REZOLVARE SUBIECTE FINANCIAR

1. Mecanismul economic. Acumularea de capital

Mecanismul economic – ansamblu de norme juridice, economice sau chiar morale prin
care se reglementeaza viata economica a unei societati. Presupune o multitudine de relatii
complexe; Este alcatuit din totalitatea relatiilor ce se stabilesc intre stat si participantii la
viata economico-financiara pe de alta parte, si, de asemenea, relatiile dintre acestia.
Formele mecanismului economic:
a. economia naturala – intalnita inainte de aparitia statului, atunci cand societetatea era
organizata in cete, ginti...uniuni de tributi. Reprezinta primul val civilizational ce se
baza in principal pe agricultura si activitati mestesugaresti, in momentul in care
oamenii si-au descoperit vocatia de a produce; se utiliza trocul, schimbul in natura,
 fara a exista un cadru juridic si institutional
 proprietatea nu exista propriu-zis, manifestandu-se sub forma de
posesiune => comuna a tuturor indivizilor ce apartineau unei grupari
 rolul statului nu exista
 libertatea decizionala a individului era nelimitata, societatea era
condusa dupa cutume, norme religioase, norme morale
b. economia deschisa a aparut statul ca forma de organizare a societatii (Antichitate,
Evul Mediu)
 forma propr- un inceput de propr publica si propr privata, incepand
sa se contureze un sistem normativ
 agentul economic are libertate deplina
 atributiile statului erau limitate, acesta nu intervenea in viata
economica, rolul sau find acela aparare si de interventie in cazul
unor tulburari interioare sau exterioare.
c. economia liberala – a aparut in urma dezvoltarii economiei si aparitiei lucrului pe
banda si a productiei „in serie”, precum si a cunoasterii industriei.
 forma de propr foarte bine definita – publica si privata,
proprietatea publica ramanand, insa, dominanta
 cadrul juridic bine conturat – sistemul actelor normative ia
amploare aparand si primele constitutii
 agentul economic are libertate deplina dar si riscuri, pentru ca se
declanseaza raspunderea juridica
 statul nu participa dar se implica prin forta de coercitiune
La sf sec 19 revolutie industriala-> statul a devenit agent economic. Consecinta
automata a concurentei intre agentii economici a dus la dezechilibre sociale pol si ec,
revolte impotriva sistemului, fapt ce a determinat statul sa intervina pentru a combate
consecintele negative
d. economia interventionista – a aparut la inceputul sec 20, odata cu constituirea ideii
de stat social, un stat cu numeroase atributii, care promoveaza egalitatea intre indivizi.
Statul era obligat sa gestioneze dezechilibrele ec, politice si sociale- statul devine el
insusi participant, agent economic. Sunt create sisteme de solidaritate sub forma
sistemului de asigurari sociale de stat, ajutorul de somaj etc.
Pagină 1 din 41
 Apar doua sisteme :
a. sistemul economiei de piata=> forma de propr e bine cristalizata, raportul fiind
in favoarea propr private, cadrul jur e bine conturat, agentul ec are putere de
decizie limitata, iar statul are rol coercitiv si interventionist;
b. sistemul economiei de comanda=> propr e mai mult publica, agentul ec are
libertate decizionala limitata, statul e autoritar;
c. economia sociala de piata=> a aparut dupa DRM-cele 2 sisteme se apropie si
creeaza un singur mecanism
Acumularea de capital=> Preluarea unei parti din avutia comuna de catre un grup
de indivizi prin anumite metode. Trecerea de la o forma de propr la alta a avutiei publice se
realizeaza prin acumularea de capital. Capitalul reprezinta totalitatea bunurilor economice
detinute de un individ sau de un grup de indivizi, ce sunt utilizate in vederea producerii de
bunuri si servicii destinate vanzarii si obtinerii de profit. Conform teoriei lui Karl Marx,
capitalul, odata acumulat, tinde sa se mareasca, dat fiind ca produce plusvaloare, ceea ce
inseamna sporirea activului patrimonial al celui ce acumuleaza, prin transformarea
plusvalorii in capital. Intrucat marea majoritate a oamenilor isi doresc imbogatirea, ar trebui
ca acumularea de capital sa reprezinte un interes major.
formele acumularii de capital
a. acumulare naturala – s-a manifestat in cadrul formei de economie naturala. Prin
acumularea naturala, un individ sau un grup preiau resurse comune intr-o masura mai
mare decat necesarul propriu, pe fondul inexistentei un cadru juridic si institutional.
Momentul imediat inaintea aparitiei monedei; omul acumuleaza capital din cresterea
animalelor, cultivarea legumelor si fructelor , el initiaza schimburile, care nu mai pot
avea loc -> mijlocitor al schimburilor, aparand moneda),
b. acumulare salbatica – reprezinta preluarea avutiei comune din cadrul unor rezerve
comune carora toti indivizii grupului le vad potentialul, in detrimentul celorlalti
indivizi, prin forta sau cu nerespectarea cadrului juridic si institutional. Acest tip de
preluare atrage raspunderea juridica a celui vinovat
c. acumulare legala – se realizeaza in cadru juridic si institutional

2. Banul public

Reprezinta mijloacele banesti constituite prin lege in scopul satisfacerii trebuintelor

generale ale societatii. Fondurile comune constituite la nivelul intregii societati pentru a fi
administrate de catre stat, in numele si in interesul intregii societati.
Sunt 2 categorii de mijloace banesti : publice si private in functie de forma de
proprietate; in legatura cu banul public- sunt surse limitate si nevoi nelimitate;
Banul public- reprezentat din mijloacele banesti aflate la dispozitia statului
pe care acesta le gestioneaza pentru si in numele societatii- banul public e al societatii, nu
al statului; prin stat se intelege nu numai organismul central, ci si UAT, precum si orice alta
persoana juridica de drept public.
Sursele de formare ale banului public sunt surse fiscale (taxe si impozite; detin
ponderea; sunt stabilite doar prin lege), surse nefiscale (provin din proprietatile statului;
acesta are un patrimoniu, iar bunurile publice pot fi cesionate in schimbul unei redevente;
bunurile private pot fi inchiriate si vandute) si surse parafiscale (nu sunt reglementate prin
Pagină 2 din 41
lege- se pot institui in anumite conditii; sunt relatii care sunt permise si nu pot fi interzise;
natura, munca sunt surse parafiscale care pot rezolva problemele societatii);
Asistam la o schimbare a formei de propr: banul privat, prin plata la buget (taxe si
impozite) devine ban public; la formarea banului public contribuie toti indivizii societatii, de
unde si denumirea de contribuabili. Odata ajunsi in cadrul bugetului statului, banii se
depersonalizeaza, urmand apoi a fi cheltuiti fara a se tine cont de originea lor.
Sursele sunt limitate, destinatiile nelimitate
Destinatia banului public: societate, cultura, aparare, dezvoltare, protectie sociala
etc- Parlamentul in fiecare an trebuie sa aprobe bugetul de stat – lege bugetara anuala);
Conform legii 500/2002, criteriul in functie de care se caracterizeaza fondurile publice
ca fiind publice sau private este criteriul bugetului din care acest bani sunt alocati. Insa,
exista posibilibitatea prevazuta de lege de omisiune a unor sume in cadrul unui buget. =>
criteriul patrimoniului in care fondurile publice se afla sau destinatia cu care acestea au fost
virate intr-un anumit patrimoniu

3. Dreptul financiar. Notiune, izvoare, norme

Dreptul financiar – totalitatea actelor normative care reglementeaza relatiile de

constituire, administrare, repartizare si utilizare (constituire si folosire) a fondurilor banesti
ale statului si ale institutiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social-economice ale
societatii; finantele publice participa in mod direct la dezvoltarea economico-sociala a
societatii;
Este o ramura de drept public ce are in centrul reglementarii sale finantele publice.
Dreptul fiscal e doar o parte a dreptului financiar ce trateaza aspectele legate de veniturile
publice reprezentate de impozite in relatia directa cu platitorii acestora.
Principii – principiile care stau la baza elaborarii, aprobarii si executarii bugetului de stat,
la baza modului de constituire a veniturilor publice ori a modului de efectuare a
cheltuielilor statului sunt in egala masura principii directoare ale instituriilor respective si ale
dreptului financiar in ansamblul sau.
1. Legalitatea – consacrare constitutionala in 137. Textul statueaza obligativitatea
reglementarii prin lege a tuturor aspectelor care vizeaza banul public. Banul public
face obiectul de reglementare al legii ordinare, ceea ce deschide posibilitatea
reglementarii primare prin ordonante si ordonante de urgenta. Caracterul neretroactiv
al legii de respingere a unei OG transforma, insa, raporturile juridice nascute sub
imperiul acelei ordonante in raporturi juridice definitive. Legalitatea implica si
prevederea in lege a celor care contribuie la banul public .
Contribuabil – orice persoana fizica sau juridica care realizeaza un venit sau
detine un bun din categoria celor taxabile sau impozabile pe teritoriul fiscal al statului.
2. Planificarea financiara – consacrare constitutionala expresa. Este un principiu de
logica juridica, deoarece in procesul de formare, administrare si utilizare a banului
public sunt implicate toate toate institutiile statului care nu pot functiona altfel decat
pe baza de sarcini precise stabilite pentru intervale de timp clare. Instrumentul juridic
care da viata planificarii financiare este „bugetul public national” (bugetul de stat,
Pagină 3 din 41
 bugetul asigurarilor sociale, bugetele locale) – cuprinde previziuni clare privind
volumul veniturilor si necesarul cheltuielilor pentru anul financiar urmator.
Planificarea este strica – ia forma legii prin legea bugetara anuala, supla – poate fi
modificata si predictibila – la baza ei stau rapoarte de specialitate privind evolutia
economica si financiara a tarii pe termen scurt si mediu

3. Verificarea legalitatii modului de utilizare a banului public – avand in vedere

interesul public al modului de utilizare a resurselor financiare, Constitutia a consacrat
necesitatea verificarii legalitatii a modului de utilizare a banului public de catre
institutiile publice chemate sa administreze avutia nationala. Curtea de Conturi
prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului
public cuprinzand si neregulile constatate.

Izvoarele dr financiar=>sunt alcatuite din totalitatea actelor normative care

reglementeaza raporturile juridice financiare
a. izvoare de drept financiar comune cu izvoare ale altor ramuri de drept (ex-
Constitutia- cuprinde dispozitii privind contributiile financiare 56, sistemul financiar
137, bugetul public national, impozite, taxe si alte contributii, Curtea de Conturi 140;
legile ordinare ale parlamentului; ordonantele de guvern si ordonantele de urgenta;
hotararile de guvern)
b. izvoare specifice dr financiar
i. Legea finantelor publice 500/2002 – defineste sfera de cuprindere a
finantelor publice : elaborarea, aprobarea si executia bugetului public
national, stabilirea si perceperea impozitelor, taxelor si altor venituri ale
statului, utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii legislative,
judecatoresti si executive, controlul si modul de folosire a mijloacelor
materiale si banesti apartinand institutiilor publice, regiilor autonome, si
capitatul social investit de stat in societatile comerciale;
ii. Legea finantelor publice locale 273/2006 – stabileste modul de
constituire, administrare si utilizare a finantelor publice locale, autonomia
financiara locala, rolul si atributiile organelor administratiei publice
locale in administrarea finantelor locale, raporturile administrative intre
administratia locala si administratia centrala+prefect, transferurile de
sume de la bugetul central catre bugetele locale
iii. OUG 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin
trezoraria statului – stabileste reguli privitoare la circulatia efectiva,
prin conturi de tip bancar, a resurselor financiare publice, atributiile
Trezorariei statului, modul de utlizare a resurselor contului curent general
iv. Legea privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi 94/1992
– reglementeaza atributiile de control ale acestui organ in materia
modului de constituire, administrare si utilizare a banului public);

Normele dr financiar=> regula de conduita stabilita prin lege, care cuprinde dr si obligatiile
subiectelor participante la raportul de dr financiar si a carei respectare e asigurata de
autoritatea de stat; reglementarea primara in domeniul finantelor publice e rezervata legii
ordinare, ca act juridic al Parlamentului (normele jur financiare nu pot face obiectul legii
Pagină 4 din 41
organice), iar reglementarea secundara e cuprinsa in HG si in actele normative adoptate de
organele de specialitate ale administratiei de stat fara a putea extinde sfera ori intelesul vadit
neindoielnic al reglementarilor primare.
Norma de drept financiar e compusa din ipoteza, dispozitie si sanctiune – logico-juridica
(sanctiunea fiind elementul specific al normei de dr financiar -amenda contraventionala,
majorari de intarziere, recuperarea prejudiciului in cadrul raspunderii materiale,
supravegherea activitatii economico-financiare, executarea silita a debitorului rau-platnic) si
din capitole, sectiuni, articole, alineate si paragrafe – tehnico-legislativa

4. Raporturi de drept financiar

Raporturile jur financiare sunt formate din relatiile sociale care iau nastere si se
sting in procesul constituirii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si
care sunt reglementate prin norme de dr financiar;
Trasaturile specifice ale raporturilor de dr financiar sunt:
1. subiectele participante si pozitia pe care o au unele fata de altele – intotdeauna
unul dintre subiecte e statul, printr-un organ de specialitate in activitatea financiara,
fiind pe pozitia de purtator al autoritatii de stat, de unde rezulta o pozitie de
subordonare a celorlalte subiecte participante; exista insa si o serie de raporturi jur
in cadrul carora subiectele participante se afla pe o pozitie de egalitate jur cu statul
(contractele administrative); celalalt subiect poate fi pers fizica/jur care
interactioneaza cu organele statului in procesul administrarii finantelor publice
2. obiectul de reglementare
3. modalitatile de realizare a formei de activitate in cadrul careia isi are
sorgintea – raporturile de dr financiar se nasc numai in cadrul activitatii financiare
infaptuite de stat si organele sale; raporturile jur de dr financiar se nasc, modifica si
sting pe baza manifestarii unilaterale de vointa a statului, actele administrative din
domeniul finantelor publice fiind executorii prin ele insele, ofera posibilitatea
executarii directe a obligatiilor generate de raporturile juridice financiare in sarcina
diverselor subiecte de drept implicate in administrarea banului public, fara a fi
necesara o hotarare judecatoreasca. Persoana care se simte lezata de aplicarea
actului administrativ are dreptul de a folosi mijloacele puse la dispozitie de lege in
vederea desfiintarii, anularii, revocarii, modificarii sau indreptarii actului
administrativ nelegal.

