autoaclninistrareu locald. Coneeptulautsadminisfrlrii are la baze3 ebmenteesentiale: l. automntiakrald: 2. ext i ncl t'e cer e.1sns(itot*',: .t uilttti, tisIr dr i i hnu tt:, pu e a
i'' 3. clcmoc'ru1icr lt ryul A: -

''' ltiun n[Tuoiil rA in l;nrn[r. h.incdoar dc aptxpc 5idcci nu c$c nurptrrat mrtlic c.1torrlchrfldrilc slt tic kratcla cluru. pnhlicr:tocalc.l:ditunr,.t.unrina finangchrr '"'llalan llnril. Administrnrca Lr:.r".llrrctrqli. 1999. p.10. 'r" nrt,I, at l*gii privrndnlnrinrstni;in ptrtrlico nr.ll.t-\V tiin llt.0j.2ilt.l//['t.( I ru.'.fr) lq.{F.]tX).;. hrcal0" diil '" Prasticaa dovcdil *8 autoritllilc localc *inr capabilcsfl atlminntrczc rcsursr:lcmui clisienr {tccit ildnrinislralia ccntrald-pcntru c[ slnt nrri dc comrrniHn. dc ccftpni $. in ctn*leffi. qt(ry sint nv*i hinr.iplirii$e.prttltn] n nlentific* ie nrod adgrcr.at pritr*ilila, n*r'clul obiectivelo,r1i crituiilcr|cp;rlbrmarrt[inpnxluccrca9iprcstuuasr:rrrii|trrcllrrc5xrr|a|ic.|n$rrtu{a pondereabugeplcr locale in ProdusulIntcnt flrut. in larilc <tinEurupa(hcidcntali, de cxempiu,bugerele locatcrcprczinp l&.t07o din !!rytram du crrntmtprmne eil* CE |tsilln, Chgnet 200J). !llB. f rl sc wlea tml detotlil Arrwalc ,4, Fiwlttae* ln stflte/a" ,.t|lstc-q:mni|icativtirptrr|c||nrrnii50uisg.tr|u|uirr|I\Jcamaioritrrlcu1|lrilruhurfirnrradr1rtcnhurri inu,pindurpr:rioor|rprrctbc|icegipinninptvclt|prdominiltr,rdirt|ut|cdcsq,rrtra|i[rc..,\c|ss|R|df{i cconomicr:8|0ri|o]'pcqopgnf.$prinsdrimtrprr:fuin1clrrpoliiccateccr{crti|nrcaBa|lti|ta|exrrericrnelortlinn:crr5inltttrihrrt.\)n aftl partc ( A sc vxen SfirdJ.S oaallufinanciorbagctara Parlancwul RcpuHicii l&ottlov* Centrut peun analizl bugttar7 gltntnitoil, Ch$infiu,2M0,pag.ZAg. "' A 3e vurf.t Studii 1i urtlia: timeiiFbsg$ra P.ad,am$*r*R$sb+hii M$klrlva. (lcntrul penrnrr*rulir3 brrgctart 1i li*ant inr8 n a n -l l . icii ll ry lS, al Clrmritutici Rcpubf Motdova adoptah h 2t) iulic llt)4// Monirrnrl Oticial rl tlcpuhticii Motrtovanr.l rtin t2.0t. t994. ''* Inlbrmatts 9i docummtaranformorxihrr ln &meniul adnrinisu'elicilubf ice tocalr. f;undafisSofos-Moldova.l2-14 nrai 19g9.C}ilinlu. 19g9. pag. J6.

fL

- r=

I ' Aukmrtmialocald reprezint0 teritoriu in cnre se formeaztr comunitateseparatl.lcgaf constituitL un o subordonat[ statului9i investiti cu auloritatea a decideasuprapropriilorprobleme gesriune. dc de piin intermediut propriilororgane administrare, lirnita de r'n comperentelor atribuite. Autonomia locall sebazeazi urmitoarelc pe principii: proprii de administrflre. reprezintiinteresele 'existe4a wtor organe care ce$gnilor: imgxite pi taxedc la ctxnunitate ' statulpoatepercepe numai in tcr.leiulle-rlii: poate?ntreprinde teritoriulstruoriceactivitate. pe ' comunitatea carenu esrclnterzisd prin legel-tt. Realizarea acestor principiiestcposibilfinumaiprin existenta uneicapaciragi tinanpre de adecvatd nivellocal. la metodele finanprelocall fiind aribuda exclusiv[a statului.Asrtel, dclegarea. tegislalia de prin tiscal6.a drepruluide a stabili impozite ctrmeentittrlile locale se reafiz.eazl timite determinate,asigurarei unui echitibru adecvatintre in activitaillepe care acestea pot desBgura facilitatilefiscalede care dispunpenrrua le finanra.roateacestea le si constituitd regula nura auto,lornici de ftxofs. 2. Extiwlereacotespunla&)are u admini:;triirii localt presupune e.\istenta anumitor lillite ret.iritoare punctulpintr fa la care descenualizarea autoritiltii poate realizatii practici,aceste (in fi limitenu porfi smbilite precizie). cu Descenffaliarea insFurnentelor politictrbugetar6 de poatefi efectuata pinl la punctulin carepentrufiecare variabillcxistl un instruntcnt, contliliile ciu'c in in ilccst obicctivnu cstcputcrnicintluengir altc ipstnrpiclrte. baza pe de sfereide activitatea comunitlllilor locah, se pot fuucqin rnod necesar raliuni carestrreclameexisrenfa unui anumit graddeautonomie namrt fiscali.lanivelulr)ornunitiifii]iE. de In acest pol sens, fi enfiragi pentru caresi nu existenici o raliunevalabila pentrua aplicasolulii standardizare la nivel nalional,existtndins{ ragiuniprirnordiale pentru'a fua in considerare nevoile gi inreresele locale,utiliaind cunoasterca condiliilorlocafepenfiua gisi cea mai bundsolufie(cazul Unitaili'Teritorial-Autonome C6g6uzia din Republica Moldova). Extinderea sferei de activitatea comunitii$lorlocalein prile occidentale, termen lung,a demonstrat in p cE acesteco*digil totrqi rala da cre{,teres cheltuielilctr bugetare cenysle este mai mare deiit rato de crestere a c'hettuielilor bugetare locale (primeleincluzindinsi gi anumitetransferuri). In majoritatea de funcliileguvemamentale repar'tizate autoritatea lirilor cu economie piali consolidatS, sint intre ct:ntral6 auulrittrlifc .1i localc,afc cClnrr putcri sint lic prolc.iiltc prifltr-un statul, cuRlgstr'i1 Rc.prrblica Mpldovastatutut spccial3rl municipiuhri gi Chiginitr al structurii tqrloriaf-aulonome C{gtruzia, conferite cltre autoritatea lic dc. centrala. In asemenea autonomia localtrare.de reguli- o semnificalie tdri. politici. inslgi dezvoltanfo economicd impunind ccrinla uncicgalittrli uatarncttl dc pc bugctar zot)u gcogmlicc i,riiirrsc rrrai (tfr-.cscprplu. sc-rvicii in plblicc. prr,.crirr ..dd,l;t 3.-Demacralie locs.l.dAutoritiilitepublicelocaleca otganealese, sint institugii democralieireprezentative, ale in careautoadministrarea csteintlptuiti, de obiceilocalt prin intermedipl consiliului local. Autoadminisrrarea locali.include unorconsultiri cctirgcnikrr alc 9i posibilitatcaorganizirii ltralc). {rcll.rcritlunruri Principiile menlionatemai Jl.ts exprimd vukri reanoscute conune careporJi gti.rite eonstituliileclenncragiilor in europene in C4rlcAutodminMrdrii Loeale,etdeplatii Cor.tUiul Europei tn 19E5. acelagitimp, ete nu e-ristl.in ds 5i in mod independent exclusiv-Astfel, autonomia gi localaesteconipletam irnpactll autoritagilor de centrale, deoarece

in acccpliunea titeraturiide speciatitatgnecesitatea autonomieiltrale reiesedin umrilorele rafiuni: o rcpnzinti m elemeotimponal d urui contcxtinsritutional sprific ecommrci depi4* difereqierea regionall a ncvoilor $ dorintelor rudana rcn*tindardizarca ua6mcntelor bugdan; la nirrf nalisral, adic! claboralea ' bugetuluila locnle.Suscle & satisfasc a ncvoibr locale liind muh mai mari dacddeciziile sint tuarc. nivsrl. la hed: -condifiile' t admlnistrarca rmui nturc proir;ctc ftulrrir dc pftrtc fi rurlizat6 nlat al'antaJ(rs, rnaiclitigtt'r!rrsacrsteascbaa:aziipcurrrr,3ima|auttrlui1ti5ra<|minisrra1rr:rt|csr:cntra|t canalclirr unc clenrcntclc hngd:trctrthrric sil lrr trarcrsczcttr:. i Jrc (.4se ve4t* twe*okx'u Ghtto4ghe, Ih+et: afuEdareeronaaid. {ilinunciord,. Etlituro cunwnltL, Bncureyi, 19g6, pg t9t-J9l). r" Conform acstei atinderi se cvideilid patru rirtcmc tlc nltonomlc lrretl tcu graOede liberratediferire iir direrminan:a aoivi6likr br
Ult er** U()llrCnll )-

!"

txistA|ibcnaudcalcgcrqhnirrctu|runurritr{iiarur|iz:1ni)irngrit|i:/ilrii.prntctiilrirtrrlrs,nguul,ltgrrJdc modalitatcade rcalizarc a nnor acnivitdli: o Stahilina ptin h8e a unui tumdr minim rlcacrivltlXisar sr-n'icii intr-ulr &xncrrirr dnt pr:nhr axnunit{itc kralc. lccttcil avintl lihcrtatca gi ulivir&ihrr *nr scrviciihr clrrilc: "suplirncntdrii rlivr,rsifirArii Nrynrrrrkrul pirr tcgs ohligurlici rr ctruruuir0lii dc l rtr,sl\unr iuivitlti sau&aprl*servfiitrununricr&rruniilrr*tgr.rrtamrdsauu.sHa*-^rlizdniirr-vlnrlpjrt|ih:rdcctnrtlttiliic.hr.rr,rrr|inlriurtrctrirltb nomte$d)ilin pnnlcgr:; IixLstc'{aunrdonrrriiirrctrcctxItntit4i|cinsc1i:tttindiarira.{ldui|ltyxrrr'.t|itLritc.actit,it|||it}r/lmrtrrinnarrr:tui srrslinrrrrsuuhri. Primclc trci sistcmede autonornic(a- b. r:) gtt sl rt rct'cnrla fcgislaliacu privrrc lil inrdlnmiilL trtnsporluri. asigurlri srxitlc. Acrasfd analirt rclcv{ un pnrccs dscenrralizan;rlmininraivd difrru4iat pclnri. ds ct|dca|patrltlasistcntrhau&wtmic(d)cvirh:ntirvctindr.rrnrtcrr|acvasi-tt{rr}lactlttutriti1iihrq|c.|iirrr|[wf|ia0irrr|tlrrcnii sfrurlg(tltxdttic elilitre. Indepcndcnln pottc fi $ ln cndrul urttr nctiviHli cu caractsr uuononric.Accstc donn:nii s{: $tructurctu,, sub lbrnu unor organismcindcpcndcntc.avind bugtlul lw propriu. Dar mcstc sistcmc crista tcordic. in pracrici- hrsl.ln forma lor prri elc nu edsti, in prrcricl un slrten pr*c cufreinetc efemalsri db cclclolrcsi*coe. l}frdn!.\i$rxncLx vin: rb h,$:ninnh lor prcerminsrrc. l)in pr.r de vrdc*. ilr Rpuhlica M.o-ldovt p&crea iloisue. cxisll sistcdrut dc rutonrnric loqrll de tip .;r", ortoccc oUf "nn i!+ib an{ritqilor ltxdc L I caliza arum;t" dG !r.pa de divit{i h diftritc donenii (lnvtpmlnl s8Euta cuhurl. sprxr$i aftde} slnr sripulateln tcgislagia nnarrclar*ulticb a rcpublicii nossrt (A sc vcdeaMsnolevu Gheargh4 Bttg* ahtrfue estnomlcd gifinanciaril, Editum exonorrriA, gac:arqti, tgg6 pttt lgt.lgj).

s3

este sE locall existi in cndrulstntului.'Descentraliror*. nrenitd permitd autbrir{ilorlocalesXse autosdministralia ccntrtllc. llind,totodati,controlatc orgnnclc dc conducfi. localil in plan adntinistratil ltrri aplicarea csle imposiLrill ds Rcnlizarca cfcctivl s conceptuiui ilulotu)rnte financiari.[)acdautoritltilclocalenu dispundd resursele materiale, conrpetenple de tegale de conceptului autonomie pu'ttntu-gi asutnarr"'rrlrrrcnlL' politicl tlc r;rrc au ncvoic' gi dc auroriratca lc rusporrsnbili$1ilr.'ccrcvirrprin rplicur"*a locah, acestanu poate.li realizat,riminind un conceptspiritual declarat$i nu unul real de amonOmiei conceptutui a sintctizlreain plan juridic dc Cirrtc Europeanla infttptuit. De aceeapentru rcaliinrcarnaterialil lb.slttccesartr tn Iu de iei A utonom Localea eletnentu i nraterial outotro le-linan ciard i 7.I .3. .4ut i onom afi nonc'ar11. tocaleeste uwononia.financrozil''u. Descentralizarea tinanciariinseanrni delirnirarea autonomiei Fundamentul la intre Ouvernulcentral$i autoritltile locale.punerea dispoziliaautoriEtilor localea veniturilor imputemicirilor liccilruitcritoriu. [i.na-nCiirr:1a pentrue.xcrcitarca tirnctiikxcc lc rc.vin..srahiliti{ca. BL\cc$are politicilor in arcdreptul. cadrul la economice nalionale. delincrea autonorrrl administrativ-teritorialtr Fiecare unitate proprii suficiente, care pot dispune mod liber in exercitarea in de atributiilor (anicolul9. lor gi liberna unor resurse puhlicc localc".Cnna linropcanll "f'ixerciliuloutt'rtrorn prrterii adrninistralici "Resurslcfinanciarc autoritirlilor al alc locale"), i are2'asint e entel ru ronomiei Ji trunc EIem publicelocaletrebuiesi fie propo4ionale competengele r cu financiare autorhililor adnrinisrrafiei ale Resursele clc sau pre-vlzu-te eonstitulie dc legc: . . Cel pulrno partedin resursele ale adminishafiei publice localetrebuiesi provin6 din financiare autoritElilor au se-l in locale,al c6rornivel acestea competenp sabileasci limitelelegale; taxelegi inrpozitele pe de o Sistemele prelevare care se bazsaidresursele care dispunautoritdlileadministralieipublice locale de practic,pe cit trebuiesd fie de naturasuficient de tlivenifrcat6 gi evohrtivepentnra te perrnitestr urrRqae acestora: lor posibil,evolutia reali a costuri exercitirii competen.telor r mai insthuirea proceduride de egalizare cu Unitilile administrativ-teritoriale o situagie grcafinanciarinecesitd (nivelare) destinate corecteze sI efectelercpartitiei inegalea resurselor sau financiara de misuri echivalente. proceduri rnisurinu trebuie carele suportA. precum a sartinilorfiscale sau Asemenea potentiale.de finan[are. ii publicelocalein sferalor de competenti; 'strresringtrlibertatea opliunea autoriEtiloradministraliei de o Autori6iile'administrafiei asupra publicelocaletrebuies5 fie consultate" o maniertr de adecvati. modalitttilorde repartizare resunelorredistribuiecarele revin: a pe trebtrie. cit posibil.sanu Fre finanFriiuneir proiecte r Subvenfiile desthrate unitlflor administrativ-teritoriale atocate a de Alocarea Subwnlii nu uebuie si aducl atingerelibena$i lirndanrcnnale politicilor autoritililor specifice. lordecompten$: in publice locale domeniul adminisbafiei in publicelocaletrebuiesil aibi accesadntinistragici . autoritalile de finanpriicheltuielilor invcstilii. in scopul a la cu confonnitate legea, piap nationala capitalului; financiare care de care o Autoritfiile unit{ilor adminisrativ-eritoriale, igi exercitdluncliile lor in limiu resurselor tmitf,tiloradminisrdiva dc nr{strilc pioritare carerrnrclur,ll ti linanlate la bugetele sa-gi {rspur. umreaz& stipuluae teritoriale; de r Concomitent, Cuvemul centralva puteadelegauneledin func$ilesauatribuliile salepentrua fi exercitate pentru.ace$te cu financiarede activitfiti prcstate resunce localecare, urmeazi a fi recompensate ctrtreautoritagite cenbal; la bugetulguvenrului pctttru . autoritf,{ilc locale sintaccesibilc Guvernul central de nu aculrrulatc cirtre in acelagi tirnp.rusunele finrurciare dc nu dc pi insuticienpde resunie financiarc Flntru propriilenecesiuili seconrpenseazd la bugctul $tat: . au.huirlis{ti*iv-teriturlrlc'cnrr linxluri dc: t'c/.ctac ptt. lprotra p,ubl.rcc t*riri4ilot' alc Autontfitrh: atlrninisU:4ici 5.i F.r linanflrii unorac$unisau de in privindutilizarea fonduri.Fondurile rezervf, destinate special sint acstor regularnente respectivc: la m[turi inilial prev6zltc lpobuca btrgutclor rxite o l:a baiaa bugetclorunitatibr adntinisuutiv+eritorialc pus Firrcipiul gchilibruluilrugctur(balantabugcurrr). giefecnnchelurieti publice drepulde a aproba au numaiin limitaresunelor pnncrpln, autoriH$le Conformaceshri pulrlicckrcalcttu-gi vor itsisuracolcctiuca rlispnibilc. Acolo pi atunci.urxlc tri cind. nutoritlrlilc liniurcitrrc caz cheluieli; dcvianlde preconizate. fi obligte, in acest s{-gireducd vor inrpozitclor ] sii stnr frnanciart teriloriu2nr, in U*k4ileadnridseadv-terioriale obligate mentinldiscip.tina |lr::r|iziucaunciaulrxxtttrii|iruurciirrr:clL.ctivcitt1r|nrtkra|1rr.*st la gi fissrlerpincliscal*' nivel local.in utilizueaveniturilorlocafe(dcci in stabilirca cuanrumului carego,riilor venituri de coorufonirii adntinistrative asup'a prioritltlilorprivindorienfiarea efecttnrva gi cheltuiclilor') in ceeacc privegeexercitarea 5i
r$ Manolc Finunfclc linancians nivclulunilelibr adntinisrntiv+critorialcChigin{u. la autonornici publice rolul lor ln consolidnrea localc: T.. 2003,pag. 56. t' Se-formuhaul F*rarrcinrc artorit{ilor ulnhisumtir:itr$lics loslR'..Carta ale dupl eanr liurofrwrt a Antolrorftci]ncalq ad. q "Restnsclc t:uro6zrro&xr3rrbcrrritllastra$orrgbl5rrcrrrrrrbric|t)lt.t.hr|inrbi|cliarrcrzl$urglcz.6.mfc|clcttcr:galautcnticr..,\c!:stdtrunrq|taintln Moldova la I fs{tnarie1998. vi_qoareI scptembric ta 1988. pctcritoriulRrlrutrlicii iar l'fr-Cana pcnlru Mohlova lo I fcbruaris t985 Rspr$lica dc |5 lyit'. Culegcrc l.rralc, Strnsboqr. <rctombric (in vigoars Europenia Autonomici d.c oficid0,l9et, Vol. V' pag.14. lntcrnalionale.-Edilic Traune

5'( ,

?
t ap.lrarului tiscalpeplanlocal.Rel':ritor aceastit rrnn{con<li$e p$atc la elin se atinn4 c[ xte realrrrerrrc in<]ispclslbilg crearea de organisme fiscole unitf,lile q in localc. Rolrrl siatului. endtate Lcntralf, aporc cadnrl ?n pnliticiigencrafe dezvottare cle a organisnte|or5iinstitu1iikrrautorurnigi:dnritristruivu|txalu.ingcrrr-r-arcirdecr1tricn1rr,sispl.iil qrgar_rj$neld a tlxale subordonate autorirA$br locale. Reiegind prevederile rnai sus.:supranecesita$i.auronomiei 9i Republica din de locafc, Moldova dlspu*iind ca&1; de fegislativ necesarirnplementeazi prevederile Carreiliuropene AuronomieiLocale.Astfel. Lcgeu a privinctarlministralia " puhlic'd loculrtprcvcdc hrculti ,.r12111127tttttira - drcPtpi capircitate colcr:tivitililor loc*lc .h ,r'icz.rtoit dc n gesriona. a pi in conditiitefegii' sub proprierBspundere irt favoarea o parte imponantl din rreburilepub]ice. gi lor. Auronomia privegte,de asemenea, organizarea funcgionarea gi administralieipubiice locale".r'r Analizind arr. J al legii "Principiile bazd administrarii de ale publice localc". nrenliondnr, aiestea ca benetlciazl aurorrornie dc ilnanciard. au dreptulla iniliativdin tot ceence p.r:ivegte adurinistrarea treburilorpublicelocale.exercirindu-5i. conttiliile legii. in autoritatea limiteleteritoriuluiadministral. in Petrtru asigurarea aurononriili locale. autoriHgile atlrlinistralieipublice localeelaboreazd aprobl bugetele unitaliloraclrninistrativ-tcritoriale. dreprulstt pun1 in aplicaregi sd 5i avind determine cuantumul impozitelor;itaxelor locale. condiliile in legii:'t't. Leget pritind sistemut hugetarsi procesulhugeturprevede. ,,bugetele ci unitatiloradnrinistrariv-teritoriale asiguricu resurse financiare efect.uarea pcntru satisfacerea mtrsurilor necesitalilor social-ccolorlicc' culrurale gi ale populagiei9i pentru dezvoltarea teritoriului din subordine. Procesul eiaboririi gi execuririi bugetelor unitagilor administrativ-teritoriale reglementeaztr Legea se prin privindfinanlelepuhlice toiatc"-',r.in oru,d-U le octombrie2003 a fost adoptatl o noui Legeprivitul .finanlele ptthtici locale"ttt, consrituie baza legali ce reglementeazd structura gi "un bugetelor procesul bugetar unitatiloiadrninistrativ-teritoriale. a 72 Structura bugetelrr unitif ilorrdministrativ-teritorblc. Stnrcnra bugetelor unitrlilor-administrativ teritoriale poate pnvftasubdoui aspecre: fi dtlttdslnqt mt icru*kti tr_alc,11lrfglpe:trydr!; elupd stryctur,a, haget. interna.uJiacdrui, - acest In contexldactr nereferimlaprimulaspect, I al Legiiprivindfinanlele si at publice locale prevede bugerele ca unitil$krr admini.slrativ'te'ritorialcbugctclc sint .srtclrr(conHrnelor! iralclor (lnunicipiilor). railanclor.unirigiiteritoriale autonome statur juridic speclal bugetul cu rnrg}icipiuttii Chiqinflu. 5i [a fel-in continuare, prevede bugetele legea ci uniEtiloradministativ-teritoriale dedoutr sint niveluri: '4) da nivhtl intil - n{etiten -irtl hugetcle hxnle, curc rtpn;infi httgttclc .urttkrr (srtrryrrckrr). <trngekt (municipittor),cu excepliamunicipiului Chgindu; B) hflSdek te nivelatof rfoileo- carereprerinttihugaele,ntiottnle, hugeM centrul ol unitdtii teritorittleauturr(rrrre crtsatul jarfulic speciolSihugetulnmnicipul ()hisitttiu:r,,. Dactrstr analizlm.sfuctura bugetelor unir{ilor adnrinisu'atir,-teritoriafe de nivelulinrii. purcnrafinrra- acesta ce reprezinti_variturilechettuielile gi acestora, condnutul va carora lr analizat aparr. lrtsdbugetcle unittlifor administrutiv-tcritrx'ialc tlenit'elul iltilen.iurstrrstunl sp^*citicil- c'rrsrituire al rnai liind din: al bugetul raional, carereprezinttr veniturilor cheltuielilor totalitatea gi necesare e.xercitirii tuncgiilor sinrin ce competenla raionului conformlegisla$ei a tuncgiilor gi suplimenrare delegate Guvern: de 6J bugerde'loc{e'bugetele sarelsr(eomune}or), oragelor (municipiilor)din componenta raionului. Bugeul antaftli uritorlole antonomeca st(m$ juridli speciol,constituitdin: a/ bugetul central al unitilii teritorialeautonomecu statul juridic special,care reprezinti totalitatea vcniturilor5i cheltuielilornccesare exercitlrii funcgiilor sTnt comfeteniau.nitilii teritoriale ce in a$ronorne statur cu jHridrc spcciat conlbrrn lcgislalici a luncliilor :;i ;uplirnerttatrc dclcg,,,",i. Ct,o,*rrr; D7bugercle locale- bugetelc (cornurrelor). satelor ora;eloi(nrunicipiilor) cgrnponenra din unirfitiifturonome juridicspecial. cu statut Buget I nra nicipi ataI Bii lli,constituit din: u ry' bugetrrllrrrrnicipalcarc rcprez,intfr totlrlitatca veniturilorgi chcituielikrr necesarc e.rercitlriifuncliilor ce sint in competenp municipiuluiconformtegislalieigiaf'uncliilor suplimennre delegare Guvern; de D/ bugetele locale- bugetelesarefor(comunefor) .orponrnga municipiului-Aal1i. din Bagetxl mrticipin fu i ChlS n itu. consr uit clin: i ir al bugetulmunicipal-care reprezinta totulitatea venirurilor1i cheltuiclikrr nccesare elercirtrrii funcliilor ce sint in competenfa municipitlluiconfoirniegistagiei a f'uncliilor gi suptimentare delegate Guvern; cle D) bugetele localc- bugerefe satelor (cornunclor) al*.oriqsr-,lor si di,r.*rrp*rrrliinrunicipiului Ctrigilltu. . : 7.J.vcniturilc hugcfcklruniHlilor adnlinislmliv-lcritori:rlc.

t-

7.3.1 N4hmi generule . priviwl ven*wiletmptekr hxute. privind publiqr admirrisrr4ic bcalr. r23-xvdinr8. nr. t0.t003 (M.O.nr. dinte.t2.?00.3 49 ;ii+* I "! 1"c!! ). publicaltral!. nr.l2i-XV tt.10.2003 nr.49dintg.t?.2003t din ([,t,O. ;; *i lllf*tl,Iivinrl adminisrralia l9-2ort97din2?.03.t99?}. ,"11..1n:3_l*tt1}ryl$ttmulhuectarsiprooxrutbugrrar.nr.S{?din2d.05.t995(Ir{.o.nr. '-- l.s8ca Rcputlicii Moldova

r
:l t

lrlvfux! tinanlclc pulrlnc hrcalc.nr..39?-XVd;n I 6 10.2001 {M. 0. nr.t4g_2J3Dg6ttin 19.t :.200J). '* Art.I' alin. 2'3 al t-rryriprivinOad,,,inistralin nr. din fuhlir.r k,t::rtd. 12.1..\V l6.lu.iru ifr,;.ii.,fin t9.lz.lfiD).

f I
5t

!'
'l
a I

5;5

r F
I t

publicelocalenr. 397-XV din 16.10.2003. vertiturile bugetelor art.4 al Legii cu privirela finanlele Conform din se unititilqr administrativ-reritorialc constitr.rie impozite. taxc. alte venituriprevlzutc de lt'gislaliegi se din: formeaztr t- yeniu* pe4cii ale bugaelor anitillilor administrntiv-terinriale. ce sc constituiedin impozitelegi taxele cu pe locale,prevtlzute fiecareteritoriu in parte. in confornritare Codul fiscal gi se vireazi direct gi integral la respective. bugetete sistcrnul inrpozitclor taxeltrr Conlormart.5. prccum1i art. ?89 (tithrl Vl taxclclocalc) nl CoduluiFi.scal. 5i include2aT: tocale t impuitul pe bunurile imohiliare . impozimlpenlrufolosirea resurselor nulurule: o ttt.ytt penlnt omenqiorautcritot'ivlni: . *lministrutir'-tcrikn'iult: lolcriilt*'pe Iil'ito,'iul llariit-t1ii t&yede ttrguni:urea lic'itugiikt'si . pentru ampla."a't o puhlicitdgii: tcLxa . lexLlde aplicare a.simholicii loculc: o de sodal&: taru pentru unitdlile comerciole.lresau pre.rtiri sen,ic'iidc deservit'e a taxadeptatd; t l(rfa Penlru cazare: . luxa batnearcl; . taxa Penffupgrcare; . c tttnode la posesorii ciini; de t lwa Penlru Prestsreasemiciilor auttt de cdldtorilorinr. acestea sint - veniturile institugiei Conforman. I al L.egii 397-XV din 18.03.2003, 2 Mijloacespeciole. de pubticeob{inute,in condiliile autorizateprin actenorntative, la efectuarea lucrf,rilorgi prestarea serviciilor contra gi publice. platd.precum din donaliile.sponsorizirile din altemijloacebnnegti intratelegalin posesia institugiei 9i sc vcnituri 5i sunt alc instituliikrrprrbliccsc includ in hugclclcrcsprlclive. cortsidcril Mijloacclcspccialc pentrucheltuielile legatede dest$umreaactivitalii statutare acestorinstitulii. in conlbrmitarecu a direcgionate a principiile gi regutile de elaborare.aprobaregi executare bugetetorcorespuRziltoare. Nome*clatorul lucrlrilor gi publicr""gi gi platA, du rrtirinrea la efccluatc prcstatc insrituliilc taxelor servicii.precrun nrodul9i scrviciilor contra ;i pe. de publicelocale, speciale tipuri se stabilesc citre autoritiitile administraliei direcliilede utilizare mijloacelor a conformcompetenlei lor. 3. Defalcdrt, conform normiltivelor procentaale stobilite prin legea bugetard anuald, ile la venitarile gcneruleile slnt. Accstca.sirrt nrijlolcclt biricati stallilitc dc la vr:niturilc'seneralc stat. aprotrnte cf,tre dc dc peniru bugetcle unittrliloraclministrativ-teritorialc rrivelulal doilea gi prin legeabugetard dc anualtr, Partament pentrubugetulmtrnicipalBllgi saude citre consiliulraional,AdunareaPopularta unitaqiiteritorialeautonome cu juridic special, penru bugelele Pentru Bdlti $iconsiliulmunicipalChiginiu locale. celedin starut consiliulrnunicipal urmi, acestenormativesint stabilite anual de citre consiliul raional, AdunareaPopulari a unitalii teritoriale juridic special, Balti $i consiliulmunicipal Chipintru. autonome statut cu consiliulmunicipal 4. Defalcdrt de lo lmpoTitnl pe bunurite imoblttore Conlbnn normativelor procentualeaprobatede e&tre gi ale de reprezentative deliberative unitdliloradministrativ-teritoriale nivelulal doilea. autoritillile Respectivele sint mijloacele binegti aprobatede cltre consiliile raionale,Adunarea Popularl a unitagii teritorialeautonomecr statut juridic speeiat-consiliul municipal Bel(i $i eonsiliul municipal Ch$iniu pentru hugetele localede la impozitulpe bunurileimobiliare. din localetronslbntrile de 5.'l-ransferuri fu hugenl lcstot. Rcie'1ind art. I al l.egii privindt-inanteh.'publice prcvcderilor lcgale. tilhr delinitiv;i in sum6 cu conftrrm absolutil. la bugctul de sintmiiloacele financiare alocate. de juridic speial,bugetulmunicipai sraf tn hugetete raionafe. cu bugetutccntrafal mitf,tii teritorlaleautonome statu{ raionale.bugetulcentralal unitalii roritorialeaulonome Billi gi bugerul rnrrnicipal Chiginiu saude la bugetele su sl;rtut spcchl. hrrgclulntunit:ipal lHl!i 5i htrtclrrl mttnici;xtlC'hi"siniiu hrrgutclt' la locllc pr.'ntru nivclarca .iurirlic in posibilitalilor linanciarc alc unit:tliluratlnrirristrativ-tcritorialc. scopul asigul'ilrii crcrcitiirii unor anurnirc funclii publice,finanltrriidomeniilordc activitatc, sint in competenta ce autoritelilorpublice locale, sau in alte scopuri .spccialc. in acest urrtritoarele tipuri de transferuri: context, nrt.9 al Legiilf* prevu'dc r) tnnferari din eontil .findulti de- suslinerefrnanciur:& tt anitdlilw adntinistr A iv-ter itor iale,. p.entra. nivelarea prxihilit\lilor tinunckrc ilie ace$t.rt'rrConftrrnr prevcdcrilor legale londul' dc suslinere linanciari a unittr1i admin di r{o lor istrativ-teritorialese formeazfi n, o alocaliile de' anual?nbugetul stat: aprobate dchlc&ilc cfcctuaac citrc unitalilc ad[rinistruliv-tcritnrirlc olc citrnr venituri b||gdtart dc]rtt8sc cu 90t6 dc nivclul mediu de chchuicli bugctarcpentruun locuitor pe aeritoriulrespectiv.

