DREPT FINANCIAR SI

FISCAL
21.10.2021
- CURS 1 -
 SISTEMUL BUGETAR

• STATUL ŞI FINANŢELE STATULUI (FINANŢELE PUBLICE)

• Finanţele publice sunt produsul unei mari varietăţi de structuri şi de actori, care le fac sensibile la
transformările ce se petrec în societate şi care sunt uneori depăşite de aceste transformări cu
consecinţe dramatice
• Nevoile oamenilor se reflectă în finanţele publice astfel:
• Din punct de vedere individual sau privat pot fi satisfăcute pe baza bunurilor/serviciilor private, iar
nevoile generale numai pe seama utilităţilor publice
• Din punct de vedere al nevoilor publice sau nevoilor generale, acestea sunt noţiuni cu un conţinut variabil
şi, în consecinţă, relative, pentru că sunt în continuă evoluţie: de la un an la altul, de la o ţară la alta.
• Raţiunea de a fi a finanţelor publice este aceea de a satisface nevoile generale
 SISTEMUL BUGETAR

• nevoia de stat şi funcţiile acestuia

• din punct de vedere instituţional şi politic, statul presupune existența a trei elemente: i) teritoriul; ii) populaţia
(naţiunea) şi iii) suveranitatea sau puterea organizată statal. De asemenea, prin stat se înţelege doar forma organizată a
puterii poporului, mecanismul sau aparatul statal.
• statul este un ansamblu de organe de stat: el cuprinde parlamentul, guvernul, justiţia, armata, poliţia, închisorile,
adică autorităţile publice. În aceste organe (autorităţi publice) lucrează, în principal, reprezentanţii aleşi ai poporului şi
funcţionari publici, care produc bunuri imateriale şi sunt consumatori de bunuri materiale. Prin mijlocirea acestora,
statul îşi realizează funcţiile sale, respectiv: funcţia legislativă, funcţia executivă, funcţia jurisdicţională, funcţia de apărare,
funcţia represivă, funcţia economică, funcţia culturală, funcţia socială etc.
• funcțiile generale ale statului au fost sintetizate în bine cunoscutul document al Revoluţiei franceze, Declaraţia
drepturilor omului şi cetăţeanului din 1789 şi acestea ar fi:
1) administraţia generală,
2) educaţia naţională,
3) ocrotirea sănătăţii,
4) asigurarea căilor de comunicaţii,
5) apărarea naţională şi poliţia şi
6) acordarea diferitelor avantaje sociale pentru cei defavorizaţi.
 SISTEMUL BUGETAR

• resursele proprii ale statului și modul lor de obținere

• Pentru îndeplinirea funcţiilor sale, statul face cheltuieli, având nevoie de veniturile cu care să le acopere. Obţinerea veniturilor de către, stat se
realizează prin folosirea - în principal - a autorității sale lui, constrângându-şi cetățenii, prin măsuri de autoritate, să contribuie la constituirea
fondurilor publice, prin prelevarea unei părţi din veniturile sau averea lor, urmată de folosirea resurselor astfel create în interes general. Dar şi
utilizarea resurselor obţinute de stat prin mijloace şi metode specifice este supusă unor reguli speciale.
• Statul este o instituţie formată prin ansamblul instituţiilor componente şi îşi face simţită puterea de a decide şi de a acţiona în numele tuturor şi
în folosul general, prin mijlocirea puterilor publice (legislativă, executivă şi judecătorească)
• Nevoia de resurse a statului nu este generată însă numai de necesitatea de funcţionare a instituţiilor sale, ci şi de alte sarcini ale statului cum
sunt: asigurarea căilor de comunicaţii, a sistemului de învăţă­mânt şi sănătate publică, asistenţa celor aflaţi în dificultate din cauza vârstei, a
sănătăţii, a lipsei locurilor de muncă ori a calamităţilor, prevenirea ori limitarea efectelor crizelor economice, etc.
 SISTEMUL BUGETAR

