REZOLVARE SUBIECTE FINANCIAR

1. Mecanismul economic. Acumularea de capital

-mecanismul economic presupune o multitudine de relatii complexe; e format din totalitatea relatiilor ce se stabilesc intre stat si persoane
pe de-o parte, precum si intre persoane; formele mecanismului economic : economia naturala (prima care a aparut- in momentul in care
oamenii si-au descoperit vocatia de a produce; forma de propr- comuna; nu exista un cadru juridic si institutional; rolul statului nu exista),
economia deschisa (a aparut statul; forma propr- un inceput de propr publica si propr comuna; agentul ec are libertate deplina; atributiile statului
erau limitate), economia liberala (forma de propr- foarte bine definita-propr publica si propr privata; cadrul juridic bine conturat; agentul
economic are libertate deplina dar si riscuri; statul nu participa, dar se implica prin forta de coercitiune; la sf sec 19 revolutie industriala-> statul
a devenit agent economic, dezechilibre sociale pol si ec), economia interventionista (a aparut la inceputul sec 20; statul era obligat sa gestioneze
dezechilibrele ec, politice si sociale- statul devine el insusi participant, agent ec; sistemul economiei de piata=> forma de propr e bine
cristalizata, raportul fiind in favoarea propr private, cadrul jur e bine conturat, agentul ec are putere de decizie limitata, iar statul are rol coercitiv
si interventionist; sistemul economiei de comanda=> propr e mai mult publica, agentul ec are libertate decizionala limitata, statul e autoritar;
economia sociala de piata=> a aparut dupa DRM-cele 2 sisteme se apropie si creeaza un singur mecanism); acumularea de capital=> e
trecerea unei parti din avutia comuna de un grup de pers prin anumite mijloace (trecerea de la o forma de propr la alta se realizeaza prin
acumularea de capital); formele acumularii de capital=> acumulare naturala (momentul imediat inaintea aparitiei monedei; omul
acumuleaza capital din cresterea animalelor, cultivarea legumelor si fructelor , el initiaza schimburile, care nu mai pot avea loc -> mijlocitor al
schimburilor, aparand moneda), acumulare salbatica (concentrarea unor capitaluri in mana unor persoane inclusiv prin exploatarea regulilor) si
acumulare legala (se realizeaza in cadru juridic si institutional);

2. Banul public
-sunt 2 categorii de mijloace banesti- publice si private; in legatura cu banul public- sunt surse limitate si nevoi nelimitate; banul publicreprezentat din mijloacele banesti aflate la dispozitia statului pe care acesta le gestioneaza pentru si in numele societatii- banul public e al
societatii, nu al statului; sursele de formare ale banului public sunt surse fiscale (taxe si impozite; detin ponderea; sunt stabilite doar prin
lege), surse nefiscale (provin din proprietatile statului; acesta are un patrimoniu, iar bunurile publice pot fi cesionate in schimbul unei redevente;
bunurile private pot fi inchiriate si vandute) si surse parafiscale (nu sunt reglementate prin lege- se pot institui in anumite conditii; sunt relatii
care sunt permise si nu pot fi interzise; natura, munca sunt surse parafiscale care pot rezolva problemele societatii); asistam la o schimbare a
formei de propr: banul privat, prin plata la buget (taxe si impozite) devine ban public; destinatia banului public: societate, cultura, aparare,
dezvoltare, protectie sociala etc- Parlamentul in fiecare an trebuie sa aprobe bugetul de stat lege bugetara anuala);

3. Dreptul financiar. Notiune, izvoare, norme

-dr financiar=totalitatea actelor normative care reglementeaza relatiile

de constituire, administrare, repartizare si utilizare a fondurilor

banesti ale statului si ale institutiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social-economice ale societatii; finantele publice participa in mod
direct la dezvoltarea economico-sociala a societatii; izvoarele dr financiar=>sunt alcatuite din totalitatea actelor normative care
reglementeaza raporturile juridice financiare; sunt izvoare de drept financiar comune cu izvoare ale altor ramuri de drept (ex-Constitutiacuprinde dispozitii privind contributiile financiare, sistemul financiar, bugetul public national, impozite, taxe si alte contributii, Curtea de
Conturi; legile ordinare ale parlamentului; ordonantele de guvern si ordonantele de urgenta; hotararile de guvern) si izvoare specifice dr
financiar (Legea finantelor publice 500/2002-defineste sfera de cuprindere a finantelor publice-elaborarea, aprobarea si executia bugetului
public national, stabilirea si perceperea impozitelor, taxelor si altor venituri ale statului, utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii
legislative, judecatoresti si executive, controlul si modul de folosire a mijloacelor materiale si banesti apartinand institutiilor publice, regiilor
autonome, si capitatul social investit de stat in societatile comerciale; Legea finantelor publice locale 273/2006-stabileste modul de constituire,
administrare si utilizare a finantelor publice locale, autonomia financiara locala, rolul si atributiile organelor administratiei publice locale in
administrarea finantelor locale, raporturile administrative intre administratia locala si administratia centrala+prefect; OUG 146/2002 privind
formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoraria statului stabileste reguli privitoare la circulatia efectiva, prin conturi de tip bancar, a
resurselor financiare publice, atributiile Trezorariei statului; Legea privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi 94/1992
reglementeaza atributiile de control ale acestui organ in materia modului de constituire, administrare si utilizare a banului public); normele dr
financiar=>norma de dr financiar e o regula de conduita stabilita prin lege, care cuprinde dr si obligatiile subiectelor participante la raportul
de dr financiar si a carei respectare e asigurata de autoritatea de stat; reglementarea primara in domeniul finantelor publice e rezervata legii
ordinare (normele jur financiare nu pot face obiectul legii organice), iar reglementarea secundara e cuprinsa in HG si in actele normative
adoptate de organele de specialitate ale administratiei de stat; norma de dr financiar e compusa din ipoteza, dispozitie si sanctiune (sanctiunea
fiind elementul specific al normei de dr financiar -amenda contraventionala, majorari de intarziere, recuperarea prejudiciului in cadrul
raspunderii materiale, supravegherea activitatii economico-financiare) si din capitole, sectiuni, articole, alineate si paragrafe;

4. Raporturi de drept financiar

-raporturile jur financiare sunt formate din relatiile sociale care iau nastere si se sting in procesul constituirii, repartizarii si utilizarii
fondurilor banesti ale statului si care sunt reglementate prin norme de dr financiar; trasaturile specifice ale raporturilor de dr
financiar sunt: subiectele participante si pozitia pe care o au unele fata de altele (intotdeauna unul dintre subiecte e statul, printr-un organ de
specialitate in activitatea financiara, fiind pe pozitia de purtator al autoritatii de stat, de unde rezulta o pozitie de subordonare a celorlalte subiecte
participante; exista insa si o serie de raporturi jur in cadrul carora subiectele participante se afla pe o pozitie de egalitate jur cu statul; celalalt
subiect poate fi pers fizica/jur care interactioneaza cu organele statului in procesul administrarii finantelor publice), obiectul de reglementare
(poate fi format din actiuni de prognoza si organizare bugetara, de creditare, de control financiar, de circulatie monetara etc/ din plata unor sume
de bani la care sunt tinute pers fizice sau jur care realizeaza venituri ori detin bunuri impozabile sau taxabile) si modalitatile de realizare a
formei de activitate in cadrul careia isi are sorgintea (raporturile de dr financiar se nasc numai in cadrul activitatii financiare infaptuite de stat
si organele sale); raporturile jur de dr financiar se nasc, modifica si sting pe baza manifestarii unilaterale de vointa a statului, actele
administrative din domeniul finantelor publice fiind executorii prin ele insele; in functie de sfera de cuprindere, raporturile jur pot fi bugetare/
fiscale/ de creditare/ de garantare/ de organizatie a circulatiei monetare/ valutare/ de asigurare prin efectul legii/ de control financiar; continutul
raportului jur de dr financiar e dat de dr si obligatiile subiectelor participante;
Pagin 1 din 9