' .1 1

E r
i. L.J

prin Lcgea I t03-Xtll tlirr 3.1.04.t1t9?. "t Cotlul fisurd.aprobar {M.Onr.24&25y996 din 19.12.2003). '* Legca Rcgrblicii Moldova privin<l linanlclc Aublicekxalc. nr.397-.{V dirr 16.10.2001 rr" ArL l0 al lrgii Rcpublicii Moldovu privind flnanlclc putrlicekr'cllc. nr.307-XV din 16.102(D3 (Monirorul Ollcial at Rcpuhlicii Moldova nr.248-253/9t16 ttt. 12200f L din

E fr
I

ti

f6

in care in a5am'rd. unitilile adnrinistrati\'-terittrriale cola veniturilor. revin unui locuitor.depfigegte ce suma cheltuielilor medii pcntlu un lucuitorcu 20% trlnsti:rdin f'ondui suslincrc dc financiartr unirirlilor a administrativteritoriale cu ncc,-'.sit[tile suma veniturilor dt'p{gesc 20o,,o cc minirne cheltuieli unititii adrninistrativ-teritoriale de ale respective. pctltru l-rccarc grupii r.lcchcltuicli apartcsc l'irct in hlra chrhuielilor Modul dc calcularca trunsl'crurilor, publice ce revin in rnedie la uu locuitor, care.in arrui bugetarurmltor, conforn nornrelorlegale. urmeaztr fi a v-teritorial dq le suportate cltre unitagi administrati e. cnrc. Pottru unitAlileadministrativ-turitorialc ccrnlirnn nonncltrrlcgnL.. suporrit clrr.ltrrir,'li s;'rccilicr.. aplicd se coeficiennlde corectare chcltuielilorrnediipcntruun locuitor: a speciald. pentru exercitarea.firncyiilor wplimatare delegute de t'fitre Gwern. b) transferuri ca destinagie Acestease prcvEd ?n legea buggtardanualfr5i in alte acte nonnative5i pot fi alocare bugerelorunita$lor i atlrui rtistratv-tcritoriuIc in cazd,::'"t' r delegare cltre Cuvcrna unorfunclii suplimentare de autoritigiloradministratiei publicelocale: r dc a adoptarc actelegi.slativc nlte ilctc normalivc' cilror aplicare necesird nri-iloace bugetare suplimentare 5i ttn(]r vcnituri rirtitlcalc bugc{clururrittlliloradrnirrisrativ-tcritorillc. rrroditicarca flr:tltrucon]pcnsareit i i torialeetc. iztrri adm rristratv'-teri i organ utiliz-are contrdrdestinatiei vireazi, pinl la sffirgitulanuluibugetar, cu specialtr, Transferurile destinalie se in rnnrimea in sumeirespective bugetuldc ta carcnu lbst prirlite. in cazrrlTncaresumacorespunz.itoare esteviratd nu in de bugetulrespectiv, Ministerulf inangelor. baza dlrii de seanrianuale, estein drept sd restabileasci fo4at la transferurilor contrar destinagiei intermediul prin relaliilorinterbugetare. utilizate bugetulde statstrmele transferurilor destinalie la Acesteprevederi, fel se extindqi asupra cu specialtr ef'ectuafe la bugetulunitetii de de adrninistrativ-teritoriale nivelulal doileasaude la bugetulmunicipalBal$,utilizate contrardestinaliei. 6. Fonduri specidle Conform art. 37 al Legii privind finanple publice locale, autoritalile reprezentadve gi pot ale pentrusustinerea deliberative unittrliloradministrativ+eritoriale constituifonduri speciale unor programe de interes local.cu respectarea dispoziliilorlegale. pot Dreptsursede constinrire fondurilorspeciale fi: a t depunerilehanewle ule pcrsoctnelor iuridice giJi:ice pcrrtrustiulituntraaprohleucltr itc intcrcslocal: t venitarile provenite din desfiqurarea loterillor locale, conc:ursurilor Si altor md;uri organbute de it outor it d1 e admi nistraliei pubtice loul e. gi Surselede formarea.fondurilor speciale destinalialor se aprobi tle citre autorimlilereprezentative gi deliberative unitilgiloradminisrativ-teritoriale. Mijloaceleoblinute in conformitate cu prezenrul ale anicol se publicelocale trezorerie. vireazA integralla un contspecial administragiei al'auto-ritItii in gi tnai Cu toatcccle nrenfionate sussintprcvizutc unele confornr "l al I-eeiiseprevc'de. e.rccplii. astfel. art. ce (municipiilor) componenla veniturilebugetelor oraSclor satelor(comunelor), din unitalii reritoriale auronome cu conformnormativelor procentuale statutjuridic specialpot inctude$i defalctrfi. stabilitede AdunareaPopulartr a unitagiiteritorialeautonomecu stanttjuridic spccialpentru bugetelelocale,de la accizelegi taxa pe valoarea pi prestate teritoriul pe la adZugatd mlrfurile produse la serviciile unita$iadministrativ-teritoriale respective. In line, precizdnt, veniturilebugetclorde urice nivcl nu includimprunruturile ci acordatc bugctul din de gi precum imprumutqrile la institugiile qi statsaudin ah buget, de financiare algicreditori. Aceasta fiind o prevedere generald structuriiveniturilorbugetelor a uniElilor-administruiv-teritoriale, legeastabilegte dar expresrepartizarea venituri?ndependcnfI nivelutbugetului]s'. acestor de (canuncktr). traTetor(municipii{or.cv Keplia mttnicipiilor 8dlg si Chiqinau). 7.3.2. l'cnilurile hugetelu'.satelor (conlurlclor;. in aga (nrunicipiilor, cxceplia nro<J. veniturile bugetclor satcloi ora$r:ltrr cu rrrurricipiilor ti Rilti Chi;inilu)se lorrncazJ din: I ) irtcosdri tlirecte7i integrule ule unniluurahtr lipuri de inryo;ite, lure Si tlte yeuilnri: a) veniturile vinzarea din {caselori apartarnentelor citre cctf,icni: puhlica a unitalii adnrinisrrativ-reriroriale, h) veniturile din vinzareap&mintuluiproprietate conform legislaliei; gitaxelelocale c) impozitele cu aplicatain contbrnritate legislalia, clne consiliile locale; de patrimonului}; d) impozitul privat (conform apartenen{ei i e) tdxa pcntruclitrcrarcadc cillrc aut(tritillilcatlrrrinistralici publicc locah.dc nivclul ul doih,.a licenfelor a pentrupracticarea gi anumitorgenuride activitatc a autorizaliilor. conlbnnlegisfalici; paneace revinebugetelor locale; 0 taxapantrupateiltade irrtreprinziltor.in g) incasiridin arenda gi privatal unitatiiadrnini.stcariv-teriroriale: terenurilor lrrcaliunea bunurilor dorncrriului h) platapcntru perlbcurrea actslornotarialc c{trc sccrctanrlconsiliului lucnl: dc i) altevenituriprevlzutede legislalie: 2) Defolcilrl de la urmdtoarele tipafi ila ruitari generale de stat: juridicc din teritoriulunitii1ii a) impozitulpe vcnitulpersoanclor admirristrutiv-tcrirorialc rcspccrive:
r'* Art I I al lcgii RcpubliciiMolrtrryr privind finanptcputrlicclornle. nr.397-XV din 16 oclombric 2003 tM.O.nr.248-25JFJ96 din 19.12.2003)_ F' Arl. 5 al (M.O.nr. din t9.03.1003I putrficf, l:gii privirrd hculi- nr.t23-XVdin 18.0i.2003 adminisrqio 49
s

{+

I i

I
l

1.

.:

.::

fir.ice: pe b) irnpozitul vcnitulpersoanclor irprobatc ciltre cle $ nefulruri de Ia inrlnzltul pe hunnrilt, imethiliwc conlitrrttltnrtttativcklr fir{}ccrtluillL' itilrtrinistrutir-l*rittlriah:niv*fulal doilc;l: dc alc autoriitlilcrcpre/-sntativcdclihcratrvc unititik-rr ;i de 4) Truasferwide la bugetulunit*giiadnrinistrativreritoriale nivefulal doileagi rie la bugetulmunicipal Belti; lucrlt'ilor,prcstarca serviciilor din tltc activitr'l1i sru tleslitgurate din ohtrinutc cxccutarsu 5) Milooce speclale locale: conffaplaH de citrc institu$ileputrlicetinanlttede la bugetele crlnrordinar iltvcstilional. ar snu cc 6) Fondurispedale, pot li instituitc irttlun cilrncler rukmerle. 7.3.3. Venitvrile bngetelor din: se Veniturile bugetelorraitrnalc tbrmeaza I) incasfrrt directc gl lntegratc ulc urnrritoorclor tipuri de impoite, tn.regi nlte renituri: fizicc: a) impozitulpc venitulpersoanclor resurselor nltumle: pentnrfolosirea b) irnpozitul crr c(r(il-partcstatului: ;] ce cu c) veniturilc opcratiile capitrl. crrcscrpliatritnZac[iilrrr acliuni[e cturstitttie {in patrinron Iui): iu di impozitulprivat (conform apanennlci consiliuluiraional: de actelornotariaie c6tresecrelarul ei platapennuperfectarea de.legislalie; f) altevenituriprevAzute 2) Detalcdri de [a urm&krureletipuri de vcnituri geaerule ile stul: juridice din teritoriulunitttii adrninistrativ-teritoriale respective cel pugin a) impozirulpe venitulpersoanelor 509',o: mijloacelorde transport inrnatriculatein b) tara pentru folosirea drurnurilor perceputi de la posesorii Republica Moldova- cel pulin 50o/o: j)Defalcdri de Ia impozitul pe bunurilr imohiliare cttttform normativelor precenurale uprohate de cdtre cottsiliulraionol; 4) Transfernri de la hugetul de stat: 5) M$loace speeiale; 61Fon[nri speciale jurulic sltttiul. orrt,roume'cu srut'ut 7.3.4-Veniturile bugetului central al writfrlii rarirc,riale juridic special formeazidin: autonome cu.statut se Veniturilebugetului centralal unitelii teritoriale t) inushri direc:teSi integrale ale nnndlpnrehtrtlpuri deinpo;ite. trrw,r't ulte renituri: fizicc: a) impozitulpe venitulpersoanelor naturale; resurselor b) impozitutpentruiolosirea cc cota-partc statului: tranzactriilor iictiunile constituie cu a cu c) veniturilc operatiile capital.cu erceptia din rrrttrr ui): i trl tc privat(confortn apartenctl i patri d) irnpozitul
e) alte venituri prcvdnrtc de legisfagie: ! nefalcdri ile la urmfiloarele tipuri de venituri generile de stot: din a; irnpozitulpe venitul pcrsoanclor3uridicc tcritoriul unittlii tcritoriale autonomccu slittut-iuridicspccial-

celpulirt5096; adtrugau la mirfurile produse9i la serviciileprestfltepe teritoriul unitalii teritoriale b) taxa pe valcrarea autonome statutjuridic special- eel pufin l0olo; cu de de ci taxa pentru fologireadrurnurilor,percenuta la posesoriimi-iloacelor transporl inmatriculate in Rcp:biica llcrldo""a cel pu;ilr50q.o: la d) acciz-ele tndrfirrilc(produclia)supurenccizclor.labdcatcpe teritoriul unhtrtiircritorialc4utonomccu sIn:!:jutidic specirl- cel F4in -l{)o'i': J) Defqkdfi dc lt! intgrzllxl pe hunurilt i,tkirhilirrt conlirrnr nomnti{clor Frucenlualc oprohatede catre juridic special: Populerr rni$tii teriloriilc allonon:ecu stalrt: a Adunartra 4) Tn rsJcnti dt h bxgctu, de srat; S) Miiloac. spcclai,.i 6) Fundnri WefuIa i.J.5.yenltudle bugetnh,i muniail2nlEi ti t! bxget l..i nttticitt.,l Chkindu nruricip:rlChi5inllu lbrmcazil din: Vcniturilcbugctului llil\i:1i hugctul'.ri sr' rnunicipal f ) lncastut dt.ectc ft integntle dc un ,.rtoorelor ttpuri de imPoz e,lr'.re it oltc w ituri: a) impozitul pe venitul pcrsoanelorFaice: h, inrpoz-ilul bunurih inu$iliurc: 1rr: c) impod&{pc ru folosirca resursclorn$urdle: d) veniturih din crpcr4iil ctl cspiial, c.r oxcrplia tranucdilor cu acliulrilc ce clnslilri cotolp.lne s $atului; c) vcnihrilc din vlnzarra apartamfftslor (carclor) ca'tra crltilcni: 0 vcnirurilc dia viruarta |a r|turilor ce aprrlh dottariuhi privat al municipiului Chiginau $ municipiului BIlti conform lcgislaliei:

i i-

I r'

fQ 50

patritrrortiului): privat(conlbnuapartenen[ei h,;impozitul (conforfiapartenenlei patrinoniului): conf-tscate bunurilor din i) incaslrile vlnzarea j) taxapntrueliherarea gcnuride activitate a autorizatiilor: practicarea anumitor eoftiorrn pefitru liccnlelor 5i legislaliei: in ce municipal respectiv: patenta lntreprinzlltor parlea rcvinebugetului de k) taxapentru previzute legislalie: l) altevenituri de 2) Defalcrtri de lu urmdtoarele tipurl de veuituri generole de stnt: juridiccdin tcritoriulunit6liiadminisrativ-tcritoriale respectivecel pugin pe a) inrpozittrl venitulpersoanelor 50o/o; mijloacelor transportinmatriculare de in b) taxapentru folosirea dnrrnurilor.perceputi de la posesorii Moldova- cel pulin 50o/o: Rcpublica 3) Transferuri de ls bugetul de stot; 4) Mijlonce speciale; 5) I:onduri specictle. putem conslela, cd legea2st erpres a instituit o difercnpicrea ,-eniturilor in Din analiza sislematicd, precumSi reiesintldin statutttlspecif;cal unor unitdli administcttir'-teriloriale. de nivetulbagetelor, clependenga unitdfiloradminLstrativ-teritoriale. bugetelor 7,4 Cheltuielile pub.tic.e localelsr, bugetele unitalilor administrativConform aft. 7 alin. 2 al Legii privintl t'inangele ,,in publiceqi serviciilor pubficedin unitarca asigur6riifuncliondriiinstitugiilor reritoriale se prevld alocalii necesare respect i vtr". v-teritorialtr adminstrati i gi bugetar:s.stabilinrcd alocaliilesint bugetar procesul art. Analizind.prevederi[e I al Lcgii privind sistemul legale, de cu dispozigiilor de in mijloaceaprobate bugetele toatenivelurilepentnrefbctuarea clreltuieli, respectarea unitaliloradministrativ+eritorialeaprobdde autoritatea se ale anuale bugetelor iln acestcontextcheltuielile Aceastiprevedere are numaiin limitaresurselor financiare disponibile. nu gi respectivi rcprezentativfl deliberativf, pentrucheltuielide capital. controcterte efectin cazulangajirii imprunruturilor anului bugetar) bugetele pe unitaliloradministrativ-te+itoriale (rectificate parcursul in aprobate Chelruielile Contractarea lucriri, servicii, bunurimateriale efectuarea de limite maximecarenu pot fi deplgitede reprezinrd 5i (ordonatoriii bugetdoai cu respectarea prevederilor legaleqi in cadrul de cheltuielice realizazl c[tre executorii de (rectifi cate). Ii mitelor aprobate gi de ale adnrinistrativ+eritoriale responsabile stabifirea sint reprezeniattvedeliberativc unitngilor Autorir[gile unit6liirespective. prioritar al cheltuielilor bugetului caracterului
cheltuielilor publice suht delimitate intre bugetele unitalilor Competenlele in ceea ce privegte ef'ectuarea publicd localir5s. atlnrinistralia in administrativ-teritoriale temeiul Legii privin<J expres izvorul finan16rii Rcspectivca gi in cazul veniturilor, Legea privind finanlele publice locale stabilegte cheltuielilor in dependenflde nivelul bugetului. Astfel, conform arl 8, alln 2 nl Legifso, de la hagetele tfltelor (contunelor), oraselor (ntunicipiilor, cu erceplia municipiilor BiiISi li ChiSiniln) stntJinun\ate cheltuielile ce $n de: l) amenajareateritoriului ti urbanistic& !) consrructia. intretinere4 in lirnitele localitdtii, a drurnurilor, strizilor, podurilor locale; $i cu 3) constructia, intrelinerea gi exploatarca sistemelor de alirne+rtare api, de. canalizare. de epurare a apei, dcgcurilord,: produc!ic 5i menajere: salubrizarea localitqii, gestionarca .l) acordarea asistetlla dc socialil populatici-ittclusiv protcciiatinerei larnilii ;i larniliilor cu rttulti copii. a ?rt altor rrrunrci:;i a drcptrrrihrr ccpihrlui. ir pcr-*niutthu' r:l;ttc 1i ;t sofilnrilor. in parlca ct llu irrtrit irr cr)t'npetenta iruroritiili: prinrar.ginrnazial.nrediu dc culturii genera16liceal 5i 5) intrelinereainstituliilor de invhtdrnintpreqcolar. qemplcmcntirr (cxtraqcofarr). instituliidc irtvirlirrtrint populalialocalitirliircspcctivc: cfirL:rhi\crvcsc lltor actrvitaflor publice in tjonrertiulculturii (ctrnrinelorgi 6) intre$nerea instituliilor de culturl gi dest]Eurarea caselor de cultur6, altor agezdmintede culturalizare): 7) intrelinereabibliotecilor pi tnuzcelor: 8) arltura t:nic'a gi sport; 9) aplrarca impotriva incendiilor: vct'2.i. cilttitirelor: tt l0) lntrelincrcaparsurilor qi a .spa1i!lor confbrrnlcgislalici: adntinistrativ-rrrilitard I l) infbptuirea unor mlsuri privind activitatca l2) executarea hotirtrilor judecitoregi prin care autoritatea adnrinistraliei publice locale este obligati sl c l'cctucz.c anurnitc plilli; | 3) activitateaautoritl1ii executivc;
tu

t. . r"i
i\ J

i.

,.,t.cgctll(cprrhliuiiMtr|t|rrvlprivirrr||iurrr1cls1ruhlicch'git|c.nr..tt}7.\Vrtiirtt'tf}'}t}t}.l tt' LcgcaRcpubficiiMoltlova privind linanlt'lcpubhcchrcafc. t nr..]9?-XVdin I b.10,2(l0l {M.U. nr.248-eiJP96din l1r, 2.2(U3}2s Legcaprivind sistcmul din bugstu. nr.847din24.05.19961M.0.nr. 19-201197 27,03.1997). brrgctar$pnrcesul u! Lcgapriyind admiaistratia (M.O.nr.49dirr t9,0-1.2m3), publicl lo<ali. nr.123-XVrlin t8.03.2003 !$ Legea 2003 (M.0.nr.248-2534'J6 din 19.12.2003). Republicii Moldova privind linanlelcpubtice locale.nr.i.9?.XV din 16 <.xtomhric

||

t::

n' (.
!-'

f9

I l

F
rltl
d

E E

E F. E
E E

E. FL
E:
E:

nhor activitltli atribuite,conlornr lcgislirlici,itutorittr[ilor altor institu{ii gi desltrgurnrea ld) intrelincrea publicetoeale nivcJ'ul intii. ele adnrinistragiei pentru retribuireamuncii. contrihuliilede asiguriri socialede stal obligatorii la bugetul Chelruietile ohligatoriedc asistr,'n1il rnedicali pentruangaj4ii instituliilor asigurtrilor socialedc stat gi primt:lc de asigurarc (extragcoltrre). la instituliilor complclncntnre specificate pct.6)9i pct.7). excep[ia cu cu la specificate pct.S). excepfia special[ cAtrebugetele ]oea]ede la bugetulunillgii se muzeelor. efectueazidin contul ransferurilorcu destinalie iv-teritoria de nivelulal doilea. le administrat Aliniatul 4, art. I sl aceleio$ilcgi, slahilcstcri de ln hugetelerolonale slntJinanlute chdatielite ce 1inde: raional: drumurilortle intcres l) construclia intreti.nerca $ publicede interes raional: 2) constnrctia obiectivelor liccal. cu erccpliacelor de competcnla rrnitilliloradnrinistrativinstituliilordc invtlfilnrinl 3) intrefincrca prol'esional. gcolilor-intcrrrat. ginrnaziilor-irtternat securtdar de cu de terirorialc nivelul intii. institutiilor invllf,rnint precumgi de alreactivit[1i5i institutiicaredeservesc invbfxnrintului, metodicl in dorneniul activitatea regimspecial, ive le i popu ia unita{ i administratv-teritoria respect : la1 instituliilor dorneniul din asistenlei sociak': sociah1i intrelinerea 4) acordarea asistenli de gi qi activitElilor sportive a altoractivitntipentru tineret: 5) coordonarea desfA5urarea televiziuniipublicelocale; teatrclor. 6) intrefinerea ?) asigurarea ordinii publice; gi in a organi:area supravegherea. limitelecompetenlei, activitltilor administrativ-militare; 8) coordonarea, administralieipublice locale este obligata sA hotirinilor iudecitore5ti prin care.autorita-tea 9) executanqa efectueze anumiteplili: gi consiliuluiraionalrespectiv; executive a direcliilorsubordonate l0) activitatea autoritatii altor activi$1i atribuite,conform legislagiei. I l) intrelinereaaltor institulii gi desltrSurarea autoritagilor publiceale raioanelor. administraliei De lo bugetul cenlrat ul anititlii leritoriale autonome ca slatut juridic speclal stntfinunpte chettuielile ce de; 1in juridic spccial: pcrttru unitatca teritorialil I ) corslruclia i,ntfetincrca drunrurilor autononll st:rtul cu li juridic special: pentru publice unitatea teritorialA autonomt statut cu 2) construcgia obiectivelor institu;iilorde ?nvdpmintliccal,cu exc6pliacelor .decompetenla Hlltatilor administrariv3) intrelinerea profcsional. gcolilor-internatteritorialede nivelul intii, institu$ilorde invfltintinl secundar eintnaziilor-internat cu gi regim special, activit-l-tr insriiulii care deservesc activitateametodie[ in dsrneniulinrdtEmlntului,prccumgi de al.te : ' populalia respcctive: unita$iadministrativ-teritoriale irtstituliilor dorrrcniul tlin 4) acordarca asistcrrlir socialir intrclincrc;r asislcrrlci sor:ialc: dc 5i gi gi pentru sportive a altoractivitdgi activitdtilor 5) coordonarea desfilSurarea tineret: publice locale: 6) intreginerea teatrelor. televiziunii 7) asigurarea ordinii publice; competenlei.activitalilor in linritele a administrativ-rnilitare; 8) coordonarea, organizarea supravegherea. Ei judccirtorc;ti prirr clrc autorilulcir irdnrinistrnlici ptrlrlicckrcllc cslc obligati sf, 9) cxccutarcil holtrriiiitrr pllli; efectueze anumite gi autoritllii reprezentative deliberative l0) activitateaautorittrgii executive5i a direcgiilorsubordorrate respective; ' ahor instituiii gi desfuurareaaltor activit&li atribuite,conform legistaqie.i, t i) intre$nerea unit-4tiiteritoriale juridic special. auronorne statut cu Chitritttiu finan{ule cheltuielik t:etin de257: sint De la hugctulntanicipul tlilgi Si hugctut muni<'i1tul teritoriulrri urhanisticii: | ) arnenajarea 5i gi a 2) consti'uctia ?ntrelinerea. lirnitclc'localititii. dnrmurilor.strazilor podurilor: in fi publico interus municipal: 3; uonstruclia de obie*tivclor .l) constnrcfia. sislemclor alirttenlare ap6,dt' canaliz-are. epurare apei. de intrclinurea exploatarca cu dc a si salubrizarea lssalit*tii; inclusivprotecliatinereifamilii li a fhmiliilor cu mulli copii, a 5) acordarea asi*enp sociali populagiei. de manrci;i a drepturilor in copilului,a persoanelor etate5i a solitarilor5i intrelinerea instinrgiilor domeniul din asistenfei altorautoritlli; sociale, partea nu intrl in competenla ce in pentruptrturife'sociahttcrtte vutnernbite poptrtagiei petr.tru gi ate 6) construcgin locuinge de ahe categoriide lbnduluilocativnrunicipal; locuitoriprevdzule legislalia vigoare. in expklatarca de primar,gimnazial,mediu de culturl generatd. 7) intrefinerea liceat ;i instituliilor de invlltrnrint prepcolar, prolbsional. (extragcolar)i gcolilor-internat. ginrnaziilor-intemat complementar institu[iilorde invfi{imint secundar cu regim special,activitatea metodici in donreniulinvi{imintului, precum;i de alte activitali gi institugiicare populaliauniEtii administrativ-teritoriale deservesc respcctive; activiti$lor publicein domeniulculturii (clminelor gi 8) inue$nerea instituliilor de culturi $i dcsftrsurarea caselordeculturf;,ahor agczlmintede cuhuratiare]: 9) lntre$nerea bibliotecilorgi muzcelor:
r.?Alin.6.nrtsnll..'giik}p$bliiil't*k'virptivin.lliuinr|ctcptrbtriq|rxalq.nr..lt)?..\VrJin|6.|0.tf}3(M.0.nr.2.|

