Sunteți pe pagina 1din 42

C1 Introducere in dreptul financiar Notiunea de financia pecuniaria- originea conceptului de finante publice =orice tranzactie care presupune intre

prestatii plata unei sume de bani Termenul de finante publice- lb.franceza, sens general- bani si venituri publice destinate acoperirii cheltuielilor statului Finante publice=totalitatea relatiilor de natura economica constituite sub forma baneasca care apar in procesul realizarii si repartizarii resurselor necesare statului pentru indeplinirea sarcinilor sale. 2 conceptii: A) clasica: legata de idea de liberalism politic; a fost specifica sfarsitului sec. XIX si inceptului sec. XX- stat neinterventionist Statul era putin preocupat de activitatile private si isi limita interventia la indeplinirea unor functii traditionale- apararea, diplomatia, ordinea publica, justitia. Viata economica era considerata apanajul intreprinderilor private, iar statul respecta principiul laisser faire, laisser passer. Se actiona conform principiului guvernarii ieftine reducandu-se la minim cheltuielile publice. aceasta abordare avea drept efect lipsa protectiei sociale, a reglementarilor in materia concurentei si a practicilor monopoliste, respectiv existenta unor reglementari minimale in ramurile speciale privind bancile, bursele de valori, regimul valutar etc. B) moderna: s-a dezvoltat dupa I razboi mondial cand statul neinterventionist a fost inlocuit de un stat interventionist care a decis sa influenteze in mod direct procesele economice. Finantele publice se transforma intr-un mijloc de interventie a statului in economie prin stimularea productiei in situatii de criza, mentinerea stabilitatii preturilor, asigurarea unei bune administrari a resurselor naturale ale statului si repartizarea pe cat posibil in mod echitabil a V(veniturilor) nationale. In noua conceptie, finantele publice au fost definite ca stiinta care studiaza activitatea statului in calitate de detonator a unor tehnici financiare specifice (impozite, taxe, buget public etc.) In prezent se considera ca finantele publice sunt o disciplina care apartine domeniului juridic, economic si politic si care se pot defini ca ramura a dr. public care are drept scop principal studiul regulilor si operatiunilor referitoare la banul public. Pentru a intelege structura finantelor publice este necesar sa avem in vedere urmatoarele acte normative: - L 500/2002 a finantelor publice - OUG 64/2007 a datoriei publice - L 273/2006 privind finantele publice locale L 500/2002 prezinta: bugetul de stat, bug. asigurarilor sociale de stat, bug. fondurilor speciale, al trezoreriei, institutiilor publice organizate la nivel central si bug. fondurilor provenind din imprumuturi interne si externe. OUG 64/2007 are in vedere principalele datorii publice. L 273/ 2006 priveste structura bug. locale, ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor, judetelor, institutiilor organizate la nivel local, bug. imprumuturilor externe si interne, inclusive ale fondurilor externe nerambursabile. Doua functii principale: 1) functia de repartitie- 2 momente:- constituirea fondurilor publice + distribuirea lor 2) functia de control- modul de utilizare a fondurilor publice, controlul financiar intervenind incepand cu momentul repartitiei acestora.

Controlul financiar asupra fondurilor publice analizeaza provenienta resurselor, nivelul de constituire, titlu cu care se repartizeaza catre beneficiar, gradul de redistribuire intre sectoare, modul de asigurare a echilibrului intre V publice si Ch publice. stat. Banul public= mijloace banesti ale societatii administrate de catre

Se considera ca acest concept ar fi aparut o data cu statul care a impus ideea ca orice persoana care realizeaza un V sau detine anumite bunuri in proprietate datoreaza statului anumite impozite. Pentru ca prin intermediul banului public statul pune la dispozitia membrilor societatii in conditii specifice o gama variata de utilitati private in sens larg care se concretizeaza in actiuni cu caracter social, econ., de mentinere a ordinii publice, aparare nationala, dezvoltarea relatiilor internationale etc. Punerea la dispozitie a acestor servicii obliga statul sa procedeze la o redistribuire a V si averilor persoanei dupa anumite criterii stabilite de organele de decizie politica. Trebuie retinut ca transferurile de putere de cumparare si redistribuirea V prin intermediul fin. publ. nu constituie un scop in sine, ci un mijloc prin care se urmareste ocuparea fortei de munca, reciclarea disponibilitatilor banesti temporare in economie, combaterea fenomenului inflationist, asigurarea unui echilibru financiar si realizarea unui echilibru general al economiei. Instrumentul specific de actiune este bugetul (principalul plan financiar al statului care cuprinde totalitate V si Ch publice) dc. V=Ch=> buget echilibrat V>Ch=> buget excedentar V<Ch=> buget deficitar C2 Acumularea de capital Acumularea de capital= o prelucrare a unei parti din avutia nationala (ban public) de catre persoane fizice/ juridice prin anumite metode specifice. In evolutia societatii s-au observat mai multe etape: -acumularea: a) primitiva b) salbatica c) legala d) frauduloasa a) =ocupatiunea. Aceasta forma de acumulare s-a produs inaintea existentei statului cand existau bunuri mobile si imobile care puteau fi luate in stapanire (apropriate) fara incalcarea unui dr.de proprietate sau alt drept al unei pers. b) Se considera ca s-a petrecut dupa aparitia statului, dar intr-o perioada in care sistemul legislativ nu era suficient de dezvoltat pt.a fi in masura sa ocroteasca si sa garanteze anumite drepturi ale unei pers.in legatura cu bunuri mobile si imobile. Se realiza prin forta, cu incalcarea unor stari de fapt pe care organele administrative nu erau capabile sa le apere. c) Este un fenomen prezent in mod curent in economiile statelor, care permite transferul in conformitate cu legislatia in vigoare a unor categorii de bunuri din sfera publica in sfera privata. Statul modern interventionist cunoaste 2 forme de proprietate: publica si privata. Raportul dintre aceste forme este influentat de tipul de economie pt.care a optat statul in cauza. Ca si procedeu specific retinem privatizarea ce pp.un transfer transparent in conditii concurentiale de bunuri sau de titluri de creanta.

d) Este un fenomen care se petrece si in perioada contemporana cand, desi exista un stat puternic si un sistem de legi incidente in materie, se intampla ca anumite pers.sa corupa functionari publici si sa dobandeasca prin incalcarea legii bunuri sau alte dr.din sectorul public. Mecanismul economic Mecanismul economic= totalitatea relatiilor de natura economica si care reprezinta modalitati de legatura intre fenomenele econ.raportate unele la altele. In evolutia sociala se observa mai multe forme, fiecare fiind caracterizata de un anumit tip de economie. Formele de mecanism economic: 1. primitiv 2. deschis 3. liberal 4. interventionist 1. I-a corespuns economia naturala. Nevoile persoanelor erau asigurate din productie proprie, nu aparuse statul, nu se distingeau cu claritate tipuri de forme de propr., bunurile erau libere de stapan si nu era dezvoltat schimbul. 2. I-a corespuns economia de schimb. Ea pp.: diversificarea produselor, dezvoltarea schimbului, aparitia propr.devalmase si germenii unui dr. de propr.exclusiv. 3. Ii corespunde tot economia de schimb, dar evoluata fata de cea anterioara: se disting forme de propr.publica si privata, dominatia propr.prv.asupra celei publice, dezvoltarea relatiilor monetare si de credit, existenta la conducere a unui stat neinterventionist. 4. Este caracterizat de 3 tipuri de economie: a. de piata b. centralizata c. sociala de piata a. Este o economie de credit. Se caracterizeaza prin liberatea de actiune a ag. econ., libera concurenta, dominatia propr.prv. asupra celei publice, protectie sociala relativ limitata. b. Dominatia propr.publice asupra celei prv., caracterul planificat al econ., lipsa concurentei, lipsa de transparenta in rel.econ., existenta unui grad de protectie sociala. c. Este o forma de economie intalnita in tarile nordice ale Europei care a incercat sa imbine aspectele pozitive care caracterizeaza cele 2 tipuri de economie anterioare. S-a realizat o economie de credit cu o dezvoltata propr.prv., concurenta si libertatea ag.econ., norme severe de protectie a mediului si o reala protectie sociala. Dreptul financiar Dreptul financiar= totalitatea actelor normative care reglementeaza relatiile de constituire, repartizare si utilizare ale fondurilor banesti ale statului si ale institutiilor publice cu scopul satisfacerii sarcinilor soc.-econ.ale societatii. Izvoare: ansamblul de acte normative ce reglementeaza raporturile jur. financiare. In raport de gradul de generalitate sau specificitate, distingem 2 categ.princ.de izvoare: A. comune cu alte ramuri de dr. (ex. Constitutia) B. specifice dr. financiar