5. Finanele publice. Notiune, forme, particularitati, functii

-finantele publice= formate din totalitatea relatiilor sociale de natura economica

ce apar in procesul realizarii si repartizarii, in forma

baneasca, a resurselor necesare statului pt indeplinirea functiilor si sarcinilor sale; aceste relatii sunt de natura economica si exprima
repartizarea unei parti din PIB, prin intermediul statului, intre diferitele categorii sociale; in functie de momentul in care au aparut, sunt 2
categorii de finante publice=> clasice (e legata de statul liberal si de perioada de dezvoltare economico-sociala de la sf sec 19; fiscalitatea e
relaxata; rolul finantelor publice consta in asigurarea resurselor necesare functionarii institutiilor publice, statul intervenind doar in cadrul
functiilor sale traditionale- aparare nationala, diplomatie, ordine publica si justitie) si moderne (perioada de dupa primul razboi mondial; statul e
activ in procesele economice; fiscalitatea e excesiva- povara fiscala pe umerii contribuabilului e mare; finantele publice devin mijloc de
interventie in activitatea social-economica; au fost utilizate cheltuielile publice, impozitele si alte instrumente financiare); pt satisfacerea
nevoilor generale ale societatii e necesara constituirea unor importante fonduri banesti la dispozitia autoritatilor publice (fonduri care se
formeaza pe baza PIB si sunt utilizate pt finantarea nevoilor sociale de interes national si local); sfera finantelor cuprinde numai acele relatii
banesti care exprima un transfer de valoare, care se realizeaza, de regula, fara contraprestatie directa; trasaturile finantelor publice =>
relatiile financiare sunt relatii cu caracter economic, ce apar in forma baneasca, fiind relatii fara echivalent, iar mijloacele banesti repartizate
si utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaza; functiile finantelor publice=> functia de repartitie (se realizeaza in momentul
formarii resurselor si in momentul repartizarii acestora; statul ia de la unii si da tuturor, ami ales celor care trebuie sa devina utili societatii) si
functia de control (fondurile de resurse financiare constituite la dispozitia statului apartin intregii societati; aceasta functie vizeaza modul de
utilizare a resurselor; statul se asigura ca toti cetatenii sunt egali in societate);

6. Aparatul financiar al statului

-in sens larg cuprinde toate structurile statului, iar in sens restrans doar organele specializate; organele centrale- sistemul finantelor publice;
are o structura numita ANAF (asociatia nationala anti-frauda) cu rol de garda financiara; realizarea sarcinilor in domeniul finantelor publice e
asigurata de mai multe organe centrale si locale ale statului, implicate direct in operatiunile economico-jur legate de bugetul de state, bugetul
asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, fondurile speciale extrabugetare; Parlamentul (dezbate si aproba bugetul de stat, aproba legea
bugetara anuala), Guvernul (elaboreaza proiectul bugetului de stat, raspunde de realizarea prevederilor bugetare), Ministerul Finantelor
Publice (organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guv, aplica programul de guvernare in domeniul finantelor
publice), Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guv; rol de
sinteza si coordonarea aplicarii strategiei Guv in domeniul muncii, fam si protectiei social), Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de
Asigurari Sociale (organ de specialitate al administratiei publice centrale, administreaza si gestioneaza sistemul public de pensii si alte dr de
asigurari sociale), Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (institutie publica autonoma de interes national, administreaza si gestioneaza
sistemul de asigurari sociale de sanatate in Romania- aplicarea programelor in domeniul sanitar), Consiliul General al MB, CJ si CL (autoritati
ale administratiei publice locale), primarul (seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor
administratiei publice locale; exercita functia de ordonator principal de credite si verifica incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local),
prefectul (reprezentant al Guv in teritoriu; conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei
publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale; atributie de ordonator de credite), Trezoreria Statului (institutie financiara de tip bancar,
prin care statul asigura efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind fondurile publice), Curtea de Conturi a Romaniei (institutia de
control asupra modului de formare, administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si sectorului public), Banca Nationala a
Romaniei (banca centrala a statului roman, organul unic de emisiune a statului; stabileste reglementarile in domeniul monetar, de credit, valutar
si de plati, supravegheaza activitatea tuturor societatilor bancare);

7. Moneda i instrumente monetare. Notiuni generale

-moneda= un instrument-etalon legal de plata pt facilitarea schimburilor si pt acumulari, fiind masuratorul general de valori care poarta
girul autoritatii emitente, statul, si care se bucura de incredere publica; moneda, in forma ei clasica de disc metal si cu greutate determinata, se
utilizeaza ca mijloc de circulatie, de plata si tezaurizare; functiile monedei=> la aparitie, moneda a servit ca masura a valorii si mijloc de
circulatie a marfurilor; ulterior, ea dobandeste si rolul de mijloc de plata, ca in cele din urma sa indeplineasca functia de bani universali
(slujind in circulatia internationala); functia de evaluare a valorii economice (prin ea se exprima preturile, puterea de cumparare, creditul; cand e
turnata din metal pretios, are si o valoare intrinseca), functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii (prin operatiunile de vanzarecumparare; moneda e astfel o marfa intermediara), functia de mijloc al platii, functia de mijlocire a creditului (creditul e un imprumut de
moneda, astfel incat ea serveste ca mijloc de acordare a creditului), functia de mijlocire a economiilor, functia de tezaurizare (cu ajutorul
monedei se pot pastra si transfera valorile care se cer mentinute in timp pt o perioada indelungata; tezaurizara se realizeaza in conditiile
circulatiei banilor de aur, banii lipsiti de valoare intrinseca inlocuindu-i pe cei din metal pretios, care sunt transformati in lingouri, putand fi
pastrati sau vanduti in aceasta forma), functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor; moneda, spre deosebire de bani, nu
e un termen generic, ci reprezinta un anumit tip de bani concretizati sub forma pieselor metalice cu valoare proprie; conditii ca o marfa sa fie
moneda (cumulative)=> sa fie acceptata de un grup de indivizi cu aceeasi preocupare, iar apoi sa fie acceptata de intreaga comunitate
mondiala + sa fie tezaurizabila (sa transmita valoarea in timp, sa fie inalterabila) + sa fie divizibila + sa fie relativ rara + sa aiba valoare de
intrebuintare foarte mica; instrumentele monetare=> numerar (circula fie sub forma metalica-moneda, fie sub forma de hartie specialabancnota), conturi scripturale (transfer scriptic dintr-un cont in altul prin ordin de plata, necesita timp) si conturi electronice (transfer
instantaneu dintr-un cont in altul); tipuri de monede=> moneda conventionala (e o unitate de cont, cu caracter international, fara o existenta
materiala propriu-zisa, utilizata de grupari de state cu scopul exprimarii valorice a schimburilor dintre ele; sunt considerate bani internationali
fiind utilizate in platile internationale; ex- DST, ECU, AMU, ATA), moneda de calcul (are functia de masurare a dr si obligatiilor reciproce
dintre parti; sunt bani fictivi), moneda bancara (moneda scripturala, nu se vede, dar permite perceperea efectelor pe care le produc functiile sale;
temeiul sau e depozitul de banca), moneda de credit, moneda divizionara (submultiplu al unitatii monetare nationale), moneda fiduciara (are
valoare fictiva, conventionala; circula numai in virtutea increderii pe care o are detinatorul in autoritatea emitenta), moneda universala (functia
de mijlocitor de schimburi de marfuri si de stingere a obligatiilor; se materializeaza sub forma de lingouri- piesa paralelipipedica din aur monetar
care trebuie sa indeplineasca conditii de greutate, calitate si sigiliul emitentului), cardurile bancare (instrument de plata bazat pe electronica);

8. Ipoteze privind geneza monedei

-ipoteza

economica (cf careia moneda a aparut ca mijlocitor al schimbului), ipoteza monedei ca etalon de valoare (cf careia moneda
reprezinta un etalon de valoare pt un schimb echitabil, e un instrument de evaluare al bunurilor), ipoteza religioasa (se considera ca religia a fost
Pagin 2 din 9

initiatoarea monedei; sacrificiile aduse zeilor erau animalele, actul sacrificiului fiind considerat o operatiune comerciala pt ca era un serviciu
adus zeilor in schimbul bunastarii; asa a aparut moneda ca mijloc de plata a clerului, a functionarilor si a celorlalti cetateni care primeau drept
salarii parti din animalul sacrificat), ipoteza sociala (moneda ca o categorie sociala- diferentierea dintre categoriile sociale facandu-se pe baza
averii), ipoteza patrimoniala (omul acumuleaza diferite obiecte in cantitati mari-piei si blanuri, arme, vite, cereale etc- fiind si un semn al
bogatiei; bunurile acestea, pe langa functia patrimoniala, au indeplinit si o functie circulatorie, fiind utilizate la rascumpararea prizonierilor, la
sacrificii religioase, facandu-se unele in schimbul altor bunuri si servicii; astfel, bunul devine instrument monetar), ipoteza social-economica
(primele operatiuni de schimb s-au efectuat in natura, apoi se intrebuinteaza anumite marfuri ca mijloace de intermediere cu care se puteau
schimba produse, apoi apare o marfa unica ca echivalent general -aparitia formei banesti a valorii-bunul etalon; cu aceasta destinatie s-au folosit
produse ca vitele, perlele, coralii si cochiliile, blanuri si piei de animale);