(0

l0) cultura fizicl gi sport: I l) aplrarea irnpotriva incendiilcrr; I 2) intrefinereacim itirelor; l3) Intretinerea expoziliilor,tenrrelor, televiziuniipublice: | 4) asigtnarea ordinii pubfice: l5) coordonarea, organizarea supravegherea,fimitelecompetenlei.activitatilor in a $i administrariv.militare: judecdtoregti l6) executarea.hot[rlrilor prin care autoritatea administraliei publicelocaleesteobligat6s[ anum pflgi: efectueze ite l?) activitatea autorittrlii gi executive municipiului a direcliilorsubordonare a aurorirllilorreprezenhrive 5i ive deliberat respective; l8) intrefinerea altor institulii gi desfhpurarea altor actir,italiatribuire.contbrm legistagiei. aurorirelilor in pubf adm i.straliei iceale mun icipiilor. fn concluzieanalizind prevederile datc.deduccnt efectuarca cil acestora fhce.in prinrulrind pe nivele.gi in se 'bazindu-se al doifea r6nd, tn dependenll de importanlaactivirf,tilor penrlt care se eFectueazd cheh*ielile. pe principiul teritorialitati i. 75. Elaborarea bugetelor unititfibr administrativ-teritoriala 7. I . Mtliuni gencrule. 5. P.in ,procedura bugelard' se inlelege totalitarea actelor gi operatiunilor caractertehnic qi nonnativ, cu inlapuitedeorganspecializate statuluiin scopulelaborlrii, adoptirii, exec$arii gi inc.he.ierii ah execugiei tugetare.*t An- 3 al l,cgii privind sisternul gi trugctar pnrccsul bugetar prcvcde, .7rrnc.c,shttgr,ttrr (\t( p,.(,L.e.rttl c6 ul care incepe cu elaborarea hugenlui Si se lerminci cu adoptareacldrii tle seomdclespreexecutureu lui penrru anul bugetarrespecliv". Reiqind proccsur bugctar ctrprinde urmtrtoarele etapB s('nerale: !*:;:;:::::;";;,1iffi;):il:i.cn eraminoreuSi ttdctptarea legii hugetareumtale; : eteangia Intgctului;
incheiereuSi upnthureil (.()ntrlluitlt,et,.t.tr1ia hugt,turti: contnilul hqi<tar. AcesteactivitAfise desf{5oartr intr-un cadruc.onslitulional (legal) Ei administrativ-insritutionat. Proedurih'de elabsrare a buget*lui dt: stirt si*t curacteristile ii'p"nn., procesul de elaborare a bqserului unititii administrativ-teritorialein Reprubl Moldova. ica 7.5.2. Organi:area clabordrii hugetelot' uttitdtilor adrninistroiiv-teritot iale . Procesuldc elaborare a bugetelor unitililtrr administrativ-teritorialc Republicn lvlolclovanrai in irrtii ia in considerareprevederile politicilor busetar-fiscalegi r]lonetar-creditare macroeconomice.Fluxuf tle informalie pentnr entitatilelocalevine de la Ministerul Finanfelor perioadainiiialade elaborare in bugetarl. Conform Constiru;iei Republicii Motdova (arl^ 109), Legii pri.,,indadminisrralia publicd locala nr. 123-XV din | 8 ma*ie 2003 (cu modificlrile gi completirile ulterioare), Legii privind sistemul bugetar gi procesut bugetar nr. g47-XIIt din 24 mai 1996 gi Legii privind finangele pubtice locale nr. 397-XV din f6 octombrie 2003, roare unitalile administrativ-teritoriafe dispun de autonornie financiartr gi, respectiv, au dreprul pi urnreazil si-gi elaboreze 9i sn adopte hugetul anual propriu ln timita resursetor financiare disponibih- care se constiftrie din venituri proprii. Oearc*ri Oe ta veniluriiegenerale stat 9i transleruridirr ftrntiulcic sustirrcre cls finaltci;rria tcritoriilor creatin conrponcnta bugetulrridc slat' Baza legislativ-tr sus-men[innati a creat url lirnclanrent coercnr 5i unitar" penffs a planii'ica un buget cfar gi transpa!'ent nivefufentitn[ilor locafe. la (..utrntec,iloha;aelulrt.iiriihugctt!tn.ultititilul'uthn!tii.strutit.-teriki.ig!ce,riainstitttftprinc.iilittlcmtrtnrtmiei trintirri:;tr finunciun, Si rrspm.vrthilitdlile ruirritflihtt hul4etele in no&tl .rtabilit de els, loluti nu sc ltt.tulc aluhoru huyctul locul in uloru lttiitic.ii ,q,cnerufc econ,mice o '\tatului, iar ctrehmta thntre lwgunl cle sntt gr lwgetele rttriti4iktr eftlminirtrativ-tegitetrkile lssrj o anprentd orgunizatorico'ftrn4knolf cleo:sal>ilir, c$ra nu tebuit si tchnic*itrrtrnu1i,ttti,i cit doud elemente di.itincte, carefunclioneozd de sine stdttito/'t?. .

.;oeu"uU.D..Trntatdc drept tinanciiugi fiscal.td. ..()scnr t,rinr". lJucurcsri 2ri(,t. p.Jgt. Ad. .! nlilt' (2) el lrgii prlvind .ri.ttcrutrf brgr'ler yi pnrrc.sut hugrtrr nr. lt{7-Iul din 2t.05.19rr(frr.glcurrnteezj: elemenlc io{bpeld{ntc' bugcuf_$ -crr str|l $i hugttclc uuitllihr adrnini.rlriliv-tcritorirrlc formcrzr bugerul consolidrr-. ,\nrlizJnd rermenul *consolidrt* ln DEX (Dlcfloirrrul Explicntiv| putem menlionr. ctr Rccst termn rrc tr brz! }plicrgr sru trlinicicibugctdor menlionatt. Intcrprctrffi tcrmcnuluirlnt se cxplicl prin ccva -dur*bilitdlii durcazl, c5c rcrlstl intr-o rnodrrtitrte unicl.. Termenul -crrre *contofldtl- rprrc ?n slturlh necrrncordrnlel r-duu{ .bugtte tninic rnilr:'. rhr ..rlechretc indcpcndcnlc'. cccrrce tr fi in contrrdicllc tu Crrte Europcanl r Aulotromid tacrtc' lrt 9 "Rerunrch linrncian ale eutoritllilor *lnririrtrrlici publhe tocrle... lCara tbrryeo*;la* intnnitd-h fuasbdarg la I 5 a;ta nbre 1985, nnbffe fnowd in si engle:d, wnbcb ttxti eptanenfie. ie* duan*nt a intat h vigmrc b I *pct* brb l9f-tupcErittitlftcpublic^ttf'Iolfuw-hlfebnortc /9!El. C'oD$drtn cl'ilrnmd.consolldrt rrintnlncontradicg.cBrcrrrtt Car6' dernrtc nu trcbuic dc confuntlnt nportrrilc j[rldice Intre bugetul dc srrt g bugr.telrunltlglor rdministrutiy-tcrlrorirlc. dln punrf ji vcdcre orgrnizrrorico-func$rmel $ tchdco-informaliurrf cu constrm$r jurirthl i Ooul tlemcntc disthcrcr strlc fumtioncrzl dc dm sttrdtor. ;')

FI

Ei

(L

F.

t
I Ir
I

precum celelalte Planificarea i:tape proccsului bugetului. nle bugetar plasate sint intr-unorar strict indicatde 1i pubtice finanfelor locale:"". Legea publicelocale. Astfbl.anicolul l9 al Lcgii privind linanlelc nr..397-XV 10.t0.200i.prevede bugerut din ci unitatii administrativ-teritsrialc elabortazl de c[tre autoritateaexecutivil a acesteia,linindu-se conr de s prevederi urmitoarele : Finanlelor a) in termenele de Mitristerul stabilite Cuvern, rcmiteautoritiilii execurive unitetiiadnrinistrativa teritorialede nivelul al doilea, a ntunicipitlluillillti li directir'ifinan1c respeclivc' nore nrr.lodologice privind p,rognozele principiilede baz[ ale politicii statuluiin domeniulvenirurilor cheltuielilor macroeconomice, gi pe nornmtivelor defalciri de la veniturilegenerale stat in bugetele bugetare anu(aril) trrmltor(i). progrrrzele de de gi respectivc unclc mootenls t spccilicctlc citlctrlirt'c trtttsl'cruriklr sc progrozcazil li alocerrc co l itcl'strrr bugeterJrla bugetulde stat; rnctodologicc b) in terrnendc l0 riirl dupn prinrirc:rnotelor specificate antcrior. direcliafinnn;e cornunictr autoritelilor executive unittlilor acfnrintstrativ-tcritoriate alc de rrivclut irrtiiprincipii[c bu;da]c. po[ir'r-r'ii de in statuh.ri pe veniturilorgi cheltuielilor donreniul bugetare anul(anii) urmito(i). prognozele nonnativelor defalciri de la de pc veniturilcgeneralc stat gi de la irnpozitul bunurilcirnobiliarc bugetele de la localc5i rnorrrcnteh. specifice de calcularca ranstbrurilor ce $e prognozeazi li alocateacestorbugetede la bugeteleunitnlilor administrariva teritoriale nivelulal doileaqi de la bugetulmunicipal de tsalti; c) in termen de 20 de Tile dupi prirnircanotelor metodologice. autoritalileexecutiveale unitaglor prognozei de tuturortipurilor de impozitegi ta.rece urmeazl administrativ-teritoriale nivelul intii asiguri elaborarea a fi colectate ln anul(anii) urmitor(i) in unitatea administrativ-teriorial&respectivL precurn gi a proiectului finanfe: bugetuluilocal, careseprezinttrpentruan,alizldirecpiei direc$ile {inan{edepun la Ministerul Finangelor stabilitede Ministerul Finangelor, d) ln termenele pentru analizl,prognozatuturor tipurilor de impozitepi tate ce urmeaza fi incasate anul(anii) urmitor(i) in unitatea a in de aciministrativ-teritoriall respectiv[,precumgi proiectele bugeteale raioanelor. unitdtii teritorialeautonome cu juridicspecial, gi Chilin6u.. statut municipiului BAlti municipiului
Analiza proiectelor de bugete ale raictanelor, unitdlii teritoriale autonome cu statut jrtridic special, mttniaipialui BAI{ $i nrnieipiulai Chigindu arc {uracter conwltativ'lbtrxlatd, Ministerul Finanlclor podtc ccru dc'la rutoritalilc c.xccutivcale urtitirlilor adnrirrisrrativ-teritoriale de nivelul al doileasau ale rnunicipiului Belti si nrodifice proiectele de'buget in cazul in care acestea-contravin prevederilor legale, principiilor politicii bugctar-fiscalea statului sau unor prevederi specitice pentru anul'bugetar urmtrtof6l. se in Elaborareabugetclor unimlitor adrninistrittiv-tcritoriale r'li:ctusaztr confonnilatc cl,t notele nretod'ologicb, t'inanciartr statulrri- care corrlin nretodologia elaboratede Ministerul Finanlelor.- ca organ certtralde specialitate a acestui prcces26l. la elaborareu pronosticului l>ugcniluilu veniturise line cont de umrdtoarele pmicularitnli: . pronosticul veniturilor se efectueazi in baza estinrdrii bazei fiscale pe ficcare unitateadminisu'arivteritoriala aparte pe tipuri de impozitc 5i alte incmiri(drept sursi de infornrarc serve$teprognoza indicilor economici gi fmaneiari ai ags*rlilor econrxnici nrari, datele o.rganelor fiscale terim,riate ti organelor Departamentului Analize Statistice$i Sociologice); . penm determinarea incasirilor in bugetele unitilgilor administrativ+eritoriale de la impozitele ' regularizatoari se folosesc normativele defalcilritor prevdzute in l,egca privird finanlele pubtice locale $ concretizatc in trgea bugetului & stat: . la rindul sau autorititilc publicr raionale.ale Ul',\ Gdgiuzia pi ale ntunicipiului Chipinlu urmeazi sl proicctul nornlativclorde dslalcari ic la vertituriL'serrerirlc stat l'rclttru elaburez-c de cars brrgetulcit.rualr--. sc c elrru niii iinL'diu tei:itori ilor respect r: i\. . o sursi inrportantAde Jonnare a veniturilnr hrruetelor unitAlilor aclministratir-teritcriale .s?nt transllrurilc din contul tbndului dc suslinerellnanciaraa teritoriilor. Confonn prevederilorart-10 al Lcgii privind finanlelepublice loc'ale, calculul bazei tiscalepcnlnr -stabilirea in translenrrilornu se includ ta.relelocalc.

I
t

I
t
E
t

I I,
T-

Sistcmul lrrqptckr ,conxnlldrlc$ 9e prtluet din sistcntul srrictic crtnfornt c:ircir bugctg-lc loeale er*u inclrrx in blgrtut rcpublicrn cu comeciryelesuborfqitriicrccu$ei brrgctebr lrrde faltr dc.uecrtlre lpgcplui rupublicenta princip*ll comporrcntl r bugctirlui rnic de rrat. r''CapitolulllliiiVallcgiiprivind linanli:lcpublirrlosnlc.nr.-i{r7-XVdinl6,l0,?(,03tM.O.nr.248-2-f31996dint9.12.2003). tu'nlin.3,art. 16.10.3t)(rl tl V l .O.nr.l {E -?.fJfl g6rl i n t)-l ). l g n ll*g iip r ivin d lin a n lclcp u b licclo cr lc.nr..l t)7-\V di u l tt.tl .J(i ttt Analidnrl cde mcolionrh mei sul menlionlm crnta prticulrritilli slxcilicc alc elahrlrii bugctt*r rcspct'tiy'e Astfel.un specrlic elrbortrrfi bugctuluilo RcpuHiet :lloldorr e ti fa'ptul.cr h rglmarea cheltuielilor pentru anul bugcar dc plan nu sc rl rdmite cvllrurrcl f inc-ln&rcr dc cltrc crcsr&rli de hugcl :r rnor poslhlte dnlorii & crcditor. ,{stfl rocirehnl drnr stmde dc she}tuicli calculalc pcntru actlvitrtu In anul rcpccth. ttn *ll cpcrific el rhtodr"ll brgctului pcurlt unit{lilc administrativ-tcritorhlc trrn$tl tn frprul cI pnld cu elafiomrer bugcrnlui pcntru nnul dt plan urmltrr, st drnillsl ehlxmrcr brKtului ltc tcrucn mediu. ndiri pcnlrrr urndtorii doi-trci rni rtil In rcnilurl dt $ lr chc{tuhll. indftful nunr*i .r||r|ch rbshrc pc dpuri rh vcnilui S catrgerii rlg chcltuieli,.Orl o desciFrrc nmlnrrn[il[ Amrs6 phnilimn mullirnurll, crrc rciesc dir strrlcglile dc dcrrdtrn ccofirnico'exbll slc (iuwrnului, arc totnlntl lmprrfrnlt pntru tncerrr trcflrt| ln RcpuHicr Moldrna lr tlnhrerur bl{gcluloi p pryfnmc$ h ulrurrrcr yrrfrrrnrrnlclrr nctiviiillilor publlcc limnlrlc dc lr buget l'*rtlcufrdff$ts gctcnk t[ililtrntc mri rul fful gru* h lrrrn c*tlnrlrii ilrnurlhdor unlcc dc chclluirll pc anp rlr lccultur. conform cirein*edctcrntinIrc|r|ii|ehrrpctn|rtidc'lilcn|rq!t|r.|r.rrftnn|c.hrgctu|cenln|n|nnitI|iitcri|rria|.nrttrrnotne(;tg'tr! municipl (:h$inilu

6L

care sint stabilitede cdre consiliile locale $i suma mijloacelor specialeob;inute de la prestareaserviciilor confia platf, de cdtre institufiile bugetareroi. Efuboru'eu pft,nosti&hti chefufielilot' bupteiot'unkfiilor adnrinistrativ-teritoriale pentru ititreiir.r*rea institu;iilor publice gi finanprea integralt sau par1ialt a altor activitAli se efectueaz.iin'baza unor nornlativc unice de ctreltuieli pe rc$pectivc. locuitor, in bnzl cf,rorasc subilc$c rclaliilc intcrbtrgutare 7.6. Adopta rca bugctelor rrn it:Il ikr ndm in isl nr I iv-tcritori:rlt'. ca in ce prive$teexaminarea qi adoptareabugetelor unitttilor adrninistrativ-teritoriale. 9i in cazul analizei structurii acestora, dill'r6 in dcpcndcngl dc nlvt:ltrl htrgutcltrr" In acest context, sit analizf,m procedura exominilrii Si adopfirii bugetelor unltitlitor administrutiu-teritorlale ile nivelul lntii. Conforrn art.2() al l,cgii privind tinartlclc puttlice local.'. autrrritaleacxccutil'il a urtiti'l1iiadntinistrativteritoriale de nivetut intii prezintf,, printr-o dispozilie, cet tirziu ta data de l5 noiembrie a anului in curs. proiectul bugetului loeal pe anul urmdtor spre examinaregi aprobareconsiliului local. Pntieclul hugelului loail pre:cnlut sprv qtr(,herc consilinlui lrx'ul inc'ludt: a) proiectul deciziei consilialui locut privind aprobarau bup;etului:

u'*:':::,{::,;:';':{;i::;x:,::::::;'';::(:'nuruug.o,u'nf, ,or;
r o

in coteleimpozitefor9i taxelor localece vor fi lncasate buget; sFrre lncasare c6treFecareinstituliepublica: de mijfoacetespecialepreconizate

f#;lli;ft;lisrateror

pubtice din de personat insrirusiire de finanrateiabuget;

c) cuantumul.fondului de rezemd: d) alte clate udilionale elubordrii pntieclului bugetulni: ) nata expliealivd la proiectul bttgenlui. proiectului, consiliul local exantineazE proiectul bugetului local in douA lecturi la un DupE prez.entarea interval de cel mult 5 zile gi cc'l tirzitr la datt de 15 decc+nbriea irnultri ?n curs aeestil aprobi Lxrgetullocal pe anul bugetar-urrnitor. Dup{ aprobarea bugetului local, autoritatea execufiva a unitalii administrativ-teritorialede nivelul intii prczint{ la direcgia finante respectivl' o copic a deciz.iei privind uprobarca bugetului. legllizati de secrelanrl i ve autoritAtii reprezbnrati pi deI iberBti ve rspr-clve. ile nivelul al [oilea, procet{uru de elaborore gi iir caZal hagetelor unitigilor administrntiv-teritoriole adoptore na diferd esengal de procedura bugerorrt parcarsli de nivelul int?i2u. dc AutoritateaexecutivA. unitntii administrativ-leritoriale rrivelulal doilea gi a nrunicipiuluiRil1i. prezintit. a de printr-o dispozilie, cel tirziu la data de I noienrbrie.proiectul bugctului unitalii administrativ-tcritoriale nivelul al doilea gi proiectul bugetului rnunicipal 86l!i spre examinare gi aprobare autorittrgiireprezentative deliberative 5i respective. Proiectele bugetutui unitAlii administrativ-teritoriale de nivelul al doitea gi bugetului munieipal Bahi, prezentate spru aprobare autoriHtii reprezentative ti deliberative rcspective, includ: a) proiectut deciziei autoritit$i reprezinqativp gi deliberative privind aprobareabugetului; b) anexele la proiectul deciziei, in care se vor rcflecta: ' . pentru anul bugctarurmltr)r: respectivgrrevilzute venituriie gi chcltuielile br.rgctului . de normativeledct'alcirrilor la vcniturilc gcneralc dc stat la brrgcteh'lrrcale: . rlormativele delalcf,rilor de lu irnpozitul pe bunurilc inrobiliare la bug';tclelocnlc; . dc nriilinculu spcuialupn:crrti;ratcsl)fc irtcasarc cirtrc ficcarc instittrticpirhlic;1: . lbndurilc speciale; . transferurile de la bugetul respecl.ivla bugetele locale; r efectivul limitlr al statelnr dc pcrsonal dirr inctituliite publice finanpte de [a bugetul respectiv: c) alte datoadilionale eltborlrii proieutului btrgetului; d) nota explicativl la proiectul bugetului Autrlritatca rcprczcntntivii pi dclibc'rirtivil it unitillii adrrrinistrativ+eritorialc de niveltrl al doilea gi a crarninirrii bugctcttrrdc rrivchrl irrtii. rcspcctiv irr municipiului Batlr'cxanrincazfrproicctrrl bugctului. cit 5i in cirz.rrl rjout lecturi. in:;ti .spre dursehire, tfu primnl <'u:. itr t'rl rle-,rl doileu legce stahileste (1r7,'('.tc'hc.rlittnilt' <'e lrehuie:;c exantinutc in prinru leclurd, prccum Si itt ct Juilitin utu mod,ln primalectltrd (conform ert.2l, alin.(4)al al Legii privind finanlele publice locale)autoritatea reprezentativi gi deliberativl respectivl audiaztr gi examineazl raportul pregedintelui raionului. Cuvernatorului unitgii teritoriale autonome cu statut juridic special. primarului municipiului Balti fi prinrarului general al
I t'o g".

rt LegcaRcpublicii lr,loldovu privind finanlelc publi.:e locnlc. nr.397-XV din 16.10.2003 (M.O.nr.3,f8-2531996 19.12,2003). din t* Art. 2l al l-egii privind finarple publicc tocalq nr.397-XV din 16.11.r.2003 (M.O.nr2aE-2531996 19.12J003. din

ill:i I ; tl liJ

63

proiectului municipiului Chiqiniu asupra bugctului. cxamineazl aprobivolunrul gi totalal venirurilor cheltuielilor 9i bugetuhtirspectiv. ln lecgrtt a *nU. autoritatca rr:prczctttalivir rleliber:rtivf, euluincaztrEiaprr;hX: 5i a) struetura veniturilor: gi b) cheltuielile, lor: structuru destinnfia gi c) balanpbugetului sursele finanlare: de gctteralc statla bugetele d) normativele de de defalctrrilor la veniturilc locale: pe e) normativele defalclrilor la inrpozitul bunurile de imobiliarrla bugetele locale: qle f) trans.ferurite la bugetu.l rqspectivla hugetelelocale: g) cuantumul tbnduluidc rezrrvll: h) fbndurilespeciale; p:'ioritar: i) cheltuielile vor li finanlatc rrroC care in j) cfi:ctivut tlin tintitila[ slntchrtlc Jrcrstrrnl irtstitt4iiltpulrticc lilrirq*tctlc lir lr*r:ctul rcspr'ctir': elaboririiproiectului Lrugetului; k) altedateadilionale la l) notaexplicativd proiectul bugetului. rcprc/-crltativtrdr:libcrltivla unitilliiadrrrinistrariv-tr.ritoriale Respectiv, urmac.rartriniirii. in autot'itittcil de 5i respective anul bugetar B6lgi aprobil bugetele pe nivelulal doileagi a municipiului cel urmdtor tirziu la datade t0 a decembrie anuluiln curs. in termenele tlirecgia tinan;eprezinti minisrerului stabiliterJe Minir,terulFinangelor. bugetul raionului. cu bugetulunita$i teritorialeaulcnorRe statuljur-i{-icspecial bugetulmunicipiutuiBdlti li bugetulmunicipiului Chiginlupenta afi indusetn bugetul consolidnf*. unirntilcradministrativ-teritoriale temenulstabilitde legislalie In cazulneaprobiriibugetelor (pind la data in de 3l decembrie),finan[areacheltuielilor se efectueazi lunar proporlionalmlrinrii de l/12 parte din suma pe'anul bugerarprecedent. timita resursetor cheltuielilor,conformclasificagiei bugetare in financiaredisponibile. pini la aprobarea noutuibugctlt*. ln cazul cind bugetul unitllii administrativ-teritoriale este aprobatpinl la inceputul anului bugetar, nu de etbctuarea de defatcd.rilor la veniturilegeneralc stat. de la impozitul pe bunurile imobiliare (pentru unitagile la de administrativ-teritoriale nivelul intiil li a trattslbrurilor bugetulrespectiv suspend{pina la aprobarea se bugetului. tln specif'rc tine dc elaborarea unitaliloradministrativ+eritodale faptulcorelirii acestora ce bugetelor este cu tictegeabugetutuide stat in aW rnotf. in trrhc.n csl r.rrtrlt rlt' zile-de-h d*ta public*rii hgii bugstului pr, anul' 30 respecti% autoritatea reprezentativd deiiberativl a unitilii adrninistrativ-teritoriale aduce bugetul aprobat in ;i concordanfl prevederile cu legii nrenlionate. in nrcntionatc a mai sus. efbctuar0u Ca consecinlE, caz de nerespechrc prevederilor dul'alcirilorde la (pentru veniturile pe inrobiliare generale stal,de la impozitul bunurile unita;ile de administrativ-teritoriafenivelul de adlninistrativ-teriloriale respective suspendI. int?i) a transferurilor bugetele la unit4lilor se 5i 7.?.Executerea bugete unitf,filor arlministrat iv-teritoriale. lor 7.7. Noliunigenerale t. gi gi Legiiprivindsisemulbugetar procesul Constitugiei Motdor"d, ln baza Republicii bugetar. t,egiiprivind finanple publicelocale, a! sistentul a centralizilrii bugetar fost reoryaniatprin clirninarea excesive administririipi-intr-un singur prr)p!'iu-zisa bugct sistenrului a linanciar-bugctar. cit iie.tecutilr{il a hug,,'uliui, puhlic nalional. tlr"' cst-'c'.rlivir birgetului a condrcerca Po.mirrd Laconceptul drlintitarrscneruld erecutfirii d* a publicnalional de competenla hugetuiui Guvemului Rcpublicii Moldova. privindexecutarea rilspunderea bugerului de [ine smtrevineMinisterului ca Finanlelor. organde spccialitatr. crecutarca iar locale revincorganelor spucialitatc trugutelu dc pub!ice aleadlnitrisnalici krcale. Astfet prin art. 35 al Legii privind finanlelepublice localeerte reglementaL ca: . pentru exccufiabugetelorlocalerevineprimarilor satelor(comunelor), Responsabilimtea oragelor (municipiilor); . pentrue.xec'u1ia bugerului raionalrevinepreSedintetui desportsabilimtea raionului: o Responsabilitatea pentruexcculia juridic bugetului ccrttral unitfiliiteritoriale al autononre statut cu gi executiv alacestei special revine Guvernarorului Conritetului unimlireritoriale; . pentru Responsabilitatea execulia municipal primarului uugetului Billi revine municipiului Balli; r ltcsFrnslbitil:rtcnpurtfrtt c.trctrfiu hrrgctuhrinrrrnicipal('hi5iniltr rL'v]ril*Pritn:rrrr]uigrrtml n[ municipiuf Chipirrdu. ui

: ll: r: .

::r.:::1,::i

- . . : r. :::1r::11

'.:.'