Norma de dr. financiar= regula de conduita stabilita sau recunoscuta de stat care cuprinde dr. si oblig. subiectelor participante la raportul jur. financiar. Respectarea normei e preluata de forta coercitiva a statului. Structura logico-jur.:structura trihotomica. Specifica e sanctiunea: amenda fiscala, penalitati, dobanzi de intarziere, suspendarea finantarii. Raporturile de dr.financiar= relatiile sociale care iau nastere si se sting in procesul constituirii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si care sunt reglementate de normele juridice financiare. Caracterizate de particularitatile ce privesc subiectele, pozitia pe care o au unele fata de altele, obiectul de reglementre si modalitatile de realizare a formei de activitate. Aceste particularitati permit executarea directa a creantei fara sa fie necesara obtinerea in prealabil a unei hotarari judecatoresti. Elementele constitutive ale rap.jur. sunt: a. Subiectele: -statul reprezentat de un organ de specialitate -pers.fizice/jur.cu calitate de contribuabil b. Obiectul- 2 abordari: -daca analizam sfera finantelog publice avem in vedere actiuni de prognoza si organizare bugetara, de creditare, control financiar, circulatie monetara -daca se analizeaza operatiunile specifice activitatii financiarfiscale, obiectul va consta in plata unor sume de bani de catre anumiti participanti la rap.jur.financiar c. Continutul: drepturile si obligatiile subiectelor participante in legatura cu constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor publice Raportul intre dr.financiar si cel fiscal este acela de la intreg la parte. Dr.fiscal, in timp, s-a desprins din cel financiar devenind autonom. El se ocupa cu toate aspectele prinvind V si Ch publice. V publice sunt numeroase. Unele dintre ele au caracter fiscal. Normele care reglementeaza veniturile publice sunt deja atat de amplu reglementate incat au dus la aparitia unei ramuri autonome. Moneda Moneda= o marfa speciala cu rol de echivalent general. Pt.ca o marfa sa devina speciala si sa fie caracterizabila drept moneda tb.sa indeplineasca cumulativ trasaturile: - sa fie general acceptata - sa fie divizibila (sa poata fi impartita fara a se altera) - sa fie tezaurizabila (sa pastreze si sa transmita valoare in timp) - sa aiba valoarea de intrebuintare mica - sa fie relativ rara Formele de reprezentare a monedei in circulatie poarta numele de instrument monetar (!=moneda). Exista anumite forme in care mai exista moneda: lingourile (folosite si in tranzactionari)->tb.sa mentioneze cantitatea de Au, puritatea si sigiliul emitentului. Functiile monedei:-curs Ipotezele privind geneza monedei: Observam in doctrina ca au fost dezvoltate o suita de teorii care incearca sa gaseasca originile acestui fenomen. I. Ipoteza economica

Moneda a aparut ca mijlocitor al schimbului. La momentul la care schimbul in natura a devenit incomod, oamenii au fost obligati sa inventeze si sa accepte in mod universal o marfa intermediara. Cu alte cuvinte, oamenii au adoptat tacit, intr-un consens general, a 3-a marfa care sa masoare bunurile supuse schimbului. In doctrina s-a realizat si o etapizare a istoriei economice in functie de monede. Se considera ca evolutia s-a produs de la economia naturala (premonetara) careia ii erau specifice 2 subdiviziuni: econ.familiala si cea in natura, la o economie monetara care nu a mai permis schimbul in natura. In timp, s-a evoluat de la utilizarea unor marfuri oarecare ca etalon de valoare, la utilizarea unui metal obisnuit, iar de la acesta s-a trecut la utilizarea metalelor pretioase. Pe treapta superioara a economiei de credit se considera ca se pun in circulatie anumite bunuri contra promisiunii de a restitui in viitor aceeasi valoare. II. Aparitia monedei ca etalon de valoare Moneda a aparut deoarece era necesar sa se stabileasca intre oameni o ierarhie e valorilor. Moneda etalon a preexistat monedei intrument de schimb. Etalonul de valoare clasic a constat in animale de turma la care s-a renuntat in timp datorita lipsei calitatilor unui eficient instrument de schimb. S-au impus ca moneda metalele ce puteau fi si etalon de valoare si mijlocitor al schimbului apte sa stabileasca pretul oricarui bun supus tranzactiunii. Efectul a fost acela de a elimina schimbul in natura (trocul). III. Ipoteza religioasa Considera ca initial monedei nu i-au fost specifice functiile mercantile, ci cele religioase. Doctrina porneste analiza de la scrisorile lui Homer cu observatia ca in religia antropomorfica zeii erau reprezentati asemanator oamenilor, fiind posibila o negociere a bunavointei acestora. La origine, darul oferit zeilor era specific econ.casnice, fiind reprezentat de un animal de turma. Prin utilizarea in practicile religioase anumite animale ajung sa fie sacralizate prin cresterea nr.membrilor comunitatilor, nr.animalelor jertfite ajungand sa fie f.mare. S-a trecut la o etapa superioara in care s-ar fi creat mici statuete din metal pretios (amulete) care ar fi fost oferite zeilor. In timp, si acest statuete, ajungand in nr.f.mare, au inceput sa fie utilizate de catre preoti si in raporturi laice. Etapa urmatoare de evolutie a fost aceea de imprimare pe o moneda a reprezentarii animalului. Prin intermediul preotilor punerea acestor obiecte intr-un circuit economic s-a realizat. IV. Ipoteza sociala Autorii ei trateaza moneda drept o categorie sociala, si nu una economica. Se considera ca scopul crearii monedei a fost acela de a distinge posesorul de moneda de restul obstei. Moneda ar fi consacrat anumite ranguri ale posesorilor, astfel ajung si un mijloc de ascensiune sociala. Adeptii teoriei considera conceptul de moneda sinonim cu cel de podoaba, abia ulterior aceasta transferanduse in sfera economica. Aceasta teorie se bazeaza si pe observatia ca podoabele din metal pretios tezaurizate erau utilizate la rascumpararea prizonierilor de razboi, obtinerea anumitor demnitati, precum si in sacrificiile religioase. V. Ipoteza patrimoniala Costin Kiritescu observa faptul ca bunurile carora practica economica lea imprimat functia monetara au constituit la origine patrimoniul unei persoane. Tendinta general umana de a poseda cat mai multe bunuri a avut drept efect acumularea unor bunuri in surplus fata de necesitatile de consum. Bunurile respective au devenit mijloc de tazaurizare si semne ale bogatiei individuale. Initial,