9. Sistemul bnesc al leului

-primul pas important in adoptarea sistemului monetar national s-a facut prin proclamarea in Constitutia din 1866 a dr suveran al tarii de a bate
moneda; dreptul de a crea un sistem monetar e un dr exclusiv de suveranitate; sistemul monetar romanesc a contribuit la schimbarea esentiala
a valorii si calitatii leului ca unitate monetara a Romaniei; astfel, prin Legea din 1867 pt infiintarea unui nou sistem monetar si pt fabricarea
monedelor nationale a fost introdus sistemul zecimal, instrumentele monetare puse in circulatie prin aceasta lege au fost monede de aur de 5, 10
si 20 lei si monede de argint de 50 bani, 1 leu si 2 lei; ca bani divizionari au fost introdusi cei din arama de 1, 2, 5 si 10 bani; aceasta lege a
prevazut si modalitati de batere, circulatie si retragere a monedelor din metal; reformei monetare din 1867 ii urmeaza infiintarea BNR in 1880,
cu atributii in emisiunea bancnotelor- primele bancnote au avut valoarea de 20 bani; la sfarsitul sec 19 a fost adoptat sistemul banesc al leului
cu baza monometalista aur consolideaza pozitia leului, imbunatateste sistemul banesc, contribuind la procesul transformarii banilor in
capital; din 1890 leul a putut fi convertit in aur sau in alta moneda si s-au pus in circulatie si piese de nichel; din 1928 apar si biletele de 20 si
100 lei; din 1936 apar si biletele de banca de 1000 lei iar din 1940 cele de 100 lei; dupa DRM- inflatie-> reforma monetara- vechile semne
banesti sunt retrase din circulatie si se restabileste continutul leului in gr de aur fin- apar biletele de banca de 100 si 1000 lei, ulterior si cele de
500; din 1950 apar bancnote de 1000 lei; in 1952 sistemul banesc e din nou restructurat si se emit noi categorii de semne banesti- bancnote si
banii de stat, s-au pus in circulatie bani divizionari din metal si leul isi modifica iar continutul in aur; din 1954 continutul in aur al leului a fost
majorat-> modificare corespunzatoare a celorlalte valute fata de leul romanesc; in prezent- moneda nationala e leul, iar subdiviziunea lui e
banul, BNR fiind unica institutie autorizata sa emita insemne monetare sub forma de bancnote si monede metalice, ca mijloace de plata pe
teritoriul Romaniei; incepand cu 1991 s-au pus in circulatie si bancnote cu valoare ridicata; dr exclusiv al BNR de a stabili valoarea nominala,
dimensiunile, greutatea, desenul si alte caracteristici tehnice ale bancnotelor si monedelor metalice;

10. Circulaie monetara si echilibrul monetar

-circulatia monetara= un proces al schimbului de marfuri care, prin mijlocirea banilor, determina transformarea marfurilor in bani si apoi
a banilor in marfuri- operatiile prin care moneda nationala isi indeplineste functiile; acest proces cuprinde 2 momente- vanzarea si
cumpararea; circulatia monetara e determinata de totalitatea operatiilor efectuate cu masa monetara; formele circulatiei monetare=>
circulatia monetara legala (operatiunile banesti care se realizeaza prin intermediul conturilor bancare; Banca Centrala poate supraveghe aceste
operatiuni, e strict reglementata prin lege) si circulatia monetara paralegala (operatiile banesti cu numerar, care se realizeaza in mod deosebit
intre pers fizice; supravegherea acestora de catre Banca Centrala e limitata); circulatia monetara are 2 parti-> circulatia cu monetar si circulatia
fara monetar; echilibru monetar=> masa monetara are o valoare nominala si o valoare reala; oferta e facuta de producatori care ofera marfuri
(in schimbul unui pret) si servicii (in schimbul unui tarif); stabilitatea monetara exprima posibilitatea mentinerii puterii de cumparare la
intervale de timp diferite-> pe plan intern, o putere de cumparare stabila coincide cu echilibrul care trebuie sa existe intre cererea solvabila si
productia de bunuri si servicii oferite de piata; Banca Centrala trebuie sa asigure masa monetara, deci emisiunea monetara; devalorizarea
monetara e sistemul opus stabilitatii, echilibrului monetar, si e scaderea puterii de cumparare a monedei la intervale scurte/medii/mari de timp;
orice moneda sufera de la o zi la alta o apreciere sau o depreciere; Puterea de cumprare a unei uniti monetare exprim volumul de mrfuri
i servicii care pot fi achiziionate cu aceast unitate, ntr-o perioad i pe o arie geografic determinat , comparativ cu o alt perioad luat ca
baz de comparaie. Puterea de cumprare a populaiei exprim capacitatea real de cumprare a veniturilor bneti ale populaiei ntr-o
anumit perioad, fa de o alt perioad luat ca baz de referin -> Acest indice reflect, pe de o parte, evoluia preurilor, iar pe de alt parte,
evoluia veniturilor bneti ale populaiei.

11. Inflaia monetar. Notiune, forme

-inflatia monetara= o rupere de echilibru, la un moment dat, dintre masa monetara si masa de bunuri, prin inmultirea semnelor monetare
intr-o asa masura incat sa fie urmata de fenomenul general de urcare a preturilor precum si de depreciere monetara; criza monetara se manifesta
fie prin inflatie monetara, fie prin deflatie monetara in anumite situatii (asociata cu criza de supraproductie- oferta de marfuri si servicii e foarte
mare si cererea e foarte mica); problema deflatiei se pune mai mult teoretic; inflatie= bani multi, nu sunt produse (oferta de bunuri si servicii e
mica si cererea e mare); cele mai importante forme de inflatie monetara => inflatia latenta (ritmul deprecierii banilor e mai mic decat
ritmul emisiunii excedentare, inca se mentine increderea publicului in moneda; e o forma de inflatie aproape insesizabila), inflatia deschisa
( cresterea preturilor evolueaza intre 5-10% pe an), inflatia galopanta (preturile cresc anual cu peste 15%-> mari dezechilibre economicosociale) si hiperinflatia (un agent economic da faliment peste noapte; revoltele se generalizeaza si se poate ajunge la razboi civil);

12. Conceptul sistemului bugetar. Notiune, natura juridica, partile sistemului bugetar
-sistemul bugetar= planul financiar al statului prin care sunt prevazute veniturile si cheltuielile pt o perioada determinata de timp ; rolul
sistemului bugetar=> participa in mod direct la indeplinirea functiilor si sarcinilor statului + asigura autonomia reala a colectivitatilor
locale + garanteaza realizarea efectiva a protectiei sociale a unor categorii importante din randul populatiei + asigura echilibrul financiar,
monetar si valutar al statului + are un important rol stabilizator al economiei nationale; natura juridica a sistemului bugetar =>in
literatura au fost exprimate mai multe opinii: e un act administrativ (pt ca veniturile si cheltuielile bugetare sunt evaluari de ordin financiar
realizate de agenti administrativi), e un act legislativ-lege propriu-zisa (Parlamnentul adopta o lege prin care se aproba bugetul; cf acestei teorii,
tot ce imbraca forma legii e o norma de drept, deci sistemul bugetar nu poate fi decat o lege), e un act administrativ si legislativ in acelasi timp
(e lege in partea lui creatoare de dispozitii generale, si act administrativ in partea creatoare de acte individuale), e un act de planificare
financiara (care, in urma adoptarii de catre Parlam dobandeste natura jur specifica de lege) si e principalul plan financiar cu caracter
Pagin 3 din 9

executoriu al statului; partile sistemului bugetar=> sistemul bugetar al Romaniei e specific unui stat de tip unitar si cuprinde- bugetul de
stat (bugetul Senatului, Camerei Deputatilor, Presedintiei Romaniei, Guvernului si bugetele altor institutii publice care nu au organe ierarhic
superioare) si bugetele locale autonome, care sunt organizate la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale (fiecare comuna, oras,
municipiu, sector al capitalei, judet si municipiul Buc intocmeste un buget propriu, in conditii de autonomie);