Raporturile jur pot fi bugetare/ fiscale/ de creditare/ de garantare/ de organizatie a

circulatiei monetare/ valutare/ de asigurare prin efectul legii/ de control financiar

A. Subiectele – stat (reprezentat printr-un organ de specialitate in activitatea financiara,

investit cu atributii in procesul de constituire, repartizare si utilizare a fondurilor
banesti si persoanele juridice sau fizice care interactioneaza cu organele statului in
procesul administrarii finantelor publice
B. Obiectul
a. determinat de sfera finantelor publice – actiuni de prognoza si organizare
bugetara, creditare, control, circulatie monetara

Pagină 5 din 41
 b. fapte, acte normative si operatiuni specifice cu privire la activitatea fiscala –
plata impozitelor si a taxelor
C. Continutul e dat de drepturile si obligatiile subiectelor participante ce se stabilesc in
legatura cu necesitatea si importanta constituirii, repartizarii si utilizarii fondurilor
banesti ale statului

5. Finanțele publice. Notiune, forme, particularitati, functii

Finantele publice= formate din totalitatea relatiilor sociale de natura economica ce

apar in procesul realizarii si repartizarii, in forma baneasca, a resurselor necesare
statului pt indeplinirea functiilor si sarcinilor sale; aceste relatii sunt de natura economica
si exprima repartizarea unei parti din PIB, prin intermediul statului, intre diferitele categorii
sociale; Conditia esentiala a finantelor publice este de a se realiza intr-un regim de drept
public (resursele financiare ale societatii = finante private + finante publice )
In functie de momentul in care au aparut:
1. Clasice – conceptie legata de statul liberal si de perioada de dezvoltare economico-
sociala de la sfarsitul sec 19; fiscalitatea e relaxata; rolul finantelor publice consta
in asigurarea resurselor necesare functionarii institutiilor publice, statul intervenind
doar in cadrul functiilor sale traditionale- aparare nationala, diplomatie, ordine
publica si justitie. Executia bugetara este excedentara. Cheltuielile publice
trebuiau restranse la minimum. Cu alte cuvinte,viata economica se desfasoara in
conformitate cu principiul laisser faire,laisser passer. La primele trei mecanisme
2. Moderne – perioada de dupa primul razboi mondial; statul e activ in procesele
economice; fiscalitatea e excesiva- povara fiscala pe umerii contribuabilului e
mare; finantele publice devin mijloc de interventie in activitatea social-economica,
de exercitare a unei influente pozitive pentru organizarea intregii activitati; au fost
utilizate cheltuielile publice, impozitele si alte instrumente financiare.
Pentru acest stat modern, finantele publice nu sunt numai un mijloc de acoperire
a cheltuielilor sale de administrare, ci si un mijloc de a interveni in viata sociala.
3. Finantele publice contemporane – veniturile si cheltuielile sunt grupate in cadrul
bugetului public national care contribuie la dezvoltarea echilibrata a societatii.
Finantele publice fac posibila acoperirea cheltuielilor, dar si influenteaza viata
economica a societatii, pentru mentinerea si dirijarea acesteia in concordanta cu
strategia propusa.

Continutul economic al finantelor publice

Pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii este necesara constituirea unor
importante fonduri banesti la dispozitia autoritatilor publice. (fonduri care se formeaza pe
baza PIB si sunt utilizate pt finantarea nevoilor sociale de interes national si local). Astfel, au
loc fluxuri de resurse banesti in sens dublu : catre si de la fondurile publice => relatii intre
participantii la procesul de constituire a fondurilor si colectivitate, reprezentata de stat si
relatii intre colectivitate si beneficiarii fondurilor banesti.
Relatiile care apar in procesul repartitiei produsului intern brut in legatura cu
satisfacerea nevoilor colective ale societatii constituie finante publice.
Nu toate relatiile banesti care apar in acest proces sunt relatii financiareSfera finantelor
cuprinde numai acele relatii banesti care exprima un transfer de valoare (nu pe cele care
Pagină 6 din 41
reflecta o schimbare a formelor valorii) si care se realizeaza, de regula, fara contraprestatie
directa => nu exista un drept de creanta asupra statului
Trasaturile finantelor publice
1. relatiile financiare sunt relatii cu caracter economic – intrucat apar in procesul
formarii, repartizarii si utilizarii produsului social
2. apar in forma baneasca – procesul de productie, reproductie si de circulatie a
marfurilor, repartitia produsului social, relatiile de schimb, retribuirea muncii, relatii
intre agentii economici se exprima prin intermediul banilor in cadrul unor relatii
banesti.
3. relatii fara echivalent – nu presupun o contraprestatie directa din partea subiectului
beneficiar al mijloacelor banesti
4. mijloacele banesti repartizate si utilizate de subiectele beneficiare nu se
ramburseaza

Functiile finantelor publice

1. functia de repartitie (se realizeaza in momentul formarii resurselor – mobilizarea unei
parti din sumnele rezultate in urma repartitiei primare a venitului national, si in
momentul repartizarii mijloacelor banesti = se realizeaza in cadrul repartitiei
secundare a venitului national. Redistribuirea venitului national se realizeaza in principal
prin intermediul sistemului de preturi si tarife si prestari de servicii cu caracter indirect
productiv. Distribuirea si redistribuirea venitului national duce la formarea veniturilor
finale ale statului,ale agenitlor economici si ale persoanelor fizice
Statul ia de la unii si da tuturor, mai ales celor care trebuie sa devina utili societatii)
2. functia de control (fondurile de resurse financiare constituite la dispozitia statului
apartin intregii societati, care este interesata de utilizarea resurselor financiare in conditii
de maxima eficienta economica. Aceasta functie vizeaza modul de utilizare a resurselor;
statul se asigura ca toti cetatenii sunt egali in societate);
Controlul financiar se efectueaza in procesul repartitiei si urmareste:
- provenienta resurselor care alimenteaza fondurile publice; nivelul la care ele se
constituie; titlul cu care se mobilizeaza si cel cu care se repartizeaza catre diversi beneficiari;
dimensiunea fondului in raport cu PIB; gradul de redistribuire a fondurilor intre sferele de
activitate,sectoarele sociale,membrii societatii; modul de asigurare a echilibrului intre
necesarul de resurse financiare si posibilitatile de procurare.
Diferenta dintre finantare/subventii

6. Aparatul financiar al statului

Conditii : sa fie finantate de stat; sa aiba calitatea de persoane juridice

Formarea, administrarea si utilizarea banului public presupune desfasurarea unei
multitudini de activitati care sa asigure corecta intrebuintare si distribuirea echitabila a
resurselor financiare ale statului. In sens larg cuprinde toate structurile statului, iar in sens
restrans doar organele specializate;
1. Parlamentul – ca organ reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate
legiuitoare a tarii, dezbate si aproba bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat,
Pagină 7 din 41
 bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat
si bugetele fondurilor externe nerambursabile. Adopta legea bugetara anuala si legile de
rectificare a bugetului de stat, precum si legea contului general anual de executie.
Control politic inainte, concomitent, ulterior
2. Guvernul – ca organ suprem al administratiei de stat, elaboreaza proiectul bugetului de
stat, proiectele legilor de rectificare a bugetului de stat, intocmeste contul general de
executie a bugetului de stat si le supune spre aprobare Parlamentului. Exercita
conducerea generala a activitatii executive in domeniul finantelor, in acest scop
examinand periodic situatia financiara pe economie si stabilind masuri pentru
imbunatatirea echilibrului financiar. Asigura utilizarea fondului de rezerva bugetara si a
fondului de interventie la dispozitia sa, pe baza de hotarari
3. Ministerul Finantelor Publice – organ de specialitate al administratiei publice centrale,
in subordinea Guv, aplica programul de guvernare in domeniul finantelor publice.
Dispune masurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare, solicita rapoarte si
informatii oricaror institutii care gestioneaza fonduri publice, colaboreaza cu BNR la
elaborarea balantei de plati externe, a balantei creantelor si angajamentelor externe, a
reglementarilor in domeniul valutar si monetar, emite norme metodologice privind
elaborarea bugetelor si forma de prezentare a acestora
4. Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor varstice – se
organizeaza si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, in
subordinea Guvernului, cu personalitate juridica, asigurand si coordonand aplicarea
strategiei si a politicilor Guvernului in domeniile muncii, familiei si protectiei sociale.
Fundamenteaza si promoveaza proiectele bugetelor care administreaza de catre aparatul
propriu sau de catre institutiile afla sub autoritatea sa : bugetul asigurarilor sociale de
stat, bugetul asigurarilor pentru somaj.
5. Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale – organ de specialitate
al administratiei publice centrale, administreaza si gestioneaza sistemul public de pensii
si alte dr de asigurari sociale, precum si sistemul de asigurare pentru accidente de munca
si boli profesionale, sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei sociale.
Propune Ministerului Muncii indicatorii de fundamentare ai bugetului de asigurari
sociale de stat si face public salariul mediu brut pe economie pentru anul urmator.
6. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate – institutie publica autonoma de interes
national, administreaza si gestioneaza sistemul de asigurari sociale de sanatate in
Romania asigurand o functionare unitara si coordonata a acestuia in vederea aplicarii
programelor in domeniul sanitar. Propune Ministerului Sanatatii proiecte de acte
normative care au incidenta asupra constituirii si utilizarii Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate
7. Consiliul General al MB, CJ si CL – autoritati ale administratiei publice locale cu
urmatoarele atributii : elaborarea si aprobarea bugetelor locale, in conditii de echilibru
bugetar, aprobarea bugetelor institutiilor publice, finantate integral sau partial din
bugetele locale, in functie de subordonarea acestora; stabilirea, constatarea, controlul,
urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale, precum si a altor venituri ale UAT-
urilor; urmarirea si raportarea executiei bugetelor locale, precum si rectificarea acestora
in conditii de echilibru bugetar
8. Primarul – seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al
autoritatilor administratiei publice locale; exercita functia de ordonator principal de
Pagină 8 din 41
 credite si verifica din oficiu sau la cerere incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul
local si comunica de indata CL cele constatate

9. Prefectul – reprezentant al Guvernului in teritoriu; conduce serviciile publice

deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale
din unitatile administrativ-teritoriale; atributie de ordonator de credite. El propune
proiectele bugetelor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte
organe ale adiministratiei publice centrale
10. Trezoreria Statului – institutie financiara de tip bancar, prin care statul asigura
efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind fondurile publice, inclusiv cele
privind datoria publica si a altor operatiuni ale statului in conditii de siguranta si in
conformitate cu dispozitiile legale in vigoare. Prin Trezorerie se asigura executia
bugetului de stat, al asigurarilor sociale de stat si a bugetelor locale prin incasarea
veniturilor bugetare pe baza unei evidente stricte pe fiecare platitor, din care sa rezulte
obligatiile de plata, sumele incasate si debitele ramase de incasat, incadarea in echilibrul
prevazut de lege. Contul general al Trezoreriei functioneaza la BNR si este deschis pe
numele Ministerului Finantelor Publice
11. Curtea de Conturi a Romaniei – institutia de control asupra modului de formare,
administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si sectorului public.
Isi desfasoara activitatea in mod autonom, in conformitate cu dispozitiile prevazute in
Constitutie si in legi si reprezinta Romania in calitatea sa de institutie suprema de audit
in organizatiile internationale ale acestor institutii. Ea exercita functia de control
(ulterior) asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor
financiare ale statului si ale sectorului public, precum si asupra modului de gestionare a
patrimoniului public si privat al statului si al UAT-urilor, furnizand Parlamentului si,
respectiv, UAT-urilor rapoarte privind urilizarea si administrarea acestora in
conformitate cu principiile legalitatii, regularitatii (uneori si oportunitatii),
economicitatii, eficientei si eficacitatii
12.Banca Nationala a Romaniei – banca centrala a statului roman, organul unic de
emisiune al statului; stabileste reglementarile in domeniul monetar, de credit, valutar si
de plati, supravegheaza activitatea tuturor societatilor bancare. Stabileste si conduce
politica monetara si de credit in scopul mentinerii stabilitatii monedei nationale, in
cadrul politicii fiinanciare si economice a statului. Stabileste si conduce politica valutara
a statului, cooperand cu alte organisme ale acestuia, raspunde de elaborarea balantei de
plati externe si a balantei creantelor si angajamentelor externe, precum si de stabilirea si
publicarea cursurilor de schimb.
13. ANAF (asociatia nationala anti-frauda) – organ de specialitate al administratiei publice
centrale, institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului
Finantelor Publice, finantata din bugetul de stat, cu rol de garda financiara; Asigura
administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri bugetare date prin
lege in competenta sa, asigura aplicarea politicii si reglementarilor in domeniul valam si
exercitarea atributiilor de autoritate vamala, precum si controlul operativ si inopinat
privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte care au ca efect
evaziunea fiscala si frauda fiscala si vamala.

Pagină 9 din 41
 14. In cadrul ANAF – Directia generala anti-frauda fiscala – structura fara personalitate
juridica, cu atributii de prevenire, descoperire si combatere a actelor si a faptelor de
evaziune fiscala si frauda fiscala si vamala.
15. Departamentul pentru lupta antifrauda (DLAF)
16. Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF)

La cele locale – de la judet pana la comuna

7. Moneda și instrumente monetare. Notiuni generale

Moneda= un instrument-etalon legal de plata pentru facilitarea schimburilor si pentru

acumulari, fiind masuratorul general de valori care poarta girul autoritatii emitente,
statul, si care se bucura de incredere publica; moneda, in forma ei clasica de disc metal si
cu greutate determinata, se utilizeaza ca mijloc de circulatie, de plata si tezaurizare; este o
marfa cu rol de echivalent general
Functiile monedei=> la aparitie, moneda a servit ca masura a valorii si mijloc de
circulatie a marfurilor; ulterior, odata cu practicarea vanzarilor pe credit si a imprumutului
de capital, ea dobandeste si rolul de mijloc de plata, ca in cele din urma, odata cu crearea
pietei mondiale sa indeplineasca functia de bani universali, slujind in circulatia
internationala ca mijloc general de schimb ;
1. functia de evaluare a valorii economice – prin ea se exprima preturile, puterea de
cumparare, creditul; cand e turnata din metal pretios, are si o valoare intrinseca,
pretuind prin sine insasi, are o putere de cumparare corespunzatoare acestei valori =>
moneda cu valoare proprie serveste ca etalon direct pentru alte valori. Cand insa
reprezinta doar un semn, are valoarea corespunzatoare marfurilor care pot fi
achizitionate in schimbul ei, fiind intermediar intre marfuri
2. functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii – prin operatiunile de
vanzare-cumparare; moneda e astfel o marfa intermediara. Moneda a evoluat
neintrerupt, concomitent cu productia si schimbul de marfuri. Prin schimb, produsele
devin marfuri a caror circulatie este inlesnita de moneda.
3. functia de mijlocire a platilor – moneda dobandeste calitatea de moneda legala,
intrucat creditorul este obligat sa primeasca moneda aflata in circulatie la data
lichidarii unei datorii. Ea poate fi intrebuintata la efectuarea oricaror plati, de catre
oricare dintre subiectele de drept, indiferent de categoria marfurilor ori serviciilor
supuse acestui act comercial. Valoarea esentiala a monedei rezida in puterea ei de
cumparare si de efectuare a platii.
4. functia de mijlocire a creditului – creditul reprezinta transmiterea temporara a unei
puteri de cumparare => e un imprumut de moneda. Orice moneda este fiduciara, deci
este bazata pe creditul care i se acorda, astfel incat ea serveste ca mijloc de acordare a
creditului.
5. functia de mijlocire a economiilor – disponibilitatile temporare ale populatiei se pot
valorifica prin intermediul monedei. Astfel, moneda transforma un capital, care se
poate utiliza eficient in circulatia monetara.
6. functia de tezaurizare – cu ajutorul monedei se pot pastra si transfera valorile care se
cer mentinute in timp pentru o perioada indelungata; tezaurizara se realizeaza in
conditiile circulatiei banilor cu valoare integrala (de aur), cand functia de mijloc de
Pagină 10 din 41
 circulatie si de plata este indeplinita de catre monede din metal obisnuit sau bancnote,
banii lipsiti de valoare intrinseca inlocuindu-i pe cei din metal pretios, care sunt
transformati in lingouri, putand fi pastrati sau vanduti in aceasta forma
7. functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor – produsul
social se distribuie cu ajutorul monedei celor care au contribuit direct sau indirect la
crearea lui. Ea inlesneste o buna utilizare a factorilor de productie nationala, asigurand
o repartitie cat mai justa a produsului social.