bunurile din patrimoniu care puteau fi tezaurizate constau in ornamente cu valoare intrinseca si utilitate casnica. C3 Geneza social-economica Aceasta conceptie urmareste evolutia relatiilor social- economice de la economia casnica la economia productiva. Se observa cum la un moment dat surplusul de produse a permis aparitia schimbului. Se considera ca permanentizarea schimbului a reprezentat un fenomen specific perioadei primei mari diviziuni sociale a muncii cand triburile de pastori s-au separat de agricultori si vanatori. Specializarea muncii a determinat diversificarea produselor intre care a fost necesar sa se interpuna o a treia marfa. Primei diviziuni a muncii i-ar fi urmat separarea mestesugurilor de restul producatorilor. Metodele care au intermediat initial schimbul aveau forme uzuale (cutite, varfuri de sageata), abia ulterior impunandu-se discul metalic. Timp de 21 de sec. s-au utilisat monede din metal pretios cu valoare intrinseca. Odata cu aparitia primelor banci (1609- Banca din Amsterdam), metalul pretios a inceput sa-si imparta rolul cu bancnotele convertibile in metal pretios. In timp, s-a evoluat de la bancnote convertibile in aur la bancnote neconvertibile in aur sau alt metal pretios si s-a ajuns in final la banii de cont. Preluarea functiilor monedei efective de catre bancnote a facut posibila indeplinirea unor functii suplimentare si fara moneda metalica. Bancnota neconvertibila s-a impus in circulatie pe baza a 2 garantii: acoperirea in marfurile si serviciile ale caror schimb le permitea si garantia statului emitent. Categorii de monede existente in circulatia monetara Instrument monetar= forma de manifestare a monedei in circulatie, forma care a inlocuit in final moneda si care beneficiaza de un curs fortat. Mai multe categorii de instrumente monetare: 1. moneda efectiva (manuala)- semne monetare utilizate in cadrul circulatiei numerarului (moneda metalica + bancnote) 2. moneda de cont (bancara)- nu are o existenta fizica, ci se materializeaza in documente bancare (documente pe suport de hartie si inscrieri electronice) 3. moneda conventionala- nu are o existenta fizica, ci se materializeaza in documente bancare (documente pe suport de hartie si inscrieri electronice) Exista mai multe monede conventionale: DST (dr. speciale de tragere) utilizate in sistemul creat de FMI. Nu au existenta fizica, se utilizeaza exclusiv de catre state in raporturile cu FMI si nu are capacitatea de a efectua plati si decontari in mod direct. Valoarea unui DST se stabileste pe baza de cos valutar (modalitate de determinare a paritatii valutare-o formula). 4. moneda de calcul- instrument monetar care are drept functie masurarea drepturilor si obligatiilor reciproce apartinand partilor unui contract. Acest rol poate fi indeplinit de aur, petrol sau de o valuta liber convertibila determinata de partile contractante. 5. moneda fiduciara- instrument monetar concretizat intr-un titlu care inglobeaza o creanta care circula pe baza increderii de care se bucura in randul publicului emitentul titlului (de ex. obligatiuni) 6. cardul bancar- suport de informatie standardizat, securizat si individualizat care permite detinatorului sa utilizeze in vederea efectuarii unor

operatiuni specifice disponibilitati banesti proprii aflate intr-un cont deschis pe numele sau detinatorului cardului sau sa utilizeze o linie de credit deschisa de emitent in favoarea sa. Crearea sistemului banesc al leului sec. V i.Hr. apar coloniile grecesti Histria, Tomis, Callatis care emit moneda sec. II i. Hr. incep sa patrunda monedele romane circulatia monedelor romane se mentine pana la retragerea trupelor ulterior avem monede bizantine si nu se mai emit monede pe plan local sec. XIV momentul banariilor Cuza a vrut sa impuna romanatul, dar nu a reusit 1866- in Constitutie se consfinteste dr. de a bate moneda L 14/1667 instaureaza un sistem bimetalist Au-Ag 1880 infiintarea BNR 1890- trecerea la sistemul monometalist Au 1928- introducerea biletelor de banca si renuntarea la etalonul Au Circulatia monetara Circulatia monetara= totalitatea operatiunilor efectuate cu masa monetara concretizate in incasari si plati banesti determinate de circulatia marfurilor, prestarea serviciilor si executia de lucrari in cadrul unui stat. Ca temei legal pt. circulatia si emisiunea monetara avem L 213/2004statutul BNR. Diferenta circulatia monetara-circulatia baneasca: not. de bani nu e identica cu not. de moneda, respectiv instrument monetar. Bani= expresia generala pentru intreaga varietate a instrumentelor care indeplinesc functiile de masura a valorii marfurilor, de mijloc de circulatie si de plata si de activ de rezerva. Moneda= forma concreta de manifestare a banilor. Operatiunile cu masa monetara se deruleaza intre pers. fiz si juridice. In functie de posibilitatile bancii centrale de a supraveghea circulatia monetara se disting 2 forme de manifestare a acesta: -circulatia monetara legala (se deruleaza prin conturi) -circulatia monetara paralele (in numerar) Intr-o economie se incearca sa se limiteze utilizarea numerarului din urmatoarele considerente: anumite riscuri (furt, pierdere) si costuri ridicate de emisiune si administrare a acestora. In tarile dezvoltate numerarul mai reprezinta doar cateva procente din masa monetara utilizata in circulatie. Renuntarea la numerar nu-i facila pentru ca generalizarea circulatiei in cont obliga la un anumit nivel de dezvoltare a sistemului bancar si dotarea cu o anumita tehnologie de prelucrare a datelor. Puterea de cumparare a unitatii monetare Puterea de cumparare= volumul de bunuri si servicii care pot fi achizitionate cu o unitate monetara intr-o unitate de timp si pe o arie geografica determinata.

Reprezinta capacitatea reala de a achizitiona bunuri si servicii intr-o anumita perioada. Acest indice reflecta evolutia preturilor si evolutia veniturilor banesti ale populatiei. Puterea monedei nationale se raporteaza la P monedelor straine, fiind importanta determinarea intre cele 2 categorii de P.
Preturile interne = CURS VALUTAR Preturile externe

Stabilitatea monetara= posibilitatea mentinerii P unei monede la intervale diferite de timp. In conditiile unei economii de piata functionale, prin stabilitate monetara se intelege existenta unui echilibru intre cererea solvabila si cererea de bunuri si servicii de pe piata. cererea solvabila>productia (din considerente monetare)=> proces inflationist cererea solvabila<productia (din considerente monetare)=> fenomen deflationist Stabilitatea si intarirea unei monede sunt procese care nu se realizeaza de la sine, ci sunt rezultatul unor politici econ.-fin. complexe. Evolutia unei monede este determinata nu numai de fenomenele economice, ci si de fenomenele politice, sociale, militare etc. O alta problema controversata in th. monetara este aceea a bazelor stabilitatii monetare. S-a incercat determinarea daca stabilitatea monetara este intrinseca (P deriva din esenta acestora) sau extrinseca=> 3 directii principale: a. Stabilitatea P este legata de o valoare reala (de ex. Au)=> banii tb.confectionati din metal pretios sau emisiunea monetara tb. sa fie acoperita prin fonduri de rezerva de metal pretios b. Th. nominalista=> baza materiala a banilor e data de puterea legii; pt.ca banii sunt o creatie a legii, legea si statul sunt forte care confera o anumita valoare monedei c. P deriva din functionalitatea lor=> depinde de modul in care se desfasoara activ. econ., de respectarea legii, de adaptare la volumul si structura productiei si mentinerea unui sistem monetar sanatos. In Romania un rol central revine BNR care are drept obiectiv fundamental asigurarea stabilitatii preturilor. Pentru atingerea acestui obiectiv BNR elaboreaza, aplica si raspunde de politica monetara, valutara, de credit si de plati. Devalorizarea monetara= reducerea legala a valorii valutare paritare a monedei. Valoarea paritara e data de continutul valoric al unitatii monetare. Acest continut valoric e determinat fie prin lege nationala, fie prin conventii internat. Val. paritara se exprima printr-un etalon care poate fi Au, alta moneda sau un cos de valute si determina raportul dintre valute diferite. Categorii de devalorizare monetara: a. devalorizare explicita: masura luata de stat si exprimata intr-un act normativ b. devalorizare implicita: proces econ.-fin. cu caracter de continuitate care afecteaza in permanenta moneda unui stat=> statul nu exprima intr-un act normativ existenta devalorizarii c. devalorizare defensiva: operatiune de omologare oficiala a pierderii P unei monede in urma unei inflatii d. devalorizare ofensiva: procedeu de stimulare pe cale monetara a exportului practicat de catre state pt.perioade scurte de timp

e. devalorizare totala: specifica situatiei in care nivelul P a ajuns atat de scazut incat impiedica derularea corecta a functiilor monetare=> solutia: inlocuirea vechii monede cu o moneda noua prin reforma monetara
Inflatie (bani multi, marfuri putine) Inflatia= o rupere de echilibru la un moment dat intre masa monetara si masa de bunuri si servicii de pe piata prin inmultirea semnelor monetare intr-o astfel de masura incat sa determine un fenomen de crestere a preturilor si ulterior de depreciere monetara. inflatie- inflare= a umfla In terminologia econ. apare pt. prima data in SUA cu sensul de emisiune exagerata de instrumente monetare. Categorii de inflatie: Functie de: a. gradul de depreciere 1) latenta: se mentine inca increderea publicului in moneda nationala 2) reala: deprecierea banului se accentueaza; se pierde increderea in moneda nationala, iar producatorii nu mai vand marfuri in moneda nationala 3) excesiva: deprecierea monetara impiedica exercitarea functiilor specifice de catre moneda nationala b. cresterea preturilor 1) relativa: cresterea preturilor<cresterea masei monetare 2) absoluta: invers c. ordinul de marime 1) latenta: 3, 4 %/ an 2) deschisa: 5-10%/ an 3) galopanta: mai mare de 15%/an 4) hiperinflatie: forma paroxistica 5) megainflatie: 15%/luna 6) staginflatie: in perioada anilor 60-70 intr-o serie de state; fenomen de regres econ. pe fondul unei inflatii persistente

C4 Bugetul Not. bouge, bougette- punga de piele (cu bani); preluat in engleza cu semnificatia lui financiara Conceptul de buget apare in Regulamentele Organice unde se numea bindget si se utilizeaza inchipuirea cheltuielilor viitoare. In 1866 Constitutia- cap. Despre finante- in fiecare an Adun. Dep. incheie socotelile si voteaza bugetul. A fost preluat in toate Constitutiile viitoare. Reglementarea actuala- sist. bugetar al statului este organizat intr-o conceptie specifica economiei de piata cuprinzand un sistem de bugete distincte care sunt elaborate, aprobate si executate in conditii de autonomie.