13. Coninutul sistemului bugetar

-e format din venituri publice (totalitatea resurselor banesti ale statului; sunt formate din venituri ordinare- impozite directe si indirecte,
taxe, contributii si alte varsaminte, veniturile obtinute din proprietatile statului, precum si cele prevazute in bugetele locale si venituri
extraordinare imprumuturi externe si interne, bonurile de tezaur, obligatiunile de stat, suplimentarea masei monetare aflata in circulatie printro noua emisiune monetara, vanzarea unei parti din rezervele de aur ale statului; impozitele directe- se stabilesc pe baza unor criterii exterioare, au
ca obiect pamantul, cladirile, activitatile ec cu caracter neagricol, venitul pers fizice, profitul- impozit pe cladiri, pe capital mobiliar; impozite
indirecte- cele mai importante sunt accizele, TVA si taxele vamale; la veniturile extraordinare statul apeleaza doar in situatii exceptionale, cand
mijloacele banesti provenite din resursele curente nu acopera integral cheltuielile bugetare)si cheltuieli publice (sunt modalitati de repartizare
si utilizare a fondului banesc bugetar in vederea atingerii obiectivelor generale ale societatii; ele sunt repartizate de la bugetul de stat pt
acoperirea nevoilor militare, functionarea aparatului de stat, plata datoriei publice, acordarea de subventii si alte avantaje, dezvoltarea
sectorului economic de stat, acoperirea nevoilor social-culturale si a celor de cercetare-dezvoltare; aceasta repartizare pe domenii se face in
functie de nivelul de dezvoltare ec-sociala a fiecarui stat);

14. Procedura bugetar. Notiune, principii

-procedura bugetara= totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter tehnic si normativ, infaptuite de organe specializate ale statului in
scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii executiei bugetare; principiile procedurii bugetare=> universalitate bugetara
(veniturile si cheltuielile publice trebuie sa figureze in sistemul bugetar in totalitate, in sume brute; niciun venit si nicio cheltuiala de stat nu
trebuie sa se realizeze in afara bugetului de stat), echilibrarea bugetului (sistemul bugetar trebuie sa se prezinte echilibrat, adica veniturile sa
acopere integral cheltuielile), specializare bugetara (veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si
pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia lor, potrivit clasificatiei bugetare- doc realizat de Ministerul Finantelor
Publice din necesitati de sistematizare, simplificare- veniturile si cheltuielile se grupeaza intr-o anumita ordine, pe capitole, subcapitole, articole
si paragrafe, precum si alineate cand e necesar) , realitate bugetara (la elaborarea legilor bugetare anuale si a bugetelor trebuie sa fie luate in
calcul previziunile cele mai realiste si avute in vedere variantele cele mai prudente in realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare),
unitate bugetara (toate veniturile si cheltuielile bugetare trebuie sa fie inscrise intr-un singur document, pt a se asigura monitorizarea si
utilizarea eficienta a fondurilor publice), neafectarea veniturilor bugetare (veniturile publice trebuie sa serveasca la acoperirea cheltuielilor
bugetare privite in ansamblul lor; se considera neindicata afectarea unui anumit venit pt finantarea unor cheltuieli bugetare anume, cu exceptia
donatiilor si sponsorizailor, care au destinatii distincte), anualitatea bugetara (intinderea exercitiului bugetar pe o perioada de 1 an, pt care sunt
aprobate prin lege venituri si cheltuieli bugetare; impune ca bugetul de stat sa fie aprobat in fiecare an de catre Parlament- din considerente
politice si financiare), unitatea monetara (toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala), publicitatea bugetului (sistemul
bugetar e deschis si transparent- dezbatere publica a proiectelor de buget, publicare in MO a actelor normative de aprobare a bugetelor conturilor
anuale de executie a acestora);

15. Elaborarea i aprobarea proiectului sistemului bugetar

-competenta=>elaborarea

proiectului sistemului bugetar e un proces de mare complexitate si responsabilitate pt guvernul aflat la putereGuvernul elaboreaza proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor prin Ministerul Finantelor Publice, care raspunde de elaborarea lor;
lucrarile de intocmire a bugetului de stat se intemeiaza pe analize si prognoze ale stadiilor de evolutie ale echilibrului financiar, monetar si
valutar, a datoriei interne si externe a statului, in vederea stabilirii directiei de folosire a instrumentelor financiare pt determinarea dezvoltarii ecsociale; elaborarea proiectului bugetului de stat=>asigurata de Ministerul Finantelor Publice, pe baza proiectelor ministerelor si
celorlalte organe de stat, precum si a proiectelor locale-> ministerele si celelalte organe de stat sunt obligate ca pana la data de 15 iulie a
fiecarui an sa comunice Ministerului Finantelor Publice propunerile pt proiectul de buget pt anul bugetar urmator si estimarile pe urmatorii 3
ani -> Ministerul Finantelor Publice analizeaza propunerile si poarta discutii cu ordonatorii principali de credite asupra acestora -> proiectele
de buget asupra carora s-a cazut de acord se depun la Ministerul Finantelor Publice pana la data de 1 august a fiecarui an (insotite de
documentatii si expuneri de motive pt venituri si cheltuieli) -> Ministerul Finantelor Publice intocmeste proiectele legilor bugetare anuale si
proiectelor bugetelor pe care le depune la Guv pana pe 30 septembrie a fiecarui an-> Guvernul le supune spre adoptare Parlam cel tarziu pana
la 15 octombrie a fiecarui an; elaborarea proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat =>cuprinde fondurile banesti necesare
asistentei si protectiei sociale si se intocmeste distinct de bugetul de stat-> Casa Nationala de Pensii Publice propune Ministerului Muncii,
Familiei si Protectiei Sociale indicatorii de fundamentare ai bugetului -> Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale elaboreaza proiectul
bugetului asigurarilor sociale de stat pe care-l inainteaza Ministerului Finantelor Publice (care ii confera forma finala si elaboreaza proiectul
legii bugetului asigurarilor sociale de stat si proiectul legii de rectificare a acestuia)-> fac obiectul domeniului asigurarilor sociale si asigurarile
pt somaj si asigurarile sociale de sanatate ; elaborarea proiectului bugetelor locale=> comuna, orasul, municipiul, judetul, sector al
capitalei si MB intocmesc buget local propriu-> proiectele bugetelor locale se elaboreaza de catre ordonatorii principali de credite-> procesul
incepe cu o scrisoare pe care Ministerul Finantelor Publice o transmite directiilor generale ale finantelor publice judetene si CGMB pana la 1
iunie a fiecarui an- in care se va specifica contextul macroeconomic pe baza caruia vor fi intocmite proiectele de buget, limitele sumelor
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat -> ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete (in care sunt
prevazute transferuri catre bugetele locale) transmit autoritatilor administratiei publice locale sumele aferente in termen de 10 zile de la primirea
limitelor de cheltuieli aprobate de Guv-> ordonatorii principali de credite elaboreaza astfel proiectele bugetelor locale pt anul urmator si
estimarile pe urmatorii 3 ani si le depun la directiile generale ale finantelor publice pana la 1 iulie -> proiectele sunt apoi transmise la
Ministerul Finantelor Publice pana la 15 iulie -> pe baza veniturilo proprii si a sumelor repartizate de la bugetul central, ordonatorii principali
de credite, in 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat in MO, definitiveaza proiectul bugetului local care se publica in presa locala sau se
afiseaza la sediul unitatii administrativ-teritoriale (locuitorii pot depune contestatii in termen de 15 zile de la publicare) -> in 5 zile de la
expirarea termenului de depunere a contestatiilor, proiectul bugetar local (insotit de raportul primarului, presedintelui CJ, sau primarul MB si
de contestatiile depuse) e supus aprobarii CJ/ CL/ CGMB; aprobarea bugetului de stat=>e de competenta Parlam si se face pana pe max
31 dec (daca bugetul nu se aproba pana pe 31 dec, Guv e abilitat sa-si indeplineasca sarcinile ce-i revin potrivit bugetului anului precedent pe o
Pagin 4 din 9

perioada de max 3 luni)- dezbaterile cu privire la proiectul de buget si al legilor bugetare incep prin prezentarea expunerii de motive si a
raportului comisiilor de specialitate si au loc separat in cele 2 camere-> dupa aprobare si adoptarea legilor bugetale anuale, ele sunt
promulgate de Pres Rom si publicate in MO; aprobarea bugetului asigurarilor sociale de stat=> are loc odata cu aprobarea bugetului de
stat, dar se intocmeste si se aproba ca anexa la bugetul de stat, distinct de acesta; aprobarea bugetelor locale=> se aproba de catre organul
local (CL) al acestora la propunerea primarului;