Conriderlm, cI lermcnul ,cnn**irtrl- inlrr ir eontrrdiclic cl (hrfr Eunr;relnl r ..tutomrnlcl t rrrlc. dnnrcee ru tr4ebuiedc corfrndrt lcglttr{tc lillr! bogctul dc atrf $ bn$trlr unitllilor ndrninirtrativ-tcritorirlc, din puncl dc r'cdcre orgrrni'zatorico-funrlionrl gl tehnic} informr$oml. cu construstle Jlrldcn r rbul dcftlrc dislincfe, trrc frrncliormz-l rlc dm stltiloa r'' Art. 23 alt"egii privintt linantchputrtiee krnle nr.39?-XV diu to,ll).?003iM.O.nr.248-2$3r996dftltqU.?003I

kt

6l

l{cspectiv, autorilatlile ufc eclntinistrativ-tcritorialc, sxccutivc unititlilor in condiliilclcgislirlici vigoarc, irr sirrt de: responsabile gi vcridicitartga datclor.indicilorii alttir infbnnaliiin a cilror baz;la iirsretabqrar al qerqctitu<linqa. bugetu.l respectiv: stabilire reniturilor proprii: b) a{gurarcacofectltriideptinc5i fu renttenelc a c) utilizarea confornr bugctare aprobatc: destinaliei alocaliilor a termenetor platl a satariilorcdtreangajatiiirrstitutiitor d) respectarea cte pubticetinanlatede la buger5i de pfattr pcntrulucrilri, scrviciigi bunurinrllcriitlcconlmclittc finritclc in tprrrbalc bugr,'trrl in rr.spcctiv, de La fel gi conducitoriiinstituliilorpubticelinanlate la bugetsint responsabili respecrarca de linitelor aprobatein devizelede cheltuieli. iar ln caz de efectuare cf,tre institu[iapublici a unor alocatiilorbugetare de in cheltuielineprevilz.ute deviz, autoritatea c\ccutivii respectivil cstein dreptsil nu acopcre chc'ltuieiile rreasigurate cu suportfinanciar2o?. putem meniiona.cd proceduraexecutariibugeteloruniragiloradministrativDin analiza prevederilortegalezB. din teritoriale estecnmpusE urm*toarele etape:

ue 'u: , {{tr/ii{;ir.it'rsiche

?
I

7.7,2.Repartizwealunard a wniturilor Ei cheltnielilor. pub.lice. locale,in termende 5 zile de la aprobarea Conformart. 25 al Legii privind finanle.le b.ugetului local, financiari a unitltii administrativ-teritoriale nivelul tntii soliciti de la toate institugile publice subdiviziunea de pe finanpte de la bugetul local propuneride repartizare luni a chcltuieliloraprobatein buget pentru institugia respectivagi a veniturilor ei provenite din executarea lucrf,rilor. prestarea serviciilor sau din desflgurarea contra plat6a,,altor gi primite. activitf,gi generaliteartpropunerile In termende pinl la data de 20 decembrie. autoritatea executivaa unita$i administrariv-teriroriale aprobd pe repartizarea luni a veniturilorgi cheltuielilor bugetului localconfbrnr clasificaliei hugerare pinl la darade J5 1i decembrie, remite direc[iei finan1c ii' repartizarea-pe a veniturilorpi cheltuielilor luni bugetuluilocal conform clasifica[iei bugetare. Respectiv, termen l0 zilede la aprobarea in bugetului de uniraliiadministrativ-reritoriale dc nivelulal doilea gi a bugetuluimunicipal Bit1i, directiafinange bfectueaz6 unnltoarele acguni: t) solicitd de la imtitt4iile pubtice 'finanlate de la b*gste-ie proptrne.ri reparrizarepe.luni a rnenlionate c{e cheltuielilor aprobate bugetpentrir instituliarespectivigi a veniturilor provenire executarea in ei din lucririlor. prestarea serviciilorsaudesfdgurarea contraplati a altor activitili: pe b) intocmegte repartiTarea luni a veniturilorpi'evdzute pentruincasare bugetele in mengionate; c) intocmegte pe repartizarea luni a transferurilor bugetele la locale. prevdzutein acesre bugete. ln tcrmcnclcpintrla datadc ?-S prc5cclintclc dcccrnbric. r:riorrului. Guvtrnatonrl urritilliitcritorialc autononle juridic special, primarulmunicipiuluiBalli primarul gi ctrstalut general nrunicipiuiui al Chiginiuaprobtr reparrizarea pe luni a,veniturilorpi cheltuielitor bugetllui respectiv conformctasificalieibugetare. Direcliafinanfe, bazarepaniztrrii luni a veniturilorpi cheltuielilor pe pe bugetelor locale.a bugetelor unitdlilor administrativ-reritoriale nivelul al doilea, intocmesctotaliziri ale repartizarilorpe luni ale veniturilor gi de 'teriFiille "autohonie'cif sfatut jririAic specia[ b,ugetului chelruielilor bugetelor raioaneior, tiugetului unitatii nrunicipiului Ba[i tribugetufui municipiului CtriSindu pintrta I ianuarie. depunta Ministerul te Finanle]or. 5i. ?.?.j. Extrulorcuprirlii de vtnitrtri panii de venituri buuctclor Scopulexeculiei al unitXliloratlnrinisrrativ-rcriroriale gi esre realiz;rea inregral[ in termenele legale veniturilor bugetul a irr aprobat. Rcalizarea veniturilor estesupusd cerinlelor legalitate clc privind incasarea intpozitefor, gi taxe gi altor vcnituricare sint cuprinse specificare lista impozitelor, in raxelor5i altor venituribugetare, liind parterlin documentalia anexatitieclrui buget. ln aeela5itirnp execu{ia pargii de venituri ale b*getului este supusl ceringelorde stabilire. calcu} gi ptatl conf,orm[ fiecirui impozit.taxtrgiahe tbrm6de verritbugetar. a la colcclaica o vcniturikr sint ncccliilrc scricclclcts.gi o;rc;11i11111:r)a). IdentiJic'urea.veniturilor hunurilot'inrpo:uhile Si:;tuhilireuohligaliilorJ'ugi-t hugerulrespcctiv: da Si calcularea obligalieibugemre plititoare;. datorate subiectele de gi tlbligatici hugctarr, cltrc tcrlulpliltitorpcntruunclcvuriruridalerltcdc unctc rlu - calctrlnrea relincrca persoane; obligalieibu*rretarc or6utnr,'lc dt' tcritorialcfiscale. - calcularea b). inca.sareu veniturilor hugetare:
bt Exanfut&rdcapitotut tV al Legii privind tinanfelc publiu: hwrttc -. tixtxulia trugetetorunit{itor.administrariv-tcrituriah - obiervtm cA sc facc rcfctirc nrfq4 la ucculic de r:a.rA hrgctchrr. grccim,l cxccuurn'n hugctului cuprurdc. ln lliui dc ilcr:rlslil. tnci trr:i ctnpc. o ' ' " C a p i t c t l ul3 a ll,cg iip r ivin d sislcn tslb u g ckr g iprrx;r:sul bugct;r.nr,ttl ?di n2d05.l r.xr6(l9;Ol 07rl i nl 7.O.t.l ,pZ). l $.O.nr. *'$aguna p. D.D.,Op.cir-. 316.

f{

prin organeleterhoriatefiscale: itnputernicite. sau prin intcrmediul instituliilor perstrtnelor ' c), Urmdrirea realEdrii veniturilor hugcture in asiguririi integrale la termenele cuprindeo seriede m{suri ale organelorde percepere vederea Aceasta I prevdzute tuturorveniturilorbugetare. ale in se de ale Veniturilebugetrare uni0t$loradministrativ-teritorialeirrcaseazi la contribuabili conturilebancare tor2Ttl: in teritoriale feluturntf, trezoreriei de t prin uirameu k baza cltsp.ozrtiei pluct trezo.reriuld intacntitrttlisti.nctpentru,uc"hilqreo lieqdrtti imBoilt sou al *xtil.iilcal. conlul hl .llll&a' trt:oreriai tcritorislc.cttchil hivrcii, contul t*re, indicind, in motl ohligatcn'ilr plfi1ii*,+'<tt1fitrm h clusilicugiei trezureriolle veniluri cu dcrcriet'eatc"rtuuliu plitlii uchitute ruhricct,.desthtulio
{t it, nurilarur, prin ordinul le fun'ix;ttt'e tttt,ttar(trului' rilc'rtssrEil'n'itr.$,izde plutir itt nttntrur. tucle Si ulte plcili ilc lu Ster.utnrcfe.fi:ice.sc irtrpozitele, Perceptorii fiscali, care receplioneazdpldlile de la persoanelefizice. depun numerarul incasat de la plititorii de impoz.ite q.r taxe la bincite co.merciate p.ri,njiuie- de vin:sfintint la nivel de cont ttezorerial de venituri. Achitarea impozitelor gi taxelor de cf,tre persoanelefizice in nulttcrar sc etbctueazi prin Avi: de plutir in numa'er. o . 7.7.4. Execatarea de casd a hugetului.

pri'n x acr.trsta efbctueaz6 Daci si ne referim la execuliade casaa bugetelorunitf,tilorarirninistrativ.teritoriale. ?| ?n refl u sistem | trezorerial, ectindu-se conturidistincter : clasificaliei cu bugetare: a) incas[rileveniturilorin conformitate structura gi stabilite. de b) efectuarea cheltuieliln limita alocatiiloraprobate conformdestinatiei qi adntinistrativ-teritoriale prin execufia castr bugetelor de a unitelilor trezorerial carese cfectucaid Sistemul prin Trezoreriade Stat, formati din reglareadecontlrilor dintre bugetelede toate nivelurile este reprezentat TrezoreriaCentrali $i fiezorerii le teritoriale. 'Frezoreria alocf,ri de transferuride la bugetul de Eat la Central[, in baza legii bugctareanuale,efectrrcazA _ in de municipal BAlti, precum gi defblcEri administrativ-teritorialenivelulal doileagi la bugetul unitagilor bugetele generale stat. de de aceste bugete la veniturile precumgi unitllilor administrativ-teritorialc. veniturilorgi cheltuielilorbugetelor Conturilepentrugestionarea pot teriroriale respective. bugete fi deschise numaiin trezoreriile de conturileinstituliilorpublicefinanlate la aceste (cap.lV. art.18. alirt.(d)).trs'zoreriile teritoriale rnrfiloarcle aoribufii: publice au localc, ConlbrmLegiifinanlelor a de autoritilii reprezentative deliberative unitfiliiadnrinistratir'-teritoriale in a) efectueazi, bazadeciziilor 5i gi locale" precurn dc la respectiv bugetele alociri de transferuri Ia bugetul BAI1i, nivclul al doileaSi a municipiului generale stat$i de la irnpozitul bunurile pe imobiliare: de de in bugete la veniturile defalcari aceste publiceflnantate la bugetul unitaliiadministrativirrstituliilor de confornrla bugetelor b) asigurlexecufia rnunicipal Balti; de teritoriale nivelulal doileasaude la bugetul orage]or(municipiitorl precum gi ale c) asiguri excutia csnfom:l a bugetelor satelor (eorTrunelor]. a teritoriale. bugclcdin razade activitate trezoreriei de instituliilorpublicefinan[ate la aceste 7JJ&wcutarso., pdrtiile.c,heilu ieli.- - publice chcltuielilor in el'ectuarca unitalii'adrrrinistrativ+critoriale inseamni pa4iide cheltuieli bugctului a Excculia stauilite. deplind destinaliile cu concordanl[ rc ct'ectucaziibaz;r repurti:tiriirvlunurt elaburate in unitllilor adlrrinistraliv-tcritorialc din Clreltuielile bugetele publicclocalc.c\ccutor(ordonator) bugetcsteconducdtorul al de art. I al Legii privind finantclc Confornr de cheltuie in conlormitate alocatiiie publice, li aprohrate. cu cu imputernicit dreptrrl a ef'ectua autoritelii(instituliei) care Or&nanrul de hugetsint agenliipublici ai diferiteloradntinistraqii. pe lingd funcliile lor ce decurgdin de carcii inrputcnricegte atribuliidccizionale domeniul cu in la bencficiazfi un statul$pccial. apartenen!4 firncliapublictr, financiar-bugetiar. srrccesive unei incasiri sau plI1i. dupi apariliadatorieisaua ale efbctueazlroale opcralirrnile Ordonarorul o rrrdinul a pli\tio cltclluiallsa1dc a ucopcri incasarc. cfc inclusiv s.tclusiv crean[ei. sau publice, firnclie corrdiliile dc angajeazf cheltuieli. suma in legale. ordonatorii determind ln domeniul clnhuielilor giordonarea plalii. dc platd juridicecu dreptul a angaja utili:a aloca;iile gi (executorii buget) persoane de sini de bugetiare Ordonatorii credite de numai in limita prsvoderilorgi destinaliikr apmtrae. pnnrl chelruieli strict legatede mtivitatea institt4iil.or5i serviciilor publiccresprrtive de c,rt*utarea dispDziliihrk'grlc. Dupil ftrncliilc ntrihuitc.ordonnloriidc crcditc sc clitsiticf,pc rli tipuri, dupl cum trmeaza2'::
7iaprcbirtuinor.ilii*-asrabilitir.inlinritairlocaiiilt;rairrr.rIra.l'u-llcc'irrttit.l]'.ih'iit!|t.;.t..

f'l

rD MurolcT..Op.cit.. 199. p. :'r Art,28alin. t al Lcgii p'rivindlinanlclc (tr{.O-nr.248-253.4,06 l.?003). publicc din 19.l nr.l97-XVdin 16.10.2001 lrlcaha tttA*jldinl*gsrprwind Frnantclepublioeloealinr.f97-XVdirl16.[02003 (M.$.nr.248*2t3$06dktlq.t2.2$]].

fr

{6

(a.re.crttrri pt'inruritle hagctlaibugetelor c'reclite Ordtnunt'i princip:tli cle unifillilorarlnrinistrativ-teritoriala (comurrclor). prinrariisatelor pre+edintii raioanelor. Cuvernatorul oraSelor(nrunicipiilorl la care se ret'erx: irutorrrlnl* sl.rtui'iilridic sp,:cial, pr:u.rrLrui gencml nrruricip.iuhri icritoriulc cri uniUllii Ctripirulrr: d de ile uniHtiloradministrativ2, Ordonutori secuncleri credita(orccurorisecundut'i buget)pentrubugetele de tentorialesinr conducitorii institufiilor publice finangate ia bugeteleunitelilor adrhinistrativle teritoriu cu stalutde pcrsoon{t ictl: .iurid pcntrubugetelc unitilifor adrninistrativ-teritoriale 3. Orefunatwiterliuri de creditc(ev-cutori tarliuri de hutr4ar) juridicd, imputernicilisl utilizezemrjloacele publicefrrd stahrt persoanl de institutiilor slnt conduciltorii bugetarecare le-au tbst repartizatenumai pentru necesiulileunitdlilor pe care le conduc.potrivit gi:in prin prcvederilor bugetele stabilire dispoziliile legrle. aprobate condifiile din procesuldc reparlizitre derule:ul astfel: maisus se din Reiegind cclerclatate princ:ipali bugctul propriu bugetele gi . intre decire ordonatorii ondonatorilor subordonali; Repattitareaefectuatf, r pe a de secundari creditelor bugetare aprobate. unitalilesubordonate a Repartiareaefecnratit cdtreondonatorii 9i in cclorcuprinsc bugettilpmpritr: . cs utilizeazlcreditele le-aufostrepaniz:rte. Ordonatoniite4iari pe intnrcit rpadzareaveniturilorse electueazd niveluri de bugete(bugeteraiornle, bugete locale). finanprea trezoreriale venituri de penuu raiolral conturile din trezoreriah de se bugetul de ordonatcrrilor credite facerespectiv conturile $i (say'cornund, niunicipiu). locale orag, veninrri penh,u bugetele poartiresponsabilitate organizarea gilinerealaa a de faptulci acegtia in executorii bugel este de Un ahaspect, ceprivegte gi gi de d6rilor seamicontabile a conturilor execufie bugetului.2?i de a la a contabilithgiiprezentArii tenrien bilangrrilor, uniti.tikx adnrinistrativ-teritoriale purcedela intocnrirea se rapoartelor. acest bugetelor in Ca rezultatal executtrrii gi/sau gi intocmesc financiarla unitttliloradministrativ teritoriale rapoarte subdiviziunea trimestriale context direc$afinan1e privindexeculia acestora. anuale executivd respective. trimestrialc examineazA se aprobl de cltre autoritatea Rapoanele se 9i unita$iadministrativ-teritorialesemestrul pe privind rnersut bugetufui execuliei intii gi pe 9 luni Rapoartete gi reprezentativedeliberative unitaliiadministrativ-teritoriale. autoritatii aleanuluiin cursseaudiazila gedinp a pe unitatiiadministrativ-teritorialeanul de gestitrne aprobi de Raportul bugetului se anualprivind executia qi.delitrerativit tirziu la datadc l5 tebrttaris'a cr:l cAtre rcprezentativl erturlui gestiune. autoritatea anuluitrrn)iltor de staHlite Ministerul de Firran!elor. in directiilelinanlcprezintd acestora. terrnenele ministerului Dupdaprobarea gi pentrua fi inclusein unitdgilor . rapoarte trimesniale anualeprivind execuliabugetelor administrativ-teritoriale consoliclat:7'r. raportulprivind execu{iabugetului l.

!?'Arts2.alin. (M.O.nr.24g-?53.^rqidinlg.l?.2003). l.lit.ci.elLcgiiprivind finnntcleputrlicutocale.nr.3gT-XVdinl6.l{r.2003 t"Art.2g.dintegeapnvind 16.10.2003(M.O.nr.248-253,^l96din 19.12:003). finanlelepublicclocale.nr.3gT-XVdin

l,

(tr-

Asr{;uRARILoR oltLr(;AToRn ASTSTENTA DE rueptceu. cAptroLULvut. FoNDURTLE

generald. E.l. Caracterizare dc Asigurarea obligatoriede asistentl ntedicali reprezintl un sistemgarantat stat dc apirare a intereselor din poputagei domeniulocrotirii sanAtitiiprin contribuirea, contul primelorde asigurare. unor fonduri bdnegti a in pentru acoperirea cheltuielilorde tratarea stdrilor condilionatede sun'enirea evenimefttelor destinate asigurate-. ,asigurlrii obligatoriide asistenltnrcdicali oferil cctiilc'nilor RepubliciiMoldcvir posibilitl1iegale in Sistemul oblinereaasistenfeimedicaleoportune5i calitative. Asigurareacet{enilor strlini gi apatrizilorse realizeazi la vizei. in acest caz.cetilenii strainiau drepturi5i frontiereide stata RepubliciiMoldova,odati cu etiberarea rrecerea ohligalii similarc ca gi ccttt[cniiltcpuhlicii Moldovit in tlotttcttiulasigurilriiohlignttx'iitlc asisturlil rrr*diclli'1. prin contracteincheiateintre subic'cliiasigurtrriide Asigurareaobligatoriede asistenli medicaltrse reali'zeazd gi Na;ionatlde Asiguriri in Medicintr. incheierea medicaltr Compania contractului asigurare de obligatorie asisien@ de-cltre asigurittor.fiecirei prsoalrc .Lrigrrrate. unei poligede a de asisten{tmedicatl esteconfirmati prin c'litrcrarea va de prevlz-ut Programul ln nredicalfl in asigurare, remeiulcdreiaacesta beneticia intregulvolunt de asistengi unic al medicali gi acordatde prestatorii serviciirnedicale republicA. de din obligatoriide asistenfd asigurErii Obiect al volumului asigurlrii obligatorii de asistenp medicali este riscul asigurat,legat de cheluielile pentru acordarea medicala gi farrnaceuticI.prevlzut ln Prograntul unic al nsigurdrit cthligatorit de osistenld necesarde asistengtr medlcol4. privinel sisremul Legea bugetarsi procentlbugeturnr..\11-.\'!ll din 21.05.t996t; Sediuljuridic constituie: aedic.qld*nr.. I5EI-XIIt din 27-02.tg96::Legeacu privire la abligatorie de as.isJenlrt Legeaca privire la-asigurarea mdrimeetmodul Si termenelede achitare a prirnelor de asigurureohligotorii de asistensd metlicald.nr.l593-XV din 26.I2.2002'. 8.2. Veniturile gi cheltuieltlefondurilor asiguririlor obligatorii de asi$tenti medierlii. Pldtitorutprimektr de asigurareesteasiguratul persoanifizici saujuridici - carea ilrcheiat asigurtrrorul cu obligatoriede asistengmedicalE caredevin asiguraliprin ef'ectullegii. in acestsens, un contractde asigurare sau pldritoriai primelorde asigurare obligatorie asistenlimedica16 de sint: I indiferent tipul de proprietate formajuridicade organizare, intreprinderile, organizaliile. instituliile. de gi $i profcsiortalc nntreprenorialc. accstir pcrsoanclc dc.slltgoarf, frzice'cc activilatalfi irr ciltcgoric sint incadrate 5i publicecentrale a sau loeale.careare obligativitatea a achitaprimelede de 9i autorita$le administra[iei asigurare: indiferent tipul de proprietate fbmrajurieliclde organizare. acBa$A de angajaliiunimgilor, Dirr categorie 5i pentrudeshgurarea activitiilisauprestarea sen'iciipcrnrise cadrul incadrali unor fac partesalarialii unor de gi indiferent tcnnertuf anga.iarc lornra retribuirc rnuncii: de normalivin vigoare, de de a o cotegoriile persoane pentrucare plititor al primelorde asigurare neangajate de obtigatorie asistenli de caregorie ?ncadreaza: medicali esteGuvenrulRepubliciiMoldo'ra.In aceste copii de virst[ pregcolard: se liceal5i nrediude culturS elevii din invdpmintulprimar.gimnazial. generalS: elevii din invagnrintul profesional;elevii din inv&gimintulmediu de specialitare (cotegii) cu frecvenldla zi: studengii secundar din invifAmintul superioruniversitarcu frecvenli la zi; reziden$iinvlflmintului posruniversitar obligatoriu; virsteid. l8 ani; gravidele, gi la parturientele lauzele:invalizii; copii neincadragi lnv[pturit pini la atingerea pensionarii;$omeriiinregistrafioficial. o alte persoane Moldova. fizice cu domiciliuin Republica pot llep,rhlicii Moldovacit gi cetalenii Persoanele asigurale fi atit cetAlenii strfiinirau apatriziiaf]a1i in Rcputrlica cilrora litst pl:ititcprirttc asigurare au Moldova, intcrcsul in dc obligarorii a-sistclrlir rlredicali. dc -lreb*rie remarcal. el'ecteh juridice privinrl presutrqi, de ci serviciilorde citre prcstatonri scrvicii rnedicalc du in baza polileklr de a.sigurare care sc litlososcsutriccliiaccstora cle cstc valabilircloarpc teritoriul ftepublicii Moldova. V'eniturilefbndurilor de asigurare obligatoriede asistenld nredicali reprezintiprinu dc usigurareobligutorie de asistenldmedicald. procentualf, salariu la alte formede retibuirea muneii, gi Aceastlprintd fiind o sumafixtrsauo contribufie din la onorarii,pe careasiguratuf esteohligalst o pllteascdasigurltoruluipenru preluarea risculuipersoanei asigumte. de confolm eadru.lu,i Prinrele asigurare de obligatoriid-b legalin vigoare$i contractului asigurare. asistbnta'medieal'a prtr-tr in prcstarea se stabilesc contributiifinartciare mdrinrisuficicttte ca scrviciikrr'stahilirc. accsrsen-s. in acesre prime de sigurarc stabilesr" lirnclie.lc sunraprcvlzul[ in lugealbndurilorasiguririi uhligutoriide asistenl[ se in Prograrnului al asigurtrriiobfigatorii asistenli medicaltr anulrespectiv, pe costului unic echivalent de medicall.pe cap de locuitor. proccntuahla salariu alte tbrnrede retribuirea nruncii, Mirimca primeide asigurare lbrnrl de contribufie irt gi la onorariise stabilegte raportulnririmii primei de'asigurare fornri de suml fixd la anual prin legegi reprezinta in pcntruanul urnttrtor. prognozat salariulmediuanualpe economie exprimat procente. in
I M.O.rr.tg-20 2?.0J.199?, rcpubticatl M.().nrgl in fiind din -96din30.05.2003. I M.o. w.3*Jgratodin 30.04. tgrar M.o. m.lt-tyisl dino8.oz.2oo3.

5t

Mlrimea primeide asigurare obligatorie asistcnltr de medical{este revizuti 5i calculatlt anualde ctrtre Comisia concomitcnt bugetulde statde clttreParlament. Nationallde Asigur0riin Medicinfigi oprobat. cu primelorpenru asiguranc.it Achitarea cl*igattxie elc'asistutrf* rnediealil p'oputagiri a angajrtese tacedin contut gi Partieiparea conribugiilorangajatorului angajattrlui. angajatuluila achirarea prinei se determini diftrengiatin func$e mlrimeasalariului gi incepe rnomentul de lui. din incheierii contractului munctr. de ciltrc persoanele Toatecheltuielilelegate acordarea de asisurate asistenlci rncdicalcin volunrulprevllzutde a nredicald. Prograrnul unic al asigurlrii obligatoriidc usislcnltr asigurdtorul achittr le trinresrial,conlbrrufacturilor prezentate prestatorii servici medica le. de de i Angajatonrleste in drcpt str nchitc itt itvanschcltuiclilt' pctttnrl'rrr'starcil st'rviciilor nrr.'dictle. ctrntirrrrr condi$ilorstahititci.ncontract Factura perfecteazd prestatorii scn'icii nredicale trazacalculafiei de de clreltuielilor.confornrregisrrului se in persoanelor ntedicalll perioada care de in asigurale arrlreneficiet asistcn;fi respectivi. lhcturilorclc la prr-'islittorii scrvicii nrcrlicalcgi arrirliz-a dc Colcctarea o accstorir tirce lsigunltonrl prin lc intennediutagcnf i lor sale tcritoriar (rirnrurir[c). i fondurilor asigurlrilor ohligatoriide asistenlfr 8.3.Procedura medicalfr.
8.J. ,- lituhrureu pniedului.limtlurilcr osil4nririltr ohlisuttn'ii ilt' ttst.tlc,trgfin*littilti.

Cuprinzindactelegi operaliunile elaborarc, aprobare e.recutare indeplinirea tbnduriloranualeale de sau 5i procedura asiguririlorobligatoriide asistengt rnedicald, acestui bugctestesupusi dispoziliilorgenerale procedurale prev[zute Legea privind.sistemul bugetar 84?-Xf din 24.05,1996". bugetar procesul de nr. ll Contbnnacesrui act 5i normativ, elaborareagi execu{ia fonduribr anualale asigurdrilor obligtorii de asistenfi medicali sint supuse principiilor anualita$i,realitalii pi echilibidrii. la fel ca elaborarea execulia bugetului de stat. qi bugetului Ei asigurdrilor socialede stat.Acesteextinderiale principiilorgi nornrelor -bugetul asuprafondurilorasiguririlor obligaroriide asisteng medicali sintjustificatede faptul,ce aceste fonduri facepartedin public nalional-' este-autonom gi fatf;de bugetufde stat,bugetulasigurtrrilor socialede statgi bugetelelocale. prbiectului l-a elaborarea fondurilor asigur[rilor obligatorii asistenfh de medicala urrniresc se echilibrul dintre venituri gi chehuieli, prevdzindu-se surse b6negtipentru acoperirea cheltuielilorde tratamenrmedical achitate conformfacturilorprezentate preststor:ii serviciimedicale. de de proiectuluilbndurilorasigurilrilrrr Elaborarea obligatoriide asistenld medicall se ellctuiazl de Compania Nagionali Asiguriri in Medicintr, cu de coordonat Ministerul privindevoluliavenirurilor cheltuielilor Sanaratii gi in precumgi estimarea anii precedenfi, evolugiei veniturilor9i chelttrielilorin anul urmitor cu inffuenlelecregterii probatrilea pre-turitorgi tarifelor. pinft proiectullcgii tbndurilrrr Elaborarea la inccputul ultinnrluitritncstnr obligatoriidc asistengl asigurilrilor gi medicaliestesupusavizdriide cilre MinisterulFinanlelor aprobirii de citre Cuvem. Cuvernul examineazjproiectul fcgii lonrluriltrrasietrririlor ohligatorii dr..asistcntiirrrcdicallt nota Si explicativd inaintea adoptlrii hotlririi. l-a solicitarea Cuvernului, prezinttr se inforntatiisau explicatiiadilionale referitoare proiectul obligatorii asistenqd la legii fondurilor asiguririlor gi de rnedicald la notaexplicativaCuvernuldecideincluderea la amendanrentelor proieetullegii fbndurilorasigurlrilorobligatoriide asistenp gi medicalflgi la nota explicativE" controleazioperarea amendarnentelor de respctiv cilrd CompaniaNalional* de Asigurdriin Medicinfl. D.ppliryluderba amendamentelor. acestea dacf, exist6" Cuvemulaprobtr proiectultegii fbndurilor .qqiguriri lor obligatorii de asisterttlrnedicald. Dupd ce proiectuffegii fondurilorasigurilrilor obligatoriide asistenld a lnedicald fost aprobar Guvern. de qi acesta tiind inaintat Parlanwntului deztratere adoptatesprc ccrrrculnitent proiectului cu bugerului sratpe acelagi dc anurmalor. ; Proicctullegii fondurilcrasi-uurdrilor'ohligntorii asistr'n!.[r. de nrcelicald. inc.!.ud.c unexck gi estcinsotrir nrilcr de e.rplicativii. 5.3.2. Eraminarea gi acltrytarea proiectuluiJbndurilut'a.rigardrilor obligarorii de a.ristenfi mttdicalti. Proiectullegii fondurilorasigur[ritor de ob]igatorii asistenff, medicalS examinar Comisiade specialitate, este de juridicl a Parlanrentului, prezintd Comisiileparlamentarc Direc(ia plenuluiParlamentului rupoil Si cnize care un Ai la datastabilitf,'dcacesta* prciectul legii bugetuluiasiguririlor socialeBstee.\aminat Curteade Concontitent, de Contyri.carc prezinti Parlarnennrlui la un'cn,i: datastahilitd nccsra. dc in baza wbclor Cornisiilor perminentc ;i rrui;r/rri Dirccliei .iuridice,Conrisiade specialirare inrocme$te raportulgi listaderecotnandrtri proiectuluilegii fondurilorasigurtrrilor asupra gi obligatoriide asistenlA medicaftr le prezint6 Parlamentului datastabiliti de acesta. la poicctului legii t'ondurilora-siguririhrobligntruii dr.'esistengl Examinarea rnedicalltin P:rrlanr** se eFeetueaz,lt in trei lecturi.