Sist. bug. roman cupr.un sist. unitar de bugete reglementate pt. administratia publica centrala in L 500/2002 si ,respectiv, pt. administratia publica locala in L 273/2006. Natura juridica-opinii: 1. act administrativ: pt.ca atat V cat si Ch sunt simple evaluari de ordin financiar. Sist. bug. e considerat un act-conditie pus de catre legiuitor la dispozitia ag. administrativi pt.a permite acestora sa deruleze acte jur. prin care sunt create creante de la si in favoarea tezaurului public 2. lege propriu-zisa: bugetul constituie un adevarat program de administrare intocmit de puterea legislativa ceea ce justifica concluzia in sensul ca sist.bug nu poate fi decat o lege 3. lege si act administrativ: pornind de la deosebirea realizata intre legea formala si legea materiala se considera ca sist. bug. e o lege in partea care este creatoare de dispozitii generale si un act adm. in partea creatoare de acte individuale 4. act de planificare financiara: care in urma adoptarii de catre organul legislativ printr-o lege specifica dobandeste natura jur. de lege 5. principalul plan financiar al statului care se bucura de caracter executoriu Sistemul bugetar= principalul plan financiar al statului care cuprinde indicatori financiari privind modul de realizare al V si al Ch statului. Cum Parlamentul nu poate sa aplice procesul de adoptare a legilor unui document al carui continut nu are trasaturile normei jur., ci reprezinta doar un plan, leguitorul dezbate si adopta legea bugetara anuala de aprobare a sist.bug. Astfel, printr-un subterfugiu de tehnica jur. se confera sist.bug., care ramane in esenta un plan, forta obligatorie a normei de drept=> sist.bug are nat.jur. de lege. Continutul sist.bugetar (subiecte examen) Continutul sist.bug.= ansamblul V si Ch bugetare. Veniturile bugetare (ordinare)= V care se incaseaza cu regularitate la B (buget) si sunt alcatuite din resurse banesti colectate in baza prev. L fin.publ. si a L fin. publ.loc. In temeiul L 500/2002 V bug sunt alc.din: impozite taxe contributii varsaminte In doctrina V bug sunt descrise ca fiind alc. din: V fiscale: impozite si taxe Impozite: - directe: pt.bunuri detinute in proprietate si pt. V realizate -indirecte: rezulta din circulatia marfurilor, bunurilor si serviciilor !!!(taxe vamale, TVA) Taxele: se percep pt.serviciile solicitate autoritatilor publice de catre pers. fiz. si jur. V nefiscale: V obtinute in urma administrarii proprietatilor statului. !!! Deosebire V fiscale- V nefiscale: la V nefiscale, in procesul de realizare a V, nu se produce o schimbare a titularului dr. de propr., statul fiind cel care realizeaza V si tot statul fiind si colectorul V.

10

V parafiscale (uneori): anumite taxe speciale pe care comunitatile locale le pot stabili pt. o perioada determinata de timp in vederea realizarii unui obiectiv specific. (ex. bariera de la intrarea in statiunea Mamaia)
Veniturile extrabugetare (extraordinare)= V la care statul apeleaza in cazuri exceptionale atunci cand resursele curente nu acopera integral Ch bug. Mai multe categ. de surse ale V extrabug.: imprumuturile(pe piata interna- bond-urile; pe piata externa- emisiunea de titluri), vanzarea unei parti din rezerva de Au si rezerva valutara, bunuri mobile (actiuni) si imobile apartinand statului, emisiunea monetara (care nu e recomandata). econ. Cheltuielile publice- determinate de tipul si gradul de dezvoltare al In Romania urmatoarele categorii de Ch: -domeniul social: invatamant, sanatate, asig.sociale; -de cercetare-dezvoltare:cerc. fundamentala, cerc. aplicativa -militare: -directe (intretinerea trupelor, armament) -indirecte (lichidarea urmarilor unui razboi) -Ch cu sustinerea aparatului de stat -Ch pt.actiuni econ. Partile componente ale sistemului bugetar (!!! a nu se confunda cu Continutul sist.bug.) Format din anumite verigi care formeaza un ansamblu coerent denumit structura bugetara. Structura bugetara a unui stat depinde de tipul de stat, respectiv: state de tip unitar: o legislatie unica, organe unice ale adm. publ. centrale si org.autonome in teritoriu. Struct. bug. a oricarui stat de tip unitar cupr.: un sist. bug. gen. al statului (bug. privind administratia publica centrala) la care se adauga bugete locale autonome organizate la nivelul fiecarei unitati adm.-terit. state de tip federal: federatie+state membre ale federatiei+unit. adm.-terit. Struct. bug. e formata din bug. federatiei, bug. statelor/ provinciilor si bug. locale. Repartizarea V si Ch intre B centrale si B locale se real. in functie de atributiile conferite de lege administratiilor centrale si locale. De regula, cele mai importante V si principalele categorii de Ch formeaza obiectul B centrale. In Romania, sistemul bugetar este unul specific unui star unitar si cuprinde: 1. la nivel central: a. bugetul de stat b. bugetul asigurarilor sociale de stat c. bugetele fondurilor speciale d. bugetul trezoreriei statului e. bugetele institutiilor publice autonome f. bugetele institutiilor publice finantate integral/ partial din bugetul de stat, bug. asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz g. bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii

11

h. bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate/ garantate de stat si a caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice i. bugetul fondurilor externe nerambursabile

In cadrul bug. adm. publ. centrale se prevad distinct bug. Senatului, Camerei Deputatilor, Presedintelui, Guvernului si al altor institutii care nu au organe ierarhice superioare (SRI, ICCJ, BNR, TVR)
la nivel local: a. bugetele locale ale unit. adm.-terit. care au personalitate juridica (fiecare are un buget propriu, in conditii de autonomie) Sistemul bugetar nu-i alcatuit dintr-un document unic, ci se prezinta sub forma unui ansamblu de bugete clasificate astfel: - bugetul general al statului-> V si Ch adm. publ. centrale - bugetele locale - bugetele institutiilor pulice - bugetele extraordinare (imprumuturile) Procedura (activitatea) bugetara (subiect de examen) Etape: - elaborarea proiectelor bugetare - aprobarea acestora - executia bugetara - incheierea exercitiului bugetar Procedura bugetara= ansamblu de acte si operatiuni cu caracter tehnic si normativ infaptuite de organele de specialitate in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii exercitiului bugetar. Principii de derulare a procedurii bugetare: 1. principiul universalitatii: V si Ch se includ in bugete in totalitate in sume brute

2.