16. Legea bugetara anual

-cuprinde veniturile centralizate ale statului si repartizarea lor; cuprinde principalele elemente ale programului financiar al Guvernului;
cuprinsul este aproximativ acelasi, cu mici diferente, determinate de situatii conjuncturale; orice lege bugetara debuteaza cu obiectivele urmarite
de Guvern (solutionarea unor probleme economice si sociale)-> sunt prezentate in suma totala veniturile si cheltuielile pe anul de referinta;
ulterior sunt prevazute veniturile ordinare si extraordinare si principalele categorii de platitori; cheltuielile bugetare din bugetul de stat sunt
prevazute pt aceleasi categorii principale- domeniul social-cultural, aparare si ordine publica, asigurarea functionarii organelor statului,
domeniul economic, cercetare stiintifica (sunt prevazute transferuri de credite la aceste bugete de la bugetul de stat); cuprinde si unele atributii
si raspunderi ce revin Guv in legatura cu realizarea veniturilor inscrise in buget si efectuarea cheltuielilor in limitele si destinatiile stabilite ;
in bugetul de stat e prevazut un fond de rezerva pus la dispozitia Guv pt a fi utilizat la acoperirea unor actiuni sau sarcini noi intervenite in
timpul anului; poate fi modificata pe parcursul anului prin legi de rectificare, elaborate pana la cel tarziu 30 noiembrie a exercitiului financiar;
cuprinde de regula si executia bugetara pe anul expirat;

17. Execuia bugetar. Ordonatori bugetari

-executia bugetara=>consta

in realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare stabilite prin legile bugetare anuale; fazele
executiei bugetare=> repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor (veniturile si cheltuielile aprobate se repartizeaza pe trimestre
in functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care e necesara efectuarea cheltuielilor ; repartizarea se aproba de catre
Ministerul Finantelor Publice pe capitole de cheltuieli si venituri, la propunerea ordonatorilor principali de credite si de catre ordonatorii
principali de credite pt bugetele de venituri si cheltuieli proprii si ale unitatilor subordonate; veniturile si cheltuielile nu se pot realiza sau efectua
uniform in cursul anului bugetar-> nevoia de repartizare pe trimestre), executia de casa bugetara (se realizeaza prin trezoreria statului care
asigura incasarea veniturilor bugetare, efectuarea platilor, efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind datoria publica interna si externa;
toate fondurile publice, apartinand tuturor bugetelor componente ale sistemului bugetar, sunt derulate prin conturile Trezoreriei Statului),
realizarea veniturilor bugetare (consta in incasarea integrala si la termenele stabilite a veniturilor bugetare-> incasarea la termenul si in
cuantumul prevazut; trebuie avute in vedere urmatoarele principii: niciun impozit, taxa sau alte obligatiide aceasta natura nu pot fi incasate
daca nu au fost stabilite prin lege + lista impozitelor si taxelor, precum si a cotelor lor se aproba prin legile bugetare anuale + inadmisibilitatea
perceperii, sub orice denumire, de contributii directe sau indirecte in afara celor stabilite de Parlam; in realizarea veniturilor bugetare sunt
necesare o serie de acte si operatiuni- identificarea veniturilor si bunurilor impozabile si taxabile si stabilirea obligatiilor fata de bugetul de stat
+ incasarea veniturilor bugetare realizata in urma platii de catre subiectele platitoare a sumelor datorate bugetului de stat- se face prin unitatile
trezoreriei sau prin alte imputernicite special si se realizeaza prin plata prin virament/plata directa, plata in numerar, plata prin aplicarea si
anularea timbrelor mobile fiscale si/sau judiciare + urmarirea realizarii veniturilor bugetare), efectuarea cheltuielilor bugetare (presupune un
ansamblu de acte si operatiuni alcatuit din solicitarea si punerea la dispozitia ordonatorilor a fondurilor bugetare + repartizarea fondurilor
regiilor autonome, societatilor comerciale cu capital public si institutiilor publice + transferuri pt unitatile, cand nu isi pot acoperi singure
cheltuielile, stabilite in conditiile legii + utilizarea efectiva a fondurilor banesti de catre beneficiari; alocatiile bugetare sunt sume de bani puse
la dispozitia unor beneficiari in limita carora se poate decide efectuarea de cheltuieli pe seama resurselor provenite de la bugetul de stat;
finantarea de la bugetul de stat- alocarea de fonduri banesti necesare entitatii finantate pt indeplinirea unor activitati social-economice;
deturnarea de fonduri e infractiune); ordonatorii bugetari=> asupra folosirii alocatiilor bugetare pot dispune numai pers care au calitatea de
ordonatori de credite (conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica); dr de a dispune de sume din bugetul de stat e dat prin
autorizare; ordonatorii de credite au obligatia utilizarii mijloacelor banesti in limita sumelor aprobate, cu respectarea destinatiei stabilite;
categorii de ordonatori bugetari=> principali (ai bugetului administratiei publice centrale de stat sunt ministrii si conducatorii celorlalte
autoritati centrale de stat; ei pot atribui aceasta calitate si altor pers din conducerea institutiei respective, prin delegare- delegarea se comunica
Ministerului Finantelor Publice si BNR- ea poate fi generala, cu competena deplina/ speciala, numai pt anumite operatiuni si poate fi temporara/
nedeterminata; delegarea poate fi oricand revocata; cei ai bugetelor locale sunt presedintii CJ, primarul MN si ai celorlalte unitati administrativteritoriale- si ei pot delega dr de a aproba folosirea si repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept sau conducatorilor organelor
locale de specialitate ale administratiei locale), secundari si tertiari (cei secundari si tertiari ai bugetului de stat sunt conducatorii institutiilor
publice cu personalitate jur in subordinea ministerelor si celorlalte organe centrale de stat finantate din aceasta parte a bugetului public
national; ordonatorii secundari sau tertiari de credite ai bugetelor locale sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate jur din
subordinea organului de decizie al fiecarei unitati administrativ-teritoriale); ordonatorii principali si secundari au dr, atunci cand constata
incalcari ale disciplinei bugetrare si financiare de catre ordonatorii subordonati, sa nu le mai aprobe deschiderea de noi alocatii de la buget sau sa
le retraga alocatiile bugetare deschise; categorii de atributii ale ordonatorilor=> atributii de intrebuintare a sumelor aprobate pt unitatile
pe care le conduc (utilizatori bugetari) si atributii de a repartiza alocatiile bugetare cuvenite unitatilor subordonate;

18. Modificarea destinaiei creditelor bugetare

-regula e ca destinatia banului public stabilita prin legea bugetara anuala nu se modifica, orice modificare fiind infractiune- deturnare de
fonduri; exceptie- sunt anumite cazuri, situatii obiective care duc la modificare, si care nu atrag raspunderea juridica (pt ca bugetul e un plan
financiar, o proiectie pe viitor); virarile de credite bugetare-> e modalitatea prin care se pot face modificari in bugetele de venituri si
cheltuieli- constau in trecerea sumelor bugetare de la subdiviziunile clasificatiei bugetare unde sunt disponibile la subdiviziuni unde sunt
insuficiente (ex- cand apar servicii noi)- se pot efectua incepand cu trimestrul II si se aproba de la un capitol la altul a alocatiilor bugetare, dar
trebuie motivare in fapt si in drept; transferarea creditelor bugetare-> se pot efectua doar la inceputul trimestrului anului bugetar, in
situatiile cand au loc treceri de unitati, actiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul; suplimentarea creditelor
bugetare-> se face la propunerea Ministerului Finantelor Publice pe baza cererilor primite de ordonatorii principali de credite bugetare- Guv
are un fond de rezerva pt acoperirea financiara a unor sarcini sau actiuni noi, intervenite in cursul anului; anticiparea creditelor
bugetare-> utilizarea veniturilor realizate de unitatile administrativ-teritoriale peste cele prevazute de legea bugetara, pt anticiparea unor
cheltuieli (depasirea incasarilor trebuie sa fie realizata in totalitatea veniturilor proprii stabilite prin bugetul local respectiv si sa se mentina pana
Pagin 5 din 9

la sfarsitul anului, plusurile de venituri trebuie sa provina din activitatea anului respectiv si sa nu fie rezultatul unor modificari ale legislatiei,
unitatea administrativ-teritoriala nu trebuie sa aiba imprumuturi nerambursate); blocarea creditelor bugetare->e prevazuta pt fondurile
banesti aprobate prin legi bugetare si ramase nefolosite pana la sf trimestrului III- se trec la fondul de rezerva bugetara a bugetului de stat
disponibilitatile blocate prevazute in acte normative; anularea creditelor bugetare-> creditele bugetare ramase neutilizate in timpul
executiei se anuleaza de drept sau pot fi cerute de ordonatorii principali de credite- intervine dupa incheierea executiei bugetare- creditele
bugetare anulate vor fi utilizate pt majorarea fondului de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului;