Moneda, spre deosebire de bani, nu e un termen generic, ci reprezinta un anumit tip de

bani concretizati sub forma pieselor metalice cu valoare proprie; Banul este expresia valorii
in general, sfera notiunii sale fiind mai larga decat a monedei, cuprinde totalitatea
instrumentelor de schimb. Aceasta notiune desemneaza denumirea generica atat a tipurilor de
moneda, cat si a altor semne de valoare.
Moneda – numele zeitei Junon Moneta in al carei templu, la Roma, statul isi instalase
ateliere de batere a primelor semne monetare

Conditii ca o marfa sa fie moneda (cumulative)=> sa fie acceptata de un grup de

indivizi cu aceeasi preocupare, iar apoi sa fie acceptata de intreaga societate + sa fie
tezaurizabila (sa transmita valoarea in timp, sa fie inalterabila) + sa fie divizibila pastrandu-
si valoarea + sa fie relativ rara + sa aiba valoare de intrebuintare foarte mica;

Singura moneda acceptata este aurul ! – aurul e reprezentat in circulatie prin

instrumentele monetare
Instrumentele monetare=> numerar (circula fie sub forma metalica-moneda, fie sub
forma de hartie speciala-bancnota ce se bate pentru valori mari cu mijloace de protectie),
conturi scripturale (transfer scriptic dintr-un cont in altul prin ordin de plata, necesita timp)
si conturi electronice (transfer instantaneu dintr-un cont in altul);
Capital sub stare latenta – la saltea !

Tipuri de monede
1. moneda conventionala – e o unitate de cont, cu caracter international, fara o existenta
materiala propriu-zisa, utilizata de grupari de state cu scopul exprimarii valorice a
schimburilor dintre ele; sunt considerate „bani internationali” fiind utilizate in platile
internationale; ex- DST, ECU, AMU, ATA),
2. moneda de calcul – are functia de masurare a drepturilor si a obligatiilor reciproce
dintre parti; sunt bani fictivi
3. moneda de cont, bancara – moneda scripturala, nu se vede, dar permite perceperea
efectelor pe care le produc functiile sale; Se constituie din depuneri sau din deschideri
de credite in favoarea titularilor de conturi. Moneda de cont se utilizeaza in sfera
circulatiei fara numerar, reprezentand in prezent partea cea mai insemnata a masei
monetare
4. moneda de credit – este folosita in procesul creditarii economiei nationale. Sub
aceasta denumire generica a titlurilor de credit, banii de credit sunt mijlocitori ai
schimbului. Cu functia de bani se intrebuinteaza urmatoarele monede de credit :
bancnotele, cambiile, cecurile

Pagină 11 din 41
 5. moneda divizionara – submultiplu al unitatii monetare nationale. Fiind confectionata
din metale comune sau aliaje banale, ea este destinata schimbului de valori mai putin
insemnate
6. moneda fiduciara – are valoare fictiva, conventionala; circula numai in virtutea
increderii pe care o are detinatorul in autoritatea emitenta
7. moneda universala – functia de mijlocitor de schimburi de marfuri si de stingere a
obligatiilor; se materializeaza sub forma de lingouri- piesa paralelipipedica din aur
monetar care trebuie sa indeplineasca conditii de greutate, calitate si sigiliul
emitentului
8. cardurile bancare – instrument de plata bazat pe electronica

8. Sistemul bănesc al leului

Pe vremea lui Carol 1, Poarta si-a dat acordul cu o conditie: toate semnele care
circulau sa poarte semnele de dependenta fata de Poarta. Legiuitorul nu a pus acest semn
=>Moneda a reprezentat un semn de autonomie sociala, economica si politica

Primul pas important in adoptarea sistemului monetar national s-a facut prin
proclamarea in Constitutia din 1866 a dr suveran al tarii de a bate moneda; dreptul de a crea
un sistem monetar e un drept exclusiv de suveranitate;
Prin Legea din 1867 pt infiintarea unui nou sistem monetar si pt fabricarea monedelor
nationale a fost introdus sistemul zecimal, instrumentele monetare puse in circulatie prin
aceasta lege au fost monede de aur si monede de argint. Ca bani divizionari au fost introdusi
cei din arama aceasta lege a prevazut si modalitati de batere, circulatie si retragere a
monedelor din metal;
Reformei monetare din 1867 ii urmeaza infiintarea BNR in 1880, cu atributii in
emisiunea bancnotelor- primele bancnote au avut valoarea de 20 bani;
1867- biletarist
La sfarsitul sec 19 a fost adoptat sistemul banesc al leului cu baza monometalista
aur – consolideaza pozitia leului, imbunatateste sistemul banesc, contribuind la procesul
transformarii banilor in capital; din 1890 leul a putut fi convertit in aur sau in alta moneda
Dupa DRM – hiperinflatie- Consecintele determinate de eforturile Romaniei pentru
sustinerea razboiului Despagubirile de razboi datorate Rusiei Marea seceta> reforma
monetara- vechile semne banesti sunt retrase din circulatie si se restabileste continutul leului
in gr de aur fin
Dupa 1990 – s-a depasit valoarea, s-au pus in circulatie
1952 sistemul banesc e din nou restructurat si se emit noi categorii de semne
banesti- bancnote si banii de stat, s-au pus in circulatie bani divizionari din metal si leul isi
modifica iar continutul in aur

+ 2005 – denominare

In prezent- moneda nationala e leul, iar subdiviziunea lui e banul, BNR fiind unica
institutie autorizata sa emita insemne monetare sub forma de bancnote si monede metalice,
ca mijloace de plata pe teritoriul Romaniei; incepand cu 1991 s-au pus in circulatie si
bancnote cu valoare ridicata; dreptul exclusiv al BNR de a stabili valoarea nominala,
Pagină 12 din 41
dimensiunile, greutatea, desenul si alte caracteristici tehnice ale bancnotelor si monedelor
metalice;

9. Circulație monetara si echilibrul monetar

Circulatia monetara= un proces al schimbului de marfuri care, prin mijlocirea

banilor, determina transformarea marfurilor in bani si apoi a banilor in marfuri. : Este
alcatuita din totalitatea actelor si operatiunilor prin care moneda nationala isi indeplineste
rolul de schimb.
Acest proces cuprinde 2 momente- vanzarea si cumpararea; circulatia monetara e
determinata de totalitatea operatiilor efectuate cu masa monetara: incasarile si platile banesti
determinate de circulatia marfurilor, prestarea serviciilor si executarea lucrarilor in cadrul
unui stat. Circulatia baneasca este miscarea masei banilor in circulatie indiferent de forma
banilor
Formele circulatiei monetare
circulatia monetara legala operatiunile banesti care se realizeaza prin intermediul
conturilor bancare; Banca Centrala poate supraveghea aceste operatiuni, putand interveni in
scopul asigurarii stabilitatii si a echilibrului monetar
circulatia monetara paralela – operatiile banesti cu numerar, care se realizeaza in
mod deosebit intre pers fizice; supravegherea acestora de catre Banca Centrala e limitata
Circulatia monetara are 2 parti-> circulatia cu monetar si circulatia fara monetar aflandu-
se intr-o relatie de interdependenta

Echilibru monetar

Banii pot fi definiti ca un ansamblu de mijloace sub forma monedelor si a semnelor de

valoare care, prin decizia autoritatii suverane, circula ca purtatoare ale unei anumite puteri de
cumparare, in exercitarea anumitor functii care le sunt proprii, a unui numar de operatiuni
specifice.
Masa monetara are o valoare nominala si o valoare reala; Valoare nominala – toata
cantitatea detinuta, iar ce se poate face cu acea cantitate se numeste putere reala. Oferta e
facuta de producatori care ofera marfuri (in schimbul unui pret) si servicii (in schimbul unui
tarif);
Puterea de cumpărare a unei unităţi monetare exprimă volumul de mărfuri şi servicii
care pot fi achiziţionate cu această unitate, într-o perioadă şi pe o arie geografică
determinată, comparativ cu o altă perioadă luată ca bază de comparaţie.
Puterea de cumpărare a populaţiei exprimă capacitatea reală de cumpărare a
veniturilor băneşti ale populaţiei într-o anumită perioadă, faţă de o altă perioadă luată ca bază
de referinţă -> Acest indice reflectă, pe de o parte, evoluţia preţurilor, iar pe de altă parte,
evoluţia veniturilor băneşti ale populaţiei.
Puterea de cumparare a monedei nationale fata de aceea a monedelor straine reflecta
raportul dintre puterile de cumparare ale monedelor comparate. Raportul dintre preturile
interne si cele externe este exprimat de cursul valutar.

Pagină 13 din 41
 Stabilitatea monetara exprima posibilitatea mentinerii puterii de cumparare la intervale
de timp diferite-> pe plan intern, o putere de cumparare stabila coincide cu echilibrul care
trebuie sa existe intre cererea solvabila si productia de bunuri si servicii oferite de piata;
In cazul in care depasirea de catre cererea solvabila a productiei oferite are o cauza
monetara, fenomenul este numit inflatie, iar in cazul insuficientei cererii solvabile exista
deflatie
Banca Centrala trebuie sa asigure masa monetara, deci emisiunea monetara fiind necesara
ca aceasta sa fie independenta. Este alcatuita din acte si operatiuni de batere, stocare, punere
in circulatie si retragerea din circulatie a masei monetare. Se poate face si in ceea ce priveste
conturile.
 Implícita – un fenomen de depreciere insesizabila a monedei nationale ; Explicita –
un fenomen de recunoastere a autoritatii monetare a statului, de scadere evidente
careia trebuie sa i se dea o solutie; masura luata de stat la intervale mari de timp
 Ofensiva – are drept scop o competitivitate mai mare (micsorarea valorii unei
monede pentru a fi competitiva in raport cu alte monede) – operatiune de stimulare,
pe cale monetara, a exportului ; Defensiva – marirea valorii monedei
 Partiala – este rezultatul reducerii valorii paritare a unitatii monetare nationale in
raport cu alte monede de referinta ; Totala – reforma monetara – posibila doar in
cazul numerarului. Puterea de cumparare a scazut atat de mult incat constituie o
piedica pentru indeplinirea functiilor monetare
Devalorizarea monetara e sistemul opus stabilitatii, echilibrului monetar, si e scaderea
puterii de cumparare a monedei la intervale scurte/medii/mari de timp; orice moneda sufera
de la o zi la alta o apreciere sau o depreciere;
O devalorizare care intervine la sfarsitul unei inflatii prelungite poate stabiliza situatia.
Devalorizeaza favorizeaza exportul si reduce importul, solutie de dorit in cazul unei balante
de plati externe deficitare. Consecintele au caracter provizoriu si nu poate fi utilizata ca
mijloc pentru redresarea economiei

10.Inflația monetară. Notiune, forme

Inflatia monetara= o rupere de echilibru, la un moment dat, dintre masa monetara

sicantitatea de marfuri si servicii, prin inmultirea semnelor monetare intr-o asa masura incat
sa fie urmata de fenomenul general de urcare a preturilor precum si de depreciere monetara;

Criza monetara se manifesta fie prin inflatie monetara, fie prin deflatie monetara in
anumite situatii (asociata cu criza de supraproductie- oferta de marfuri si servicii e foarte
mare si cererea e foarte mica); problema deflatiei se pune mai mult teoretic; inflatie= bani
multi, nu sunt produse (oferta de bunuri si servicii e mica si cererea e mare);

Cele mai importante forme de inflatie monetara – caracterizare efecte si rata

1. inflatia latenta – ritmul deprecierii banilor e mai mic decat ritmul emisiunii
excedentare, inca se mentine increderea publicului in moneda; e o forma de inflatie
aproape insesizabila. Nu este o criza monetara daca guvernantii folosesc rata inflatiei
in stimularea economiei nationale. Producatorii vor produce mai mult. Rata – 3-
Pagină 14 din 41
 5%/an. Rolul autoritatilor statului – de a stimula producatorii, economia nationala. Nu
exista efecte negative
2. inflatia deschisa – cresterea preturilor evolueaza intre 5-10% pe an. Rolul autoritatilor
statului – trebuie sa ia masuri antiinflationiste. vEfecte – in plan economic ( faliment,
insolventa la micii producatori), in plan social (se pierd locuri de munca), iar in plan
politic deloc
3. inflatia galopanta – preturile cresc anual cu peste 15%-> mari dezechilibre
economico-sociale. Rolul autoritatilor statului – masuri (reforma monetara, reforma
economica). Efecte – in plan economic (faliment la nivelul economiei nationale), in
plan social (somaj, greve), in plan politic (criza politica majora – instabilitate in
societate)
4. Hiperinflatia – rata de peste 50%. Un agent economic da faliment peste noapte;
revoltele se generalizeaza si se poate ajunge la razboi civil. A existat in Romania in
perioada 1945-1947.

11.Conceptul sistemului bugetar. Notiune, natura juridica, partile sistemului

bugetar

Sistemul bugetar= planul financiar al statului in care se constituie banul public in

scopul finantarii trebuintelor generale ale societatii
Bugetul de stat este format din relatii financiare, prin intermediul carora se constituie, in
scopul repartizarii, cel mai important fond banesc al societatii – fondul bugetar. Sarcinile
finantelor sunt aduse la indeplinire, in mare masura, prin intermediul bugetului de stat. In
Romania, termenul apare pentru prima oara in Regulamentele Organice.
In reglementarea actuala, sistemul bugetar al tarii este organizat intr-o conceptie noua,
impusa de economia de piata, renuntandu-se la formula bugetului unic de stat, derivata din
planul national unic, instrument al centralismului excesiv, trecandu-se la un sistem de bugete
distincte, elaborate, aprobate si executate in conditii de deplina autonomie. Legea 500/2002 a
consacrat notiunea de „buget general consolidat”, aceasta nereferindu-se la un buget unic, ci
este o notiune de domeniul contabilitatii.

Rolul sistemului bugetar=> participa in mod direct la indeplinirea functiilor si

sarcinilor statului + asigura autonomia reala a colectivitatilor locale + garanteaza
realizarea efectiva a protectiei sociale a unor categorii importante din randul populatiei
+ asigura echilibrul financiar, monetar si valutar al statului + are un important rol
stabilizator al economiei nationale;
Sistemul bugetar indeplineste un rol deosebit in procesul redistribuirii de valori intre
economia nationala, pe de o parte, si intre stat si populatie, pe de alta parte, intervenind, de
asemenea, in redistribuirea resurselor financiare intre sfera productiva si cea neproductiva, in
asigurarea protectiei sociale, intre unele zone ale teritoriului si chiar in diviziunea
internationala a muncii.