2. principiul neafectarii V bug.: nu-i permis ca anumite V bug. sa fie specific directionate pt.acoperire unei anumite Ch EXCEPTIE: avem voie in cadrul donatiilorsi sponsorizarilor care pot fi afectate unei anumite destinatii 3. principiul publicitatii: anumite reguli de transparenta asigurate prin: - dezbaterea publica a proiectelor bugetare - dezbaterea publica a conturilor generale anuale ale executiei bug. - publicarea in partea I in M.Of. a actelor normative de aprobare a bugetelor si conturilor anuale de executie - utilizarea mijloacelor de comunicare in masa pentru difuzarea catre public a informatiei asupra continutului sist.bug. 4. principiul unitatii: V si Ch se inscriu intr-un singur document 5. principiul anualitatii: V si Ch bug sunt aprobate de L bugetara pt. o perioada de 1 an care corespunde duratei unui exercitiu bugetar 6. principiul unitatii monetare: operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala 7. principiul echilibrului bugetaru: V bug ar trebui sa acopere Ch

12

8. principiul solidaritatii: obliga la ajutorarea unit. adm.-terit. preum si a pers. fiz aflate-n stare de extrema dificultate prin alocarea de sume din fondul de rezerva bug. constituit in acest scop 9. principiul autonomiei locale financiare: unit. adm.-terit. au dr. la resurse fin. suficiente=> se acorda autoritatilor locale dr. de a stabili nivelul impozitelor si taxelor locale cu respectarea principiilor generale stabilite de C. fiscal 10. principiul proportionalitatii: resursele financiare ale comunitatilor locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile impuse de lege autoritatilor admministratiei publice locale 11. principiul consultarii: acorda dr. autoritatilor adm. publice locale de a fi consultate in legatura cu procedura de alocare a resurselor financiare de la bug.de stat
C5 Procedura de elaborare si aprobare a bugetului administratiei publice centrale

Ordonatorii de credite: -principali: ministrii, conducatorii organelor de specialitate ai adm. publ. centrale, conducatorii altor autoritati publice, conducatorii institutiilor publice autonome. ->nivel local: primarii, presedintii Consiliilor Judetene -secundari si tertiari: dupa caz, conducatorii institutiilor cu personalitate juridica din subordinea ord. pr. de cr. (intr-un sistem e obligatorie prezenta ord. pr. si a celor tertiari !!!) Legea bugetara anuala (subiect de examen) Contine orice legi bugetare si prevede in principal urmatoarele: - la V: estimarile anului bugetar - la Ch: creditele bugetare aprobate, deficitul/ excedentul bugetar si reglementarile specifice exercitiului bugetar in cauza Anexele legilor bugetare cuprind intre altele: -sintezele bugetelor componente ale sistemului unitar de bugete -bugetele ordonatorilor pr. de cr. si anexele acestora -sumele defalcate din unele V ale bug. de stat si criteriile de repartizare a acestora catre bugetele locale V si Ch se grupeaza-n buget pe baza clasificatiei bugetare. V sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar Ch pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si, uneori, chiar si aliniate. Pt. ca Ch publ. au o destinatie precisa si limitata. Nr de salariati si fondul de salariu de baza se aproba distinct prin anexa la bug. fiecarui ord. pr. de credite. Nr. de salariati aprobat anual fiecarei institutii publice nu poate fi depasit. Tot drept anexa la bugetele ord. pr. de cr. se aproba si programele acestora. In alte anexe distincte sunt prevazute fondurile externe nerambursabile De regula, bugetul de stat include la dispozitia Guv. 2 fonduri cu destinatie speciala: - fondul de rezerva: se repartizeaza unor ord. pr. de cr. atat la nivel central cat si la nivel local, pe baza de H.G. pt. finantarea unor Ch urgente sau neprevazute - fondul de interventie: se repartizeaza tot unor ord. pr. atat la nivel central cat si local, tot pe baza de H.G., insa pt. finantarea unor actiuni urgente in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati.

13

Exista o anumita flexibilitate intre aceste 2 fonduri, fiind posibil ca pe parcursul anului bugetar fondul de interventie sa fie majorat cu resurse din fondul de rezerva in functie de necesitatile concrete. Elaborarea bugetului (subiect de examen) Proiectele legilor bugetare si proiectele bugetului se elaboreaza de Guv. prin MFP avand in vedere in principal urmatoarele criterii: - prognozele indicatorilor macroeconomici si ai indicatorilor sociali pt. anul avut in vedere si pt. urmatorii 3 ani - politicile fiscale si bugetare - politicile si strategiile sectoriale (ex. reducerea mineritului) - prevederile acordurilor intl. de natura financiara semnate sau ratificate - propunerile ord. pr. de cr., programele de finantare propuse de ei, propunerile de defalcare si transfer catre bugetele locale - posibilitatile de finantare a deficitului bugetar Calendar bugetar: 1. pana la 31 martie se elaboreaza indicatorii macroeconomici si sociali care se actualizeaza continuu pe parcursul procesului bugetar 2. pana la 1 mai MFP inainteaza Guv. obiectivele politicii fiscale si bugetare impreuna cu limitele de Ch gandite pt. fiecare categorie de ord. pr. de cr. 3. pana la 15 mai Guv aproba obiectivele politicii fiscale si bugetare si informeaza comisiile pentru buget, finante si banci ale Parlamentului in legatura cu principalele orientari ale politicii macroeconomice si finantelor publice 4. pana la 1 iunie ministrul FP transmite tuturor ord. pr. o scrisoarecadru care specifica urmatoarele: a. contextul macroeconomic care tb. avut in vedere la intocmirea proiectului de buget b. metodologiile de elaborare a documentelor c. limitele de Ch pe care si le doreste Guv. a fi respectate 5. pana la 15 iunie MFP comunica ord. pr. limitele de Ch finalizate 6. pana la 15 iulie ord. pr. de cr. au obligatia de a depune la MFP proiectele bugetelor lor care, insa, tb. insotite de documentatii si fundamentari. Camerele Parl., cu consultarea Guv., isi aproba propriile bugete in vederea includerii lor in bug. general. Tot acum, autoritatile administratiei publice centrale transmit propuneri de defalcare si transfer din fondurile centrale la bugetele locale. Dupa centralizarea informatiilor de catre ord. pr. de cr., la nivelul MFP se poarta discutii intre conducerea MFP si fiecare ordonator. In caz de divergenta hotaraste Guv. in ansamblu. 7. pana la 1 august proiectele ord. pr. de cr. sunt centralizate la nivelul MFP 8. pana la 30 septembrie, pe baza acestor proiecte, MFP prezinta Guv. proiectele legilor bugetare si proiectele bugetelor ord. pr. Proiectul legii bugetare este insotit de un raport provind situatia macroeconomica a anului bugetar in cauza si de proiectiile pe urmatorii 3 ani. Aceste documente se insusesc de catre Guv. si vor reprezenta politica social-fiscala a acestora. 9. pana la 15 octombrie proiectele bugetelor si proiectul legii bugetare anuale definitivate la nivelul Guv. se depun la Parl.

14

Aprobarea legii bugetare anuale Guv. supune spre aprobare Parl. proiectele legilor bugetare, proiectele de buget, proiectele eventualelor legi de ratificare si contul general anual de executie. MFP furnizeaza Parl., la cererea acestuia, documentele care reprezinta fundamentarea proiectelor de buget. Parlamentul adopta legile bugetare anuale si legile de ratificare elaborate de Guv. in contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta. In timpul dezbaterii nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale care ar determina o majorare a deficitului bugetar fata de proiectiile propuse initial de Guv. Daca legile bugetare anuale si proiectele de buget depuse-n termen legal nu au fost adoptate de catre Parl. pana cel tarziu la data de 15 decembrie a anului anterior celui la care se refera proiectele de buget, Guv. solicita Parl. aplicarea unor proceduri de urgenta. Sistemul unitar de bugete, care cuprinde acea lista de bugete stabilita de L finantelor publice, se aproba prin acte specifice, dupa cum urmeaza: - prin lege: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe si bugetele fondurilor externe nerambursabile - prin legi speciale: bugetele institutiilor publice autonome - prin lege ca anexa la bugetele ord. pr. de cr.: bugetele institutiilor finantate partial din sistemul unitar de bugete - prin actul ord. de cr. ierarhic superior: bugetele institutiilor publice finantate integral din sistemul unitar de bugete - prin actul organului de conducere, cu acordul ord. de cr. ierarhic superior: bugetele institutiilor publice finantate integral din V proprii - prin H.G.: bugetul trezoreriei statului Bugetul se aproba de Parl. pe 3 componente principale: - pe ansamblu/ parti/ cap./ subcap./ titluri/ art./ alin. - pe ord. pr. de cr. - pe credite pt. actiuni multianuale Estimarile pt. urmatorii 3 ani sunt informatii necesare procesului de finantare pe termen mediu, dar nu fac obiectul unei autorizari pe anul in curs. Daca legile bugetare nu au fost aprobate cu 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, Guv. isi va indeplini sarcinile avand grija ca limitele lunare de Ch sa nu depaseasca fie: a) 1/12 din prevederile bugetului anului precedent b) 1/12 din sumele propuse in proiectul de buget inca neadoptat daca acestea sunt mai mici decat cele prevazute-n anul anterior Procedura de provizionare a investitiilor publice Guv. elaboreaza prin MFP strategia in domeniul investitiilor publice pornind de la propunerile de programe de investitii elaborate de ord. pr. de cr. Ch. pt. investitiile publice si Ch de investitii finantate din fonduri publice se cuprind in proiectele de buget ca anexa la bugetele ord. pr. de cr. Ord. pr. de cr. au obligatia de a propune anual un program de investitii cu precizarea insa a unor informatii financiare si nefinanciare in conformitate cu dispozitiile Legii finantelor publice. Informatiile financiare se refera, in principal, la urmatoarele: - valoarea totala a proiectului - creditele de angajament