19. Procedura ncheierii execuiei bugetare. Controlul activitatii bugetare

-incheierea executiei bugetare=> procedura bugetara se finalizeaza cu contul general anual de executie; executia bugetara se incheie la 31
dec- cheltuielile neefectuate si veniturile ramase de incasat vor constitui acte si operatii ale bugetului pe anul urmator; Ministerul Finantelor
Publice elaboreaza contul general anual de executie a bugetului de stat si contul general anual de executie a bugetului asigurarilor sociale
de stat (au ca anexe conturile anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale si bugetelor ordonatorilor principali de credite), pe care le
prezinta Guv-> Guv analizeaza si prezinta spre aprobare Parlam contul general anual de executie a bugetului de stat si contul general anual de
executie a bugetului asigurarilor sociale de stat pana la 1 iul a anului urmator celui de executie -> Parlam le aproba cel tarziu pana la 30 noi a
anului urmator celui la care se refera/ le respinge (e angajata raspunderea pol- echivaleaza cu o motiune de cenzura, iar dupa raspunderea
politica, raspunderea jur); la nivelul bugetelor locale, organele de decizie ale unitatilor administrativ-teritoriale (primaria) intocmesc si
prezinta spre aprobare organelor locale alese (CL) conturile anuale de executie a bugetelor locale, pana la 1 iul a anului urmator-> CL
aproba contul anual/ CL respinge contul anual (raspundere juridica); controlul executiei bugetare=> controlul e indeplinit de Parlament,
Curtea de Conturi si Ministerul Finantelor Publice; control politic-> se efectueaza de Parlam, pe baza doc prezentate de Guvern in cursul anului
bugetar- se exercita la cerere/ din oficiu si urmareste evolutia executiei bugetare; control extern-> se realizeaza de Curtea de Conturi, institutie
financiara independenta; control intern-> se realizeaza de fiecare institutie publica, care are un corp de control si un corp propriu de auditori,
care functioneaza pe langa conducatorul institutiei;

20. Sistemul veniturilor publice. Notiune, rol, structura

-notiune=> sunt totalitatea resurselor banesti ale statului si sunt ordinare sau extraordinare; sursele veniturilor=> veniturile provin din
surse fiscale (taxe si impozite), surse nefiscale (provin din proprietatile statului, bunurile publice putand fi inchiriate, concesionate) si surse
parafiscale (constituite numai pt autoritatile locale; sunt atipice deoarece fiscalitatea poate fi reglementata doar prin lege); rol=> veniturile sunt
utilizate in satisfacerea nevoilor societatii, fiind distribuite in categoriile principale ale acesteia- cultura, educatie, aparare, dezvoltare etc (nu
scrie asta in carte/ curs); sunt venituri publice ordinare (provin din impozite, taxe, contributii sociale si contributii la fondurile speciale
extrabugetare, veniturile statului din dividende, dobanzi etc) si venituri publice extraordinare (imprumuturi interne sau externe, emisiunea de
obligatiuni de stat si bonurile de tezaur- statul apeleaza la ele doar in situatii exceptionale);

21. Venituri publice ordinare

-impozite=>e contributia baneasca (pt formarea venitului de stat sub forma banului public) obligatorie si cu titlu nerambursabil (odata facute
in scopul formarii fondurilor generale ale societatii, sunt utilizate doar la finantarea unor activitati si obiective necesare tuturor membrilor
societatii) datorata, cf legii (niciun impozit al statului nu se poate percepe decat in baza legii), bugetului de stat de catre pers fizice si pers jur
(e o modalitate de participare a lor la constituirea fondurilor societatii) pt veniturile pe care le obtin sau bunurile pe care le poseda (pers au
obligatia de a plati impozit doar cand realizeaza veniturile prevazute de lege ca impozabile sau dobandesc un bun care e impozabil cf legii);
principalele impozite datorate la bugetul de stat => impozitul pe profit (impozit direct, datorat de contribuabili bugetului de stat- el se
calculeaza asupra profitului; contribuabilii sunt pers jur romane, straine-desfasoara activitate in Rom, pers fizice rezidente asociate cu pers jur
romane) impozitul pe venit (contribuabili- pers fizice rezidente, pers fizice nerezidente care desfasoara activitati independente prin intermediul
unui sediu permanent in Rom, pers fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Rom ; veniturile supuse impozitului pe venitveniturile din activitati independente, din salarii, din cedarea folosintei bunului, din investitii, din pensii, din activitati agricole, din premii si
jocuri de noroc, din transferul propr imobiliare; principala cota de impozit e de 16%), TVA (impozit indirect stabilit asupra consumului, care se
regaseste la pretul final al produsului livrat sau serviciului prestat; e de 24% si de 9% pt alimente), accizele (taxe speciale de consum; e un
impozit pe circulatia marfurilor suplimentar) si taxele vamale (impozite indirecte aplicate asupra pretului marfurilor in momentul importului
acestora in teritoriul national al Rom); taxe=> e plata neechivalenta (intre cuantumul serviciilor si valoarea efectiva nu exista raport de
echivalenta), anticipativa (ele se achita in momentul solicitarii serviciilor sau lucrarilor ce urmeaza a fi efectuate de organe sau institutii de stat)
efectuata de persoanele fizice sau jur pt serviciile prestate acestora de catre institutiile publice; principalele impozite si taxe datorate
bugetului local=> impozitul pe cladiri (anual), impozitul pe teren (anual), taxa pe transport, impozit pe spectacole, taxa hoteliera;

22. Venituri publice extraordinare

-din categoria venituri extraordinare fac parte imprumuturile interne si externe, bonurile de tezaur, obligatiunile de stat, suplimentarea masei
monetare aflate in circulatie printr-o noua emisiune monetara, vanzarea unei parti din rezervele de aur ale statului; sunt veniturile la care statul
apeleaza doar in situatii exceptionale, cand mijloacele banesti provenite din resursele curente nu acopera integral cheltuielile bugetare;
imprumuturi acordate din disponibilitatile Trezoreriei Statului => pr acoperirea unor cheltuieli ce nu pot fi acoperite din veniturile
ordinare se pot utiliza disponibilitatile contului curent general al trezoreriei (utilizate pt finantarea deficitelor din anii precedenti ale bugetului de
stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat)- se acorda de catre Ministerul Finantelor Publice; datoria publica=>ansamblul veniturilor
extraordinare- totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct
sau garantate de stat prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei, de pe pietele financiare totalitatea creditelor pe care le
angajeaza autoritatile nationale, centrale si locale (credit extern- sumele imprumutate de la institutii financiar-bancare internationale-credit
bancar, sau de la un alt guvern- credit interguvernamental; credit intern- alcatuit din credite bancare-imprumuturi de la banci care isi
desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei si din datoria publica in stare pura- autoritatile centrale si locale se imprumuta de la populatie);
instrumentele datoriei publice guvernamentale-> imprumuturile de stat, titlurile de stat emise pe piata interna sau externa (instrumente
financiare care atesta datoria publica sub forma de obligatiuni, bonuri, certificate de trezorerie, constituind imprumuturi ale statului in moneda
nationala sau valuta pe termen scurt, mediu si lung; Ministerul Finantelor Publice le poate emite), garantiile guvernamentale (reprezinta
angajamentul asumat in contul si in numele statului de catre Guv, prin Ministerul Finantelor Publice, in calitate de garant, de a plati la scadenta
Pagin 6 din 9