Natura juridica a sistemului bugetar=>in literatura au fost exprimate mai multe opinii:
Pagină 15 din 41
 1. act administrativ – pentru ca veniturile si cheltuielile bugetare sunt evaluari de ordin
financiar realizate de agenti administrativi. Ar insemna ca administratia publica ar
realiza executia bugetara si s-ar putea crea abuz fiscal. De asemenea, nu poate fi atacat
in contencios administrativ
2. act legislativ-lege propriu-zisa – Parlamnentul adopta o lege prin care se aproba
bugetul; cf acestei teorii, tot ce imbraca forma legii e o norma de drept, deci sistemul
bugetar nu poate fi decat o lege. ar fi imposibila executia bugetara
3. act administrativ si legislativ in acelasi timp – e lege in partea lui creatoare de
dispozitii generale, si act administrativ in partea creatoare de acte individuale
4. act de planificare financiara – care, in urma adoptarii de catre Parlam dobandeste
natura jur specifica de lege. Daca ar fi un simplu plan, raspunderea ar fi mai greu de
angajat. Indicatorii de plan au un caracter aleatoriu
Natura juridica de lege – subterfugiu de tehnica juridica care ii confera sist bugetar forta
obligatorie a normei de drept. Legiuitorul nu poate adopta un plan, adica nu poate aplica
procedura de adoptare a legilor unui act al caruit continut nu are trasaturile unei norme
juridice, fiind format, in principal, din indicatori de plan care sunt aleatorii => va adopta
alt document, si anume legea bugetara anuala de aprobare a sistemului bugetar.

Partile sistemului bugetar

Structura bugetara a Romaniei e specifica unui stat de tip unitar si cuprinde- bugetul de
stat (bugetul Senatului, Camerei Deputatilor, Presedintiei Romaniei, Guvernului si bugetele
altor institutii publice care nu au organe ierarhic superioare) si bugetele locale autonome,
care sunt organizate la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale (fiecare comuna, oras,
municipiu, sector al capitalei, judet si municipiul Buc intocmeste un buget propriu, in
conditii de autonomie);
Sistemul bugetar al Romaniei : bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele institutiilot publice
autonome/ finantate integral sau parial din bugetul de stat, bugetul institutiilot publice
finantate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe
contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare se asigura si fonduri publice, bugetul
fondurilor externe nerambursabile, bugetele locale ale uat-urilor.
 Un ansamblu coerent de bugete : bugetul general al statului, bugetele uat-urilor,
bugetele institutiilor publice, bugetele extraordinare intocmite in momente de
dificultate financiara

12.Conținutul sistemului bugetar

E format din venituri publice (totalitatea resurselor banesti ale statului;

1. venituri ordinare- resursele banesti care se cuvin bugetelor componente ale
sistemului bugetar, in baza unor prevederi legale, fiind formate din impozite directe si
indirecte, taxe, contributii si alte varsaminte, veniturile obtinute din proprietatile
statului, precum si cele prevazute in bugetele locale
2. venituri extraordinare – imprumuturi externe si interne, bonurile de tezaur,
obligatiunile de stat, suplimentarea masei monetare aflata in circulatie printr-o noua
emisiune monetara, vanzarea unei parti din rezervele de aur ale statului;

Pagină 16 din 41
 Impozitele directe – se stabilesc pe baza unor criterii exterioare, au ca obiect pamantul,
cladirile, activitatile economice cu caracter neagricol, venitul persoanelor fizice, profitul-
impozit pe cladiri, pe capital mobiliar;
Impozite indirecte – se realizeaza sub forma impozitelor pe consum la vanzarea
diferitelor marfuri sau la prestarea anumitor servicii. Cele mai importante sunt accizele, TVA
si taxele vamale;
Veniturile de la intreprinderile si proprietatile statului reprezinta prevalari cu caracter
nefiscal, care se incaseaza in etapa repartitiei primare a venitului national
La veniturile extraordinare statul apeleaza doar in situatii exceptionale, cand mijloacele
banesti provenite din resursele curente nu acopera integral cheltuielile bugetare)

Si cheltuieli publice – modalitati de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar

in vederea atingerii obiectivelor generale ale societatii; ele sunt repartizate de la bugetul
de stat pt acoperirea nevoilor militare, functionarea aparatului de stat, plata datoriei publice,
acordarea de subventii si alte avantaje, dezvoltarea sectorului economic de stat, acoperirea
nevoilor social-culturale si a celor de cercetare-dezvoltare; aceasta repartizare pe domenii se
face in functie de nivelul de dezvoltare economico-sociala a fiecarui stat.
13.Procedura bugetară. Notiune, principii

Procedura bugetara= totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter tehnic si

normativ, infaptuite de organe specializate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii,
executarii si incheierii executiei bugetare;
Elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si ale bugetelor, prima etapa a
procedurii bugetare, cuprinde activitatea de determinare a veniturilor si a cheltuielilor
sistemului bugetar.
Aprobarea bugetelor presupune dezbaterea si votarea, de catre Parlament, a legilor
bugetare anuale si a legilor de rectificare a sistemului bugetar.
Executia bugetara consta in realizarea veniturilor la termenele si in cuantumul
prevazut (obligatii minime) si efectuarea cheltuielilor conform destinatiei prevazute
(obligatii maxime). Aceasta etapa presupune infaptuirea concreta a previziunilor aprobate de
Parlament.
Incheierea exercitiului bugetar presupune, in baza datelor furnizate de evidenta
executiei bugetare, o dare de seama completa privind modul de realizare a veniturilor si de
efectuare a cheltuielilor pentru anul bugetar expirat.
In timp, procedura bugetara se prelungeste pe o perioada mai mare de un an,deoarece
elaborarea incepe in anul premergator celui pentru care se intocmeste, continua cu
executarea in cursul anului respectiv si se definitiveaza prin contul de incheiere a exercitiului
bugetar in anul urmator (3 ani).

14.Principiile procedurii bugetare

1. universalitatea bugetara – veniturile si cheltuielile publice trebuie sa figureze in

sistemul bugetar in totalitate, in sume brute; nici un venit si nici o cheltuiala de stat nu
trebuie sa se realizeze in afara cadrului bugetar. Toate trebuie cuprinse intr-un
document unic. Bugetul intocmit cu respectarea principiului universalitatii poarta
denumirea de buget brut, in timp ce bugetul care cuprinde numai rezultatul final al
Pagină 17 din 41
 actiunilor producatoare de venit si al celor generatoare de cheltuieli poarta denumirea
de buget net
2. echilibrarea bugetului – sistemul bugetar trebuie sa se prezinte echilibrat, adica
veniturile sa acopere integral cheltuielile. Cand veniturile ordinare nu acopera
cheltuielile, deficitul bugetar urmeaza sa fie acoperit din venituri extraordinare. Cu
excedentele definitive rezultate dupa incheierea exercitiului bugetar se diminueaza
deficitele anilor precedenti, deci nivelul datoriei publice
3. specializarea bugetara – veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba in
buget pe surse de provenienta (v) si pe categorii de cheltuieli (destinatie), grupate dupa
natura lor economica si destinatia lor, potrivit clasificatiei bugetare- document realizat
de Ministerul Finantelor Publice din necesitati de sistematizare, simplificare.
Veniturile si cheltuielile se grupeaza intr-o anumita ordine, pe capitole, subcapitole,
articole si paragrafe, precum si alineate cand e necesar. Clasificatia bugetara este de
doua feluri : economica – gruparea cheltuielilor dupa natura si efectul lor economic
(salariale, sociale, economice, de investitii), si functionala – gruparea cheltuielilor
dupa destinatia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activitati sau
obiective care definesc necesitatile publice (invatamant, sanatate, militare)
4. realitatea bugetara – la elaborarea legilor bugetare anuale si a bugetelor trebuie sa
fie luate in calcul previziunile cele mai realiste si avute in vedere variantele cele mai
prudente in realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare. In timpul
executiei bugetare apar nenumarate situatii care fac necesara reconsiderarea veniturilor
si a cheltuielilor bugetare initial aprobate, de aceea, a aparut necesitatea evitarii
detalierii exagerate, permitandu-se Guvernului sa opereze unele modificari fara
aprobarea prealabila a Parlamentului, dar supuse controlului acestuia prin operatiunea
de rectificare bugetara.
5. unitate bugetara – toate veniturile si cheltuielile bugetare trebuie sa fie inscrise intr-
un singur document, pentru a se asigura monitorizarea si utilizarea eficienta a
fondurilor publice. => o imagine clara asupra situatiei financiare a statului, iar sub
aspect politic, un sistem bugetar unitar ofera organului legislativ posibilitatea sa
examineze politica financiara a guvernului aflat la putere.
6. neafectarea veniturilor bugetare – veniturile publice, prelevate la dispozitia statului
(impozitele), trebuie sa se depersonalizeze, sa serveasca la acoperirea cheltuielilor
bugetare privite in ansamblul lor. ; se considera neindicata afectarea unui anumit venit
pt finantarea unor cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si a sponsorizailor,
care au destinatii distincte. Nu exista o corelatie deplina intre randamentul unui venit
si necesarul de fonduri pentru finantarea unei cheltuieli publice, iar daca incasarile din
venitul de afectare speciala depasesc suma necesara pentru finantarea actiunii
respective, aceasta poate incita la risipa. In situatia inversa, obiectivul social prevazut
nu s-ar putea realiza in bune conditii din cauza insuficientei de fonduri publice.
7. anualitatea bugetara – intinderea exercitiului bugetar pe o perioada de 1 an, pentru
care sunt aprobate prin lege venituri si cheltuieli bugetare; impune ca bugetul de stat
sa fie aprobat in fiecare an de catre Parlament- din considerente politice (dezbaterea
proiectului de buget ii da puterii legislative posibilitatea exercitarii unui control asupra
politicii guvernului aflat la putere – poate sa respinga unele dintre masurile propuse)
si financiare – evaluarile de venituri si cheltuieli facute pe perioade scurte de timp pot
reflecta mai corect posibilitatile si necesitatile financiare ale statului.
Pagină 18 din 41
 Autorizatia parlamentara se refera la cheltuieli prevazute in mod expres in
buget, se acorda pe timp de un an, nu poate fi depasita decat in conditiile prevazute de
lege si nu implica obligatia de a efectua cheltuielile aprobate daca nevoile concrete nu
o cer. Dimensiunea in timp a bugetului vizeaza periodicitatea acestuia, adica durata de
timp pentru care Parlamentul autorizeaza Guvernul sa incaseze veniturile si sa
efectueze cheltuielile aprobate, dupa care se impune reiinnoirea autorizatiei.
8. unitatea monetara – toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala
9. publicitatea bugetului – sistemul bugetar e deschis si transparent- dezbatere publica
a proiectelor de buget, publicare in MO a actelor normative de aprobare a bugetelor
conturilor anuale de executie a acestora, mijloacele de informare in masa pentru
difuzarea informatiilor asupra continutului bugetar, exceptandu-le pe cele
nepublicabile.
Anualitate – de ce un an ? principiul probabilitatii

15.Elaborarea și aprobarea proiectului sistemului bugetar

Competenta=>elaborarea proiectului sistemului bugetar e un proces de mare

complexitate si responsabilitate pentru guvernul aflat la putere- Guvernul elaboreaza
proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor prin Ministerul Finantelor Publice,
care raspunde de elaborarea lor; proiectele bugetelor locale si proiectul contului de incheiere
a exercitiului bugetar local se intocmesc sub directa responsabilitate a primarului.
Lucrarile de intocmire a bugetului de stat se intemeiaza pe analize si prognoze ale
stadiilor de evolutie ale echilibrului financiar, monetar si valutar, a datoriei interne si externe
a statului, in vederea stabilirii directiei de folosire a instrumentelor financiare pt
determinarea dezvoltarii ec-sociale => MFP intocmeste, in conducerea trezoreriei nationale,
proiectele si executiile privind: balanta financiara generala a economiei, balanta de plati
externe, balanta de venituri si cheltuieli banesti ale populatiei si a masei monetare, balanta
creantelor si angajamentelor externe etc.

Elaborarea proiectului bugetului de stat=>asigurata de Ministerul Finantelor

Publice, pe baza proiectelor ministerelor si a celorlalte organe de stat, precum si a
proiectelor locale-> ministerele si celelalte organe de stat sunt obligate ca pana la data de 15
iulie a fiecarui an sa comunice Ministerului Finantelor Publice propunerile pt proiectul de
buget pt anul bugetar urmator si estimarile pe urmatorii 3 ani. De asemenea, organele locale
ale UAT-urilor au aceleasi obligatii pentru propunerile de transferuri consolidate si de sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
Ministerul Finantelor Publice analizeaza propunerile si poarta discutii cu ordonatorii
principali de credite asupra acestora, pentru stabilirea echilibrului bugetar. Divergenetele se
solutioneaza de catre Guvern
-> proiectele de buget asupra carora s-a cazut de acord se depun la Ministerul Finantelor
Publice pana la data de 1 august a fiecarui an (insotite de documentatii si expuneri de motive
pt venituri si cheltuieli)
-> Ministerul Finantelor Publice intocmeste proiectele legilor bugetare anuale si
proiectelor bugetelor pe care le depune la Guvern pana pe 30 septembrie a fiecarui an
-> Guvernul le supune spre adoptare Parlamentului cel tarziu pana la 15 octombrie a
fiecarui an;
Pagină 19 din 41
 Proiectul bugetului de stat este insotit de un raport privind situatia macroeconomica a
tarii pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si proiectia acesteia in
urmatorii 3 ani
ANTEPROIECT – pana la aprobare

Elaborarea proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat

Se intocmeste distinct de bugetul de stat si cuprinde fondurile banesti necesare asistentei
si protectiei sociale
-> Casa Nationala de Pensii Publice propune Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei
Sociale indicatorii de fundamentare ai bugetului
-> Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale elaboreaza proiectul bugetului
asigurarilor sociale de stat pe care-l inainteaza Ministerului Finantelor Publice (care ii
confera forma finala si elaboreaza proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat si
proiectul legii de rectificare a acestuia)
-> fac obiectul domeniului asigurarilor sociale si bugetul asigurarilor pentru somaj si
fondul pentru asigurarile sociale de sanatate
Elaborarea proiectului bugetelor locale
In Romania, bugetele locale sunt bugetele UAT-urilor care au personalitate juridica.
Comuna, orasul, municipiul, judetul, sector al capitalei si MB intocmesc buget local propriu.
In statele cu organizare de tip federal exista o structura in 3 trepte: federatia, statele membre
– care nu sunt subiecte de drept international, dar au parlamente si guverne proprii
bucurandu-se de o autonomie si uat-urile locale)
Delimitarea atributiilor intre aparatul de stat central si cel local se face astfel incat
sarcinile de prima importanta sa fie date in competenta guvernului central, organele
administratiei locale avand atributii secundare sau a caror indeplinire este mai dificila pentru
centru.
> proiectele bugetelor locale se elaboreaza de catre ordonatorii principali de credite
avand in vedere prognozele principalilor indicatori macroeconomici si sociali, politicile
fiscale si bugetare, propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din
subordine
-> procesul incepe cu o scrisoare pe care Ministerul Finantelor Publice o transmite
directiilor generale ale finantelor publice judetene si CGMB pana la 1 iunie a fiecarui an, in
care se va specifica contextul macroeconomic pe baza caruia vor fi intocmite proiectele de
buget, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, limitele
transferurilor consolidabile ( transferuri supuse operatiunii de consolidare bugetara=>
eliminarea dublei reprezentari, urmand sa fie reprezentata exclusiv in bugetul local la
venituri)
-> ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete (in care sunt
prevazute transferuri catre bugetele locale) transmit autoritatilor administratiei publice locale
sumele aferente in termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern
-> ordonatorii principali de credite elaboreaza astfel proiectele bugetelor locale pt anul
urmator si estimarile pe urmatorii 3 ani si le depun la directiile generale ale finantelor
publice pana la 1 iulie
-> proiectele sunt apoi transmise la Ministerul Finantelor Publice pana la 15 iulie