15

creditele bugetare graficul de finantare corelat cu graficul de executie analiza cost-beneficiu costurile de functionare si intretinere ulterior punerii in functionare a obiectivului Informatiile nefinanciare includ: - strategia in domeniul investitiilor - descrierea proiectului - stadiul fizic al obiectivului daca exista In domeniul investitiilor publice, MFP are dreptul si obligatia sa stabileasca continutul, forma si informatiile referitoare la programele de investitii si criteriile de evaluare si selectie a obiectivelor de investitii publice. Documentatiile tehnico-economice ale obiectivelor de investitii se aproba in functie de valoarea obiectivului fie de: - Guv. ord. pr. de cr. ceilalti ord. de cr. cu avizul ord. pr. Obiectivele finantate din fonduri externe pe baza de credite externe se aproba prin H.G. Obiectivele de investitii se cuprind in programe anuale numai daca in prealabil documentatiile tehnico-economice si notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea au fost elaborate si aprobate in conformitate cu prevederile L finantelor publice. Ord. pr. de cr. au intreaga responsabilitate in legatura cu realizarea obiectivelor incluse-n programele de investitii. Pe parcursul executiei bugetare, ord. pr. de cr. urmaresc derularea procesului investitional si intocmesc rapoarte trimestriale de monitorizare pe care la transmit MFP. Daca din motive obiective un proiect de investitii publice nu se poate realiza conform proiectiei bugetare, ord. pr. de cr. pot solicita MFP pana la 31 octombrie redistribuirea de fonduri intre programele de investitii, anexa la propriul buget. Prin exceptie de la prevederile L fin. publ., angajamentele legale privind Ch de investitii finantate sau cofinantate de o institutie internationala se deruleaza in conformitate cu clauzele acordului de finantare. C6 Procedura executiei bugetare (subiect de examen) Procedura executiei bugetare= ansamblul de acte si operatiuni prin care se realizeaza urmatoarele etape: - repartizarea pe trimestre a V si Ch bugetare - executia de casa bugetara - realizarea V - efectuarea Ch - incheierea executiei bugetare Procedura executiei bugetare se deruleaza cu respectarea urmatoarelor principii: 1. legile bugetare anuale aproba creditele bugetare pt. Ch exercitiului bugetar si structura functional-econ. a acestora 2. creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata unui exercitiu bugetar 3. alocatiile pt. Ch de personal nu pot fi majorate, dar nu pot fi nici neutilizate si virate-n vederea utilizarii la alte articole de Ch 4. de principiu, creditele bugetare aprobate unui ordonator pr. de credite nu pot fi virate si utilizate pentru finantarea altui ord. pr. de cr.

16

5. tot de principiu, creditele bug. aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pt. finantarea altui capitol 6. modificare destinatiei cred. bug. este permisa numai in cazuri expres prevazute de lege Etape: I) Repartizarea pe trimestre a V si Ch

V si Ch aprobate in cadrul sistemului unitar de bugete se repartizeaza pe trimestre in functie de anumite criterii: - termenele legale de incasare ale V; - termenele si posibilitatile de asigurare a surselor de finantare a deficitului bugetar; - perioada in care e necesara efectuarea Ch bugetare. Aprobarea repartizarii se realizeaza de Ministerul Finantelor Publice (MFP) si de ordonatorii de credite. In tem. L 500/2002 a fin. publice se observa ca MFP dispune repartizarea pentru majoritatea destinatiilor. Ordonatorii pr. de credite aproba repartizarea pentru subdiviziunile clasificatiei bugetare pentru care nu decide MFP, pt. bugetele proprii si pt. bugetele ord. sec. si/ sau tertiari, dupa caz. Ordonatorii sec. aproba repartizarea si utilizarea bug. proprii si repartizarea bug. ord. tertiari (care doar consuma). Ordonatorii: - principali: ministrii, conducatorii organelor de specialitate ale adm. publ. centrale, conducatorii altor autoritati publice si conducatorii institutiilor publ. autonome ! Prin legi speciale pot fi desemnati ca ord. pr. de cr. : secretarii generali sau alte persoane. Ord. pr. de cr. pot delega in tot sau in parte aceasta calitate altor persoane, dar e esential ca actul de delegare sa mentioneze limitele si conditiile delegarii. - secundari si tertiari conduc entitati cu personalitate juridica, entitati care se gasesc in subordinea ord. pr. de cr. II) Executia de casa bugetara

Executia de casa bugetara= complex de acte si operatiuni care se refera la incasarea V si la plata Ch. Exec. de casa bugetara a bugetelor care compun sistemul unitar de bugete se realizeaza prin trezoreria statului. pe baza unor norme emise de MFP. Aceste norme sunt modificate periodic. Ele asigura in mod obligatoriu urmatoarele: - incasarea V - efectuarea Ch in limitele creditelor bugetare aprobate si conform destinatiei aprobate - efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind datoria publica interna si internationala provenind din imprumuturi contractate direct de catre stat sau din imprumuturi garantate de stat - efectuarea de operatiuni in contul autoritatilor adm. publ. !!! Institutiile publice sunt obligate sa deruleze operatiunile de incasari si plati prin unitatile trezoreriei statului in a caror raza isi au sediul si la care tb. sa aibe deschise conturi de V, Ch si disponibilitati.

17

!!! Este interzis institutiilor publice sa deruleze operatiuni de incasari si plati prin banci comerciale. III) Realizarea V

Veniturile= resurse banesti care se cuvin bugetelor si care sunt alcatuite in principal din impozite, taxe, contributii, varsaminte. In realizarea V se au in vedere anumite principii: a) niciun V bugetar nu se poate incasa decat in temeiul legii b) lista impozitelor si taxelor precum si cotele acestora se aproba prin legea bugetara anuala c) inadmisibilitatea perceperii indiferent de titlu sau denumire a vreunei contributii in afara celor stabilite de lege d) sumele prevazute ca V reprezinta limite minimale care pot fi depasite, dupa caz In realizarea V tb. indeplinite in mod cumulativ 2 conditii: - incasarea la termen - incasarea in cuantimul prevazut de lege Etapele incasarii V: 1. identificarea V si bunurilor impozabile 2. identificarea obligatiei de plata concreta 3. incasarea de principiu prin plata in numerar, prin virament sau, uneori, aplicare si anulare de timbre fiscale mobile. Dc. nu e de bunavoie: urmarirea incasari V de catre organele care au dr. sa le incaseze 4. efectuarea Cheltuielilor= sume aprobate in bugete in anumite limite si conform unei anumite destinatii IV) Efectuarea Ch

In efectuarea Ch vom respecta urmatoarele principii: a) sumele reprezentand Ch bug. sunt limite maximale care nu pot fi depasite b) angajarea Ch se realizeaza in limitele creditelor bugetare aprobate c) de principiu, nu-i permisa modificarea destinatiei creditelor cu exceptia unor cazuri expres prevazute de lege Executia bugetara se realizeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ord. de cr. fata de cele care au calitatea de contabil. Ord. de cr. vor indeplini operatiuni specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii Ch. Contabilii vor realiza operatiunile de plata. In ambele cazuri, ei au nevoie de anumite vize de specialitate ale compartimentelor interne. Regulile de efectuare a Ch bug.: - efectuarea concreta a platilor se face in limitele creditelor bugetare aprobate - numai pe baza de acte justificative - numai dupa ce acestea au fost lichidate si ordonantate conform legii Lichidarea= verificarea pe baza documentelor justificative a urmatoarelor aspecte: -existenta angajamentului -suma datorata