obligatiile neonorate ale garantatului, in conditiile scrisorii de garantie); FMI (Fondul Monetar International- e o organizatie internationala ce are
ca scop principal promovarea unei economii mondiale sanatoase, promovarea cooperarii monetare internationale, garantarea stabilitatii
financiare si gestionarea monedei internationale; pt acoperirea deificitului bugetar cere o anumita poltica bugetara, ec, fiscala; la aderarea la
FMI, fiecare tara contribuie si cu o anumita suma de bani; ajutorul financiar acordat de FMI se bazeaza pe sistemul transelor de credit in care
fiecare transa reprezinta 25% din cota de participare a tarii respective la FMI; creditul e luat in etape si modificat dupa gradul in care sunt
indeplinite conditiile); Banca Mondiala (acorda credite pt reconstructie si dezvoltare pe termen mediu si lung, BM pune conditii benefice pt
statul imprumutat- dobanda e relativ mica, iar termenul creditului poate ajunge pana la 50 ani; BM acorda si asistenta tehnica de specialitate);
datoria publica locala- obligatia generala care trebuie rambursata cf acordurilor incheiate din veniturile proprii ale unitatii administrativteritoriale si din imprumuturi pt refinantarea datoriei publice locale; instrumentele datoriei publice locale-> titlurile de valoare, imprumuturile
de la bancile comerciale sau de la alte institutii de credit, credite furnizor, leasing financiar, garantie locala;

23. Sistemul cheltuielilor publice. Notiune, rol, structura

-notiune=> sunt modalitati de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii
(sunt sumele alocate de la bugetul statului in scopul finantarii trebuintelor generale ale societatii, respectiv ale comunitatilor locale); sumele
aprobate cu titlu de cheltuieli in legea bugetara anuala reprezinta limitele maxime care nu pot fi depasite; rolul cheltuielilor
publice=>indeplinirea functiilor statului- interna si externa- se face prin intermediul unui sistem complex si variat de institutii si organe (armata
permanenta, politia, jandarmeria, justitia si procuratura, aparatul administrativ, scoala si biserica), iar pt intretinerea acestora statul cheltuieste in
fiecare an sume importante de bani; structura cheltuielilor publice=>pt indeplinirea functiilor sale, statul efectueaza urmatoarele cheltuielicheltuieli publice pt scopuri sociale, cheltuieli pt cercetare-dezvoltare, cheltuieli militare, cheltuieli pt functionarea aparatului de stat,
cheltuieli publice cu caracter economic, alte cheltuieli (neprevazute, care se acopera, de regula, de la rezerva de stat);

24. Cheltuielile publice in domeniul social

-intra cele pt finantarea invatamantului public si subventionarea celui privat, pt apararea sanatatii prin infiintarea retelei de spitale de stat si
organizarea altor actiuni sanitare, pt organizarea sistemului securitatii si asistentei sociale etc; cheltuielile facute de stat pt invatamant
(investitiile in capital uman)=> ocupa o pondere importanta in bugetul national si sunt cheltuieli de capital (investitii in baza materialaconstructii noi, reparatii, dotari ale celor existente) si cheltuieli de personal (salarizare, burse)- se asigura pe baza resurselor bugetare, a
imprumuturilor contractate pe piata de colectivitatile locale precum si a resurselor provenind din taxe scolare, donatii reprezinta
investitia resurselor in individ in vederea obtinerii de catre individ de cunostinte, calificare profesionala etc cu ajutorul carora sa-si poata spori
contributia la productia comunitatii; cheltuielile publice pt sanatate => sunt asgurate din fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate- asigurarile sociale de sanatate sunt principalul sistem de finantare a ocrotirii si promovarii sanatatii populatiei, care asigura
acordarea unui pachet de servicii de baza- asiguratii sunt cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si strainii si apatrizii cu domiciliul in
Romania (sub conditia platii contributiilor de asigurari sociale de sanatate)- obiectivele sunt de 2 categorii: cele care se refera la preventie si cele
pt solutionarea cazurilor cand persoanele sunt imbolnavite; cheltuielile publice pt asigurarile sociale =>sunt acoperite din bugetul
asigurarilor sociale de stat (in sistemul public se acorda pensia pt limita de varsta- 63 femei/ 65 barbati, pensia anticipata, pensia anticipata
partial, pensia de invaliditate, pensia de urmas, alte drepturi de asigurari sociale- concedii medicale) si din bugetul asigurarilor de somaj
(indemnziatia de somaj)

25. Cheltuieli publice pentru cercetare-dezvoltare. Cheltuieli militare

-cheltuielile publice pt cercetare-dezvoltare =>sunt incluse cercetarea fundamentala (are ca obiectiv dezvoltarea cunostintelor intr-un
anumit domeniu al stiintei), cercetarea aplicativa (are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee tehnologice) si dezvoltarea (facuta de
intreprinderile mici si mijlocii pt imbunatatirea tehnologiilor in realizarea unui produs)- sistemul national de cercetare-dezvoltare e constituit din
ansamblul unitatilor si institutiilor de drept public si de drept privat cu personalitate jur care au in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea;
cheltuielile militare=>au o pondere ridicata in bugetel statelor, sunt cheltuieli neproductive si risipitoare- sunt directe (cheltuielile cu
intretinerea in tara si pe teritorii straine a armatei, flotei marine si aeriene, achizitionarea de armamanet, echipament militar) si indirecte
(cheltuielile legate de lichidarea urmarilor razboiului- platile in contul datoriei publice contractate in timpul razboiului, despagubirile de razboi,
pensiile datorate invalizilor, vaduvelor si orfanilor de razboi)- ponderea cheltuielilor directe si indirecte in totalul cheltuielilor militare se
schimba continuu;

26. Cheltuielile publice pentru functionarea aparatului de stat

-se preocupa de cele mai variate probleme- elaborarea si adoptarea legilor, intretinerea de rel diplomatice cu alte state, stabilirea si incasarea
impozitelor si taxelor, canalizare, salubritate, iluminatul public, ingrijirea parcurilor, inregistrarea actelor de stare civila, sistematizare teritoriala,
construirea drumurilor publice, intretinerea si repararea strazilor, protectia mediului inconjurator; la acestea se adauga cheltuielile privind
organele insarcinate cu mentinerea ordinii publice- jandarmerie, politie, justitie si procuratura; marimea cheltuielilor pt functionarea aparatului
de stat creste odata cu sporirea complexitatii vietii economico-sociale; aceste cheltuieli se refera nu numai la salariile functionarilor de stat, ci
si la mijloacele materiale si tehnice pe care trebuie sa le aiba la dispozitie; sunt cheltuieli privind aparatul central Parlament, Guvern,
ministere si privind aparatul local- CL, CJ, primari si structuri locale;

27. Cheltuielile pentru actiuni economice

-statul aloca in fiecare an o parte din resursele sale banesti in scopul dezvoltarii neintrerupte a economiei nationale; sunt investitii de statstatul finanteaza acele lucrari care nu sunt atractive pt investitorii privati- sume mari investite iar recuperarea pe profit se intinde pe multi ani;
organele financiare realizeaza planurile financiare ale ministerelor si intreprinderilor in ceea ce priveste necesitatile de resurse banesti ale
acestora, tinand seama de conditiile concrete in care isi desfasoara activitatea, precum si de necesitatile lor de dezvoltare; in cursul anului, aceste
organe exercita un control sistematic asupra activitatii unitatilor economice si verifica daca resursele financiare de care dispun au fost utilizate in
mod rational si in conformitate cu scopul pt care au fost acordate;