:
rl

liird nr.9i-9{idin in 30.05.2{X}3. ' M.O.nr.l9-20din2?.0J,l})?, npublicun Ft.O. '' Asc vsdca srt.2 din Lcaca (irn bugcrrr prucrrul bugstar 84?-Xllldin 24.05.1tg6 rcrlactill,cAiinr.244-XV nr. din 5i Privindsisk:ntul 01.0?.2004(M.Onr. l3?-137 06.08.200a). din

69

proicctul lcgii lbndurilor asigrrrilrilor obligntorii de asistent6 in fieclre lecturA Parlnntntul exarrtirtcirzrl

med"icalAnotae;r.pliEaLivil. Si poate adoptati in doul lecturi. de medicalit gi obligatorii asisten[il Legea fondurilor asigurfirilor fi dacd toate
cx.'rm;rtirtc irrtt-o sirtgw*i lccturil. chcstiunilc din lscmrifu doi +i ln:i ..;unt A,) Evaninurca in prinu leclurri.

primei tecluri,hrlamentutaudiaztraportut gi in decursul Guvernutui coraportul Comisiei speciatitate de

rnedicaltr exanrincazi't asupraproiectului legii fondurilor asigurilrilorotlligatorii de asistengir Ei a) direcliile principale ale politicii L\twpuniei Nalionttle de .4sigurdri in ilfcdic'ittii pritind .fbndurile u a.tigu r dr i I or oh I i gator i i d e u.ri.rren1rtmedi <' I i : h) anccpliile dc huzd ulc pnilcttului. Parlamentuladopt[, in prima lecturd,proiectul legii fondurilor asigurtrrilorobligatorii de asisterrgi nredicali gi il rlc in rcmite Comi.sicidc.spcciali|alr'pclrln,prcguitirca t'.t:rrtrirrlru l (k)uit lcstunl. in caz de rcspinge+e',Parlan*'^'ntulstabilr;;tc rln [er$]cn pcr]lru inrbunitlgire pi prezentarc rcp{tatl a proiectului legii fondurilor asigurlrilor obligatorii de asisten{dmedicald in prima lecturtr. B ) Examinarea in a douu laduri. la Conrisieiile specialitate. in dscursul lecturii a doua, Parlatnentul, prezentarca eraminl'azl: a) veniturile estimate suhfarmd cle calcu[e:ri sttuclnra [or: b) chehuielile estimate, structwa si dexinapia lor; c) deficital sau excedentul.fondurilor usilittr,it'itor ohligatorii de usistenld mediculd.

Parlamentul adoptii,in'a doua lecruri, proiectul legii fondurllor asgu-r{.rilor mediqa,lL ob,ligat-qrii asister.rg de ti pentrupregitireade examinarea a reia lecturtr. in il remiteComisieide specialitate Parlamentul stabiletteun termenpentruimbunitllire gi prezentare in caz de respingere, repetatE proiectului a in obligatoriide asistenl[rnedicald a doualectur{. legii fondurilorasigurdrilor C S F.xaminareain a teiu tecturd. prezentarea in decursul Comisieidespecialitate: lecturiia treia,Parlamentul'la a) examinewd cheltaielile pentru prertareu serviciilor medicaledetaliate care vor/i efectuata: h) slabileSte cheltuielilepentruprestareuserviciilor mediculecure vor.fi finangutc itt trtocl prioritur: alte c) examirteazd detalieri din proiectul legiifondurilor asigurdrilor ohligatorii de usistenldmeclicald. PinAla adoptxlegeafondurilorasigurdrilor a 5 decembrie fiecirui an, Parlamentul obligatoriide asistenta medicald, careva fi promulgatl de Pregedintele satului, apoi va fi publicati gi va intrd in vigoarela 0l ianuariea urmitorului an. are denici. Terme'nul 5 deeernb'rir+ ufi caracter orientaregl nu prod+rce un efectjurldic daci a fost incilcat. de asistenprneclicalf, a fostadoptaticu cel pulin 3 zile inainte Dacdlegeafonduriloraslgurarilor obligatorii'rie nu se de expirarea exerciliuluibugetar. aplici in continuare lcgea fondurilorasigurarilor obligatoriide asisrenlil pina legii fondurilor medicald anuluiprecedent Jaaprobarea al asiguririlor de pe obligatorii asistcnlirnedicala anul urmtrtor. obtigatrst'ii usistcnld legiifondurilor asigurdrilor de 8.3-3.Promulgarea mediculd din Relrublicii Potrivit disprrzitiitor Moldovu.legile.adoptatc' Parlanrent. dc arl,,74alin.(11 Constitufia se Pregedintelui RepubliciiMoldova.Promulgarea esteactul final al proceduriilegislative trimit, sprepromulgare legii gefuluistatului6. gi line exchsiv de competenp ..Este fircsc ca-gefulstatului str aiba posibilirate4,4e a.exgminalegea. fondurilor asigurtrrilorobligatorii.de Republicii Moldova, exercitindu-gi asi*enp medicah, adopta6 de Partamentul aribu$ile constituionatece ii revin in aceastd calitate- a asigura bunafuncgionilre autoritilifor publice. a de inclusivceadin sferasinitdlii publice. tJi | l{cpubliciifVLrldova \'loldovapronru196 Cenforntnr-t. alin-( ) clinConstitulia Rcpubiicii ,-Prcscdintclc leqile". Promulgarea fondurilor legii obligatorii a.sistenli asigurilrilor de medicallesteop!*ralir.rnea a proccdurii finald gi iegislative ea pcrntitcgel'ului lcgeac.ulbnrrulA statului investeascir sA executoric?. obligincl MinisterulSanfltAlii, gi Cornpania Nalionali de Asigurtrriin lvtedicinir prestatorii serviciilormedicale procedeze execularea s6 la prevederikr legii fbndurilor asiguririlor obligatorii de asisten!4 medicaHpe arul urnritor de gestiune. Conform art. 94 alin. (l)din Constitu$aRepubliciiMoltlovastalueaze, decretul promulgare legii londurilorasiguririlor cI de a obligatorii de asisten[i medicall emis de Preqedintele RepubliciiMoldova sint obligatorii penrruexecurarea pe intreg terilbri'ul'statului arb caracteinormativ.f)ecretelePregedintelui Rc'publicii M6ldova se promulgf inir-un Si termende doutrstrptdminit Uneori, Pregedintele statului,printr-o scrisoarcde rerniterc.poatecere Parlarnentului reexarninarea legii fondurilor nrcdicalipentru asigurlrilorobligatorii asisten[i oricemotive. de incepind inacceptabilitatea cote cu unor stabilitqpqntru phna prinfclrtf ttbligatoriitlc ilxistcnlil rnctlicilhlpi tcrrrrinintl irrdr*,*pliilril cu unor cnrri nriltcrialc. Reexaminarca obligatorii dc asistenlx legii fondurilor asigurtrrilor medicall poateli ceruttrde cilrre geful statului
. . | n t t c r : s t s i "1 r s,8 scvg d $ | | o | ttir g r L .u f| iiCo | !' ilitt4i r[ut|gpri vi rrt|i n|crprr.tanuutnturprcvdr (M.O nr.26-2? din 26. 0i.l99E). RepubliciiMol&va, nr.I din 26.02.1998. t ln acestsens.I se vedcs Hotlrtca Crrlii C'onrthutnrnalccu privirc ln intcrprrlarer micolului ?4 alinearcfe( I ) fi (2. articttului 93 dincarul (2) gi articolul 143alincanl ( | t din Comtituila Republhii Moldova. rr. J din 28 02.1996. (M.O. nr. 16din t4. 03.1996). r ' in accst seru$, se vsdea tlotidro Curfii (CItstitulirmalc cu privirc ta iruuprctarca prcvcderilor articolului 93 ntinenml (21 din Constitu;ir Itcp&licii Mddova. nrJ-hdin @.0{,lq{b. (k!-O- nr. 23.24 din l8- 0.1.19(t6i

TO

9, :t
'!

'T

numai o singuradat6" gi nu sinl obligatoriipentrul)arlanrcnl. acestsens.trinlilcrcadc cirtre Prege<lintele in Republicii Moldova a legii fonduriloi asigurtrrilorobligatorii de asistentdmedicala.cu obiecliile sale, spre reexarninare Farlamcnt*l+iinse+rnnfl. de.fapt.re{itzul$c'f'u[ui statuluide a o promu[ga. in caz-ul aclopttriirepclate c{tre l}trlanrcntrr legii lbndurikrrasigurtrilo.irhlig.r.rriirlc nsistenltr tle nre{icafil. cu sau farA luareain consideralie obieclilLx e.\p+ls scrisoorea remiterede gelirf statului, Presedintele a in de ftepablicii lLloldova esteobligat de a pronnilga legeu fondurilor asigurdrilot, ohligotorii de asistenldmedicald, legii cu. Ulterior,Decretul privirela promulgarea fbndurilor asigurdrilor obligatorii asisrenfd de nredicall se publict ln Monitorul Oficialto. &-?"{ Ereattarea legiifandurilor asigttrdrilor ahligatetrii tle-*sistenld medie*lo, fondurilor asigurlrilor otrligatorii de asistenlttrnedicalitconsrain acumrrlarea Executarea primelor de asigurarc obligatoric asistenll nredicaln a cclorlaltc de vcnituri.in corelnlie practicnrccsirrit irlatnsunrelor cu 1ii dc bani legate acordarea de ctrtrepesoanele asigurate asistenlei a medicale volunrulprcvltzur Programul in de unic al asigurIri lor obfigatorii de asistenffi icald. med A)llgniturile fo.nfutrilor asigurdrilltr pbligarofii de .g,risterud medigald provin din primele de asigurare (subventiile)r'din obligatorie asistenlA de medicali,Fansferurile bugetulde srarqi din alte venituri(din dobinzi. majorlri de intirziere)previzutede lege. Categoriile plititori clgora,prima li se calculeazx calitatede contribulieprocentuala salariugi la alte de in la forme de retribuire a muncii. la onorarii achitaprimele de asigurore obligatorie de asistenld medicald o data p pentruretribuirea luni, la momentul incaslrii ftrijloacelor financiare nruncii. Persoanele fiz,ieecane desftqoar{activitatede intreprinzdtorli se calculeazlcontribu[iain fornrl de sum6fixi gi vor achitaintegralcuantumnl anualat primelorde asigurare p6ndla datade l0 a obligatorie asistenlimedicalE dc primei-luni anuluirespectiv gestiune. a de ln cazul persoanelor fizice care nici nu sint angajate nici nu desftqoari activitatede intreprinzatorvo.r $i, achitaintegml cuantumul anualal primelor asigurare. calculate formi de sumdfix6,pinl la datade t0 a primei de in luni a anuluirespectiv gestiune de Transferurileconstituiea doua catcgorieirnportant[ a veniturilor fbndurilor asiguririlor obligatorii de medicalit. asisteng{ MinisterulFinan[elor vira o datE pe luni in contul Cornpaniei va Nationalede Asigurdri in Medicini (subventii),dar nu mai tirziu cle data de l0 a lunii corespunzEtoare, transferuri calculate prinre de asigurarb ca pentrucare pldtitor al ilrimelor de obligatoriede asistengmedicali pentru categoriile persoane de neangajate, as-iEurure CuvernutRepubticii este Mofdova. Alte venituri sint: dohircile Si majordri de intirziere. lllajordrile tle intir:iere sint plStite de persoana asiguratil cazul neachitiriila termenele in fegalea primelorde asi,urare fondurileasiguririlorobligatoriide in gi asistenld medicali-Acestevcnituriau un cirr:tclor ocazional apar in situaliacind plititorii prinrelornu 9i-aoRofilt public.Dobiruilesuntsumele bani,carepot constitui obligaliife caracter de cu in venituribugetare, cazulapariliei disponibilitalibrbEnegiin_fondurile asigurirrilor fiind incheiate convenliide obligatoriide asisten[tr medicalil. cu depozit Cornparria Nalionalir Asigurf,ri Me,,iicinl treT.oruria irr de dc sau statului cu socictllilcbarrcarc. ' prestarii &l Chekqiglilg fan4rrilelr a$*arfirikf oblifutorii de asirtentdmqdicatd acoperiicontravaloarea acestorservicii se calculeatA baza facturilor carestnt serviciilormedicale sistemulpublic. Contravaloarea in din perfeetaie prestatoriide seivicii medicale.contbrmcondiliilor stabilitein contract,Facturase perfecteazlin baza de calculaliei cheltuielilor, conform registrului persoanelorasiguratecare au beneficiat de asisteng medicaltrin perioada respectivd. E.'tcedentele anuale ale tbndurilor asigurarilor obligatorii dc asistcnglmcdicalarr' urilizeazi potrivit prin ilcstinaliilul :rnualc tbndurilor asigurirrilor pot aprobatc lcgc.E.rccdcrttelc alc rncdical'a fi dc obligatorii asistcrrgi plstratcpe:conturi dcpozitare, bancare Eventualuldeficit curent al fbndurilor asiguritrilor obligatorii de asistcnliimedical[ se acoperl din rlisportibilitillifc firndurilor;rsiguriu'ilor t$ligrttuliidc nsistun[ir nrcdicalii arriiplccr:dcn1i. ' din ln cazdc necesiutc, de Nalionalfr Asigurdriin Medicinl. coordonat MinisterulSanaHtii, cu poate Compania propune Cuvemuttri, acesta un Parlamentului proiectde rectificare legii fondurilorasigurdrilor iar a obligatoriide asisteriltr medicall.Rectificarca include: a) estimifi revizuite venituri, clreltuieliobligatorii.lide deficitsauercedent de de rezultanr.: b) repartizarea constituitainunna execrrttriifb,ndurilor: soldurilorde mijloacebdncSti ob.ligatorii as.igurf,rilor in de asisten[l medicalil anultinanciarprecedent:
.,(.'trn|i'rmlrrt.73dur.(].}dhl'cgcir1ru'ttrrixlrrplrcut{cg*rhrru.mr*rril!:rr}irnrsrrtt*ui lw6',. ru Conform t alin.( gi in privindmodul publicure intrare vrgoaru actelor (M.O.nr. I iut | ) din l.,cgca dc a oliciatcnr. | ?3-Xlll din 06.0?.1994, din l2.oE.l9s4). t' Cnnlormrrtg de dc $ 2l dirr l.cgu cu privirc tl mirlmea. mrdul 5i tcrmcnete rchitnrr r prlmclor dr rslgnrrre obtigatoric esi.rrcn[I (M.(L nr.lll-'19/5? 0t,02.2{,03), mslicrlll nat$)J-XV din 26.12.2fl)2 rlio nctul lcgldrtiv gte rcglcmcotrlInconsccvcnt avlod In vcdcrc tcrmcnuldc,,tnnsfef * *w}nctqic. Tnbdr dc rcmlrert c{ tcrmeauf .ruDvcnfh" no md cstcpnctlcat ln lftcrrturu dGlpcclrllhtc dc stm r sc vcdcr ert I dln Legerprivind fineolrlc publhr il lcgldrlir Rcpublicilllloldovr.lmtltulndu"erternrmul dlc.,trwfcfFn scr:st locelcnr397-XV din l6.t0J00t(U.O nrJ.l8-253/90{r l9.t2J0O3}. diu

=?

l;

i.

+L

yi exist6"la anexele nota expli'cativii insolescproiectul ce c) estirnfiri dcscrierircvieuite, dncii acestea 5i de nrqdic-a-lL" legii fondurilorasigurilrilorobliqatoriiasistcnlil rectiticltrii de Guvc'rn hrtrcprincle din urrttdttllrcle acliurri: nrodilictrrilr,'propusc una llarlamentul exanrinear-ii 1i r respingemadificArilepentrucheltuieli adilionale;r fondurilor asiguririlor obligatorii de asistenp pentrucheltuictiarjilionnte lonchrlilor ohligatoriide asistenli a asi-curdrilor aprobfimocfificrlritc precumgi propunerile compensdri: de rnedicaltr, I aprobf, modificfirile penru chelruieli aditionale.cu moditicareaconcomitentfi nivelului a obligatrrrii asistt:nlil mcdic.rlil. dcficituluisaua cxtedcntuluilirndurilorasigurllrilor dr,: asigur|rilorobligatoriide asistenld medicala de a reduce sau Orice deciziede a majoradeficitultbndurilor h acestorfonduri se realizeazlprintr-o modificaresepilrate legeafondurilorasigurlrilor obligatoriide excedentul N;rtionnl:1 Asigruiri in l\'lcdicirriintocnregte Compania l,a nredicalir. .sfir;itulficciinriarr firtanciar. de o asistcnlii dg'asistengnrediclll. liind coordonat cu cu Aarede sce.rnia privire la re*liziueaftxxltxllor asigttr*rilorqr$[ig61orii apoiesteprez..entat pini la datade 0l mai a anului imediat Cuvernului Finanlelor: S{ndtEtii Ministerul Ministerul 9i pini la 0l iunie al spreexaminare aprobare-rrlteriortiind aprobata Parlanrent de anuluide gestiune, urrnetor 5i anuluiurmhtoranuluide gestiunecAPrroLUL lx. DAToRIA $l GARANTIA DE STAT. 9.L Noliuni generaleprivind imprumutul public9.l. l. Aspectegenerale. irnprumuturilepublice reprezintdun mi.jloc de in cadrul dreptului financiar din statelecontemporane inclusivde completare veniturilorbugetare. a de a completare fondurilorbdnegti utilitatepublic6, public"estesinonimi cu ,.creditulpublic"ll, iar in sfera exprcsia Din ptmctde vedcre terminologic, ,,imprumut atft imprumuturile de stat cit gi ale unitagilor administrativ-teritoriale. acestuia cuprinde se caredornindmateria in conformitate regulilegenerale cu contractelort3, cazuloricaruicontractsinalagmatic. in parteseobligl d[ oferc* pentruprcstalia careo primc'gter{. pe fiecare celcilalteun echivalent fizicegijuridicesaude la altestatc. de la organizagii dc.la imprumuturite statsintcontractate persoanete de ori gi Pentru exprimarea'propo(iei financiare bancare internagionale. cantitative acestor imprumuturiesteutilizati gi s-a a de expresia..datorie stat"caie a ajtrnssi fie un indicatorce reflecti situaliafinanciartr statelor risplndit preferenlial a dat. la-un m.omcnt ca totuli a riatorieide stat intenre;i a darorieide statexterne, De fapt datoriade slatelitecaracteriz:rtii ",sunr5 in RepubliiiiMoldova. exprimatiin monedina1ional6"r5. Finan[elor numele de contractate lvlinisterul 'l'eoria publiccuprinde noliunilc conceptcle generald imprumutului privinrlrtccesitatera utilrtatea mlul :yi 5i obignuitegi acestuiimprumut, fbrmelc principalc5i derivateah: ?nrprurnutului datoriei publiue.procerleele $i publice16. irnprumuturilor de exhaordinare imprumutului stat,emisiunea stingerea ale ;i public estr'cxpusdin cele rnai multe lucriri de specialitate financiari avind in n'*ecesitatea imprumutului aceslorimprumuturi.ctt $pecificara ci impnunurrrtpublic se adaugl cit vedereatit avantajele qi dczavantajele procedeelor denurniteimpozite gi taxe avind acelagisaop dc a ..repartiza sarcinile linanciareale statului inne din cetigeni", ins6,,intimp" respectiv asupra,,ceffigenilor douasaumai multegeneratii succesive'17. precilare ss dovedeEeriguroasdpentru toate inlprumuturilede stat contiactatesau lansatepentruo Aceasttr perioadf,de tlmp mai indelungat*,imprejurarein care rcstituireasau mmbursarea inrprumuturilor se supone de imprrrmutrrrilor generatiile cetlleni ultcrioare ccleicarea hotflritlansarea rcspective. de
:lvuttlujvle imprumulurilttr dc stet sittt ltrtttil(,dt'L'lc: . consolidcazii patrintotiiul riutulu; liritt valclrilc r iitr:arc rcalc crcatr sa un)rare a int-rr:buinguiiin lirlus puhlic l sunrclor lrurriitu;>runtrrl:rtc: dr . sint rnijloacc de inuurajarea econotniilor birneytipi de acrivarea unor capitaluri panicularc ugurind plasareade ,;apitafautohtonin econorniarepublicii: r reflect4 credibitit*tec ereditorikrr falir de stirtul ds'bitor pi ecorrorrriaacestuia, tiind un factor de smbilitate linanciaril:
't (iligo 1..Op.cir., p..l?.5. Drcpt civil. 'ftairiu gcncrall a oblrg:4iilur, ':dilraa Vlll-a l:dit. -Al-L llcuk". Bturn:1ti..lfi{;2.pp.9l-9.1. tt (llu.i Minca M. .Sr.. Edit. ..,:rcccrrt"- Napoca200i. p. | ? l. Lliriae L. f'.. CostalC.F.-lrreptul linanlciorprrbticr:r: Conlirrm art. I rlin Lcgca privinrl datrnl dc stat 1i Eu-onliilcrlc stat. nr. 94-l-\tlt rlir t8-0?-t+16{M.O. nr.?-i-7tr/?li ttin3t ll.[$]fr]. NoliuncarJatimcu|lci|r${|urichnicrx.crur.unicdirrlruirrlivrdttit! alircat completindart. I alin. I c$ um$ftrul conlinuu .,Daturis dc sut - silualinjuridici indir'iduali in care sc atl6 patrimoniul administratival sratuluiin cc priveqteohtigaliile ace;tui putrinrrniu dc a pl8ti urnr crcditori dclcnurnalianumiresunn tlc bui". 'l'roite elemenaire de sdenLu eles.liwnces et cle 'o Ca hrcrafi fundnmr:ntah de rcfcrinla pcnlru hnprumulul puihlic. a ss vt'dca Alltu 8.. Icgistatua.fine*eiere!rcneaix, Pafir- l9ll. &t *A.fututlr.otx", pp. 69t-79tt .lxe 6.. Op. crt., p.t9t-788 Si ..La echnigae {u crcdit pblic. Frlit. .,M. Aiuld". Puris. 1925, vofumut llaorcgn$ei - .t13 de lngini: lton G.N.. Elemenn de ,rtrrtn.fixnctard, wl:tl. fy'rtt. ,.Csrna Rondneas&". BtrcureSti.lDiA, p-107.306;'lionhas I- . Op. clr.. 7t 275-328.Giigu 1.. Op.cir.(ecl.t99J). pp. 375-]90: t{inea M. $t", Chtrtoc LT.,Cosras C.F.Op. ut.(ed. 2005),p l7l-307. " lcrl. C..Op.cit-.p. 195.

W-

l:
i

angajeazl creditorii .in dcz.voltarea rentabilizarea economiilor statelor debitoare pentru fi de imprumuturilor statacordate. ramburuarea Dezavan-tajele inprun#urik r de statin stutelecontemDoranc urmdtoarele: sitrt . genera$ile viitoareobligindul-le suporte angajeaetr sl cheltuielile rambursare de contractate ales mai pe termene indelungate; reduccapitalulparticular circutant economiit din nalionaficu consecinle impedicare procesului de a a nonnal de dezvoltaFe produclici,inlluenleazil crr'itercagi nricgorarca capacititfiicontributivea cetlfenilor. gi principaleale imprumuturifor stat oferi concluziidiferite. Este avantajelor dezavantait'lor ConFuntarea de colrsidenrt ruiiloc lu carccstcjustiliclt sil sc recurgdnunrai un insd cvidentcA,in gurcral,itnprunr*tulpubtic lrcbuir: practicauglrile in atunci cind se dovedegte ,,inevitabil";i pe cit posibil, nu in scopuride consum cum adesea perioadade tranzilie spre economiade pialtr prin care trece gi RepublicaMoldova - ci numai tn scopuri impruntutu-rile stat sporeseavufia ultimil condilionare. Cu de investilionale. aceasttr republicii prin: modernizarea infrastructuriipublice, dezvoltarea de resurselor miiloacelo,r comunicaliegi transport,modernizarea energetice, naturaleetc. toateacestea oferi generafiilor pot resurselor expluattrrii gi viitoare avantaje posibititili amplificarea imprumuturi. a sporitede rambursare respectivelor g. 1.2. Regimul juridic al impntmwurilctr Si garanliilor de stal. gi imprumuturilorpublice,in teoriageneraltr acestorimprumuturisAvind in vedereirirpqrtanla consecinlele a gi a consacrat conceptut imprumutulde stit se poatecontracta ctr numaicu aprobarea puterii rcprezentativers. acest in c[ de in conlernporane o condilieesentiala se. pentruvalabilitatea sens. sustin aprobarea cilre parlament. statele cste cf, imprumutului.Pe lingl aceasta susfine, cxecutivulnu esteinvestitcu atribu$ipentruemiterea se imprumuturilor de stat. putcrii lcgislntivc. drcptuluidc a tlcciclr: con.stitufionalil privind contpctcn[a Statuarca inrprunruturile stat a de eorespunde faptul, cA pi impozitele, taxelegi celelaltevenituri bugetare cu ordinare9i permanenre pot institui se numaiprin actelenormative puteriileguitoare, ale dupl cum tot prin actede acest seaprobdgi bugetele fel anuale de stat. ln Replblica Moldova.in prcz.cnt, -i din Legcaprivind datoriadc statEi ganu4iitcdc srat.nr. 943-Xtlt din artl8.07.l996re,r reZervatParlame*tului aprobarea fiecdrui imprumut public, ii numai a platbanelor nu datoriilor internegi externecare sint stabiliteprin legeabugetartr anuale.Prin legeabugetarl anualdParlamentul poareaproba plafoanele distincte pentru datoria de stat internf, datoria de btat externit gi pentru garantiile de stat, penrru imprumuturide stat interneli externe. de politictrpntrucreditoriistatului.in inrprejurlrile Tnebuie mentionat, votul parlanrentului o garangie c[ este in careveniturilepubliceordinaregi permanente pot fi coinpletate nu pin[ la cuantumul prin alte procedee necesar financiare. Aprobarea citre parlament impnrnuturilorde stata pritejuitafirmarea de a opiniilor porrivit c6rora, punct din de vedereal naturiijuridice iinprumutulde stat estefie ,,actde suveranitate-, ,.act legislativ",fie ,,contract fie de drept public"2o. intr- adevtrr, printr-o lege cumuleaziin primul rind orice imprumutde stat aprobatde Parlament elemente specificeatit actelorlegislativecit gi celor de suveranitate toatestatelein care legile s?ntceh importante in acte de conducere in conseclntf,, gi maniFest6ri suveranit[tii statale.lin acestsens,art. 4 din Legeaprivind ale sint $ datoriade stat9i garanliilede-stat,nr.943-Xlll din 18.07.1996?r reglementad"i, c6,datoria de stat esto datoric suveranA5i repreeinttrobligafr absolutl a Republicii Motdova de a pliti dobinzile gi de a rambursasumele princip^ale, asigurattr cutoate adivele RepubliciiMqtdov.a aflateladispozifia Cuvernutui". ln bazaaprobirii Parlamcntului Repuhlicii\'loldovaa plafoanelor distinctcpentnrdatoriade stat interna gi datoriade statextemtr pentrugaranliile stat.pentruimprumuturide statinterng extenre. de GuvernulRepubticii 5i Mofdova se autorizeazisa contracteze irnprumuturi stat ;i si acordegarantiide stat penr.ru de imprunrururi in (acordurilor) temeiul contractelor incheiare adminisrrate crltre Ministerul Finanlelor-organ centralstatal de de 5i specialitate financiari guvernului republicii. al Cuvernul, fiind rcprezentat persoana in MinisteruluiF-'inanlelor dreptul: are si lncheie contracte(acorduri) de imprumut de mijloacti btnegti ?n monedt nationalegi in alte rnonsdt lcgale; de scurt,mediugi lunglz; se emittrhinii de valoare statpe lermen
It 'freb.uie de ren'*rett, ctr conceplul de ,putere rrprezentrlivil" nu trcbuie privitl in nod unitrteril. in .rt.gori" autoritt;ilbr reprczentelivt, conform ert- | dir l,cgcr privind finrolcle publice locsle, nr. J9?-XV din l6,l0J{t0J (ilonitorul Oficirt al Rcpubticil Moldova nr24E-2531996din 19.12.2flL1)slnt Sncerlrete: consiliut local. con-riliul raionrl. Adunrrer Populertr I unitlfii trrirorirtc aulonomc cu .ilatul Jurldlc special gl cooriliuf munieipil Chigintru. Conform ert. lJ-l.l dln lcgra mcn$osrtl n*ri suf,. rutoritfgh trccuilvc rlc unitlfllor edminlrtrrtiy-tcrilorhhr lr bla tlcc#itor ruroritllllor rcprczentallvc g dclibcrrtlvr pot angrJe lmprumoturl pcnfit chcltuicli crrentc ai chchuicli dc rlpltrl dc lr bugctul de stet dc le inrtitrliilc finrncirrc d dr h alli creditorl rrir dio repuhlicl. ctt gi prste hotrrclcci. p M.O. nr.75-?6fl15 2l.l l.l9J6 rlin 1l n r. vcdeaLcorrG,N., Op. cil, pp. 139-14t. rr