Pagină 20 din 41
 -> la 5 zile dupa publicarea legii bugetului de stat. MFP transmite directiilor generale ale
finantelor publice sumele defalcate si transferurile consolidabile aprobate prin legea
bugetului de stat
-> CJ si CGMB repartizeaza sumele uat-urilor in vederea definitivarii proiectelor
bugetelor locale de catre ordonatorii principali de credite
-> pe baza veniturilor proprii si a sumelor repartizate de la bugetul central, ordonatorii
principali de credite, in 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat in MO, definitiveaza
proiectul bugetului local care se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul unitatii
administrativ-teritoriale (locuitorii pot depune contestatii in termen de 15 zile de la
publicare)
-> in 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestatiilor, proiectul bugetar local
(insotit de raportul primarului, presedintelui CJ, sau primarul MB si de contestatiile depuse)
e supus aprobarii CJ/ CL/ CGMB de catre ordonatorii principali de credite.
JUDETEAN- presedintele consiliului judetean.
CELELALTE – primar
NU se mai trimit la Parlament, ci la consilii

Aprobarea sistemului bugetar – fata de importanta deosebita a relatiilor financiar-

bugetare pe care le cuprinde sistemul bugetar, bugetele sunt supuse dezbaterii Parlamentului,
fiind aprobate prin acte normative denumite „Legile bugetare anuale” prin care se confera
acestor importante relatii forta juridica de lege
Aprobarea bugetului de stat=>e de competenta Parlamentului si se face pana pe max
31 dec (daca bugetul nu se aproba pana pe 31 dec, Guvernul e abilitat sa-si indeplineasca
sarcinile ce-i revin potrivit bugetului anului precedent pe o perioada de max 3 luni).
Dezbaterile cu privire la proiectul de buget si al legilor bugetare incep prin prezentarea
expunerii de motive si a raportului comisiilor de specialitate, prezentare realizata de catre
Guvern prin ministrul finantelor. Dezbaterile au loc separat in cele 2 camere, divergentele
fiind solutionate de o comisie parlamentara comuna. Dupa aprobare bugetului de stat si
adoptarea legilor bugetare anuale, acestea din urma sunt promulgate de Presedintele Rom si
publicate in MO;
Aprobarea bugetului asigurarilor sociale de stat=> are loc odata cu aprobarea
bugetului de stat, dar se intocmeste si se aproba ca anexa la bugetul de stat, distinct de
acesta. Bugetul asigurarilor pentru somaj – anexa la bugetul asigurarilor sociale de stat;
Bugetul asigurarilor sociale de sanatate – anexa la bugetul de stat.
Aprobarea bugetelor locale=> se aproba de catre organul local (CL) al acestora la
propunerea primarului; proiectele bugetelor uat-urilor se prezinta spre aprobare cu cel putin
doua luni inainte de inceprea anului. Fiecare buget local se aproba pe ansamblu, pe capitole,
articole si ordonatori de credite bugetare.

APROBARE NU ADOPTARE ! PARLAMENTUL ADOPTA LEGEA BUGETARA

ANUALA

Pagină 21 din 41
 16.Legea bugetara anuală

Cuprinde veniturile centralizate ale statului si repartizarea acestora pentru realizarea

cu prioritate a drepturilor cetatenilor romani cu privire la invatamant, sanatate, asistenta
sociala, alocatii si ajutoare pentru copii, alte activitati social-culturale.
Cuprinde principalele elemente ale programului financiar al Guvernului; cuprinsul
este aproximativ acelasi, cu mici diferente, determinate de situatii conjuncturale;
Orice lege bugetara debuteaza cu obiectivele urmarite de Guvern (solutionarea unor
probleme economice si sociale)-> sunt prezentate in suma totala veniturile si cheltuielile
pe anul de referinta; ulterior sunt prevazute veniturile ordinare si extraordinare si
principalele categorii de platitori;
Cheltuielile bugetare din bugetul de stat sunt prevazute pt aceleasi categorii
principale- domeniul social-cultural, aparare si ordine publica, asigurarea functionarii
organelor statului, domeniul economic, cercetare stiintifica sunt prevazute transferuri de
credite la aceste bugete de la bugetul de stat pentru asigurarea echilibrului bugetar.
Cuprinde si unele atributii si raspunderi ce revin Guv in legatura cu realizarea
veniturilor inscrise in buget si efectuarea cheltuielilor in limitele si destinatiile stabilite;
in bugetul de stat e prevazut un fond de rezerva pus la dispozitia Guv pt a fi utilizat la
acoperirea unor actiuni sau sarcini noi intervenite in timpul anului;
Pot fi modificate pe parcursul anului prin legi de rectificare, elaborate pana la cel tarziu
30 noiembrie a exercitiului financiar;
Cuprind, de regula, si rezultatele executiei bugetare pe anul expirat ( contul de incheiere a
exercitiului bugetar)

17.Execuția bugetară.

Consta in realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare stabilite prin legile

bugetare anuale
Fazele executiei bugetare=>
1. repartizarea pe trimestre a veniturilor si a cheltuielilor – veniturile si cheltuielile
aprobate se repartizeaza pe trimestre in functie de termenele legale de incasare a
veniturilor si de perioada in care e necesara efectuarea cheltuielilor; repartizarea se
aproba de catre Ministerul Finantelor Publice pe capitole de cheltuieli si venituri, la
propunerea ordonatorilor principali de credite si de catre ordonatorii principali de credite
pt bugetele de venituri si cheltuieli proprii si ale unitatilor subordonate.
Veniturile si cheltuielile nu se pot realiza sau efectua uniform in cursul anului
bugetar-> nevoia de repartizare pe trimestre. In acest sens, exista unitati economice a
caror activitate se desfasoara intr-un ritm relativ constant in tot cursul anului (transporturi,
telecomunicatii), dar si unitati economice unde diferentele de la un trimestru la altul sau
de la o perioada la alta sunt mai mari (constructii, comert). In fine, exista si unitati la care
specificul activitatii impune efectuarea de cheltuieli in unele trimestre ale anului, urmand
ca productia si veniturile sa fie realizate in alte trimestre (agricultura). De asemenea
exista si institutii publice finantate de la bugetul de stat care au cheltuieli mai mari in
unele trimestre si mai mici in altele (invatamant, cultura). Repartizarea se face in scopul

Pagină 22 din 41
 stabilirii unui echilibru in cadrul fiecarui trimestru intre volumul veniturilor si cel al
cheltuielilor.

2. executia de casa bugetara – se realizeaza prin trezoreria statului pe baza normelor

metodologice emise de Ministerul Finantelor Publice. Trezoreria asigura incasarea
veniturilor bugetare, efectuarea platilor, efectuarea operatiunilor de incasari si plati
privind datoria publica interna si externa
Toate fondurile publice, apartinand tuturor bugetelor componente ale sistemului
bugetar, sunt derulate prin conturile Trezoreriei Statului. Contul curent general al
Trezoreriei functioneaza la BNR si este deschis in numele Ministerului Finantelor Publice
si al unitatilor trezoreriei din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene, a
MB si ale sectoarelor MB. Institutiile publice prezinta unitatilor trezoreriei la care au
conturile deschise bugetul de venituri si cheltuieli, aprobat si repartizat pe trimestre.

3. realizarea veniturilor bugetare – consta in incasarea integrala si la termenele stabilite a

veniturilor bugetare-> incasarea la termenul si in cuantumul prevazut; obligatia minima
Trebuie avute in vedere urmatoarele principii: niciun impozit, taxa sau alte obligatii de
aceasta natura nu pot fi incasate daca nu au fost stabilite prin lege + lista impozitelor si
taxelor, precum si a cotelor lor se aproba prin legile bugetare anuale + inadmisibilitatea
perceperii, sub orice denumire, de contributii directe sau indirecte in afara celor stabilite de
Parlament

In realizarea veniturilor bugetare sunt necesare o serie de acte si operatiuni-

1. identificarea veniturilor si bunurilor impozabile si taxabile si stabilirea obligatiilor
fata de bugetul de stat

2. incasarea veniturilor bugetare realizata in urma platii de catre subiectele platitoare

a sumelor datorate bugetului de stat- se face prin unitatile trezoreriei sau prin alte
imputernicite special si se realizeaza prin plata prin
a. virament/plata directa – virarea din contul agentilor economici in contul
bugetului de stat. Calcularea sumelor se face de catre unitatile platitoare, iar
organele financiar-bancare au obligtia de a verifica exactitatea calculelor si
respectarea termenelor de varsare
b. plata in numerar, utilizata in general de catre persoanele fizice. Pentru
venituri realizate prin societatile comerciale se aplica metoda retinerii si
varsarii (stopajul la sursa)
c. plata prin aplicarea si anularea timbrelor mobile fiscale si/sau judiciare, in
cazul taxelor care nu depasesc 100.000 lei

3. urmarirea realizarii veniturilor bugetare – o serie de masuri initiate de organele

financiar-bancare in vederea asigurarii integrale si la termenele prevazute a tuturor
veniturilor bugetare
Pot sa apara venituri incasate fara sa se cunoasca veriga bugetara – cont de venituri
neclarificate, iar in cazul in care nu se reuseste identificarea veniturilor in cauza –
„incasari din diverse alte surse”. Pot sa apara sume incasate in plus fata de cele

Pagină 23 din 41
 datorate legal. Acestea pot compensa cu alte venituri datorate in viitor sau pot fi
restituite

4. efectuarea cheltuielilor bugetare – presupune un ansamblu de acte si operatiuni alcatuit

din - sarcini maxime pentru executiv
a. solicitarea si punerea la dispozitia ordonatorilor a fondurilor bugetare
b. repartizarea fondurilor regiilor autonome, societatilor comerciale cu capital public
si institutiilor publice
c. transferuri pt unitatile, cand nu isi pot acoperi singure cheltuielile, stabilite in
conditiile legii
d. utilizarea efectiva a fondurilor banesti de catre beneficiari;

Alocatiile bugetare sunt sume de bani puse la dispozitia unor beneficiari in limita
carora se poate decide efectuarea de cheltuieli pe seama resurselor provenite de la bugetul de
stat.
Finantarea de la bugetul de stat reprezinta alocarea de fonduri banesti necesare entitatii
finantate pentru indeplinirea unor activitati social-economice. Acestea sunt sume primite cu
titlu gratuit si sunt nerambursabile
 Beneficiaza de alocatii bugetare numai intreprinderile si institutiile publice
 Scopul pentru care sunt alocate fondurile bugetare sunt bine precizate in lege
Schimbarea destinatiei creditelor bugetare este interzisa, cerinta justificata de faptul ca
posibilitatile societatii sunt limitate in raport cu trebuintele sale social-economice, fapt ce
determina folosirea cu maximum de eficienta a banului public.
Deturnarea de fonduri e infractiune.

18.Ordonatori bugetari

Asupra folosirii alocatiilor bugetare pot dispune numai persoanele care au calitatea de
ordonatori de credite (conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica);
Dreptul de a dispune de sume din bugetul de stat e dat prin autorizare (de drept sau cu
delegatie). Ordonatorii de credite au obligatia utilizarii mijloacelor banesti in limita sumelor
aprobate, cu respectarea destinatiei stabilite, a disciplinei bugetare si financiare. De
asemenea, sunt obligati sa tina evidenta executarii, sa asigure inegritatea bunurilor
incredintate, sa tina evidenta executarii bugetelor proprii de venituri si cheltuieli, sa
intocmeasca si sa transmita la termenele stabilite darile de seama asupra executarii
cheluielilor bugetare.
Ordonatorii principali si secundari au dreptul, atunci cand constata incalcari ale
disciplinei bugetare si financiare de catre ordonatorii subordonati sa nu le mai aprobe
deschiderea de noi alocatii de la buget sau sa le retraga alocatiile bugetare deschise. In
functie de gravitatea faptelor se pot lua masuri administrative, disciplinare, penale. De
asemenea, li se poate retrage aceasta calitate.
Conducatorul institutiei publice cu personalitate juridica – numiti/eligibili

Pagină 24 din 41
 Categorii de ordonatori bugetari
Principali – ai bugetului administratiei publice centrale de stat sunt ministrii si
conducatorii celorlalte autoritati centrale de stat. Ei pot atribui aceasta calitate si altor pers
din conducerea institutiei respective, prin delegare- delegarea se comunica Ministerului
Finantelor Publice si BNR. Delegarea poate fi generala, cu competena deplina/ speciala,
numai pt anumite operatiuni si poate fi temporara/ nedeterminata; delegarea poate fi oricand
revocata; Cei ai bugetelor locale sunt presedintii CJ, primar MB si ai celorlalte unitati
administrativ-teritoriale- si ei pot delega dreptul de a aproba folosirea si repartizarea
creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept sau conducatorilor organelor locale de
specialitate ale administratiei locale.
Ordonatorii principali repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitatile ierarhic
inferioare in raport de sarcinile acestora, precum si veniturile cuprinse, potrivit legii, in
bugetele acestora si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, cu respectarea
dispozitiilor legale.
Secundari si Tertiari – cei secundari si tertiari ai bugetului de stat sunt conducatorii
institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ministerelor si a celorlalte organe
centrale de stat finantate din aceasta parte a bugetului public national; Ordonatorii secundari
sau tertiari de credite ai bugetelor locale sunt conducatorii institutiilor publice cu
personalitate juridica din subordinea organului de decizie al fiecarei unitati administrativ-
teritoriale;
Ordonatorii bugetari secundari sau tertiari (locali) sunt numiti prin ordin de catre
ordonatorii principali carora le sunt subordonati. Calitatea de ordonator secundar sau tertiar
poate fi delegata in cazul absentei, dar numai cu aprobarea ordonatorului principal.
Ordonatorii principali si secundari au dr, atunci cand constata incalcari ale disciplinei
bugetrare si financiare de catre ordonatorii subordonati, sa nu le mai aprobe deschiderea de
noi alocatii de la buget sau sa le retraga alocatiile bugetare deschise;
Categorii de atributii ale ordonatorilor=> atributii de intrebuintare a sumelor
aprobate pt unitatile pe care le conduc (utilizatori bugetari) si atributii de a repartiza
alocatiile bugetare cuvenite unitatilor subordonate; (doar primari si secundari)

19.Modificarea destinației alocatiilor bugetare

Regula e ca destinatia banului public stabilita prin legea bugetara anuala nu se

modifica, orice modificare fiind infractiune- deturnare de fonduri = modificarea destinatiei
alocatiilor bugetare. creditele aprobate pentru cheltuielile unui exercitiu bugetar nu pot fi
utilizate pentru finantarea altuia, cheltuielile aprobate unui ordonator principal nu pot fi
folosite pentru finantarea altuia.
Exceptie: Sunt anumite cazuri, situatii obiective care duc la modificare, si care nu
atrag raspunderea juridica (pt ca bugetul e un plan financiar, o proiectie pe viitor);