28. Controlul financiar. Notiune, rol, functii

-controlul a fost si continua sa fie unul dintre factorii principali care au influentat si stimulat progresul; notiune=> provine din expresia contra
rolus care inseamna verificarea actului original dupa duplicatul care se incredinteaza in acest scop unei alte pers; reprezinta un mijloc de
Pagin 7 din 9

prevenire a faptelor ilegale, de identificare a deficientelor si de stabilire a masurilor necesare pt restabilirea legalitatii; e actiunea de stabilire
a exactitatii operatiunilor materiale care se efectueaza anticipat executarii acestora, concomitent sau la scurt timp dupa desfasurarea lor ;
cunoasterea situatiei patrimoniului, a capacitatii acestuia de a genera profit, a solventei comerciale ori de faliment in care se poate afla un
agent economic, la un moment dat, e asigurata cu ajutorul controlului financiar, organizat si exercitat independent- cunoastere necesara
conducerii agentilor ec si personalului acestora; prin control, conducerea isi asigura informarea preventiva, dinamica, reala; controlul contribuie
si la prevenirea tendintelor si fenomenelor care necesita decizii de corectie, el asigura perfectionarea, cresterea profitului in conditii de
concurenta libera si loiala; controlul urmareste functionarea unitatilor de productie la capacitate normala, chiar maxima; controlul financiar are
ca obiectiv cunoasterea de catre stat a modului in care sunt administrate mijloacele materiale si financiare de catre societatile comerciale
publice, modul de realizare si cheltuire a banului public, asigurarea echilibrului financirar, dezvoltarea ec nationale, infaptuirea
progresului social; rol=>rol important in conducerea societatii, in rezolvarea problemelor pe care le ridica constructia socio-economica a tarii;
actiunea de control e determinata de cauze obiective, precum caracterul constient al procesului de transformari al societatii si de particularitatile
legilor economiei de piata; functii=>functia de evaluare (acte si operatiuni de estimare a situatiei existente la un moment dat, a rezultatelor
obtinute pana la sfarsitul unei perioade, a modului de desfasurare a activitatii in conditii de normalitate, legalitate si eficienta ; prin aceasta
functie se apreciaza dificultatile, abaterile, orientarile in care isi au izvorul factorii a caror actiune tinde sa genereze rezultate negative ),
functia preventiva (serie de masuri luate de organele de control in vederea evitarii si eliminarii unor fraude inainte ca efectele negative ale
acestora sa se produca, prin identificarea si anularea cauzelor care le genereaza sau le favorizeaza), functia de documentare (se asigura
cunoasterea cantitativa si calitativa a problemelor care fac obiectul dezvoltarii ec-sociale, controlul participand nemijlocit la actul de conducere,
furnizand date si informatii in fudamentarea deciziilor economico-financiare), functia recuperatorie (actiunea de descoperire si recuperare a
pagubei si luarea de masuri fata de cei vinovati) si functia pedagogica (caracter formativ, de generalizare a experientei pozitive- controlul
contribuie astfel la ridicarea cadrelor din economie, a nivelului de pregatire si la solutionarea in conditii satisfacatoare a sarcinilor ce le revinorganul de control trebuie sa aiba o pregatire solida profesionala si sa se bucure de credibilitate);

29. Formele controlului financiar

-controlul financiar preventiv=> activitatea prin care se verifica legalitatea si regularitatea operatiunilor efectuate pe seama fondurilor
publice sau a patrimoniului public, inainte de aprobarea acestora; are ca scop identificarea operatiunilor care nu respecta conditiile de
legalitate si regularitate si/sau de incadrare in limitele si destinatia creditelor bugetare si de angajament, prin a caror efectuare s-ar prejudicia
patrimoniul public si/sau fondurile publice; controlul financiar preventiv se exercita asupra tuturor operatiunilor care afecteaza fondurile
publice si/sau patrimoniul public; controlul financiar preventiv e propriu (entitatile publice, prin conducatorii acestora, au obligatia de a
organiza controlul financiar preventiv propriu si evidenta angajamentelor in cadrul compartimentului contabil; prin exercitarea controlului
financiar preventiv propriu se verifica legalitatea operatiunilor ce urmeaza a fi derulate- controlul legalitatii se realizeaza prin operatiunea de
avizare)/ delegat (Ministerul Finantelor Publice poate exercita, prin controlori delegati numiti de ministrul finantelor publice, controlul
preventiv la unele entitati publie asupra unor operatiuni care pot afecta executia in conditii de echilibru a bugetelor sau care sunt asociate unor
categorii de riscuri determinate prin metodologia specifica analizei de riscuri; controlul preventiv delegat se exercita la nivelul ordonatorilor
principali de credite ai bugetelor componente ale sistemului bugetar; el se exercita asupra operatiunilor care se inscriu in conditiile fixate prin
ordinul de numire- restul operatiunilor prin care se afecteaza fondurile si/sau parimoniul public intra in competenta exclusiva a controlului
preventiv intern); controlul intern/managerial=> ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, inclusiv auditul
intern, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si cu reglementarile legale, in vederea asigurarii administrarii
fondurilor in mod economic, eficient si eficace- e mai putin specific decat controlul preventiv- inglobeaza toate formele de control de la
nivelul unei entitati publice, mai putin controlul preventiv, punand accentul pe randamentul operatiunilor- e organizat si functioneaza din
initiativa conducatorului entitatii publice (acesta avand obligatia organizarii controlului intern); auditul public intern=> reprezinta o
activitate functional independenta si obiectiva, care da asigurari si consiliere conducerii pt buna administrare a veniturilor si cheltuielilor
publice, perfectionand activitatile entitatii publice- ajuta entitatea sa-si indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica, care
evalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului de conducere e baza gestiunii riscului, controlului si proceselor de administrarepoate fi audit de sistem (evaluare de profunzime a sistemelor de conducere si control intern, cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza ec,
eficace si eficient), auditul performantei (examineaza daca criteriile stabilite pt implementarea obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt
corecte pt evaluarea rezultatelor si apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele) si audit de regularitate (examinarea actiunilor
asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectarii ansamblului principiilor, regulilor
procedurale si metodologice care le sunt aplicabile)- e organizat in Comitetul pt Audit Public Intern (CAPI), Unitatea Centrala de Armonizare pt
Audit Public Intern (UCAAPI) si in compartimentele de audit public intern din entitatile publice;

30. Moneda unica europeana si zona Euro

-la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul afacerilor externe francez, propune crearea unei Comunitati Europene a Carbunelui si Oteluluiconstituie baza constructiei europene; principiile fondatoare ale UE au fost asigurarea pacii politice si a reconstructiei ec, reconciliere francogermana, asigurarea cooperarii intre natiunile europene si convergenta intereselor popoarelor europene-> in 1951, prin semnarea Tratatului de
la Paris s-a infiintat CECO, tratatul fiind semnat de 6 state- Franta, Italia, Germania, Luxemburg, Belgia si Olanda-> scopul fiind stabilirea unei
piete comune pe sectorul carbunelui si a otelului; prin semnarea Tratatului de la Roma (1957) s-au instituit Comunitatea Economica Europeana
si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice-> scopul formarii CEE era crearea unei piete comune care sa permita transportul liber al
marfurilor, persoanelor si capitalurilor, dar si formarea uniunii ec si monetare, iar prin CEEA cooperarea europeana s-a extins in domeniul
energiei atomice; dupa ce s-a decis elaborarea unui plan de uniune economica si moentara, s-a introdus un sistem numit sarpele monetar care
avea ca scop stabilizarea cursurilor de schimb pt mai multe monede europene- tarile participante la sarpele monetar luandu-si angajamentul de a
nu permite fluctuatii ale cursurilor valutare reciproce mai mari de 2,25%; prin sistemul monetar european s-a creat ECU- unitate de cont- fiecare
tara isi fixeaza rata de schimb in raport cu ECU; Raportul Delores constituie o etapa premergatoare a Tratatului de la Maastricht (1992) care
stabileste 3 etape spre formarea uniunii economice si monetare- prima-inlaturarea controalelor de schimburi, pr a asigura libera circulatie a
capitalurilor + a doua- viza o mai buna coordonare a politicilor ec si inceputul crearii Sistemului European al Bancilor Centrale + a treiainlocuirea bancilor centrale nationale cu SEBC (aceasta etapa implica si introducerea monedei unice); la Tratatul de la Maastricht s-a decis
introducerea monedei unice europene- EURO; uniunea economica si monetara consta in infiintarea si utilizarea de catre membrii sai a unei
monede unice, care sa inlocuiasca monedele nationale, de unde rezulta si promovarea unei politici moentare unice (prin intermediul unei singure
autoritati moentare), urmarirea de catre tarile participante a unor linii directoare comune de politica ec (pe baza recomandarilor Consiliului UE);
in urma deciziei Consiliului European intrunit la Madrid in 1995, moneda unica a uniunii economice si monetare e euro; principalele
avantaje economice ale euro sunt: eliminarea completa a riscului ratei de schimb dintre monedele participante (avantaj pt investitiile
Pagin 8 din 9

internationale in zona euro), euro elimina costurile legate de conversii de moneda la fiecare trecere a unei frontiere europene , transparenta
preturilor;

Pagin 9 din 9