I
l

I I I I I I

l
l l l l l

M.o. wJ',T.Grr.rtai* t t, }996 : i. rr Conform t dinl,egea piviul dtloria rtntgiganmtiilc stat, g4-l.Xllt 18.07.19t)6 nr.7.s.76nl5 2l.l1.1996), dc art. dc nrdin tlin sunt tM.O.
individuatizatc tcnnsclo dc ctasifisarc imprumuturilor: a Tcrmcn scurt- pcrioldl dc plnl h 365dc zilc;

+,

se acordeirrstituliilorcrcditoare 1ar[gi ric pestehoraregflrantiidc stat.exprirrrate monedtr din in preculn gi iir alte nronedeiegale.pcntru imprumuturilecontractate. agentii ecor.om.lci. de nalion&kt, gi alc din republicl, indifercnldc tipul de proprietate formaorganizatorico-juridicd acestora: (acorrluriic) ilnprumutdc statgi de garanlie siai pcrltruintpruntuturi de de este Opinialcgali pentrucontractclc de e.xprimat6 MinisterulJustiliei. in Caran$ilede stat pentru imprumuturirtprezintl o obligalie condilionali care se indeplinegte condi$ile (aconlul)dc garnntic. caz.ul carc hcrrcliciarul irt in irnprunrululrri in irnposibilitate cs(r"' in sil specificate contructul (aconlului)dc irnprumut.tn cazurile conlbrnrcontractului ramburseze imprumutulqi sf pldteascd dobilrzilcalbrente plfiile obligatorii aferentegarantieide stat pentru fondului de risc sint insuficientepentrua efec.tua i+ carersursel tctnpt:rar forrdultlc risc nriilolcc btrrrc$ti veniturile in nrc din MinrslcrulFirurnlclor drc;rlulsii triutsl'ere irnprumuturi, sub a recuper[riiulterioare acestora. la incasate bugetsaudin cpnturilee.xtrabugetai"e, condigia datoriei de.rtntSi gurongiitorctestatpentru ltnprumuturi. 9.t.3. iyregi.s,r.,trea gestionorea Si In scopulcalculIrii qi Eineriievidentcituturor obligaliilordirecte$i conditionale RepubliciiMoldova, ale Ministerul FinanleloresteautorizatsA instituie gi sl {inl Registrul dstoriei de stat gi Regisrnrlgarongiilor de stat penta tnprumnurL datoriel de stat esteregistrual obligaliilor directeale statului,rczultatedin imprumuturilede stat Registral in obligagiile internegi externe.in Regisrul datoriei de stat,care se reinnoiegte funclie de necesitigi,se inregistreaee gi de din informatiaprivinddinamicadatorieide stat, directealestrtului, rezultate imprumuturile stat interne externe, necesarE. denumirea identificarea datoriei,dati eontractitrii,seade4a,s$rnatotaE Ei ah6 inforrnagie de RegMrul goranliilor de stat Fentru imprumuturl este registnr al obligaliunilor condilionale ale statului, reanltate cmitereagarantiilorde statpentruimprumuturide stat internegi externe. din in Registrulgaranfiilorde stat pentruimprumuturi,carese reinnoiegte func$e de necesimli,seinregistreazf,: in (acordurile)de garanliede stat pentru imprumuturi, ale obligafiile condilionale statului,rearltatedin contractele gi privind acordarea incetarea garanliilorde statpentruirnprumuturi, informagia denumirea identificare garanliei, de a gi dataacordilrii, scadenta, sumatotali, pfetileelbctuate celeditorate,alt[ informalienecesari.. Registrul datoriei de stat gi Registrul garanliitor de strt pentru imprumuturi se lin in farma m.anualtsau. pi gi inregistrtrri Ministerul Firran{clcrr.sint unicele elcctronicl ctrtre de oticialeprivind'obligaliilc directe condilionale ale RepubliciiMoldova Acestaorgande specialitate financidra esteresponsabil linereala zi a Registrului de datoriei de statgi a Registruluigaranliilorde statpentruimprumuturi. prezintf,Bdncii Nafionatea M'oltlovei.sistematic Mihisterul FTnanlelor sau la ccrurcaar:csteia. inlbrnragii privindconlinutulRegistrului garangiilor statperrtru datorieide srat9i al Registrului de imprunruturi. consultiianual BancaN:rfional6 Moldovei privitor la obiectivelesale in Acest ministerde specialitate a gi publicpentru de domeniul imprumuturilor statinteme externe sectorului urmltorulan financiar, inclusivprivitorla qi vor in imprumutrtri fi contractan. sumele condiliile careaceste Ministerul l;inanfelorinlbrrncnz,ll]artcu Nalionalda Moltlovei desprc datoria dc stut. inclusiv despre emisiunile hirtii de valoare statin formdfrzicd,Ei garantriile statpentruirnprumuturi. de de de Ministenrl Finantelorin rapo*rtele periodice privind executarea bugetului de slat, prezentateParlamentuluL indici volumul9i con{inutul ale obligaliilordirectegi condilionale statului. 9.2. Ilatoria de stat internS. 9.2.l. Aspectegenerale Datorie de.stal interntr i;te parteintesrantia datorieidestat.reprezentirrd totalul sumelorprincipale tuturor ale obligaiiilor de i;inanlelor numefe contractate Mini.strul in tultrlilova ruonedtr neonorate. Republicii directc rlalionalain . gcneratea.re datoriedc stat interni sint: ln:slruments de a) hiniile de valoare stat; de a gi b) imprunruturile la BancaNationala N'loldovei instituliile de ale Moldova: financiare Republicii gencmtoare datoricde statinternn. c) alteinstrument dc Mijloacetein moned{nagionaliob$nutcdin inrpnrmuturilee}e interne,contractate lvlinisterulFinanlelor de stat in limiteleplafoanelor pentru: stabilite legea de bugetarianuali, se utilizeaztr

r proiectelor investigii. de finanFrea gi Guvernul.ln persoana Ministcrului Finanletor,asigurdgestionarea datoriei de stat interne prin organizarca evidenla ramburstrrii acesteiq calcululgi platadobinzii,prccumgi prin elbctuarea altor operaliuni specificJ. Dobfndagi clStigurilede capitalde la hirtiile de valoarede statesteconsidcrat venit impozabilin conformitate cu art. 18 lit. ,,g" ti al..t.37 vinde hirtii de Ministerul Finanlelor alin.(l),.lit. ,.b" al Coduluifiscal.De exemplu, valoarede stat pe termen scurt blncilor prin intermediul Btrncii Nalionale a Moldovei, care apoi le revlnd
Terncn rnaliu - pcrfoadl dc J65 de eih pf,cf h 5 rnii Tirmtn hng- perioedl de5 rni $ mai mult

I #fil#**'j,*:'i:|$ilfiiihHrffi;,** de s,a, n,erne;

+t

:.
F

*
t'
i

populatiei. estevindut{ gi prelulde vinzarepoatefi mai maredecit cel de cunrpfrare. Dactrhirtia de valoare dc punerca difcrunlAcste supusl impuncril". 'l'tctrrric renrilrcirt. srt. 34 nlin.(8)din l.cgsnpsntTu accasto cil in Fiscttlnr, t 164-Xltt din 24.04. t997 prevede, dobinzilede }a hiniile de aplicare titltrrilor t 9i ll alt Csc{uhri a cd la 2010.in ceeace prevede valoare statns se vor impozitap?ntr 0l ianuarie de cigtigurile capitalrealizate de din cu actualnrentc. impoz.itate confbrnritnrc an. 37 alin.tl). silrt operaliunile hlrtiile de valoarede stat,accstca. in cu lit. ..b" alCodului fiscal. 9.2.2.Hirtiile de vulouredc.rtut. Din punct de vedereconceptualhirtic cle valosre de stut esteo tbrml a datoriei de srar.reprezentind un seurt. rnediusau lung eu valoarea e.tprimatl in morrcdi nationa]l sau in atti monedfi cootractde impnr.mu pe te-rnren lizice sau.iuridicr.in calitarede legalt, carc intervineintrc RcpublicaMoldova in cllitate dc tlcbitor gi persoanc' creditor. Moldova. F'inanlelor. numeleRepuhlicii ?n este atrtorizat enritA Ministerul sa hinii de valoare srat. de llirtiilc <lcvaloarcdc stat sr: crtril itt lirrtttilclc/rrregi.rtrurt c?rrtsitu in lirrnril in li:ici 5i silrt colrsid!.rutc juridice scrise. docunrente in in nemateriali. clrei emisiune Hirtiile de valoarede suat formi de inregistrare cont esteo hirtiede valoare a Accste hirtii dc valoarc iL ciror enrisiu,nc. evidenll. precunr gi sc efcctueazni.n form{. de tnrcgistrarec.onl.lhrilirprintr-o inregistrare sistemulde inregistriri in conr de dreptului de proprieEreasupralor. se efectuiaz6 in confirmarea de in citre BancaNa{ionall a Moldovei. Si.stemui inregistrare cont estesistemulprin intermediul ciruia hirtiile de gi in valoare statin formil de lnrcgistrare cont sint inrcgistrate nrenlinute Banca de in de Nagional{ f\4oldovei calitate u gi de agentfinanciarat statului. Platasumeiprincipate a dobinzii afbrente htrtiilor de valoarede statin forml de inregistrare cont se efectueaziprin internrediul sistemului inregistrdri conta sumelor bani acumulate de in [n de din principali a hirtiei de valoarepuftatoare din dobindacalculate sumaprincipall aferentihirtiilor de valoare. Surna de cu rrominalf, hirtiei de valoare dobindi (obligaliunide stat)estesumaechivalentf, valoarea purtatoare dobind6. a de ce urmeazisI fie achitatd scadcnf6. la Hirtiile de valoarede stat in Form6fiiicii esteun docunrent tangibil(real) ce reprezinta hinie de valoare. o nurnirul. valoarea gi Acestehirtii de valoarede statpe caresint irnprinrate nominaltr alte elemenre idenrificare de ale acestora.Plau .sumeiprircipalc 5i a dobiuzii aFerentc hirtiihr de.valoarede str* in fonnt Frzici se efrcftrcazA. la riscumpirarea nernijloci$ a acestor hinii de c'itrc ugentul'tinanciar..sunra principald hirtiei de valoare purritoarede a purtitoarede dobind6" dobindi (obliga$unide stat)estesumaechivalenticu,yaloarea nominalia hirtiei de valoare ce la urmeazlsf,fie achitate scadcnti. 9.2.3.tlirtiile de o-uloare statpe ternen.s(urt. de . Hiniile de vafoare statseernitpe ternren scurt, nrediu lung3{. de sau Hiniile clevaloare srarpe termutmecliu de de in Si lung (obligaliunile stat)pot fl emisein fonni de irrregistrare contsauin formf,fiziqi' Hirtiilede valoare statemisepetarnten.rcuv de sint: a) cu bunurile trezorerie hirtii dc valoarc scorlt de enrise form{ de inregistrnre iont. cu scadenla in in ia 28,9 | . l82, 273gi 364dc zilc; b) bonurih* de acoperire a decaldutui de casii * kttii S valoare su scont errrisein formi de inregistrare cont pe orice termende pinl la 365 de zile, in scrrpulconcorddriiveniturilorgi in cheltuielilorbugetului.Hirtie de valoare scontestehirtiede valoare cu carese vinde la un prel mai mic decit valoareaei nominali. Suma principali a hirtiei de valoare cu scont este suma imprumutnrll crcditorla dataemisiuniihirtiei de valoare sconl.echivaientl pretulei de de cu cu vinzarr:. Referitor destinagie. la hirtii de valonre statpe ternren de aceste scurtse emit in unelestateca ritluri a uner imprurnuturi lnterne ilcstinatc acopcririi urr(rrnr]cr'sitil1i frn*r.rcii.rr.e ternpoFare ca de exemplu pcntrt] acoperiren crelterii unor cheltuietide apararcnaliouala::.ori ca sursi ric leuir nscesariunui serriciu speciaia cf,rei linanlare gi altc esteautorizata extrahrugetaralG necesit{1i ca asenrinttoare. Hiniite de valoarede stat se rf,scuntpirdin conformitatecu condigiife emisiunea acesrora. urma de in rf,scunrpirf,rii ce obtiga{iile decurgdin hirtiitc tlc valoare statsestirrg. de
Dacf, data la care tn:buic sll sc efi:ctuczc urta din plllilc afr.rcntehirtici dc valoure dc nclucrttoarc. pliita se va efectua in prlnta zi de lucru urmaloare. 16rI dobindi suplirnentartr.

*.
r
I

i.,

a
:n

MinistenrlFinan[elorare drcptul sil'risctrrnperc o.hirtic'ds valoarecfEsta-t in in.rrintc scadcnlf, cazurilein de carcilqcsl litpt cstcspu'ciliunt contliliilcutrisiultiihirriilordL''ii!hrin'c stnt. irr dc perrtru Acest ministeresleautorizntsf, acordecompensalii hirriile de valoarede statin lorrni llzicl distruse, deformate sau deterionate, condigiactr :rccslehinii de valoarede stat si fie identificate sub duplt elementele lor
I

I
ir

1
i, I t I ,f

r i' ' t,.i, Jt r

I l:trt ta

:1 Arnn'anic A.. \totcinschi V.. Rotanr A., t'aladc tu.. Cujrrman'f.. Ictctea E.. Op. cit.. p. | 13. :' Confirrnrnrt I din l.cgcn privind rtilorir dc sttt +i $rranlrilcdc sirr. nr. 943-.Ylltdin t8.0?.i99tt (M.0. nr.?5-76n15tlin 2l.l t.19961.rlnt rndividuafiznts tr:rmcnclc dc chuilicstu n impruntctuiku; tanntn scurt 1n:riuill cleplnd lo 365ilc :ile: tcrrnennudiu - Txrioadd fu 365 de:ilc pind lu 5 ani: tcrmcn lung--priwdd tk 5 ani 4i nai mnh, :' in ac.st scrlrir sc vrdcrr Allir t':.. ()p. rit.. p.??ti. b !" in as:st $sr$. a ss v!.disrlrrrn ti.. r )p. r,ir . p ! 5j-

TT

E
$
F i
k
comPensaliei condilionati de siguranla distinctive. Acordarea este tv'linisterului F'inanletor aceasticompensalie ci si nu-l va obliga fa o rambursa.re peilru" hirtii acr.'lca5.i de valcrare star. dxhlfi. de 9.2.1.lttrrtite de vatoarede.ytut rcrmenmceliu lung. pe Si Acestui compartiment specificeinprumutarile de statpe termen/rrzg,fiind tansate economianafionaltr siot in p,rinemisiunea vinzarea obtigagiuni ahe titluri valorice irnprunrut. qi de de Acesre Si inrprunrururi practicate sinr in forrnediversecu denumiridcterminate alesde parricularitfilile mai obtigaliunilor celorlalre titluri di creditsau 5i publice utilizate?t. efbcte Potrivit caracterizlrilor teoretice fonnulatepe bazapracticiiindelunga.terle inr,prunrururile uat de acestfel sin au dezvoltat virtuteanecesita;ii completare sporirea surselor de publicedestinate necesitf,lilor publiceins6 .si numaidupdce in economia ionalil statelor conturat naf s-au a urntfiloarele prenrise: r exislenla unorcapitaluri di.sprtlnibile; . pie6iispecifrce dezvsharca nc'gocierii titluritor clecrr-"dit ahor titluri mobiliare: gi r increderea oamenilorde afhccri autoritatile in publice: r dczvolLarea capacitXfii tk: statului l intrcline publice-r'-. datoriei -.surviciul in prezenla capitaturilor disponibile, pielii de negocieri a etc..concomitenr imprumuturi[e stat interne cu de pe termen scurts'au dezvoltat ?rnprumuturile stalinterne pe tennenlung.cu eceeagi dc condilieprinrara a fi aprobate de de citre parlamente, intpruntuturi de valori mai mari gi cu inrplicagii cd avindin vedere aceste sint ecorromico-sociate cu pespectivi indelungatfi. Actele legistative pailarnentare e'aredec'xi imprumuturitede acest fel prevtrd atft desrinati'a. cuantumurile bine}ti. termenele, gi titlurile valorice, c?t conditiilede emisiune de v?nzare acestor sau a titluri, precumgi modulde riscumptrrare lor gi deci de rambursare ficcfiruia a a dintreacest('lmprumururi. Lansarea emisiunea sau imprumuturilorde acestfel constl de fapt in vinzareasau punereain circulaliea titluritor valoriceregfementate condilii supuse in ceringelor reuqitia imprumutului de respectiv. Cslc mai utilizatc titluri dc vaknrcpcnlru ilccstc inlpntntuturi lostgi au rilrlasp[lie:rtilnilc. au gi Pentru emiterea vittzarea obligaliunilor acestor imprunruluri conceprualizat rroliurri: s-au rrei r valoareriominalit: varloarc rcala: ' ; . cursul. I'aloareanominalda obli-eagiunilor inrpruntuturilor stat intemeesresulna de bani. esprimati in mqnedd de nationalf,. ileasaca unltate valoriiaa impnrnrriturlui inscrisipe fiecare gi obligaliune l"aloarea reald estesunra banicu carese cumplri o obligaliune carepoatefi dil-erita.de nolninall de gi cea (valoarea initiah imprimatii obligaliulrc). pe irrl'lrrertlal sitrrn!ia de flnanciar5 statului dc uc'1 capiralului a a dc 5i imprumut economia in na{ional{ data la emisiurrii lleclruiinrprr-unut. Cursulobligaliunilor prelulexprirnat monedd este in nationall,-prel poare egal- ..alpari" - mai mic care fi pari" - 5i mai mare'-..sttpra ."sub pari" * dccit valoarea nonrinalfr. cazutcelor rrrainrultcirnprunruturi stat in de interne. cunoscuti fiind neccsitatea sringentia trcestor imprunruluri. obligaliunile vind la un curs..sub se pari" statul ajung?nd ?ncaserc si efectivo $tm6 de bani mai micl decit ceaexprimindtotalutnominalaf obligapiunilor emise;i vindute.AcestfaptseexplicE prin imtabilitatea unoreconomii pe nagionale termenmediugi lung. Prttcedeete de. emisiane, denumitd Si ptasare a imprunrwurilor interne de stat pe tern en lung sint urmdtoarele: . .' a) vinzareaobligaliuniforunor bancheri: b) vinzarel citrc statprinsubscriptic de publicir: ct vinzarca obligaliunilor bursd. la

tr
;

E
F

E
s
{

F
F
b
I

f
?

5
I I

al vinzare"',ff;l'Hl'I Tlf;:.jTir[ffi:,,-:,:::".ffiil'x,fffl];;;J:,[r,',;fi:ll,fil',;T,llJl, ,r*bri,e

. ilil:1.:.':T:';:J,'"1lgT?Jlx,,ll$:i:l?Til;;;o...,,- bancheri rntrun de arociagi srup rrnconsortiu. =,,.,i

i l; fi

in ambefe variante emisiunea imprumutului mai simpld5i mai operativA estc penrru stardeoarece primegte. el tlc obicci, imediatsutnele barrinttcesars. Livcntual. dc blnchcrii sau consorliut bnncheri dc cre,.litori acordi ilnediat statului numai o partc.din imprunrut,rdrnin?nd restul s4 fie pl*tit <le'la o t]atl cunvenita.Concolnitent,ambele ca acestcvariantcprcz.intldczavanti$trl a li co.sti.silorre dc ])u]tru stil liu]tnr cil lialrchcriicunrpilriighligafiunilc imprumutului statla un curs,,suh pari". de Varianta emisiunii?mprumutului pentrubancheri asocialiin consortiu, rindul ei. se pracricf, la prin douil variantc: I cunlPtrrarea ctrtre de conso4iu bancheri intreguluipachet obligagiuni unui irnprumut; cle a de ale r prin preluarea citre consorfiu obligaliunilor de a rrnuiimprumutpubticin condigi de cornision.

Gligat..Op.cir-. t994).pp.!s3-2s8. {cd. I n r. vctlca p._2Q Op.cit-. t. " Jc'a G.,.

+6

r ;I

qi obligaliunilor vcniturile in primul dintreaceste cazurinutndrul aferente impartintre bancherii nrembri ai se a consci4iului conformconvenlieide organizarc liectrruiconso4iu.in cel de-aldoiteacae.conso4iulde bancheri este irnprufnutului, plascaztr pial[. incaseazd le pe care preia ohrfigafiunitc contravaloarea Ei din doar un intermediar lor de treptat suntele baniale^imprurnutului incaslriplttegte statului relinindu-5i conrisionul i secuvinepentru ce aceste pe vinzarca pia1il obligaliunilor rcspectiv?e a impnunttlului pubticil- esteprocedeul directf,de cdtrestat a obligaliunilorimpnuuuturilorprin subocriplie b) Vinzarea de de pe este condilionatt existenla unordisponibiliEti capital. pialainterni.in posesia a de emisiune cf,ruipractica unui irr condilii.procedeul strhscripliei pnbiicr,' ccl nrni rcntabiipentntstBt r,'Str,' numir cit mai mnrede ct0lr'rti. acestc dcoarecc: . de sint evitatecheltuietile comision.' r v?nznrca ohligalirrnifor ltnprtrrrtut stntla ulrcurs..rlpnri". dc dc irttl'ntcdc stal prin subscripliu cntisiulriiirrrllrurttuluriklr publicilsc lprr'ciitzilrrcccsaril largil lt$ntrurcur;ita o carede fapt esteo vinzare qblrgatiunilor p,rininternrediut publicitate condiliilesubscripiiei a citre cetaleni despre tremrerieide stat. s-a proccdcu. rccursla lansarca accstui urrorobligaliuni divcrsc: dobindil. cigtiguri cu l)enru atrastivitatea cu prin trageri la sorti, ori cu dobindi $i cu ci$tiguri.a unor obligaliuniconvertibile monedi strtrini, atritruite in in conver-tibile aur etc. publicda unorobligaliuni pc externc de.stat bazate vin:rarea s-aupracticat succes iinprumuturile cu influengat publicein tinrp de rizboi pentruinzestrarea ca armateinationale, 5i de un scopexceplional de cxemplusubscripliei ale cheltuielilor ale lansarea obligagiuni unui impnrmutpentruacoperirea de exceplionale unor actir:it{[iculturale etc.tu. gi publicsint enunlate variante cornbinare subscripliei publicecu imprumuturile de a in teoriaimprumutului pcntrucotnplctarea prin bancheri, recurgindu-se banchcri la sunrei inrprumut atunci de necesard cind aceasti snml nu public{. csteoblinuti de citre statin intregimeprin subscripgie puhlicesteevidenliat Tot in teoriaimprumutului caracterul imprumuturi inrerne stat. de ,,voluntaf'alacestor volunhr esteevidengiat comparalie cet .,fo4at".in practica in cu imprumutului public sint cunoscute gi Caracterul pubiicirbincvoltra lbs inlocuiti cu plasarea subscrip[ia imprumuturiintcrne fo4ate in cazul c'arora tbrptd a unor publicicu titluri ale imprumutului pldtindo partea salariilor de funclionarilor obligagiuni imprumul de'exemplu de de statcare, celemai multeori, au rimas nerarnbursate-". c) Vinzareaobligaliunilor de imprunrut la. bursa de valori s-a rispindit intre procedeele ernisiunea de de de imprumuturilor stat internedatoriteposibilita$ioferitl de bursele valori ca institulii organizate cadrulcirora in valori mobiliaresenegociazfi, vfnd gi secumpdrd se procedeu ernisiune imprunruturilor. de a procedura Pentru aplicarea acestui statul este el obligarse respectc 5i spccilici bursclor, respcctiv rccurgl la agcnli de schinrbc.r irltcrnrediari slt autorizalisil pirrticipcla negocicrea fieclreiadintre bursele valori qi, in cazul imprumuturilor de interne stat,si pund in vinzareobligaliunile de de imprumut. procedeu emisiunc obligaliunilor inrprumut a de dc intr-ovinzare Recurgind acest la statul esteintercsat a In unui imprumutse pun in vinzare[a bun6 acestor obliga$unila un curs cit mai avantajos. acestscopobliga;iunile gi treptaL modalitatedenurnill ,,prih rsbinet", evitindu-seastf'elscdderea cursului de vinzare a obligagiunitor infl uenlindu-serezultatulfi nanciaral fmprumutuIui. Pentrure$ita bmisiuniititlurilor imprumutuluipublic,careestepremiza rezultatului a acestui imprumugs-au conceputgi aplicat anumite privilegii acordatecreditorilor pentrua stimula subscrip{ia cumplrareatitluritor de sau imprumut de stat. Cele mai rlspindite privilegii de acest fel sunt: scutireade impozite gi taxe: aminareasau gi plalilora irrtpozitelor ta.relor; c\ccptarea la unnirirea de de ree;alonarea a ljscale catre silitir obligaliilor dclinatorii privilegiiau ftrstcalit'ictrte puhlice"!? dcspre gi titfurilorde ?mprumut. Aceste aceste imunitagi ,,inrunitiliale datorisi pot obieclii dac6. fi nuntaiprezente 5i viitoarenelinritat timp. iar in acestcaz.dacdnu este satr s-au fornrulat in ralionaisd fic instituite clauila rcduceriiori cltiarretragcrii in lunc;iede cvoluliaintcresclor cu lur patrimoniale ale gi statutui de conjunctura economica;t. Operaliunilcd$ lansarsa impruntuturilor intcrne de .stat.inditbrcnt de proccdcuiales pcntru vinzarea obtigagiunilor stat implicl, in linal, intocntirea unci evidenlcpentrucares-a conceput realizat,,cartea de datoriei ;i publice"sau,.registrul datorieide stat"r{ Carrc$d;ii(rricidc stal sau rcgislrul rJltorici ttc stul cslr:irrttrcrrrital stirt('lc irr cilrc s-ir ltgilcral obligativitutc.o evidenfe avind in vedereutilitatea pentrustatin cun]a1ter.ea acestei speciale ei situagiei curente darorieipublicegi a pentru creditori mijlocde dovadd creanlc'lor in relagiile statulirnprumutat. a krr ca cu
;? Acc$t nrccarrisnr aplicd. sc llancii Nalionalc a Moldovci plasr.uzi obliggiunilc ttturcilor comcrsiulc. carc pruia obtigagiunilclmprunrutului-lc plascrui p! piaf[ incascutr lor contravaloarea $ din accstclncaslri pllte5te slatului treptat surneh de bani alc imprumutului rclinindu4i comisionul (ic i sc cuvine pentru vinzarsopc pial[ n obfigaliunilor lmprumutului respcctiv '" A sc vcdca(ilign 1.,op.cil.. (r\r.t994). pp. 3tt3-?8fi. " lbklerR. tt Lcon GN.. Op.cir.. pp.l93 gi urm. pp. 'r A sc vcdcaOliga 1..r)p.cit.,(cd.1994). 286-2s?. t din 'o Conformart. I din Lcgeaprivind duluriadc stat5i garanliitcdc stat.nr. 94.3-Xllf<Jin 8.0?.t996 (M O. nr 75-76/715 2l. I L 1996).