• resursele proprii ale statului și modul lor de obținere

• Statele adoptă, prin acte de autoritate şi măsuri care au ca scop dirijarea ori corectarea fenomenelor economice, încurajarea consumului, ori
descurajarea acestuia, după caz, încurajarea exporturilor, dezvoltarea investiţiilor etc., din raţiuni care ţin tot de interesul general, aceste măsuri
fiind luate în realizarea unei funcţii de intervenţie, de reglare şi dirijare a fenomenelor economice, conform cu obiectivele sociale urmărite.
• Economia care are ca scop procurarea şi întrebuinţarea de bunuri şi resurse pentru nevoile statului (acoperirea cheltuielilor publice şi dirijarea
fenomenelor şi a dezvoltării economice) este economia financiară a statului sau finanţele publice. Pilonul cel mai important al acestei economii
este însă fiscalitatea.
• Existenţa finanţelor publice, a economiilor statelor şi a unor mijloace specifice prin care statele îşi procură resursele necesare pentru
îndeplinirea funcţiilor lor, este legată, de asemenea, de existenţa statelor şi de folosirea banilor şi a formelor valorice în reparti­zarea produsului
social
• Existenţa finanţelor publice, a economiilor statelor şi a unor mijloace specifice prin care statele îşi procură resursele necesare pentru
îndeplinirea funcţiilor lor, este legată, de asemenea, de existenţa statelor şi de folosirea banilor şi a formelor valorice în reparti­zarea produsului
social
 SISTEMUL BUGETAR

• finanţele publice – apariție și evoluție

• Evoluția finanțelor publice şi dezvoltarea acestora la stadiul actual a fost posibilă însă numai în condițiile utilizării banilor ca instrument
valoric ce reflectă contraprestațiile rezultate din raportului juridice de drept comercial
• De la momentul în care anumiţi oameni sunt însărcinaţi cu conducerea treburilor obşteşti şi rezolvarea litigiilor ivite în societatea scindată în
clase antagoniste, cu apărarea proprietăţii şi privilegiile celor avuţi, aceştia încetează de a mai participa la procesul de producţie, devenind
consumatori de bunuri materiale şi de bani.
• Astfel, odată cu statul şi cu forţa publică pe care şi-a creat-o pentru a-şi îndeplini misiunea, au apărut şi primele instrumente ale finan­ţelor
publice, care vor cunoaşte: cheltuielile comunităţilor, tributuri, biruri, dări, urmate de impozite, împrumuturile publice, controlul realizării
veniturilor şi al cheltuielilor publice etc. Aceasta a presupus constituirea, între altele, a unei reţele necesare pentru dirijarea forţei de muncă,
implicit constituirea forţei politice de constrângere.
• Evoluția conceptului de finanțe publice a fost documentată începând cu orânduirile sociale sclavagiste, feudale, capitalistă și bineînțeles,
socialistă
 SISTEMUL BUGETAR

• Finanţele publice - Noţiune, obiect şi definiţie

• Finanțele publice reprezintă acea activitate a statului, a unităţilor administrativ teritoriale şi a instituţiilor publice pentru
procurarea mijloacelor necesare acoperirii cheltuielilor de interes general şi pentru corectarea fenomenelor economice.
• Obiectul finanţelor publice, care este parte a ştiinţei economice, îl reprezintă mijloacele, metodele şi instrumentele prin
intermediul cărora statul îşi procură resursele băneşti necesare pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale şi modul în
care aceste resurse sunt folosite în beneficiul comun.
• Regulile de drept după care se formează, procură şi se întrebuinţează veniturile statului alcătuiesc dreptul finanţelor
publice sau dreptul financiar, numit şi „drept financiar şi fiscal" sau „drept bugetar şi fiscal".
 SISTEMUL BUGETAR