18

-exigibilitatea Ordonantare= confirmarea faptului ca, dupa caz, livrarea de bunuri, prestarea de servicii sau executarea de lucrari au fost efectuate si plata se poate realiza. Pe cale de exceptie de la principiile L500, se permite Guv. la propunerea ministrului Fin. Publ. sa stabileasca anumite actiuni si categorii de Ch pt.care se pot efectua plati in avans. Plati in avans 2 conditii: - avansul anual sa nu depaseasca 30% din valoarea anuala a lucrarilor, serviciilor etc. - pana la 31 dec. a anului bugetar in care s-a acordat plata-n avans, sumele reprezentand avansuri sa fie justificate prin bunuri, servicii sau lucrari, in functie de contract. In situatia in care sumele platite-n avans nu sunt justificate pana la sfarsitul anului bugetar, acestea tb. recuperate de catre autor. publica care le-a acordat si vor fi restituite bugetelor de unde provin. Recuperarea sumelor nejustificate se face cu perceperea de penalitati calculate de la data acordarii avansului si pana la data recuperarii. Atributiile ord. de cr.: Ord.pr. de cr.bug repartizeaza cr.bug si pt. bug. propriu, si pt. entitatile din subordine. La momentul repartizarii, ord. pr. retin 10% din sumele aprobate pt. asigurarea unei executii bug. prudente. De la acest principiu exista exceptii Ch de personal si Ch care decurd in obligatii intl. Sumele reprezentand 10% vor fi insa repartizate in trimestrul.II dupa analizarea de catre ord. pr. a executiei bugetare din trimestrul I. Ord. sec. isi repartizeaza propriul buget si bug. din subordine fara a putea retine o parte din sume. Ord. tertiari doar utilizeaza sumele. Responsabilitatea ord. de cr.: Ord. de cr. au obligatia de a angaja si utiliza creditele bug. in limitele prevazute si conform destinatiei. Ord. raspund in principal de urmatoarele: -realizarea V -angajarea, lichidarea si ordonantarea Ch -angajarea si utilizarea creditelor bugetare -pastrarea integritatii bunurilor apartinand entitatii pe care o conduc -organizarea si tinerea la zi a contabilitatii -organizarea si monitorizarea sistemului referitor la achizitiile publice -organizarea si tinerea la zi a situatiei patrimoniului entitatilor pe care le conduc. Modificarea destinatiei creditelor bugetare Modificarea destinatiei cred. bugetare= exceptie de la principiul conform caruia creditele bugetare aprobate pt. un ord. pr. nu pot fi utilizate de un alt ord. pr. dupa cum nici cred.bug aprobate la un capitol, de principiu, nu pot fi utilizate pt. finantarea altui capitol. Situatii: A. Virarile de credite bugetare= operatiuni de trecere a sumelor bugetare neutilizate de la subdiviziuni ale clasificatiei bugetar, unde sunt disponibile, la subdiviziuni unde sunt insuficiente. Virarile sunt permise de la un capitol la altul sau intre programe cu respectarea urmatoarelor conditii: 1. incepand cu trimestrul III al exercitiului bugetar

19

2. cu acordul MFP 3. cu cel putin 1 luna inainte de angajarea Ch 4. in limita a 10% din prevederile capitolului bugetar si 5% din prevederile programului Virarile tb. sa respecte prevederile legilor buetare si ale legilor de rectificare. Sunt interzise virarile de credite bug. de la capitolele care au fost majorate din fondurile aflate la dispozitia Guv. B. Transferurile de credite bugetare= in situatia in care in timpul exercitiului bugetar au loc treceri de unitati, actiuni sau sarcini de la un ord.pr. de cr. la un alt ord. pr. sau de la un articol la altul in cadrul aceluiasi ord. MFP este autorizat sa opereze modificari necesare in structura bug. ord. pr. si in structura bug. de stat fara afectarea echilibrului bugetar. C. Suplimentarea creditelor bugetare= legile bug. anuale prevad posibilitatea de suplimentare de fonduri pe actiuni, obiective si ord. pr. in functie de evolutia anumitor indici de preturi sau pt. cazuri exceptionale. Suplimentarea se produce la propunerea ord. pr. si cu aprobarea MFP. In acest scop au fost reglementate si cele 2 fonduri specifice aflate la dispozitia Guv. D. Anularea creditelor bugetare= ord. pr. de cr. au obligatia de a analiza lunar si de a propune MFP anularea creditelor aferente sarcinilor desfiintate sau amanate. Pentru sfarsitul anului bugetar termenul limita de transmitere a propunerilor de anulare e 10 dec. Cu creditele bugetare anulate se majoreaza fondul de rezerva aflat la dispozitia Guv. C7 Procedura incheierii executiei bugetare Procedura incheierii executiei bugetare= etapa de finalizare a procedurii bugetare in ansamblu. Ea se concretizeaza in contul general anual de executie bugetara. Contul gen.anual de exec.bug. este intocmit de MFP pe baza situatiilor financiare prezentate de ord.pr. de cr., avand in vedere situatia conturilor referitoare la executia de casa a bugetului de stat, bug. asig.soc. de stat si al fondurilor speciale. Ord.pr. de cr. au obligatia sa redacteze si sa anexeze la situatiile financiare mentionate rapoarte anuale de performanta in care se prezinta pe fiecare program: -obiectivele stabilite initial -rezultatele preconizate -rezultatele obtinute concret -indicatorii si consturile asociate -situatia angajamentelor legale Guv.analizeaza si prezinta spre adoptare Parl.conturile anuale de exec. pana la 1 iulie a anului urmator celui de executie. Conturile se aproba prin lege dupa verificarea acestora de catre Curtea de Conturi. Structura conturilor anuale de executie a bugetelor In temeiul legii, conturile anuale de exec.ale bug.de stat, bug.asig.soc. de stat, fondurilor speciale, bug.ord.de cr. vor cuprinde: a) La V: -prevederile bug.initiale -prevederile bug.definitive -incasarile realizare b) La Ch:-creditele bug.initiale -cr.bug. definitive

20

-platile efectuate Contul gen.de exec.a datoriei publice este intocmit de catre MFP si e anexat la contul gen.anual de exec.a bug.de stat. Contul datoriei publice cuprinde contul datoriei publice interne, externe directe a statului si situatia garantiilor guvernamentale pt.credite interne si externe contractate de diferite pers.jur. Excedentul sau deficitul bug.se stabileste ca diferenta intre V incasate si platile efectuate pana la sfarsitul anului bug. Daca se inregistreaza excedente, acestea vor diminua din deficitele anilor precedenti. Principii ale incheierii executiei bugetare: 1. exec.bug.se incheie pana la 31 decembrie a fiecarui an 2. orice V neincasat si orice Ch angajata, lichidata, ordonantata si neplatita pana la 31 dec. se vor incasa, plati in contul bugetului pe anul urmator 3. creditele bug. neutilizate pana la inchiderea anului se anuleaza de drept 4. disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si din cele destinate cofinantarii contributiei financiare a UE ramase la sfarsitul executiei bugetare in conturile structurilor de implementare se raporteaza in anul urmator. In cazul bug.asig.soc. de stat si bugetele fondurilor speciale echilibrate prin subventii de la bug.de stat, eventualele excedente se vor repopulariza cu bug.de stat in limita subventiilor primite. Controlul executiei bugetare Sunt mai multe organe cu atributii in zona controlului: Parl., Curtea de Conturi, MFP, instantele de judecata de dr.comun. Parlamentul exercita un control politic pe baza documentatiei de la Guv.in cursul anului bugetar. Controlul se poate exercita la cerere/ oficiu si urmareste evolutia exec.bug. atat cu privire la realizarea V, cat si cu privire la efectuarea Ch. Parl.Rom. exercita un control financiar ulterior si verifica constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor publice. Curtea de Conturi prezinta Parl. anual un raport asupra conturilor de gestiune ale bunului public din exercitiul bugetar expirat. Raportul va mentuona si eventualele nereguli constatate. Pt.a asigura o autonomie decizionala pt.Curtea de Conturi prin lege membri ei sunt independenti si inamovibili. MFP exercita un control administrativ-financiar. Acest control se exercita prin organe de specialitate si urmareste modul de realizare a V, realizarea Ch, limitarea Ch de functionare, eliminarea Ch considerate inoportune sau neeconomice, utilizarea fondurilor conform destinatiei. Organele de inspectie vor avea in vedere pe de o parte volumul cr.bug.aprobate prin legile bug.anuale si eventualele sesizari realizate de org.de control financiar, judiciare, inclusiv jurnalele mijl. de comunicare in masa. Cu prilejul controlului organele de inspectie verifica anumite obiective: incadrarea Ch bug.in limitele sumelor si conturilor repartizate si respectarea cu strictete a destinatiei acestora repartizarea de catre ord.de cr. a alocatiei bug.la termenele si in cuantumul prevazut de lege efectuarea Ch bug. cu respectarea normelor si dispozitiilor legale specifice de aprobare a Ch modul in care se actioneaza pentru restrangerea Ch la volumul necesar cu eliminarea Ch inoportune modul in care actioneaza institutiile publice care se autofinanteaza pt.realizarea V propuse. Se urmareste cresterea nivelului si posibilitatilor de autofinantare.