{t-

E F =r fr
I
3

t
t It
il
[, * {

irnprimiturilor intemepe ternlcnlung. in practicatradiliontli s-au rispindit agaReferitorla rambursarea t'.. numitclc,,anuitf,1i" dc dc atit Anuitalilesint de lapt procedcul platir:rnual clltrcstatuldsbitora unorsunlcdr' bani reprezentilrd ncspcctiv. cir riobinda gi pl4i sauratedin imprurmrtul cu sau AnuitAlilcdc acestlcl sc pfitcsc irrccpind anul al doilcn snu al lreifca du la ctttisiultr'a lansarea de imprumutului stat. a anuittr;i.partea rcprr'letrtitrddobinda este Sub aspect valoric, in structuracarrtitrtir'-bineascl acc'stor a de de determinatide prucentul dobind[ decisprin actul normativde aprobare impnrmutufui stat. pe cind partea poatefi stabilitatie egal anualpe tottil duratairttpruntutului. t'ie a rata reprezentind de rambursare inrpruntulului /'c,.grc.rius. e.xistlanuiu:1i in /ire, prugrcsh,e.si progresiv regresiv. acestsens sau pe de lung.s-aurispinditrnaimult: a de Cu insemndtate clasiflcare inrprunruturilor statinterne termen r,.i tn p ru l n tttu ric u i rttu i ttrl i rt ttttti tl ri l c" : tc o ,,itnprunruturi antrit&1i vlAguY""'"tctt cuantumuluib&nesc anuitilile'cuprinddobindaanuall aferenttr al cu La imprantaturile anuitdli rcrminultilc. a de astfelca la erpirarea ternrenului de tiecirei obligaliunigi rataanuald ranrburcareimprumutului statcalculatd prestabilit intregul imprunrut sd fie rambursar.In imprejurarea contractarii aceslor inrprunruturi pe termene pentrustatuldebitorcare, reprezintiun efort financiar suportabil de indelungate mai multedecenii,plataanualitAlilor plittinddin bugetulanualsumede bani limitatedreptcostal datorieide stat. de in imprumuturile acestfel au l'ostutilizate Anglia gi Franp. incd din secolulXlX, avantaje, acestor Datorite gi nral d.e societ{i comerciale societili de asigurare. obtigaliunileacestortmpnurluturitiind cumptrrate a-[es s6l-re prin dupf,cunr reanltd denumirea anuitigilese deosebesc eccea din lor, at La imprumuturile unuitdli viagere, aplicindu-se calculul probabilitilgilor duratd de a c6 rata anuali de rambursare imprumutuluidc stat se stabilegte fiecareiobligaliuni de imprumutanualinteaviagertr mediea vie;ii oamenilor.Astfel, pe lingtrdobindaanualddatorattr a cuprinde rata anuaftrcle rambursare itnprumutului stabiliE cu ajutorul acestuicaleul al proHrilh}fibr gi statul pe duratavielii penoanelor respectiv_e roatf, fizice careau cumpirat gi posedi anuitalile debitorestelinut sd pldteasca viagere. imprumuturile viageri"'. Datoritaparticularitililor anualitatilor de cu obligaliunile irnprurnut anuitate de fizice ntotivate dorinp unei ..asigurlride viald" rezonabile, de in de fel au fost ;i sint prefcrate citre persoanc aca$t este mult mai mult in scopuriconsumative cd, acela5i timp considerindu-se venitulanualitdlilcrvia-gere intrebrringat productive. acests'particulariti;i, cu ?mprumuhlrile anuitaliviagere Cu au investigii acliunieconomice ?n decitpentru '. occidcntale. cunrptrritorii obliga$unilor inrprunruturi tiind evident, e(rropen acestor in fost gi nraisint utilizare statele numaiperuoane Fzice38.
9 . 2 . 5 . i n t p r u n u | tr r ile co n lr u clttltt| clu Bittlt,l;Yu !itl nul fut|1l i Jt\.cf'si t/t, imprumuturile internc cle la bSncile autorizate cu'emisiunea nlonedei nalionalc se practicd t<.rtin terrrciul unor

T
i

fi
1
il

f
]i

t
I

a^bugetelor anuale stat gi de cele mai multe ori tot pentru de sau dispoziliiexprese legilor de adoptare aprobare ale privind datoria de stat gi de a necesititlifinanciarede execurare bugetelor stat. [n acestscns,art- ?0 din Le-eea Finanlelor, c5,.Guvernul, ptirsoana este reglementeazd, in Ministerului garangiiledestat, nr.943-Xltldin 18.07.1996 din de hnprumuturi la BancaNalionali a Moldoveigi de la instituliile financiare Republica autorizat contracteze. sl prevdzute legeabugetarlanualtr". de ale Moldova,in limitele generale plafoanelor. conhactate la BancaNationali a Moldovei constituieo alocalie de imprumuturilor Sumadobinziloraferente destinatepentruun anumit scop previzut de legislaliegi permanenti-Alocalie permanenttr cheltuielilebugetare sint anuaH.Deci accstimprumut de la BaneaNationall a suplimerrtarlprin legeabugetartr care nu necesfti o aprobare sfi cursntedacfi cAnrinu:'meazd fie rambursat veniturilebugetare din Moldovei se acordhflrd dohinddla expirarL'n contrarS. ajutoruluriuialt impruntut stat de irrdcsiujitur irt i1>utcia cu intretinrp in cuantunr acesrea realizate sint 5i. irt hqtdrirprin legeabugetarlanuall sauprintl'o icgeadoptatd acestscop.In accstsens.arr. 32 din Legeaprivind c[..datoriile rezultate rcglcnlentcazl. din dat()ria stat gi garanliilcde stat, nr.943-XIll din 18.07.199(r de (reprezentat lr'linistcrul de Finanlclor) BancaNagionald Moldoveise trec,in de a imprunruturile acordate Cuvenului in de la sau cat dc inrposibilirate rambursarc, datoriade statinterutr pot fi prorogate rcperlcctatc hinii de valoarc de i;i stat frind s{abi}it prin legeabugetarf at}ua[6", Pe l?ngl acrasta.Banca }ialionalfi a Mtrldovei vireazi o coti din beneliciul realiznt.stabilitAprin legea trugclarfi artrol{I, conlulhugctului slirlt". irr dc juridic, in tcmeiuldispoz.iliilor exprese legii bugetare ale anual$.sc incheicun acord (protocol) Sub aspect in intrc BancaNationalla Moldovei'9iMihisterulFinanlelor calitatede organ cuprinzind tlateleimprumutului opcrativ ljccilruibuget excculia administrativ enualal statului. central statobligatsilconducll dc in cazul institugiilorfinanciaredin RepublicaMoldova. legeacadru in aceastl nraterienu reglementeaza cf,: conditiile.de impnrmut lntre stat $i aceste institulii, ci doar mentioneaTe ,,sepoatecontractaimprurnuturi" gi ,,in
" n sc vsdur(iligrr 1..| )p.cit..(cd.l{ru }. p. l,t?, p.t6t 9iurm. '' LeonG.N..(D.cir.. " Ca o variarilt spccutatirt a imprumutului cu uruiteli viaprc. rfin iniliaiva banchcrului itdian Lrurcnt l'onti. s-a aplicat- tnst pulin rspindit proccdcul cu rfrrtificul rrnrtrtor: obligaliunilc urilrr curlrpann dc un grup de bonchcri. iar anuililitc sc plitcau ln lnUcginrc cdor -krnlinclof' l,con 0.N., op.cil., pp.l70-l7l) r0magiinviop ptnlt la rlcccsul ultimului dinuc ucru5tiu sc vr.C*a iA '* A sc rcdcu Otign f.. op.crt". (cd.t994), p. 28E. t' 9.;-dtnln unch cazui acsr.stl eotf poatc.ltingc .3.{t bonlir;irrl rr:ahzutrjc Bancil Nalionaltr r Nloldovci,

l',
IL

:'

f;

tf

prcvlzltc dc le'gea ir hrgelar!nnils!0"*'l. acsslt(ttrtL'Nt {ll iimitelcjeneraicalc pl*fonnclar. lrutetnir'rltrcc, 1ilvernuL autr,ri:atsd u)ntrac{e:eimprumuturi Io institu(iilc.linanciare Finunlelur.e.\te repreftnt{ttde I{ini-sterul de autohtone :irifi *f Repuhlicii iltaldcsva,fiind platntt o dobindd. reglemerltate legi.rtu(tu de in condiliileEynerale si 9.3. Datoria de strt extcrnl. 9.J.l. ,{spectegeneratc. dc inslrunrcntr'gL'ncrilloarc lcgii rx)er$(rL sltccialitatc. dc datoric stntcxtcrnl sint:rlc Ceinlbrrn dispoziliilor r de un de valoare stat,reprezentind contract imprumutcu valoare exprirnatd orice monedd in hiniile de ttali<utale: legalil, exceplia monedei cu . allor stirtc. la irgcntiilc guvcrnelor de altorstirtc: dc irnprumulurilc la guvcmclc o imprum.u.turile la insiitugiil-manciare strei-nc, irrtenralionate: de organizatiiFrnanciare r. r sittt bilatcralc ltttthihtcralc'f alteimprumuturi dc pcntru: oblinute inprunruturilc stiltc.\lcrne utilizr..azil sc dc M!jloacele bugelttluida stut.Miiloacelevalutare oblinutedin irnprurnuturile staleNtcrng. dc cleJicitului a) Acoperirea contractate Mcldovapentru in Republicii acoperirea Finanletor numefe deficitului bugctului stat.sevind la piala de de Ministeruf fiind transferate contul'l-rezorerieia:. in nalionale valutarain rni.iloacele monedil conrractrtede stat gi din halanlei de pld$. Evolulia datoriei e.\ternerezultd din inrprunruturile b) .Sa.rgrncrea in garantate statse'urmdregte centex-tul elaborarii execugiei balangei pl*li externe de de elaborate anua] imprumuturi Ei de a curenti a acesteibalange de MinisterulFinanfelorTncolaborare BancaNalional6. Moldovei. Despree.recugia de Guvernul este informat semeslrial,iar executiaanualt a balangei pllti externeeste prezenratlde Cuvern parlamentard. (reprezentat MinisterulFinanlelor), spreaprobare de pentn desvoltareadomeniilorprioritare ate economiei.Mijloacele oblinute proiectelor cle tuwelrt'ilii c\ Finangarea de din imprumuturile stat externe.contractale MinisterulFinanlelorin numeleRcpubliciiMoldova pentru de finanlareainvestigiilor9i importurilor, fiind utilizate pentru: creareade noi locuri de munci fi sus[inerea prioritililor economice socialefixate de Guvern,producerea gi privatizategi de stat in ordirrea ?ntreprinderilor de pe proiectelor bunurigi servicii pentruexpon saude bunurisi serviciice le inlocuiesc cele de irnport:{inangarea de inclusivin infrastructura sociali; altescopuristabilite Cuvern{'t. investiliiin infra.structurtr" de d) Inporrul de ntaterie primd, resurse energetice5i de alte produsa intru asigurarea securitdlii economicegi energetice Republicii Mcldo.vasint conlractateinrpnrnutttri de stat e)iternepenrru nccc.sitili curente gi/sau r produse energetice interes de excep[ionale, vital pentrurepublica fiind achizilionate.anumite noasre. strategic, prin acordareugaranliilor de stittpet?truimpntntuturi.Caranliile de stat asiguril e) Onorareaobligaliilor asumate garantat statgi platadobinzii aferente integral[ saupadialtra sumeiprincipalea lmprurnutului de rambursarea dac-l platadobinzii estestiputatf,in contractul(acordut)de garanlies. f) Semiciul,refnanlarea gi reachizilionareaclatorfeicontractoteanterior. Miiloacele oblinutedin imprumuturilede gi prin plirtadatrlriilor a exlerne mai sint utilizate in condiliilcdc nricporarc dltorici dc statcxtcrne careau fo-st .stat plafonuldatorieide statexterng, noi ca contractate anterior9i asigurd soldul net al imprunruturilor sL nu deptrSeascl anualeas. reglementat legeabugetartr de g|Finan|oreac.heltuicliIorIegctttda|ichidut,ctttltt1sctin|cItn.c.ulonitf|iIornuluruItsiiltor,,;itttat1ii Conform art. 3 | lit."c" din Legca privind datoria de stat gi garan;iilede stat, anumitemijloace oblinute din de contraetete Ministenrl Finangelor numeleRepubficiiMoldova, pot fi direcfonate imprumuturilede stat extern, in pentru linanlareaanurnitorcheltuieli pentru lichidareaunor cazuri de foni majorE,ce nu sint in caz de necesitate gi prin acfiunile dependente actiunileomului gi nu pot fi prev6zute inldturate omului. de hi Finanlorca cheltuielilor ru:onuhile legilc cle contruderea dutrtt'iei cfu stdt artarnct''. irt. i'rcc'itc(rolcrt. se ia in vedereanumitecheltuieli organizalionale procedurale inerentelegatede contractarea datoriei de stat externe. ;i incepind rJiferentele cursla schimbul valutdstrdiniin nationali- gi unele din de cit activitnti protocol cu de necesare Ia negocicrea intprumuturilor statexterne. de lnrprumuturilede $tat" Finanph*r in numele Republicii Moldova sint externe conlractatede Ministennrl prin intermediulbincilor comerciale fiind agenli fiscati ai statului- iar in cazuri excepgionale, valorificate prin intermediul Bincii Nagionalea Moldovei. cu consim{imintul acesteia.Ministerul Finanplor ramburseazlli prin interrnediul pf5lileaferente efectueazd serviciuluidatorieide statexterne BtrnciiNalionale Moldovei. a
9.3.2. Distrilnirea niiloacclor ohlinnte clin intprunnturila tla stut e-vcrrre pentru .finanlorcu investiliilor gi imptNurilu'. Mijloacele ob$nute din impnrmuturile de stat ex-tsrnepeilru Frnanlareainvestiliilor gi imponurilor pot fi distribuire instituliilor financiare din republicil. la propunerea Ministenrlui Finanlefor. terneiul hotlririlor in (tv.t0.nr.75.-76/?di* ? l. 11.l99ol. de rlin datoria statgi ganrnliilc stat. 943-Xllldin | 8.0?.1996 de nr. l-r "'Confoflnan.20 l*gca privind 18.0?.t996(M.O.nr.75-?6/7l5din?1.t1.1996). "Confontrarr.23dinLcgeapnrvinddaorirdcstatgigaranliilcdcstat.nr.g43-Xltldin privinddaoriadc sratgi gmanliilc stat. 943-.Xtll 18.0?.t996 (M.O.nr.?5-76f715 2l. t l.1996). ds ir. rt.30 din Lcgca din din 'r C'onform rlaorindestat9i garinrliilc slat.nr.9,03*Xlll t t.07.t9c)6 privind dc art-3 din nr.?5-76/715 : l. I l.lS06l. din " Confcrm | rlin l.cgea 1M.O. ur. ltD6 5 din " (:onfim art44din l cgru grivindd*rin dostot5i pronliilc rh stnt. 9l-i-Xlll dhr 1E.07. (il|.(). nr.?5-7tr/71 2l. I l -1996). nr Cbnlirm art26 dio alin([L UL"u*rlin Lcgr.*pri"ind rh*rla de strr gi ganrqiih rfusrat nr. $t3-X]tl drn tlt.07.lq96(t\i.o. nt.75-76t715 2t.t t.t996), * Confomr pivinddntoria stal9i gnranfiilc stat. 94.'!-Xlll 18.0?.1996 nr.7l-76/7 din3l. I t.1996), tlc tS dc nr. art.25 l.cgca tlin din 1M.O.

TJ

T
]

ilr

I
:

t
IT

l
I
I

T
i' I h

incltciltttit]trcMinistcrul ]icstubilcss cotrlrirctclc in (iuvirnului. Condiliilcdc rirrrrlrur]iorc ir rrriikrirccltrr.iurprunurtirtc rata dobinzii specitic-ate: Finantetorgi institutiih financiarc din reptrbliei- tn acesteeontrflctcsint, de iuienteRea. pldthl Ministerului Finanlelor.limiltrri asuprantarjei la rata dohinzii pe care instituliatinanciari o poateperceper precum alteangajamente principalIgi plltite dobinzile sunrn atbrente. 5i valutain careva fi calculatlt rambursatl 9i p64ilor. ale pentru investiliilor5i irrtporturilor rlc Mijloaceleoblinutcdin inrprunruturilc stut c.\tcrncpcntrullnanlarea dc in instituliilefinanlatede la buget vor fi gcstionate MinisterulFinanlelor condiliile stabiliteprin hottrririle alc rcspcctivc Cuvcrtrultri l)itrlnltrctttttltti. 1i p+oieclekr ds ial'estilii se redistribuic din Mijloaceteob.ginute imprumuturilede statc.\ternepe$tru.f'rl{rrtlilrea instittrtiilorfinlnciare. prin intermediul economici agentilor scup: In acc.st proiectele investiliiinclusivbusiness-planurile, . tinanciarc de prr.zinttr irrstituiiilor agentiicconornici qi irltcdocutttcttlc ncccsarc: proicctelc investilii. inclusivbusiness-planurile. capacitatea . dc exaruirrcazir instituliilclinanciarc mijloacelor mijloacele oblinutc. adoptlhot{ririprivinddistribuirea dea ranrtrursa agentilor economici agurlilor econorniei. lrotirir:i. nr.iiloace gi transferd- bazaacesto.r in proiectelor investilii finanfate la de e\ternepentrurealizarea de de Mijloaceteobtinutedin imprurnuturile -stat prin hotlririle respective ale in directde MinisterulFinanlelor condiliilestabilite vor fi gestionate de bugetul stat gi Guvernului Parlamentului. Mijfoacele obltnute din tmprumuturilede stat externepenta.finanloreu importurifor se distribuie (se vind) la Finangelor licitalie. Ministerul de econornici ctrtre agen[ilor condilii: urnrItoarelor se cu de Mijloaceleoblinutedin imprumuturile statexterne distribuie respedarea o aceste pe nu mijloacepot ti alocate un termen mai marede un anl o agentiiecononrici solicitanfiai acestor mijloace- pnezintf, instituliilorfinanciarebusiness-planurile acestora. de de in careindicdexactnecesarul produse importgidestinagia Finanlelor. de de sint obginute inrprunruturile statexterne gestionate fvlinisterul din in cazulin caremijloacele necesare. poatesolicitagi ahedocumente acesta ?nafarl de business-planuri, cu dep5geSte gchivalentA 50 000 dolari directde un organal statului sutna efecruat importului Dac6valoarea pc sd mirfurile trcbuie fie achizigionate bazi de tender' S.U.A., de dih contul mijloaceloroblinutedin imprurnuturile stat aconlatede Ministerul Finanielor Toate credirele de proiectelorde investilii 5i irnporturilorse ramburseazi agenlii economici sau de extlrne pentru finantarea cu de intre contractului sredit.incheiate in MinisteruluiFinan[elor. contbrtnitate preve'derile instituliilefinanciare de fulinisterul Finanlelor beneficiarii credit. li pintai cnrc si-5i acopere din de ds'creditt-'o sI esteautorizat perccapii la bcncliciarii MirristcrulFinanlclor gi gi pentru receplitrnarea. distribuirea precurn altecheltuieli necesare de gencrate opera[iunile schirnb. de cheltuielile imprumuturilor. rambursarea de din din acordate contulnrijloacelor.oblinute inrprumuturile stat ramburslriicreditelor Pentruasigurarea juridice, inclusiv preluareadirectA pe cale externe.Ministerul Finanfeloreste autorizat si ia toate nrdsurile gi gajatela ob;inerea acestor credite. din extrajudiciar6 mijloacelor conturilebancare urmirireabunurilormateriale, a ex.t r il 9-3.J, Cr edtta iwr a.ms-tu or de,rt-a-t erne-. rul in in ceea ce priveglecreditorul imprumilturilorde stat externese contracteazi, funclie de necesitili 9i tlnanciardc irt deccnii- la rrrg'.Inizalii din posibilitfrgi. la ahe state. la bilnci5i sccictirti alte'statc;i. ultirilglc de cl* pentru Monetar lnterna;ional de la Banca Internationald cu bancareinternalionalet?, preferin$ de la For'rdul si pi Dczvottare. Reconstruclie din subscrierile statelor fond constituir din socialal acr'stui De la FondulMonetarlnternalional. capiralul pentru.acoperirea tentporarc balanlelor ale de det'icitelor gi in fondatoare membre, oblin credite valutacenvertibili se pentrua se ajuta redresarea qi circulatieimonetare a puterii de cumptrarea monedei plifi externe;i, prin aceasta" na[ionale statelor a debitoare. gi pentruRecorrstruclie Dezvoltare. capitalsocialtbrntatprin subsrierile avindgi era De la Bancalnterna$onald gi mijlociu gi lung pentruinvestiliieconomice sociale,mai gi creditepe terrnen fondatoare membre, obgin se statelor Banet in ales pentru dezvoltarea cdilor de comunicalie.a transpottuluiSi surselorde etrergte". ultinrii a$i aceast'* Mondialaa acordatcredite gi pentruagricultur5.inv.lflinrint.strnitatepublicd gi proteclianrediuluiinconjurltor. gi gi de utilizeazA oblinutc operaliunile din nctive crcditare rrrni a Capitalul socialal acestei btrnci sporitcu berteficiile diponibilittfi binegtiatras pe pialainternalionald. de ai sirrt lreneficiarii de acordnte FontlulMonetarlntenrafional nutttnistatclc. tn ti,mpce beneficiarii creditelor gi ccuttottticc colcctivit6li rttunbrc gi orgarrizulii cit Mondillil sirrtutit slatr:lc crcclitctor $s itcordfi r:ttrc l]urrca rJc cc publice pi privarecare oblin gsran$astatului pe teritoriul ctrruiase aflA sediul tor. Aceasti banc{ acordi credite pe rermen lung pintrla 20 de ani Eicu dohindllrnli nricildccitceacuvorililpc pialaintcrnnlionaltl. ccntlc dc la blnci 9i altc ilrrprunruturilu'cxtcrnc dirrtrc statlcsa 1i a inrprutnuturilor Itclrtru congirclarc.r pentrutratativele financiari-bancari numesc comisiide expergi $atelor interesate societlti din alte state,Guyernele

E E
F r h

t
i

I'

$0

structurilnurnittrConrisiaGtvernarrrentali.t'iind un organ x\:::xs-.\s-R-q$\ksKqL(clru-tlqutrt6. e f,seruenea consultativ pe lhrgl Cuvernul republicii. care exattlineaz'lproblenretelegate de corltractareagi utilizarea garaltfiitordc stat pqntrtt intpnrnrutttride stot e-rtcrne,t'onnatdin de inrprunruturilor stat c,\lcrnc Ai acorctarca gi gi interesate al Blncii Nalionalea Motdoveios. cadrul ace$or in ai reprezentanfi ministerefor departamentclor termenele altecondilii de acordare. precizeazi dohinda5i in'nrod special cuantunrul impruntuturilor. rratative se $i rirninirtd urrcoridc irttportanli'l prccunl gi cotrdiliilc dc rantbursilrc. scsundaril detalierca garan[iilcconstituitc. al contractat liecirui irnprumut creditoriirelineau clreltuie'lile reprezentind imprumutului. Din cuantumul scopului asttblincit statuldebitorprimeaimprumururi constituind de diferenge cursvalutar$i dobinzianticipate, comisioane, (acordul) imprumutrn. de fat6 sumenricaorate de celeprevlzutein conlractrrl acordit credite cerute de guvernele .statelor membre.dupi Comparativ. Fondut Monetar lr*ernaglc,nal gi a efectuatlde cltre expe{ii Fondului.in tunclie de monetarc econornice statelorsolicitante investigafia situagiei politici a unor programe acfiuni de cu se concluziife investigalici. ccrc acestorstatcintocmirea investigarca ;i prin prisnra pi conceptelor specialitate Fondului in acest ale de caresc aprr'ciilzl econonrici valutart. sens redresare 5i intprtttttuturilor respcctivc. pentru rarnbursarea de au valoarea garanlii de docurnenralia elaborattde beneficiari. creditelor cltre'BancaMondiall esteinrportantA acordarea Pentru bdncii astfelca. porninddc la aprecierea exactaa necesitalilor credite gi a de verificatf,pi cornpletatlde expergii fiecf,ruiimprumut. s4 posibititAgilor de.rarnbursarq se decidl cuantumulbinssc. modulde intrebuin.tare termenele ti 9.4.Gnranfiilcrlestat pentlu imprurnuturi. generale. 9.J.l. Aspecte Carantiede stat pentru imprurnuturieste suma tuturor garanliilorde star pentru irnprumururiacordatede l\'loldova. in Republicii Ministerul Finanlelor numele

pen'lru:'*i,*j$,1;il:::1'trTJ;il::ilJ;',',1.*i:ffi,,T:,ff,H:1':;il' xllT;,*. serviciul datoriei stat; in bugetulde pentru stat de

garantiile stat pentruimprumuturile interrre acordl in limita resurselor.fondului risc care de se de prcvlzilc in legcabugclartr bugctarc inclucl mijloacclc anualllgi dcfalcarilc agerrlilor economicijO pentrugarantiife statacordate anterior. de creatgi administrat MinisterulFirranlelor. care se acumuleazl extrabugetar, de in Fondul de rist estefonrJul de mijloacele execuuriigxran{iitor stat. destinate Garunlii de stot pentru impruntutnriintcrne Si uterng cste parteitintegranti a de stat pentru -qamnliilor obligagiilcr condilionalc. de reprezentlnd contractate NlinisterulFinanlelor numele in imprumuturi. surnatuturor. creditoare in nationali(pentru sumelc exprimate m6nedd imprumuturi Republicii Moldovapentrua pllti instituliilor extcrne), confornritare contractele snrunlicsauacorduriie in cu de interne) ln vafuti strtrini(pcntruimprumuluri sau de garanfie. r).4.2acrrddrii garonliilcr elestoi. Proc:edara gar:rntic statpentruinrprunrutul vu t'inanciare de rlc sr>licitat agentul Ministcrulliinan[elor acordairrstitulici Finan[elar Cerere va la economic o careva include: numaidupl ce acesta depune Ministerul gi ecottomic: ai denumirea adresa agentului in b) numilrulcontuluide decontare institulialinanciarlcareil deservepte; garanlia statgi condigiile creditare; de c) valoarea ihprumutuluipentrucaresesolicitA de care. d) business-planul indicidestina-tia. imprumutuluipentrucarc 3esolicittrgarantiade stat: institutieicreditoare acordicreditul care caresesolicita tramn[ia stat: de e) denumirea flentnt t) altd intbrmagie neccsari. ('vi:rii- agcntulccononricLrcbuie prezintciloc$nrenlelc uif,r'murca cu Concomitent prezentarce sf, ;i ic : neces r d e'va ft r i i sit trct1 i.t'iiten i ere $i soIvphili ttiIi i ssle, inchrsiv c u li r pcntruo pcrioaditlc activtrarc ccl pulin3 ani prr'cedc'n1i: de bilanlulcontabil r gi privinddatoriilehF de bugct.instituliilefinanciarc agengii intbrnrarea econonrici: . rclcrantcprivindpnricctr'lc investiliil de co.piilc pc ttrate dc. iltrcttmenlelq r in progroan privindvcnitulgi distribuircraccstuiu pcrirndadc garanlic; . ? prgiectul pc contmctulqi inrprumut care'ilva inchei:. institutia creditoare: de cu financiar'.{ rctivcL'(:u catclr prltcilti :rnnnrtatir uchitirrca tlltorici: " .d . int'rirnrafurprivind o altedocumcnie infornrlrihecesare. 6i gi :r prezentnte stabile;tegradulde risc econortricd rnaterialclor MinisterulFinangelor cFectueazii analiT.a (pinXla 100)fap de sunra pentntfiecare garantie. garantiei. in exprinrat procente

i " n sc rcdca n4.l din l,cgeaprivind di[rrra rh:r,tatgi gtranliilc dc stnl.nr. <X-l-Xlll din I t.0?. t 996 (lvl.O,nr.75-?6/71 rlin 2l. I l. 1996)r'' (:{rrlrurtul (ecordulf dc lmprunrul cr|c cotlmctrl (nttrdtt) prin trre drhilortl oblinc rtt{lorce bf,negll dc la uu rreilitor $ rccrptt rl rrmhursrzc sqrr prilcifn fi rtr plllc*el dolfntln rfcrttrttr in trmcrreh convcnltc. (A sc vedea nrt.l din Legca privind datoria dc sta gi gannliilc dc stal,nr. 943-Xlll din lt.0?.l$16).
t

3' .d,gcnt rconumic r'src prrlt{Hilr tizicil gl iuridlctr cilrcir rr institulic crcditrnrc il ecordl lmpruruut 1A sc vcdca arr I din Legeaprivirxt datrxiadc srat$ garnnliilc sut. nr. 9-f.]-.ttll din l*.(f7 l$16t. dc

tr{-

platapentrufiecare garan[ie stabileSte MinisterulI:inantelor scordats, cuantunr in bazaevalulrii riscuhri. In de dE ln 5. h r5 [a sutAdin suma principnh a inrprumutuluig*ren.tet stat. Ace*st* plat& urnlear&s* frc vira6 cls economic inJimdul de risc'. agentul nu stat Ministeruifinanfelor acorddnici o garanlie-de tlaci nu sint identificate virate in .fimdul de risc 5i pentruacoperirea prin In risculuievaluat. cazurie.rceplionale. hotiririle adoptate Parlament. de mijloacesuficiente in.fiudulde ri.tc'ulterior financiarc pot iilor. acordAriigaranf agentiieconomici vira nrilloace

Resursere &m'Jlft[lil[.1lj,',,fi,-il_l"l.|';ff".1,::1ff:lr:,]l'.x,,,ri,,,i",r,rr,rc'1ic pc*,,i,.c.tir:

. pentrugaranfiaacorde*igi care constittrie. pulin 5 btrnegi rirate de agertlii econo.mici cel rnljloace.le. garantat slat. principallt inrprunrtrtrrlui a de la sutd, sunra din

gurangiilor de stut. 9.1.3..4corclarea irr ctc dc Carnnliitc slat sc acrtrtftr Mhristtrttfllirrattlt'htr lt'ntcirtllrotirririi Plrllrrrr.'nlrrlui. rcspcclarcit crr corrtli1ii: u obIigatoric urtltltoarclor contractele care asigurt recuperarea a) Ministerul Finanplor incheie cu agentuleconornic integralda garantate stal.5i anunre: pentru rambursarea creditelor de utitizate mijloacelor I contractul gaj; de . conuactulde cesiune creanf6; de o confriactul acordare dreptuluide prefuare directi a mijloacelor de a din conturilebancare ale economic; agentutui . contractulprivind dreptul MinisteruluiFinanlelor a exercitanecondilionat de controlul asupra economic; conturilor ale bancare agentului b) acordareagarantiilor de stat pentiu itnprum.utruiinterne nu trebule si ducd la deplgirea plafonului pentru perioada angajamentelor Cuvernului fbp de sistemulbancar,stabilit cottform politicii monetar-credilare respectivd; platain fondulde riscin cuantunrul termenele gi vireazd c) agentul economic stabilite. Financiare crediteazd Caranliilede statpentnrfmprumuturiinternese acordl in mod prioritarirrstitritiilor care institugiile finanlate la buget. de agentii economir:! republici.ce deservesc din penlruinrpnutrulurile de cJesrirrate Carangiile stat pentruimprumuturicxlernese accrdi nurrrai finanl{rii proiectelor importanltr primordiall pentruRepublica Moldova. de ' Cuvernul. in persoanalvlinisteruluiFinanrelor.prezintd Dacd sint satisHcuteconditiile necesare(larnrrtia privindacor<lflrr-'a ganrnlici stat. un dc'ltotilrirc sprc dc'stat acordil Parlamcntului aprobnre prcriccl dc se dc fulinisterul Finantelor, uvi:ulBancii Nalionale Vloldovei tenteiul a iri cu hotiririiParlarnc'nlului. 9.,1 Contractul(acordul) de garunlie. 4. carc privindntasurile incheic agentul ccononric solicitigaranlie stutun contract Ministerul Finan[elor cu de garanta stata imprumutului de de asigurare rambursf,rii fg.i Conformacestui contract, agentul economic asum[ fatade MinisterulFinantelor urrnfitoarele obligalii: prioritare imprumutului garantat stat; cu datoriisuplimentare creanle a) si nu conu?cteze de penlruevaluarea necesarl b) s[ asigure accesuf situalieisalefinanciare: liber la toatf,informafia c) sl utilizeze toate mij.loacele disponibiledin conturile sale b,ancare s.copul stingerii datoriei pe&tru in imprumutulgarantat $at: de penalitaliin in d) si pllteasci cazut cdrcnu ra indeplini corrditiilc conrractrrale. Contractul(acordul)de garanlicinctudc:denuntirea ndresa agentului econrrnric berretlciar inrprunrut de ;i garantat stat,qlenumirea utlrcsafurstituliei de carc ircnrdilimprumutgarantar srat;obiectufgaranfiei lirrarrciare dc ;i ul de stat:tumasarantiei stat:Forma aneaiarncnt llini.sterului de Finantelor: de termcnul vatabilirategaranliei de a l;irranlclt)r cricibils: condiliilcdc plntir: dc statpind la careobligatia platira iVlirristcrului du uitc r:undiliile carc in garantiade snt poateli executatf,; obligaliile institulieifinanciare careacordi imprumurulgarantat starprivind de gi nrisurifepentruoblinerea acordat plllii dobinzilorafererrte. irnprumutului rambursarii l)lcit agcnlulcconomic nu-;i indcplilre5tc obfigalia plalil.confirrnr dc contr:rctului iruprulrrut dc irrchcint cu institulia financiari creditoaregi, dac{ institulia financiari crcditoare luat toate nt{surile legale;i contraciuqle. a (acord) de garanlie pen-Uu. econonrica daroriei. institulia financi:rri creditoarede prezin6 ratn-blt-r$are.a age.trtul Ministerului Finanlelor cersrcde plati prin caresolicitit garantiei stat, acestuia cxccutilreil o de Cerereade platd inclrrdesutna prirtcipali gi dobindacaru urmeazA fie pliltite instituliei llnanciare sA (acordului) garantie. creditoare Ministerul Finan[elor. de conlractului contbrnr de MinisterulFinanplor transtbriinstitugiei financiarc creditoare sumasoliciratldacdpretcnliiledin cerereade pluta sintjustificatc. a garanticide stal, agentuleconomiceste Dupe efectuarea cdtre Ministerul Firran[elor pl{filor afbrente de obligatsl ia toatem{surileposibilepentrua rcstituiMinisteruluiFinanlelor mijloacele urilizate acetta. de Ministerul Finan[elorare obligalia sd ia toate mlsurile legalein vedcrea recupertrrii miiloacelorutilizate pentruexecutarea pe garantiei stat,inclusivgi preluarea caleextra.iudiciarh de a mijloacelor conturilebancare din ale

gL

I I
I

agentuluiectlnontic.in caz.ulin care Ministurul l"inanlc'lor incheiutcu agentuleconomic urr contract de acordarea a dreptuluide preluaredirecti a mijloacelor din conlurilc'bancareale acestuia. Dac4.cr,id"iterii au depm tert'ri <Ir l.titttit rcspectiudcondiliitc stipulate in cenrracicle qacordurilej)d,garaqie incheiate, atunci garantul este da[or s&gi onorezeobliealiile. garangiile stat pentru imprumuturi sint convertite ?n de datorie de stat. 9.5. Modificsrea gi stingereo datoriei de stat. 9.5. l . Co n.s i clure u impr utnut nr i k r ie .rlu t-. ol Consolidarea impnrmutului de stat estede fapt prelungireatennenului de rambursare unui inrprumur de stata in acestsens. un imprumut pe termen scurt este prefungjt gi transfornrat tn imprumut pe termen nrediu sau tung gi de asemenea imprumut pe tennen mijlociu poate ti prelungit 5i transftrrmat inrprunlutpe termen lun*e,. un in Procedeul consolidftrii cstc aplicabil irrrprumuturilordr' stat alit intcrne cir 5i externe. in anrbele cazuri

t
I

rnrnbursirrc consccinla prclungircu turtttcttclot'dc ascmsnca alnr,.,ulc in ca:rnri nrc nra.ionlrii sunlr'itotllc a dobinzilor datorate statuldebitor.sideci sporirea de cheftuielilor statuluicu aceste imprumuturi stat, insa,consolidarea <Je imprunruturilorde stat exteme este condilionat6de accepfiunea creditorilor externi pe cind consolidarea gi imprumuturilor stal inturne poate fi lcgiferatzl deci inrpusd,cu nrotivaliacauz-elor dc sau necesitAlilor In in conjuncturale determinate. general, consolidarea acdstlel a imprumuturilor stal esreacceptata cltre de de creditori deoarece profitlt;ln celedin urnr6" sporirea ei de sumeitotalea dobinzilorincasateir. 9.5.2.Conversiunea imprumuturilorde statimprumuturilor stat esteun procedeu de modificarea condigiilor dc tol Conversiunea unor imprumuturide statinsi numaiprivind dobinda5i anurne reducere procentului de a dobinzii,procedeu careesteconsiderat aplicabil imprumuturitor statinterne. exclusiv de Datoritd specilicului de modifcat'e u unuia dintre eletnentuluiimprumutului intern cle star. din punct de vedre naturii juridice, conversiunea pouteJi carucleri:std cu o novatrie dutoriei pttblice datoritd substituirii u{ a unei datarii vechi ca o tlatorie nouds2. Conversiunea imprumuturilor intcrnede stat poate ti deternrinati dilicuhatilet'inanciare statului de ale debitor, instreadevine aplicabiliqi in caztllscidcriipe piap internx rateidobinziica urnrare spoririicapitalului a a

consolidarea este de statrrl debitor posibilittrlilor fmprumuturilor inigiattr ctrtre detcrminat dinrinuarea de acestui srat gi prestabilite emisidnea in dea plfitidsbinzile ratele rambursare.tennenele de la imprurnuturilor respecrive. De

t
l,

I I I

t
i i i T
,I
'!

pl[ti intrcagasum6a dobinziforcuveniteredlrcc procattuldobinziiimprunrutului srat,lare de de consimfintintul delin6torilor obligaliuni altetitlurivalorice imprunrutului statintern: sau ale de . conversiunea efbctuatii cortsintlilntintul delinirtoril<lr cu titlurifor valorice,ale inlprrrnrurr.rlui de stat. in pe imprejurarea scdderii piall a rateidobinzilor unnare spoririicapitalului ca a btrnesc disponibit. ^ ln ambele aceste variante conversiune procedeazi inlocuirea de se la titlurilorde valoare vechide inrprumut cu titluride valoare ln cuprinsul noi cdrora specificinoul procent dobinzii. consecingi afirmi c6 suntem se al in se in prezcnfa inlqcu.iriiunei dalorii publice vechi cu o d:rtoriepub.lict rloui avind o condilie deosebiti - dobinda rnai micet-'. Pentruvarianti reduceriide cltre stat,in mod unilaterat, procentului a dobinziiunor inrpruntuturi internes-a suslinutci este in interesulstatului si ol'crc creditorilorsai, aiaturatprocedcului convesiunii,alternativade a rtrscumpira titlurile valorice crcditdc la dclilritoriinemullurnili reducerea de de dobinzii.DacH insastaruldebiror. din ca,rza financiarc carcsc alla rlupoate sirpfirtcascd diticultalilor in nici conlbnnprocentului dobinzile la srabilir elnisiun,-'- si riscumpere nici titlurile valoric*de credit. conversiunca imprumuturilor rimine singura ahernativigi estcacceptat6 atare citre detinitoriititlurilcrde irnprumut. ca de Pentrucca de a douavariatttd ct'rnvcrsiunii- intprclurarcir in a sciderii rateidobinzilorpe piirlainternar;i a circulalieiliberea titlurilor valoricede imprurnut. staruldebitorpoateprofirafie prin conversiune, rtrscumplrind fie toateori numaio partea acestor titluri la un curc.sub pari". Dac{ pe piaga interntr menlinetendinlade sctrderc se in conlinuare ratei dobinzii se itoateproeeda aga-numita,,conversiune trepte"careconstllin reducerea a la cu succesivl ale dobinzi aferente lor imprum nte. uturilor cure ' Conversiirnca interneilt- slat s-a pracficai stulele imprurnuturilor if coritemporarre atit'in varirrntele exclusive de retlucere dobinzilor. gi combinat procedec amortirare acestor a cu de cit a imprumuturi5{. 9.5.3.Amoilizareuinprumuturilor clc-ytat. Amonizareaimprumuturilorde stat a fost caracterizat6 nrodtradilionalca ,,mijloc de reducere datoriei in a pubfice''rscare produc.e rcrhrcure a capirulului intprumtilut Si se deosebe$e convesiune care onst4 in o de reducerca numaia dobinzii cuvenitd creditorului.
5r A sc vc&a Oli3a l.. Op,cit.,t6d-t998). pp. 3?4-3?5. sc rtingc ln blzl t'nlc]cgcrii dintrc plrli dc * o lnlocui cu o rltl " h eo*fcrmllrle et *rt 665 -.frluvrfiro din (lxlul (]ivit -ohlignlil obflgrlie(novs1fu1"-

disponibir':*':"ffi::J.:*i",#o-ffil ilffi::,:il::?.:'$.'^:-il:'.:i::11*:lJ:1"i:,T,*,T"ff::,',:,::l n* nu o putea

t' A sercdea p.316. p.l0l Ui'lr,.rtabr Op.cit.. LconG.N.. 1... Ofr.cir.. s A sevcdea Gliga1., Op.cir.tcd.lfrlt). p.2Sl-Z!r4.
'a

8>

q;

in nrod pr*ctic" tnrqlrri/iu'cu implicn op!'r:'tiunt.r dc: rambuisarc sau rlscuntrpilr:lrc a titlurilor valorice de t:dttrr:,atpt.,i!itr:. i,'tilccstscitss-ailfirniatcl..trnorti.Eilrerlstl4-gsirepurtndatorie irnoru;rrr.rt,cu.lf;.:tulde-sfir:.f.,rs, flr]t'ilil! dE rantbti:'sar*- Jatorici l.trblicc""'. r prin prflgila rL'r]trc,',e or: p:;ttrdic'; r,ccilc('crrrtstitttic fixs f-!fd'cc#*'rtl |"a1tr r,.flractefizirile expri;nate se poats c.rrtchide rl iurtortizare$ e$te procedeui Ce ranthursare rreptali a dc de nublicc. daroriei pubiicr prin rf,scunlpitrarc cltre Ccbitol'in ritrn pnNnunat i: titlurilor valorics ale irrrprurntrturifor Ca procc.tigudc ranrbursa:'er(ip.tatn a ittigrrumutulul. r:nt;riizarea s-a precticat in variante difbrite pentru puhlic. l.ii uneh t{intir. tbrtnr'leitnpnnnulului public (}peraiiunea dc aproapc fiecnrt'drntre fbnncl,'iniprrrrtrtttulrri il'estlri rpecili;. A-stt'el de spqgiligrii :r:tct:tleuiiri tle iltrFritilrul, cste corespunTaitr)arc ran'thurstreesri dritcfnrinar ctcopri'et' Ei a tle rarntxlrsarea ?mpnurnutulnri brilt i'*tern pe lcrrnen scurt sste dr'renninati de specifi c'tl butrur;ll)t' rit> obliga$unilor pe ternrefl scurt care ie cni:t su ci*ruza rie a :i rtrsr.:rnrplrutedc slat ;.rinir la stbrpilul ererciliului inip;.:rttLit:r'ik.rdestat intcr:rc prj:('r'nl!n lrrit* rnatcrializate :cun: ra'rtllursorea firra,ncial'ori p?nltla un anumit tr.r'nicn oi:llgagiunitlc starit lansalc cu specifi*'i tfe it fi crtti.st ll ciur:zl <!t r'ilscunrlr{rilrt:ii lor d.: gi.11isfilt inrcpinci cu ;tri:t ittit:rult't'.,t. ilttrt:gulr"ti un anuinit an pi pin5 ia rambrtrsatcc di: a Din puncr de vetJerezl rcsur.selo,' rniort'.:<rrcexisti artroiliruie cfcctuati prirr cheltuieiiie de rairrbursare im1 rrttlt t ur t lr i|r , r des t at pr t ) ii] ; ' t t t eanul t ! i i l i r u : . 'r - . t r - l i s t ; t t l i ! t t i . i i t ; t t t t h u f s a ! 'a 'm F r l itdrr.inl'trat<|t.}iinistcrul[rir-rarr[cl9:.ir|cl:j1r1ii,1.'i'1|:';!.'|.:l|'i;in,lc.:,.it.: 9.5.+,\|:iltwcC!ae.\c;t7ttit,10l*d.cr'.'ih'tert1i.;l;tt1;l.rcrtt[tttt>l.it't,ir.rItti' \,lijloercele e:{ceptionaie cie r.:drce:'e gi stlngei'e a datur:e; tje stirt au tost cercetat{ ir c.rpuse in teoria cazuriliir in care :ta:t:!e detritoare au ajtrrrs?n situalia iinanetat'r dificilfi irnprurnutului de stai Setennilrrt dc .",porirca & de a nu puteaptirtrdobinzile qi anuaiit3lilesau rateledc rambursare unor iniprumrritrriinterr'estu chiar exterre. a Pentru imprg6illrrrile de. st:ii e):tenlc. irr '.'inutr:,rnaturii .iuridice c.onr,r'lt;onaie raponurilnr dintre statele creditoare, in cazurile financiar-L.ancare imprunrutate gi statele creditoare. bfincile str6;n': creciitoaresau org-afirzafiilcr scarlente :cre 5i. d= cefe rnai rrrulte ori. se sc in care statelecerritcale n;.fpot pldti dohinziie 5i ratch: de ranrhrrrsarr pr'ocenlrtlui i)c dnbirrzilor tr,ectrtre acrjgplt prelrrngircatennertelordc ";utrr:ursi:ru. a:icnlsnear:tc p.rsrbililicducerc'ir exceplionale.stittelecrcriitoarun:duc *au shiar .itategi ceitalti crcdjtori, iar in lmprefurAries()not:ttcL'|-social-p.:littce an*leasi anurnlte imprumuturi sau pd4i dirr inrpru:nutnri de star ejtmse rustanie. Pqniru inrllrrlrnrrtrrri dc slat in,-err,r. i,l i(:{rria dato''iei tl-c stat s-<rir ct-'itlig.urat rtrrttil'.carclc nnijloacr,. irrt a extprord;nlr"*d+ re<lucere'adaiorici i.lc sl:ri itttc'r:tr'difi:rite dc rlrljirra.cele i'xl:rLrrdinarc cle 51is:gt'rc acestei datorii. ),{iit:nct:l':'t:xrraorilintrc .ie retlucarc it tlatoriri ile stat ;nt-:r'nf,r sratetcr sinl: [r rethtccrcr'.p roccrrfu Iu i r,lo itrr.ii r:': . . nrlrlui l;rlclr.;l I ;iir':irrtl r:_ sa.r dc Cttalrlu fL'dU.3CrCa rlc sltitgc:l'r: il:ilrl:'r'-'i :.ilalijrl('!'rl!:sitll: ,\fi/rut'ele .:.tti"utvdinirri'c1c -l r bancruta de siat: r a anulareaunor imprumuturi in inrprejuriri C.^sr'lri1p5".r rcgintului 1c'liti,;. rerti Buntruto cleltit estBraracieri;atdca irrsr.rlv;rtiilii:ttea ir sierrrilridsbll.or. Bancruta este deci prcsedeul de stingt:rc a tthtoriei de :iat intenr," in lmprejurarea dc insolr'ahilirate reall a parlarnentul lrrrii - a irr6rosibilitfltii staiufui de a rambursa statului care constd ?n declararea-ver:tual ciiiar dc ';irrrr-< rlatoria de smt irrrprumuturiie internc Bmise ori lsnsate pi;rf ia a;ea ciat6. ln r.uras'.i imprelunre. sleiul rEcufrou{rte int-ernil insil dcclarl cil nu o pode rambursR, iar ceti{enri ;i ceilalll cre(iit$i interni nu au nici o cale juridici de reparal;e a preiudlciilor cauznti: prin bancruta de stat. i- , iier it r ||. t c eas t ?b: lFl. . . . , . t lit . |t ] S I , l . i a i 't '. , t c a r a r : t '] i . i z A f i . ; i '. : i '. - t 3 l . J t i u i n : ; o l v r l i r i l i u r l c r l i i t : l ..cu inrrn!',ei dc 'i r:viiir intlcpiir:irea oblig.irFilttr c:-i revitr-''' {c.-ras{ii cartctcriuti: ar b'..nuruici tle ::tal n fbst ;sie vc'it':'g;r tul,iit'', stt esprinrail pur'i:intiCe ia aprcciereacl in rlcrncnit,t rjatsrisi rie stct..etemsrrttrlsserrli-$t :iar] e]iisientcs-;i ;iructic;rtin irrrlrc.iuriiri ,lilulurr::; ttner i'npnrt':ruilri itttcrna <!,-':,tiit ir itrtrr'ni;tJatttriip,'rtr]ir:e gi grr-rlitice dcintrcrartir-'u i;rstau;irrcaunor dc;chilnhrrs a uneH'r,:gimriri,C$ fi:iul ceirx lic i;rtiturtrriI r',:-<i:rtirril-lr regimuri totalitare. ln aeeste irnprrjur6ri. s-a procedar la cntiterca unor ietrt;sau decreie-legi ale noilgr rcg:muri politice. prin care titlurile valorice dc credi: irrtcrn aflate lrr iircui;-,1irgi in posesiacet0y:rrlr,r g, ultor deiin{tori imnrrrnruturiiorrrrtcrrre stat re$pecrivest sring.erii dc autohtoniau fost anullte cu consccin[a ' +-6. ilc irnpr*rruturile puhliee *ngrrjnic eit qri.ritiif arl'triailtrativ-teritrrrirrle. lmllyynrurl pulilict ungojate :le u.ait;iil: aclui'iisuutt!t'-ir:iI,,;'itlc rqtrtiittl tlurali ,lin wnitu; if hugittt:lui mitJtli: tlt, i:nprumul.

il.'i
ra:j:::tij::ii

'.ii
i,iltj

ff
:o:i:l:r:

i;ili iii$

:t'.l,in: iraij,,"i

iiif

,t :.'hli{iilit t'{!t,: il'ttt(,r:d u.!i

o Allis li-.Qr.lt-. p-?3r:1iurm.: l*rur (i.N.. Op.r:ir-. l.li .i u.'nr. " froli*xu' [ ..'.]p.ril.. 1r-.1t S. '' .q.ir:.rcdcaart.l4,alin.t?i. lil."a".Jnrl-egcaprrviniltt:l(rrisrliit<:tgrlars,rirll.:JrJlat.irr.9Jl-\!llrlin l996 llf.0,f. s " . , l s e y cd ca a r l- i6 .a lin .( t!.kl- b "d ir r l/:!tcn p n v i ndorl uri sdesttl l i garanl ri i c,l g.s',et.nr.9.t]-X l l l di ni $.0?.!996 " i.con (i.N.. Op-cit.,p 27+. '' l-hn|r.:ti. "r .q sc vedeaGtipr i.. t ry.cir..(cd.i99{i. p. ?95-29i.

t'

;tr

adrrrinistr:rtiv-tcritorialc considerate unit*1ilor sint miiloacefirranciare rambursabile. Prin inryrurrlrr acordat (scadeng), calcularea. reg*li a unei dobtnzi,respectind cu de pe regirnulpublic legalal acordate un anumittermen r irt urin':. a-cesl-o pruntut publice pentruplatamiiloacelor centrale ilr.lnici o obliga;ie nu administragiei confornr autoritatea Guvernul, publice locale.cu rceptia cind reglementarea incheiatedc autoritillileadnrinistrnqiei de contractelor ?rnpnrmut Dreptefect,GuvernulRepubliciiMoldova,autoritatea situafieaceasB legislativiprevedc e.\pres administragiei :ri confirrnrcontnrctuluitlc irnprurnut incheiatdc' publiccccfitfatr,. pot li invrrurtcdrcptgamrrli rarttbtrr-silriirlutorir'i nu publice locale. autoritatea administra$ei ale A) Aatorirdlile executive unildlihtr adninistrariv-teritorialede nivelul al doileu si ule municiplul Balti, in
ho:aicc.i:iiItrutl|tlt.itd|ihn.,.|,|!t.|,:(,t||iit.t,.tii|c|ihc,rntit,t,|.t,s1.t1,1.!i1 th'ht ltugetul tlestut. da lu instituliile Jinutuiurc.ti ie h ullicreltitori utit L'ttrcnls.cu scuJenld in ucelu$i un hnSictut', din lard, cit gi peste hotare. Autorim$le executive ale unitililor adnrinistmtiv+eritorialede nivelul intii. in baza deciziei autoritililor rtlprc/.entativc deliber+tivcrespc.ctivcpot rtngiriaintprurnuturipcrrfruchc'ltuie'li curc'ntc.cu .scxdgl11il acelagian in Si de de bugetar, la bugetulunitdliloradnrinistrativ-tcritorialc nivclul irl doilea gi de la bugetulnrunicipalBAlti. precunl cit gi de la instituliile financiaregi de la alli creditori atit din garA. gi de pestehotare. Volurnul total al imprumuturilor pentru chelruielile curente.cu scadeng in acelaqian bugetar. nu trebuie si J9'o cdreia i se depitgeascii din totalul veniturilor aprobute(rcctificate)ale bugetului unitalii adnrinistrativ-teritoriale imprumuturilor pentru autoritdgile fiind o condilie obligatoriepentru angajarea locale6i. acordainrprumuturi,aceasta B) Auturitdlila exeaflive ale unitdlifun udministutiv-teritot'iule ulit Iu nivclai intii. cit si lu nirclul sl doileu, in baza rieciiiilor aulorildlilor repreeealative si dcliberaliue respectit'e, ull dreptul $d-ontFucteze. itnprutntttari pe termen.rcurt Si pe termen lungpentru cheltuieli tle capitul cle lu institrtliile.frnancinre5i tle lo ulli crec{itori atit din 1ard, cil Si dc pe.slc hulure. de Autoritdlile executiveaie unitatilor administrativ-teritoriale nivelul al doilea gi ale rriunicipiului Btrl1i,in baza deciziilor autoritililor reprezentative pi dctiberative respective, sfnt in drept se acorde garanlii pentru imprumuturile baneareprel'crenlialepentru clrultuieli de capitll, cliberate. confbrnr hotiririlor Parlanrentuluisau altor acte norrnative,parlicipanfilor la ac[irrnilc de lupti din Afganistan, participanlilor la lichidarea eonsecingelor avariei de la C.A.E. Cernobil, participanlilor la actiunile de luptfl pentru apir:arba integritdlii teriroriale gi Republicii Moldova, cetilenilor care nu au participat la acliunile de lupti, insi ale cirror caseau tbst independenlei distrusein timpul acestorac[iuni, refugialilor, victimelor reabilitateale represiunilorpolitiie. participantilor la cel de-al doilea iazboi mondial. persoanelor sinistrate in anul 1994. precurn gi cooperativelor de coristruclie a locuinfe.lorn ' sau garar]tareaunui imprumut pe tcnlrr-n scurt sill.rpe termen Documentelecare se perfecteazi [a coDtractarea lung pentru cheltuieli de capital vor include clauze prin care autoritateaexecutivd a unitAlilor administrativgi teritoriale gi autor.itatca reprezentativd deliberativdrespectiri se obligi sd rambursezeinrprunlutul. sa pl[teascl dobinzile aferenteaccstui imprumut (in cazuI irt care contractul dc' inrprumut prevede achitareadobinzilor) gi sA onoreze gannfia acordati numai din venituriie bugetului respectiv.Conractele care nu con[in astfel de rlauze se consideri nule. Autorititile executive alc unitalilor administrativ'teritoriale de nivelul al doilea Ei ale nrunicipiului Btrlti. la decizia autoritalii reprezentative 5i deliberative respective gi conform preveclerilor legale6'. pot contracta, prin emiteie de obligaliuni, imprumuturi pe terme_n scurt pi pe ternren lung pentru cheltuieli de capital. Imprumuturile pe termen .scurtqi pe termen lung pentru cheltuieli de capital sint aplicabife in cazul in care 5urns te*alE a datoriilor bugetelor corespunzfltoare la imprrrmuturile deia contractate sau garantate iincluzind i'irntbursareii :urlr.'i dc principal gi dobinda alcrrtii), ia irnprur:rirturilc care urfneigl sa lle corrrrastarc la cl<rbinzile 1;i precum ;i la imprurnuturilc care se previd i; ti gnrantatesi la dobirrzile aferenteacestora,nu va alircntc accstDra. depigi 209/o d!r totalul veniturilor anualeale bugetr:lorrespectivc.Direc[ia finan[e liisau subcliviz-iunea. financ.iar6. a gin unitalilor adrninistrativ-teritoriale /tegi.rtrulimprumuturilu'. Aceste imprumuturi sc raponeazaanual prin df,rile de seanrdconmbile. Autoritililc'reprezrntativc :;i dclibcrative.precunl r;i cele e.\ecut;vcale urritirliloradministrativteritoriale nu sint in drept s6 acorde imprunruturi, iidejrrsiuni6o alte garanlii persoanelortizice gijuridice. sau

CAPITOLUL X. CONTROLUL FINANCI.{R. | 0,t - Nofiuni generale'privind'orgariizn controlu I financia r. rca

16.10.2003 lt}.12.2003) "'.{n I dinLcgcaprivindfinanlclcpobliceiocalc-nr.jr97-XVtlin iM,O.nr.248-253r996tlin o':t)tlcnive|u|intli-irT$lc|sn|h0getc|ekrce|c,clrtr.eprrzjnti|hllgctelesatc|or{c|''I|'nf|0rI0'?t$c-kr(mrrnicipiitrr).cncrr'ep|h (.hi$nilu; rnionrle,bugetulcentrrl rl unit{1ii&rimrirte rutonomc cu surrutjuridic speclal bugetul b) bugctclc nlydul d tloilct- crrc rtprtzin6 bugctcle dc Sl nunfulplCh$ntu(A sc vedea Art.l alin. (l): (?): (3) dirr l.cgeaprrvind linanlclc publicclocale-nr.397-XV din 16.10.2ffi3 (M.O.nr.248. 253,996din 19.t2J003)r. sAsevedes 19.12.2003). Afl-t4alrn.13) dinLrgeaprivinrl linutelcpublicckxals-nr-r9?-XVdinl0.lOlti03 (Il.O.nr.248-251/996din t piafa vatorltormobitilre. A se vedealrgeanr. [$-XlV dir l8 norcmb*e tSiS cu privire !-a ' Prln contrscr de lldcJurlunci o pilrtc {frrteJururl re obtigl fefl de celnhl prfl? (ercdltor} cl'erttutc integral nu Jrrrfid. gretult sru oncror obtlgr$r dcbitorutui,(ln rr$t sens e sc veder Crpirolul XX - l'lDf,Jtr$ltlNl:A At, CODIt.t;t (:lvlt. j\L REPtlBt,lCIt ;IIOLDOVA {ert l l{6-l l?0 Cud (:ivil}).
I'

!:

gf