1. virarile de credite bugetare-> modalitatea prin care se pot face modificari in bugetele
de venituri si cheltuieli. Virarile constau in trecerea sumelor bugetare de la
subdiviziunile clasificatiei bugetare unde sunt disponibile la subdiviziuni unde sunt
insuficiente (ex- cand apar servicii noi). Se pot efectua incepand cu trimestrul II si se
aproba de la un capitol la altul al clasificatiei bugetare, dar trebuie motivare in fapt si in
Pagină 25 din 41
 drept si cu acrodul MFP – aprobarea trebuie data inaintea angajarii cheltuielilor, nu din
alocatiile prevazute pentru retributia personalului muncitor, rezerva bugetara, fonduri a
caror destinatie a fost precis determinata. – in acelasi domeniu
2. transferarea creditelor bugetare-> se pot efectua doar la inceputul trimestrului anului
bugetar, in situatiile cand au loc treceri de unitati, actiuni sau sarcini de la un
ordonator principal de credite la altul. MFP este autorizat sa introduca modificarile
corespunzatoare in bugetele acestora si in structura bugetului de stat, fara afectarea
echilibrului bugetar si a Fondului de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului. – dintr-
un domeniu in altul
3. suplimentarea creditelor bugetare-> se face la propunerea Ministerului Finantelor
Publice pe baza cererilor primite de la ordonatorii principali de credite bugetare.
Guvernul are un fond de rezerva si un fond de interventie pentru acoperirea
financiara a unor sarcini sau actiuni noi, intervenite in cursul anului. De asemenea,
Guvernul este autorizat ca, din resurse financiare peste cele prevazute in buget sau altele,
sa finanteze actiuni urgente din domeniile: aparare, ordine publica, agricultura, sanatate,
invatamant. Toate aceste noi repartizari care presupun o suplimentare a creditelor
bugetare anuale sunt supuse aprobarii Parlamentului prin legile de rectificare bugetara.
4. anticiparea creditelor bugetare-> utilizarea veniturilor realizate de unitatile
administrativ-teritoriale peste cele prevazute de legea bugetara, pt anticiparea unor
cheltuieli. – pentru finantarea unor actiuni social-culturale si acoperirea unor cheltuieli
economice de interes local.
Depasirea incasarilor trebuie sa fie realizata in totalitatea veniturilor proprii stabilite
prin bugetul local respectiv si sa se mentina pana la sfarsitul anului, plusurile de venituri
trebuie sa provina din activitatea anului respectiv si sa nu fie rezultatul unor modificari
ale legislatiei, unitatea administrativ-teritoriala nu trebuie sa aiba imprumuturi
nerambursate – acelasi capitol
5. blocarea creditelor bugetare-> e prevazuta pentru fondurile banesti aprobate prin
legi bugetare si ramase nefolosite pana la sf trimestrelor I, II, III. Alocatiile bugetare
ramase nefolosite reprezinta disponibilitati care, fie se trec la fondul de rezerva destinate
unor cheltuieli noi, fie sunt folosite pentru cheltuielile trimestrului urmator al aceluiasi
an, prin deblocare. Pentru unitatile finantate de la bugetul de stat, MFP poate aproba
folosirea sumelor blocate in trimestrul urmator, la cererea justificata a ordonatorilor
principali

Se trec la fondul de rezerva bugetara a bugetului de stat:

a. Disponibilitatile blocate din alocatiile bugetare pentru retribuirea muncii, inclusiv
impozitul pe fondul de retribuire si contributia pentru asigurarile sociale de stat
b. Disponibilitatile blocate de la sumele bugetare pentru care nu s-a solicitat sau nu s-
a primit, in termen de 45 de zile de la incheierea trimestrului, aprobarea de folosire
in perioada urmatoare.
c. Disponibilitatile aparute in cursul anului ca urmare a nerealizarii unor obiective
sau actiuni care au stat la baza aprobarii fondurilor bugetare

Pagină 26 din 41
 6. anularea creditelor bugetare-> creditele bugetare ramase neutilizate in timpul
executiei se anuleaza de drept sau poate fi ceruta de ordonatorii principali de credite.
Intervine dupa incheierea executiei bugetare. Creditele bugetare anulate vor fi utilizate
pt majorarea fondului de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului (pentru a
asigura impartialitatea, asemenea divergente trebuie sa fie mediate de o comisie de
specialitate a Parlamentului). Cu o exceptie : alocatiile prevazute pentru investitii
terminate, dar nedecontate – se platesc in anul urmator, dar din contul bugetului trecut

20.Procedura încheierii execuției bugetare. Controlul activitatii bugetare

Incheierea executiei bugetare=> procedura bugetara se finalizeaza cu contul general

anual de executie; executia bugetara se incheie la 31 dec- cheltuielile neefectuate si
veniturile ramase de incasat vor constitui acte si operatii ale bugetului pe anul urmator;
Pentru bugetul de stat – contul general de incheiere a executiei bugetale
Bugetul asigurarii sociale – contul ANUAL
Ministerul Finantelor Publice elaboreaza contul general de executie a bugetului de
stat si contul anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat (au ca anexe
conturile anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale si bugetelor ordonatorilor
principali de credite), pe care le prezinta Guv
-> Guvernul analizeaza si prezinta spre aprobare Parlam contul general anual de executie
a bugetului de stat si contul general anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat
+anexele pana la 1 iulie a anului urmator celui de executie
-> Parlamentul le aproba cel tarziu pana la 30 noiembrie a anului urmator celui la care se
refera/ le respinge (e angajata raspunderea pol- echivaleaza cu o motiune de cenzura, iar
dupa raspunderea politica, raspunderea jur)
-> la nivelul bugetelor locale, organele de decizie ale unitatilor administrativ-teritoriale
(primaria) intocmesc si prezinta spre aprobare organelor locale alese (CL) conturile anuale
de executie a bugetelor locale, pana la 1 iul a anului urmator-> CL aproba contul anual/
CL respinge contul anual (raspundere juridica, suspendarea primarului );

controlul executiei bugetare=> controlul e indeplinit de Parlament, Curtea de Conturi

si Ministerul Finantelor Publice executia bugetului public national presupune ca realizarea
veniturilor si efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetara anuala sa se faca sub
controlul unor organisme de stat cu raspunderi in activitatea bugetara.

Control politic-> se efectueaza de Parlam, pe baza documentatiei prezentate de

Guvern in cursul anului bugetar- se exercita la cerere/ din oficiu si urmareste evolutia
executiei bugetare;
Control specializat extern-> se realizeaza de Curtea de Conturi, institutie financiara
independenta; exercita un control asupra modului de formare, administrare si intrbeuintare a
resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, furnizand Parlamentului si uat-urilor
rapoarte privind utilizarea si administrarea acestora, in conformitate cu principiile legalitatii,
regularitatii, economicitatii, eficientei si eficacitatii. Membrii sunt independenti si
inamovibili.

Pagină 27 din 41
 Control intern-> se realizeaza de fiecare institutie publica, care are un corp de
control si un corp propriu de auditori, care functioneaza pe langa conducatorul institutiei;
Control administrativ-financiar specilizat – de catre MFP prin organele sale
specializate. Obiective : incadrarea cheltuielilor efectuate de catre institutiile publice in
limita sumelor bugetare sau a fondurilor repartizate si respectarea destinatiei stabilite;
repartizarea de catre ordonatorii superiori a alocatiilor bugetare la termenele si in cuantumul
prevazute de normele legale; modul in care se actioneaza pentru restrangerea cheltuielilor la
necesarul real, eliminarea cheltuielilor neeconomice etc.

21.Sistemul veniturilor publice. Notiune, rol, structura

-notiune=> sunt totalitatea resurselor banesti ale statului si sunt ordinare sau
extraordinare; sursele veniturilor=> veniturile provin din surse fiscale (taxe si impozite),
surse nefiscale (provin din proprietatile statului, bunurile publice putand fi inchiriate,
concesionate) si surse parafiscale (constituite numai pt autoritatile locale; sunt atipice
deoarece fiscalitatea poate fi reglementata doar prin lege); rol=> veniturile sunt utilizate in
satisfacerea nevoilor societatii, fiind distribuite in categoriile principale ale acesteia- cultura,
educatie, aparare, dezvoltare etc (nu scrie asta in carte/ curs);
Sunt venituri publice ordinare (provin din impozite, taxe, contributii sociale si contributii
la fondurile speciale extrabugetare, veniturile statului din dividende, dobanzi etc) si venituri
publice extraordinare (imprumuturi interne sau externe, emisiunea de obligatiuni de stat si
bonurile de tezaur- statul apeleaza la ele doar in situatii exceptionale);
Veniturile ordinare si extraordinare apartin bugetului de stat (al ministerelor si al
celorlalte autoritati ale administratiei centrale de stat), bugetul asigurarilor sociale de stat si
bugetelor locale.
DIRECTE/INDIRECTE

22.Venituri publice ordinare

Impozite=> contributia baneasca (pf/pj sunt datoare sa participe dupa anumite
criterii la formarea ffondurilor generale ale de dezvoltare a soecietatii, necesare finantarii
unor trebuinte social-economice in folosul intregii colectivitati. In conditiile statului modern,
contributia se realizeaza numai in forma baneasca) obligatorie si cu titlu nerambursabil
(odata facuta in scopul formarii fondurilor generale ale societatii, sunt utilizate doar la
finantarea unor activitati si obiective necesare tuturor membrilor societatii, si nu unor
interese individuale sau de grup) datorata conform legii (niciun impozit al statului nu se
poate percepe decat in baza legii), bugetului de stat de catre persoanele fizice si
persoanele jur (e o modalitate de participare a lor la constituirea fondurilor societatii) pt
veniturile pe care le obtin sau bunurile pe care le poseda (pers au obligatia de a plati
impozit doar cand realizeaza veniturile prevazute de lege ca impozabile sau dobandesc un
bun care e impozabil cf legii); Nu este de acord ca impozitul este o prevalare fara o
contraprestatie sau fara vreun echivalent.
Particularitati ale impozitelor. Interesul intrarii in raport – legea. Fara echivalent –
spune ca nu prea e asa.

Taxa=> plata neechivalenta (intre cuantumul serviciilor si valoarea efectiva nu

exista raport de echivalenta), anticipativa (ele se achita in momentul solicitarii serviciilor
Pagină 28 din 41
sau lucrarilor ce urmeaza a fi efectuate de organe sau institutii de stat) efectuata de
persoanele fizice sau jur (subiectele platitoare, ele sunt interesate de platirea taxei) pt
serviciile prestate acestora de catre institutiile publice (serviciile trebuie sa fie conforme
cu legea)
 Plata este facuta pentru servicii sau lucrari efectuate (in mod direct si imediat
spre deosebire de impozit)de organe sau institutii care primesc, intocmesc sau
elibereaza diferite acte, presteaza servicii si rezolta alte interese legitime ale
persoanelor fizice sau juridice.
 Subiectul platitor este precis determinat din momentul cand acesta solicita
efectuarea unei activitati din partea unui organ sau institutii de stat.
 Cuantumul lor nu se stabileste pe criterii de ordin economic => taxele se
deosebesc radical de pretul marfurilor sau al tarifelor serviciilor efectuate de
intreprinderile, organizatiile economice sau de liber profesionistii autorizati.

Principiile stabilirii si aplicarii taxelor :

1. Unicitatea taxei – pentru unul si acelasi serviciu prestat unei persoane, aceasta nu
datoreaza taxa decat o singura data
2. Raspunderea pentru neindeplinirea obligatiei de plata revine functionarului, nu
debitorului
3. Nulitatea actelor nelegal taxate
4. Taxele sunt anticipative

Principalele impozite si taxe datorate bugetului local – sunt sursa bugetului local,
acesta fiind foarte important pentru autonomia locala
o impozitul pe cladiri (anual) – se datoreaza catre bugetul local al UAT-ului in
care este amplasata cladirea, iar in Bucuresti se datoreaza sectorului. In cazul
proprietatii publice concesionate, date in administrare etc impozitul este in
sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor etc. Impozitul se stabileste prin
lege, dar valoarea impozabila a cladirii poate fi stabilita si prin consiliu local
o impozitul pe teren (anual) din mediul intravilan – idem
o taxa asupra mijloacelor de transport – orice persoana care are in proprietate
un mijlloc de transport care trebuie inmatriculat in Romania
o impozit pe spectacole – orice persoana care organizeaza o manifestare
artistica, o competitie sportiva sau alta activititate distractiva in Romania
o taxa hoteliera

Principalele impozite datorate la bugetul de stat

1. impozitul pe profit – impozit direct, datorat de contribuabili bugetului de stat. El se

calculeaza asupra profitului – a masei impozabile stabilite ca urmare a scaderii
cheltuielilor necesare realizarii venitului din totalul incasarilor.
 Contribuabilii sunt pers jur romane, straine-desfasoara activitate in Rom, pers
fizice rezidente asociate cu pers jur romane) - producatori, comercianti, PFA

Pagină 29 din 41
  Obiect : din profitul brut se fac deduceri => profitul net – din care se fac
deduceri => ce ramane este profitul impozabil

2. impozitul pe venit
 contribuabili- pers fizice rezidente, pers fizice nerezidente care desfasoara
activitati independente prin intermediul unui sediu permanent in Rom, pers
fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Rom;
 veniturile supuse impozitului pe venit

o veniturile din activitati independente - avocat, arhitect, notar. Daca unul

dintre acestia nu plateste impozit pentru eventualilii angajati – delapidare
o salarii - Acesta se calculeaza de catre angajator
o cedarea folosintei bunului,
o investitii - Achizitionarea de actiuni, obligatiuni, titluri de stat, conturi
bancare
o pensii - teoría pensiei ca drept de proprietate. Exceptie – pensile de pana
la 2000 de lei nu se impoziteaza
o activitati agricole
o premii si jocuri de noroc – derogare de la 16%, 20%
o transferul propr imobiliare – vanzare-cumparare de imobile– notarul
public le instrumenteaza. In urma activitatii sale, notarul realizeaza un
venit pentru care plateste impozit. De la NCC, impozitul este datorat de
catre cel care realizeaza venitul in urma vanzarii imobiliare (vanzatorul).
– delapidare
 principala cota de impozit e de 16%)

-
3. TVA (impozit indirect stabilit asupra consumului, care se regaseste la pretul final al
produsului livrat sau serviciului prestat; e de 24% si de 9% pt alimente). Tva este un
impozit in cascada in functie de numarul intermediarilor prin care trece marfa

4. accizele (taxe speciale de consum; un impozit pe circulatia marfurilor suplimentar) –

bere, vinuri, uleiuri minerale, electricitate

5. taxele vamale (impozite indirecte aplicate asupra pretului marfurilor in momentul

importului acestora in teritoriul national al Romaniei ) Se datoreaza la punctul vamal
pentru trecerea frontierei a marfurilor, a capitalului, a mijloacelor de transport. Acest
impozit a fost introdus de romani.