• Asemănări și deosebiri între finanţele publice şi finanţele private

• Subiectul economiei financiare a statului şi a finanţelor publice este statul iar subiecţii economiei private sunt persoane fizice şi
persoane juridice de drept privat
• Finanţele publice urmăresc satisfacerea nevoilor generale ale societăţii, în timp ce finanţele private sunt puse în slujba realizării de
profit de către întreprinzătorii individuali sau de către acţionarii (asociaţii) societăţilor comerciale şi a satisfacerii unor nevoi
individuale
• întreprinderile private îşi procură resursele financiare de care au nevoie pentru desfăşurarea activităţii lor în completarea resurselor
proprii, de pe piaţă, pe baze contractuale, iar statului își procură resursele necesare realizării funcţiilor şi sarcinilor sale de la persoane
fizice şi juridice, în principal prin măsuri de constrângere, luate de autorităţile publice şi doar într-o proporţie redusă pe baze
contractuale. Împotriva statului nu se pot lua măsuri de executare silită, când instituţiile publice centrale şi locale nu efectuează
cheltuielile publice stabilite de legea bugetară.
• gestiunea finanţelor publice este supusă dreptului public, iar gestiunea financiară a întreprinderilor urmează regulile dreptului privat
 SISTEMUL BUGETAR

• Asemănări și deosebiri între finanţele publice şi finanţele private

• utilităţile publice oferite de stat sunt imateriale, de aceea ele nu pot fi exprimate în bani, fiind astfel îngreunată orice comparaţie între
cheltuielile de producţie şi valoarea rezultatelor, pe când în economia privată calculul rentabilităţii este uşor de făcut pe baza bilanţului
de profit şi pierderi
• Economia privată este organizată pentru o durată limitată în timp, pe când economia publică este organizată pentru o durată nelimitată
• Economia financiară a statului având un domeniu de activitate foarte întins şi fiind condusă de funcţionari, care nu au interes personal
şi direct la rezultatul muncii, se deosebeşte de economia particulară unde subiectele economice sunt direct interesate în rezultatele
activităţii.
• Statul poate lua anumite măsuri în legătură cu moneda naţională, în care se constituie fondurile publice şi în care se fac toate operaţiile
de încasări şi plăţi, în timp ce întreprinderile private nu pot influenţa direct, în mod legal, această monedă, pe care şi ele o folosesc

• În concluzie, fără economie şi finanţe private, nu pot exista finanţele publice

 SISTEMUL BUGETAR

• funcţiile finanţelor publice:

• funcţia de alocare - bunurile sociale, care nu pot fi obţinute prin mecanismul pieţei, sunt
distribuite prin intermediul autorităţilor publice
• funcţia de distribuire - în economia de piaţă, distribuirea veniturilor şi a averii între persoanele
fizice şi cele juridice este influenţată de modul de repartizare a factorilor de producţie, a
proprietăţii private
• funcţia de stabilizare - prin politica fiscală statul urmăreşte atingerea unui grad înalt de
ocupare a forţei de muncă, a unui grad rezonabil de stabilitate a preţurilor, o situaţie solidă a
balanţei de plăţi externe, precum şi o rată acceptabilă a creşterii economiei.
 SISTEMUL BUGETAR

• funcţiile finanţelor publice:

• Funcţia de repartiţie a finanţelor publice – având prima etapă de colectare şi formare a resurselor, iar cea de-
a 2-a de repartiţie (repartiţia resurselor reprezintă operaţiune de alocare a veniturilor statului pe categorii de
cheltuieli, pe destinaţii ale acestora, respectiv: învăţământ, cultură; sănătate, asigurări sociale, şi protecţie
socială; apărare naţională; ordine publică (poliţie, justiţie); acţiuni economice (dezvoltare de locuinţe,
infrastructură etc.); alte acţiuni; datorie publică
• Funcţia de control a finanţelor publice - se realizează în ţara noastră prin organe specializate, cum sunt:
Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor Publice, organe specializate ale ministerelor, departamentelor,
întreprinderilor de stat şi instituţiilor publice, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi ale
controlului financiar. Atribuţii de control în domeniul finanţelor au şi parlamentul şi guvernul ţării, precum şi
instanţele judecătoreşti.