Taxe speciale – pentru functionarea unor servicii publice locale, create in interesul
persoanelor fizice si juridice, CL, J si CGMB pot aproba taxe speciale. Acestea se
incaseaza intr-un cont distinct, deschis in afara bugetului local, fiind utilizate in
scopurile pentru care au fost infiintate. Sunt cunoscute si sub denumirea de taxe
parafiscale.

Pagină 30 din 41
 Contributia – prelevare obligatorie a unei parti din veniturile persoanelor fizice si
juridice, cu sau fara posibilitatea obtinerii unei contraprestatii
Contributii sociale :
1. contributia de asigurari sociale – se datoreaza lunar, este unica. Persoanele
asigurate, angajatorii, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
2. contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale
3. contributii la bugetul asigurarilor de somaj

23.Venituri publice extraordinare

Din categoria venituri extraordinare fac parte imprumuturile interne si externe, bonurile
de tezaur, obligatiunile de stat, suplimentarea masei monetare aflate in circulatie printr-o
noua emisiune monetara, vanzarea unei parti din rezervele de aur ale statului; Amenzile,
Succesiunile vacante, Valorificarea bunurilor abandonate, confiscate si fara stapan

Sunt veniturile la care statul apeleaza doar in situatii exceptionale, cand mijloacele
banesti provenite din resursele curente nu acopera integral cheltuielile bugetare; Nu sunt
prevazute in legea bugetara anuala

1. imprumuturi acordate din disponibilitatile Trezoreriei Statului=> pentru

acoperirea unor cheltuieli ce nu pot fi acoperite din veniturile ordinare se pot utiliza
disponibilitatile contului curent general al trezoreriei (utilizate pt finantarea deficitelor
din anii precedenti ale bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat)-
se acorda de catre Ministerul Finantelor Publice;
2. datoria publica=>ansamblul veniturilor extraordinare- totalitatea obligatiilor
financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturi
contractate direct sau garantate de stat prin Ministerul Finantelor Publice, in numele
Romaniei, de pe pietele financiare – totalitatea creditelor pe care le angajeaza
autoritatile nationale, centrale si locale
a. credit extern- sumele imprumutate de la institutii financiar-bancare
internationale-credit bancar, sau de la un alt guvern- credit interguvernamental;
b. credit intern- alcatuit din credite bancare- imprumuturi de la banci care isi
desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei si din datoria publica in stare pura-
autoritatile centrale si locale se imprumuta de la populatie);
3. instrumentele datoriei publice guvernamentale-> modalitatile de atragere a
veniturilor extraordinare care formeaza datoria publica
a. imprumuturile de stat
b. titlurile de stat emise pe piata interna sau externa (instrumente financiare care
atesta datoria publica sub forma de obligatiuni, bonuri, certificate de trezorerie,
constituind imprumuturi ale statului in moneda nationala sau valuta pe termen
scurt, mediu si lung; Ministerul Finantelor Publice le poate emite)
c. imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al
Trezoreriei Statului
d. garantiile de stat – angajamentul asumat in contul si in numele statului de catre
Guvern, Ministerul Finantelor Publice, in calitate de garant, de a plati la
scadenta obligatiile neonorate ale garantului in conditiile scrisorii de garantie
Pagină 31 din 41
 Institutiile financiare internationale
Fondul Monetar International – masa monetara este creata dupa metoda lui
Keynes, dar prin sistemul de cooperare intre tarile membre promovat de White.
O organizatie internationala ce are ca scop principal promovarea unei economii
mondiale sanatoase, promovarea cooperarii monetare internationale, garantarea
stabilitatii financiare si gestionarea monedei internationale. Principala functie o
reprezinta aceea de a supraveghea sistemul monetar international. Pentru
acordarea de credite cere o anumita poltica bugetara, ec, fiscala. La aderarea la
FMI, fiecare tara contribuie si cu o anumita suma de bani; ajutorul financiar
acordat de FMI se bazeaza pe sistemul transelor de credit in care fiecare transa
reprezinta 25% din cota de participare a tarii respective la Fond; creditul e luat
in etape si modificat dupa gradul in care sunt indeplinite conditiile;
1. Banca Mondiala – acorda credite pt reconstructie si dezvoltare pe termen
mediu si lung, BM pune conditii benefice pt statul imprumutat- dobanda e
relativ mica, iar termenul creditului poate ajunge pana la 50 ani; BM acorda si
asistenta tehnica de specialitate);
2. Altele: Banci regionale de dezvoltare, Banca Inter Americana de
Dezvoltare/Africana/Asiatica de Dezvoltare

Datoria publica locala- obligatia generala care trebuie rambursata conform acordurilor
incheiate, din veniturile proprii ale unitatii administrativ-teritoriale si din imprumuturi pentru
refinantarea datoriei publice locale; nu reprezinta obligatii sau raspunderi pentru Guvern
Instrumentele datoriei publice locale-> titlurile de valoare, imprumuturile de la bancile
comerciale sau de la alte institutii de credit, credite furnizor, leasing financiar, garantie
locala;

24.Sistemul cheltuielilor publice. Notiune, rol, structura

Notiune=> sunt modalitati de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in

vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii. Sunt sumele alocate de la bugetul
statului in scopul finantarii trebuintelor generale ale societatii, respectiv ale comunitatilor
locale; sumele aprobate cu titlu de cheltuieli in legea bugetara anuala reprezinta limitele
maxime care nu pot fi depasite; Sumele alocate cu titlu de credit bugetar prin legea bugetara
anuala in vederea acoperirii anumitor cheltuieli nu pot fi utilizate in scopul acoperirii altor
cheltuieli
Rolul cheltuielilor publice=>indeplinirea functiilor statului- interna si externa- se face
prin intermediul unui sistem complex si variat de institutii si organe (armata permanenta,
politia, jandarmeria, justitia si procuratura, aparatul administrativ, scoala si biserica), iar pt
intretinerea acestora statul cheltuieste in fiecare an sume importante de bani;

Pagină 32 din 41
 Structura cheltuielilor publice=>pt indeplinirea functiilor sale, statul efectueaza
urmatoarele cheltuieli- cheltuieli publice pt scopuri sociale, cheltuieli pt cercetare-
dezvoltare, cheltuieli militare, cheltuieli pt functionarea aparatului de stat, cheltuieli
publice cu caracter economic, alte cheltuieli (neprevazute, care se acopera, de regula, de la
rezerva de stat);

25.Cheltuielile publice in domeniul social

Intra cele pentru finantarea invatamantului public si subventionarea celui privat, pentru
apararea sanatatii prin infiintarea retelei de spitale de stat si organizarea altor actiuni sanitare,
pentru organizarea sistemului securitatii si asistentei sociale etc;
Cheltuielile facute de stat pt invatamant (investitiile in capital uman)=> ocupa o
pondere importanta in bugetul national si sunt cheltuieli de capital (investitii in baza
materiala- constructii noi, reparatii, dotari ale celor existente) si cheltuieli de personal
(salarizare, burse). Se asigura pe baza resurselor bugetare, a imprumuturilor contractate
pe piata de colectivitatile locale precum si a resurselor provenind din taxe scolare,
donatii, venituri obtinute prin exploatarea proprietatilor apartinand scolilor sau din
unele servicii desfasurate de catre acestia catre teri – reprezinta investitia resurselor in
individ in vederea obtinerii de catre individ de cunostinte, calificare profesionala etc cu
ajutorul carora sa-si poata spori contributia la productia comunitatii;
Cheltuielile publice pt sanatate=> sunt asigurate din fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate- asigurarile sociale de sanatate sunt principalul sistem de
finantare a ocrotirii si promovarii sanatatii populatiei, care asigura acordarea unui pachet de
servicii de baza- asiguratii sunt cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si strainii si
apatrizii cu domiciliul in Romania (sub conditia platii contributiilor de asigurari sociale de
sanatate)- obiectivele sunt de 2 categorii: cele care se refera la preventie si cele pt
solutionarea cazurilor cand persoanele sunt imbolnavite. Au un caracter diferit in functie de
varsta beneficiarilor si mobilul urmarit prin asistenta medicala.
A. Efectuate in perioada copilariei si adolescenta – investitii in resurse
umane
B. Efectuate in perioada in care beneficiarii lor desfasoara o activitate
productiva – cheltuieli de consum intermediar, fiind recuperabile
C. Efectuate pentru ingrijirea medicala a persoanlor in varsta – consum
final pur, fiind suportate din veniturile create de acestea in perioada de
activitate productiva.
Cheltuielile publice pt asigurarile sociale=>sunt acoperite din bugetul asigurarilor
sociale de stat :
1. Pensia pentru limita de varsta – varsta standard de pensionare este de 63 ani pentru
femei si 65 pentru barbati
2. Pensia anticipata – asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 8
ani pot solicita pensia anticipata cu cel mult 5 ani inaintea varstelor standard de
pensionare
3. Pensia anticipata partiala – asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare,
precum si asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 8 ani pot

Pagină 33 din 41
 solicita pensia anticipata partiala cu reducerea varstelor standard de pensionare cu cel
mult 5 ani
4. Pensia de invaliditate – asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din
capacitatea de munca
5. Pensia de urmas – copiii si sotul supravietuitor, daca persoana decedata era pensionar
sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii
Plata pensiei de face lunar, personal titularului, mandatarului sau reprezentantului legal.

Si cheltuielile acoperite din bugetul asigurarilor sociale de somaj

1. Indemnizatia de somaj

26.Cheltuieli publice pentru cercetare-dezvoltare. Cheltuieli militare

Cheltuielile publice pt cercetare-dezvoltare

 cercetarea fundamentala (are ca obiectiv dezvoltarea cunostintelor intr-un
anumit domeniu al stiintei)
 cercetarea aplicativa (are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee
tehnologice)
 dezvoltarea - verificarea prealabila a posibilitatii realizarii unui produs pe scara
industriala prin constituirea de prototipuri, statii pilot (facuta de intreprinderile
mici si mijlocii pt imbunatatirea tehnologiilor in realizarea unui produs)
Sistemul national de cercetare-dezvoltare e constituit din ansamblul unitatilor si
institutiilor de drept public si de drept privat cu personalitate jur care au in obiectul de
activitate cercetarea-dezvoltarea;

Cheltuielile militare=>au o pondere ridicata in bugetele statelor, sunt cheltuieli

neproductive si risipitoare ce afecteaza in mod deosebit economiile tarilor in curs de
dezvoltare, unde ritmul de crestere a cheltuielilor militare il depaseste pe cel al venitului
national.
Directe (cheltuielile cu intretinerea in tara si pe teritorii straine a armatei, flotei marine si
aeriene, achizitionarea de armament, echipament militar)
Indirecte (cheltuielile legate de lichidarea urmarilor razboiului- platile in contul datoriei
publice contractate in timpul razboiului, despagubirile de razboi, pensiile datorate invalizilor,
vaduvelor si orfanilor de razboi, cheltuielile cu pregatirea de razboaie). Ponderea
cheltuielilor directe si indirecte in totalul cheltuielilor militare se schimba continuu;

27.Cheltuielile publice pentru functionarea aparatului de stat

Se preocupa de cele mai variate probleme- elaborarea si adoptarea legilor, intretinerea de
rel diplomatice cu alte state, stabilirea si incasarea impozitelor si taxelor, canalizare,
salubritate, iluminatul public, ingrijirea parcurilor, inregistrarea actelor de stare civila,
sistematizare teritoriala, construirea drumurilor publice, intretinerea si repararea strazilor,
protectia mediului inconjurator; la acestea se adauga cheltuielile privind organele insarcinate
cu mentinerea ordinii publice- jandarmerie, politie, justitie si procuratura
Marimea cheltuielilor pt functionarea aparatului de stat creste odata cu sporirea
complexitatii vietii economico-sociale; aceste cheltuieli se refera nu numai la salariile
functionarilor de stat, ci si la mijloacele materiale si tehnice pe care trebuie sa le aiba la
Pagină 34 din 41
dispozitie; sunt cheltuieli privind aparatul central – Parlament, Guvern, ministere si
privind aparatul local- CL, CJ, primari si structuri locale;
Legislatia nationala contine reglementari precise in materia salarizarii personalului din
institutiile publice si in problema salarizarii in general a personalului din unitatile bugetare.
Alocatiile pentru cheltuieli de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite nu pot fi
majorate si nu pot fi virate si utilizate la alte articole de cheltuieli.

28.Cheltuielile pentru actiuni economice

Statul aloca in fiecare an o parte din resursele sale banesti in scopul dezvoltarii
neintrerupte a economiei nationale; sunt investitii de stat- statul finanteaza acele lucrari
care nu sunt atractive pt investitorii privati- sume mari investitii, iar recuperarea pe profit se
intinde pe multi ani.
Organele financiare realizeaza planurile financiare ale ministerelor si ale
intreprinderilor in ceea ce priveste necesitatile de resurse banesti ale acestora, tinand seama
de conditiile concrete in care isi desfasoara activitatea, precum si de necesitatile lor de
dezvoltare; in cursul anului, aceste organe exercita un control sistematic asupra activitatii
unitatilor economice si verifica daca resursele financiare de care dispun au fost utilizate in
mod rational si in conformitate cu scopul pt care au fost acordate;
FINANTAREA INVESTIILOR DE STAT

Cheltuieli bugetare pentru functionarea sectorului de stat

In sectorul de stat, in cadrul institutiilor publice de subordonare centrala sau locala,
sunt efectuate cheltuieli importante pentru diverse obiective : achizitii de bunuri necesare
functionarii, achizitii de servicii. Acestea nu se pot face prin contractarea directa de la entitati
economice private, ci prin aplicarea unor proceduri de achizitie publica.
ALTE CHELTUIELI : CALAMITATI, INVESTITII CARE APAR PE PARCURS,
INFLUENTA EVOLUTIEI PRETURILOR DE PE PIATA INTERNATIONALA
PLATON : ARMATA, BISERICA SI BANII

29.Controlul financiar. Notiune, rol, functii

Notiune=> provine din expresia contra rolus care inseamna verificarea actului original
dupa duplicatul care se incredinteaza in acest scop unei alte pers
O verificare a actelor si a actiunilor care privesc patrimoniul public si, in
special, banul public, relatiile financiare.
Reprezinta un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a deficientelor
si de stabilire a masurilor necesare pt restabilirea legalitatii.
Este actiunea de stabilire a exactitatii operatiunilor materiale care se efectueaza
anticipat executarii acestora, concomitent sau la scurt timp dupa desfasurarea lor;
Cnoasterea situatiei patrimoniului, a capacitatii acestuia de a genera profit, a solventei
comerciale ori de faliment in care se poate afla un agent economic, la un moment dat, e
asigurata cu ajutorul controlului financiar, organizat si exercitat independent. Cunoasterea
este necesara conducerii agentilor economici si personalului acestora; prin control,
conducerea isi asigura informarea preventiva, dinamica, reala; controlul contribuie si la
Pagină 35 din 41
prevenirea tendintelor si fenomenelor care necesita decizii de corectie, el asigura
perfectionarea, cresterea profitului in conditii de concurenta libera si loiala; controlul
urmareste functionarea unitatilor de productie la capacitate normala, chiar maxima;
Controlul financiar are ca obiectiv cunoasterea de catre stat a modului in care sunt
administrate mijloacele materiale si financiare de catre societatile comerciale publice,
modul de realizare si cheltuire a banului public, asigurarea echilibrului financirar,
dezvoltarea economiei nationale, infaptuirea progresului social;

Prin control, statul are un rol deosebit de important in conducerea societatii, in

rezolvarea problemelor pe care le ridica constructia socio-economica a tarii. Prezenta statului
democratic in ansamblul desfasurarii activitatilor socio-economice reprezinta o necesitate
obiectiva.
Functii

1. functia de evaluare are in vedere acte si operatiuni de estimare a situatiei existente

la un moment dat, a rezultatelor obtinute pana la sfarsitul unei perioade, a modului
de desfasurare a activitatii in conditii de normalitate, legalitate si eficienta; prin
aceasta functie se apreciaza dificultatile, abaterile, orientarile in care isi au izvorul
factorii a caror actiune tinde sa genereze rezultate negative
2. functia preventiva consta intr-o serie de masuri luate de organele de control in
vederea evitarii si eliminarii unor fraude inainte ca efectele negative ale acestora sa
se produca, prin identificarea si anularea cauzelor care le genereaza sau le
favorizeaza
3. functia de documentare se asigura cunoasterea cantitativa si calitativa a
problemelor care fac obiectul dezvoltarii economico-sociale, controlul participand
nemijlocit la actul de conducere, furnizand date si informatii in fundamentarea
deciziilor economico-financiare
4. functia recuperatorie consta inactiunea de descoperire si recuperare a pagubei si
luarea de masuri fata de cei vinovati. Masurile de constrangere se iau fie de
organele de control in mod direct, fie la propunerea acestora de catre organul
ierarhic superior sau justitie.
a. Raspunderea civila delictuala – este integrala, recuperandu-se beneficiul
nerealizat si prejudiciul cauzat
b. Raspunderea materiala – limitata doar la damnum emergens – raspunde doar
o persoana angajata cu un contract de munca. Conducatorul fie semneaza o
decizie de imputare, fie faptuitorul isi poate lua angajament de plata
(recunoaste ca el a savarsit fapta). Este mai sigura si mai rapida.

5. functia pedagogica are caracter formativ, de generalizare a experientei pozitive-

controlul contribuie astfel la ridicarea cadrelor din economie, a nivelului de
pregatire si la solutionarea in conditii satisfacatoare a sarcinilor ce le revin. Este
necesar ca organul de control trebuie sa aiba o pregatire solida profesionala si sa se
bucure de credibilitate.

30.Formele controlului financiar

Pagină 36 din 41
 Controlul financiar preventiv=> activitatea prin care se verifica legalitatea si
regularitatea operatiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a
patrimoniului public, inainte de aprobarea acestora
Controlul financiar preventiv se exercita asupra tuturor operatiunilor care
afecteaza fondurile publice si/sau patrimoniul public;
Controlul financiar preventiv e propriu – entitatile publice, prin conducatorii acestora,
au obligatia de a organiza controlul financiar preventiv propriu si evidenta
angajamentelor in cadrul compartimentului contabil; prin exercitarea controlului
financiar preventiv propriu se verifica legalitatea operatiunilor ce urmeaza a fi derulate-
controlul legalitatii se realizeaza prin operatiunea de avizare)
Delegat (Ministerul Finantelor Publice poate exercita, prin controlori delegati
numiti de ministrul finantelor publice, controlul preventiv la unele entitati publie asupra
unor operatiuni care pot afecta executia in conditii de echilibru a bugetelor sau care sunt
asociate unor categorii de riscuri
controlul intern/managerial=> ansamblul formelor de control exercitate la nivelul
entitatii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in concordanta cu
obiectivele acesteia si cu reglementarile legale, in vederea asigurarii administrarii
fondurilor in mod economic, eficient si eficace-
E mai putin specific decat controlul preventiv- inglobeaza toate formele de control
de la nivelul unei entitati publice, mai putin controlul preventiv, punand accentul pe
randamentul operatiunilor- e organizat si functioneaza din initiativa conducatorului
entitatii publice, acesta avand obligatia organizarii controlului intern
auditul public intern=> reprezinta o activitate functional independenta si
obiectiva, care da asigurari si consiliere conducerii pt buna administrare a
veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionand activitatile entitatii publice- ajuta
entitatea sa-si indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica, care
evalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului de conducere e baza
gestiunii riscului, controlului si proceselor de administrare- poate fi audit de sistem
(evaluare de profunzime a sistemelor de conducere si control intern, cu scopul de a stabili
daca acestea functioneaza ec, eficace si eficient), auditul performantei (examineaza
daca criteriile stabilite pt implementarea obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt
corecte pt evaluarea rezultatelor si apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu
obiectivele) si audit de regularitate (examinarea actiunilor asupra efectelor financiare pe
seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectarii ansamblului
principiilor, regulilor procedurale si metodologice care le sunt aplicabile)- e organizat in
Comitetul pt Audit Public Intern (CAPI), Unitatea Centrala de Armonizare pt Audit
Public Intern (UCAAPI) si in compartimentele de audit public intern din entitatile
publice;

Controlul ulterior – are un mare avantaj : nu se efectueaza sub presiunea timpului si

rezultatele sunt obiective, corecte, dar si un dezavantaj : odata emis un act, isi produce
efectele, deci trebuie apelat la functia reparatorie
In 2008 a fost introdus si la noi sistemul de control bazat pe recomandare.

Pagină 37 din 41
 31.CURTEA DE CONTURI

Organ constitutional, functionand in baza art 139 din Constitutie si a legii 94/1992.
Curtea de Conturi este institutia de control, sub forma auditului public extern, in
domeniul financiar, functionand in mod autonom, dar cu respectarea dispozitiilor prevazute
in Constitutie si in celelalte legi.
Principii de functionare
1. Principiul unicitatii–atributiile Curtii de Conturi la nivelul judetelor si al
municipiului Bucuresti sunt exercitate de camerele de conturi judetene.Curtea de
Conturi controleaza aceste camere de conturi judetene considerate a fi o prelungire in
teritoriu prin intermediul careia isi indeplineste atributiile.
2. Principiul autonomiei–Curtea de Conturi isi desfasoara activitatea in mod
autonom, in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitutie si in legea sa de
organizare - autonomie de decizie asupra programului sau de activitate, buget
a. Exista in lege 2 modalitati de limitare a autonomiei Curtii de Conturi in
stabilirea programului sau de control: art. 3. alin.(3), hotararile Camerei
Deputatilor sau ale Senatului prin care se cere Curtii de Conturi efectuarea unor
controale, in limitele compentei sale sunt obligatorii si art. 3 alin.(2), numai
Parlamentul poate opri controalele inistiate de Curtea de Conturi din oficiu si
numai in cazul depasirii competentelor stabilite prin lege.
Functiile Curtii de Conturi sunt stabilite prin art. 140 alin.(1) din Constitutie.Curtea de
Conturi exercita controlul (functia de control) asupra modului de formare, de administrare
si de intrebuintare a resurelor financiare ale statului si ale sectorului public. In reglementarea
anterioara, Curtea de Conturi a indeplinit si o functie jurisdictionala.
Constitutia Romaniei, in art. 140 alin.(4), stabileste ca membrii plenului Curtii de Conturi
(consilieri de conturi) sunt numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi
prelungit sau inoit.Alin (5) al aceluias articol prevede ca numarul consilierilor de conturi (18
astfel de membrii) se innoieste cu o treime, din 3 in 3 ani, in conditiile prevazute de Legea
Curtii de Conturi, precum si faptul ca revocarea membrilor Curtii de Conturi se poate face
doar de catre Parlament, in cazurile si conditiile prevazute de aceeasi legea. Consilierii
de conturi vor depune in mod obligatoriu, in fata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului Romaniei, un juramant, care echivaleaza cu acceptul acestora de a indeplini
aceasta functie.
Membrii Curtii de Conturi sun independenti si inamovibili, iar potrivit legii organice
nu pot face parte din partide politice sau sa desfasoare activitati publice cu caracter
politic.Pentru membrii Curtii de Conturi, legea organica prevede o serie de interdictii si
incompatibilitati (spre exemplu, membri Curtii de Conturi nu pot divulga continutul
deliberarilor si al voturilor).
Plenul Curtii de Conturi–alcatuit din 18 consilieri de conturi si reprezinta organul
colectiv de conducere al Curtii abilitata sa ia cele mai importante masuri privind conducerea
si strategia desfasurarii activitatii.

Pagină 38 din 41
Sedintele plenului Curtii de Conturi sunt convocate de cate ori este necesar, iar pentru a se
tine e necesar un cvorum de 2/3 din numarul consilierilor de conturi.Deciziile Plenului sunt
adoptate cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Actuala reglementare instituie pentru Curtea de Conturi atributia de control financiar
ulterior extern.Caracterele acestei forme de control sunt:este un control ulterior, deoarece se
exercita asupra actelor si operatiunilor economico-financiare dupa ce acestea au fost
executate
1. este un control financiar, in sensul ca atribuitiile de control vizeaza creditele
bugetare sub aspectul legalitatii formarii, repartizarii, intrebuintarii si stingerii
acestora
2. este un control extern deoarece sfera activitatii sale se bazeaza pe documentele
existente la alti agenti economici
3. este un control total deoarece sunt urmarite toate aspectele pe care legea le impune
4. este un control periodic deoarece se face la o alta data stabilita prin Programul de
control al Curtii de Conturi
5. este un control de executie prin el urmarindu se modul de aducere la indeplinire a
dipozitiilor legale
Exercitarea controlului Curtii de Conturi se desfasoara pe doua planuri
1. auditul financiar–asupra unor conturi de executie (contul general anual de executie a
bugetului de stat, contul anual de executie a bugetului asigurarilor sociale, conturile
anuale de executie a fondurilor speciale, dar si altele
2. auditul performantei utilizarii resureslor financiare ale statului si ale sectorului
public, in conformitate cu dispozitiile legale.
Curtea de Conturi avizeaza, la cererea Senatului sau a Camerei Deputatilor, proiectul
bugetului de stat si proiectele de lege in domeniul finantelor publice si al contabilitatii
publice sau prin aplicarea carora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a
cheltuielilor aprobate prin legea bugetara.
Curtea de Conturi avizeaza de asemenea infiintarea de catre Guvern sau ministere a
unor organe de specialtate in subordinea lor

32.Moneda unica europeana si zona „Euro”

Pagină 39 din 41
 La 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul afacerilor externe francez, propune crearea
unei Comunitati Europene a Carbunelui si Otelului care a constituit baza constructiei
europene
In 1951, prin semnarea Tratatului de la Paris s-a infiintat CECO, tratatul fiind semnat
de 6 state- Franta, Italia, Germania, Luxemburg, Belgia si Olanda-> scopul fiind stabilirea
unei piete comune pe sectorul carbunelui si a otelului;
Prin semnarea Tratatului de la Roma (1957) s-au instituit Comunitatea Economica
Europeana si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice-> scopul formarii CEE era crearea
unei piete comune care sa permita transportul liber al marfurilor, persoanelor si capitalurilor,
dar si formarea uniunii ec si monetare, iar prin CEEA cooperarea europeana s-a extins in
domeniul energiei atomice; tratatul avea drept obiective : uniunea economica, uniunea
vamala, uniunea monetara, uniunea politica.
Dupa ce s-a decis elaborarea unui plan de uniune economica si moentara, s-a introdus un
sistem numit „sarpele monetar” care avea ca scop stabilizarea cursurilor de schimb pentru
mai multe monede europene, tarile participante la sarpele monetar luandu-si angajamentul de
a nu permite fluctuatii ale cursurilor valutare reciproce mai mari de 2,25%; prin sistemul
monetar european s-a creat ECU- unitate de cont- fiecare tara isi fixeaza rata de schimb in
raport cu ECU;
1992 –Tratatul de la Maastricht s-a decis introducerea monedei unice europene- care a
intrat in vigoare la 1 ianuarie 1999 EURO si crearea unei banci europene
Uniunea economica si monetara consta in infiintarea si utilizarea de catre membrii sai a
unei monede unice, care sa inlocuiasca monedele nationale, de unde rezulta si promovarea
unei politici moentare unice (prin intermediul unei singure autoritati monetare), urmarirea de
catre tarile participante a unor linii directoare comune de politica ec (pe baza recomandarilor
Consiliului UE) si gestionarea, in fiecare tara membram a finantelor publice de o maniera
compatibila cu asigurarea stbilitatii macroeconomice.
Obiectul principal al autoritatii monetare (Autoritatea monetara unica), stabilit prin
Tratatul de la Maastricht, este asigurarea stabilitatii preturilor. In acest scop, este garantata
deplina ei independenta fata de institutiile si organismele europene, ca si fata de orice guvern
sau alta institutie nationala. Banca Centrala Europeana nu are dreptul sa crediteze
autoritatile publice, fie ele europene, nationale sau regionale. De asemenea, este interzisa
achizitionarea (pe piata secundara) a titlurilor de credit emise de aceste autoritati.

Tratatul de la Maastricht a pus bazele constituirii unei Uniuni Economice si

Monetare realizate in trei faze:
1. Faza 1 (1992-1993) – tarile care vor intra in uniunea monetara vor indeplini
criteriile de convergenta monetara si bugetara – criterii de admitere in sistem de
natura economica, bugetara, politico-fiscala, foarte greu de indeplinit
2. Faza a II-a (1994- 1999) – crearea Institutului Monetar European, in care
guvernatorii bancilor centrale se reunesc pentru a asigura tranzitia spre Banca
Centrala Europeana. Avea ca atributii realizarea unor studii si propuneri pentru
definitivarea sistemului monetar european si chiar si formele bancnotelor si a
monedelor. IME urma sa fie inlocuit de Banca Centrala Europeana si sa formeze,
impreuna cu bancile centrale nationale, Sistemul European al Bancilor Centrale –
Frankfurt
Pagină 40 din 41
 3. Faza a III-a - in timpul acestei faze, ratele de schimb vor fi in mod irevocabil
fixate si moneda unica introdusa => constituirea sistemului monetar european

In urma deciziei Consiliului European intrunit la Madrid in 1995, moneda unica a uniunii
economice si monetare va fi euro. S-a decis ca se va intra in valuri, pe masura indeplinirii
criteriilor de convergenta si nu in momentul in care toate tarile vor indeplini criteriile, acest
lucru fiind imposibil. O moneda este valabila si datorita increderii intre guvernanti si
guvernati. S-a decis ca, cu 2 ani inainte de 1999, sa se faca o publicitate pentru aceasta noua
moneda, iar unitatile alimentare etc aveau obligatia sa afiseze pretul in moneda nationala si
in euro.
Principalele avantaje economice ale euro sunt: eliminarea completa a riscului
ratei de schimb dintre monedele participante (avantaj pt investitiile internationale in zona
euro), euro elimina costurile legate de conversii de moneda la fiecare trecere a unei
frontiere europene, transparenta preturilor – o moneda unica face mai evidente
diferentele de pret dintre bunurile, serviciile si salariile din diferit tari, imbunatatind astfel
competitia dintre piete.
Dezavantaj – tarile din spatiul monetar european nu au o dezvoltare economica egala,
pentru cele mai putin dezvoltate economia nefiind suficient de puternica si competitiva.
Ca o marfa sa fie competitiva trebuie sa indeplineasca conditii: calitate (nivelul
tehnologiei)si pret (nivelul productiei).

Pagină 41 din 41