21

Se controleaza gradul de dotare cu obiecte de inventar si mijloace fixe, situatia reala a patrimoniului Datoria publica Datoria publica= datoria publica guvernamentala si datoria publica locala. Datoria publica guvernamentala= totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului roman la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate de pe pietele financiare in mod direct sau garantate in numele statului roman de catre Guv.Ro. sau MFP. Datoria publica locala= totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor administratiei publice locale la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate pe pietele financiare. Datoria pub.guv. este alcatuita din: a)datoria pub.guv. interna= totalitatea obligatiilor financiare ale statului roman provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la pers.fiz.si jur.rezidente in Romania in lei/ valuta. Se mai incadreaza si sumele utilizate temporar din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei statului pt.finantarea temporara a deficitelor bugetare. b)datoria pub.guv. externa= totalitatea obligatiilor financiare apartinand statului si care provin din imprumuturi contractate direct sau garantate de la pers.fiz si jur.nerezidente. Datoria pub.locala: a)interna= ansamblul obligatiilor financiare care apartin autoritatilor administratiei publice locale si care provin din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la pers.fiz si jur.rezidente. b)externa= (idem)...nerezidente. Totalitatea sumelor reprezentand rata de capital, dobanzi, comisioane, orice alte conturi aferente dat.pub. la o anumita data sau pt.o anumita perioada alcatuieste serviciul datoriei publice. Baza de date organizata pe suport magnetic si pe hartie care evidentiaza datoria publica in ordine cronologica se numeste registrul datoriei publice. Acesta e alcatuit din 4 subregistre: subregistrul dat.pub.guv.interne, externe, subregistrul dat.pub. locale interne, externe. Fiecare mentioneaza 2 pozitii: datorie publica directa si datorie publica garantata. Din ian.2005 Guv. este autorizat sa contracteze imprumuturi exclusiv prin MFP. Acesta din urma poate contracta in scopurile urmatoare: 1. finantarea deficitului bugetar 2. mentinerea unui sold corespunzator in contul curent general al Trez.statului 3. finantarea unor proiecte aprobate prin HG 4. sustinerea balantei de plati si a rezervei valutare 5. alte cazuri prevazute de lege Imprumuturile contractate direct sau garantate de autor.adm.pub.locale nu reprezinta obligatii ale Guv, iar plata seviciului datoriei pub.aferente acestor oblig.se efectueaza din bugetele locale. Autor.adm.pub.locale pot contracta direct sau garanta imprumuturi atat interne, cat si externe in urmatoarele scopuri: 1. pt.realizarea unor investitii de interes pub.local 2. pt.refinantarea dat.pub.locale

22

Rambursarea dat.pub.guv. reprezinta o obligatie neconditionata si irevocabila a statelor de plata, a capitalului, dobanzilor si oricaror altor costuri aferente imprumuturilor contractate sau garantate. Dat.pub.se contracteaza prin instrumentele datoriei publice: 1. titlurile de stat emise pe piata interna/ externa= instrumente financiare care atesta dat.pub.sub forma de bonuri, certificate de Trezorerie, depozit sau alte instrumente reprezentand imprumuturi in lei si valuta. Se pot emite pe termen scurt (>1 an), mediu(1-5 ani), lung (<5 ani), in forma materiala sau dematerializata (inscriere in cont). Pot fi: -nominative/ la purtator -negociabile/ nenegociabile 2. imprumuturile de stat= contractate de la banci, alte institutii de credit, pers.jur romane/ straine, institutii financiare intl. sau alte asemenea entitati 3. imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al Trez.statului 4. garantiile de stat Existenta si functionarea Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior (organism care examineaza si avizeaza emiterea de garantii de stat pt.imprumuturi contractate de ag.economici si subimprumuturi acordate de MFP) si Comisia de Autorizare a Imprumuturilor si Garantiilor Locale (examineaza si avizeaza contractele de imprumut si garantiile emise de autor.adm.pub.locale). Atributii ale MFP in legatura cu gestionarea instrumentelor dat.pub.: MFP e autorizat sa emita titluri de stat la momentul si cuantumul considerate oportune - poate delega unor agenti sau altor institutii atributiile privind emisiunea de titluri de stat (conventii incheiate intre MFP si BNR) - poate mandata o institutie financiara sa administreze imprumuturi externe in schimbul unui comision de administrare - este autorizat sa emita garantii de stat pt.imprumuturi contractate de agentii econ.sau autoritati ale adm.pub. desemnate prin HG (este necesar avizul Comitetului Interministerial de garantii si credite de comert exterior si cel al Comisiei de autorizare a imprumuturilor si garantiilor locale daca sunt implicate autoritati locale) - obligatia de a rambursa imprumuturile directe contractate in numele Guv. - gestioneaza fondul de risc constituit pt.acoperirea riscurilor financiare care decurg din imprumuturi si garantii asumate de stat BNR si alte institutii financiare, in temeiul unor conventii incheiate cu MFP, pot exercita functia de agent de inregistrare a dat.pub.interne sau componente ale acesteia precum si alte activitati legate de emiterea si administrarea titlurilor de stat. C8

Fondul Monetar International (FMI)

In anii 1940, John Meynard Keynes de la Trezoreria Marii Britanii si Harry Dexter White de la Trez. SUA au conceput aproape simultan si in paralel planuri diferite pt.instaurarea unui nou sistem monetar intl. Keynes vedea institutia intl. coordonatoare a sist.mon.intl. ca pe o banca mondiala centrala cu o larga autonomie, iar White vedea ca sursa a asistentei financiare contributia tarilor membre.

23

Institutia care s-a infiintat, FMI, a imbinat ambele concepte. In mod concret, masa monetara a fost creata dupa modelul lui Keynes, dar printr-un sistem de promovare sustinut de White. Negocierile finale au avut loc in 1944 la Bretton Woods si functioneaza din martie 1947. Sediul: Washington. Organe de conducere: Consiliul Guvernatorilor, Consiliul Executiv si Comitetul Interimar. Consiliul Guvernatorilor e format din cate un reprezentant al statelor membre. Deciziile politice curente sunt luate de Cons. Executiv, iar politica FMI de Comitetul Interimar. Deciziile in cadrul organelor de conducere ale FMI se iau prin vot proportional. Fiecare stat membru detine un nr. mic de voturi de baza care se multiplica proportional cu cota de participare financiara. Rolul cel mai important detinut de FMI e acela de manager al sist.mon.intl. Respectivul sist.mon.intl. trebuie sa fie ordonat, previzibil si stabil, cu granite deschise si care sa ofere cadrul necesar unei cresteri echilibrate in comertul mondial si in economia statelor membre. FMI actioneaza si ca un organism permanent de consultanta in care membrii participa activ in sfera monetara. Rezumarea functiilor indeplinite de FMI: 1. supravegherea sist.mon.intl. 2. supravegherea politicii monetare si a ratei de schimb in statele membre 3. elaborarea de recomandari privind politica financiara 4. acordarea de credite pt.statele cu dificultati in balanta de plati externe FMI acorda credite numai in urma satisfacerii de catre statul imprumutat a unor conditii de politica economica si financiara. Documentul specific semnat de FMI si statele imprumutate: Acord Stand-by. In memorandumul la acordul stand-by, FMI conditioneaza creditul de indeplinirea unor conditii politice, economice si financiare. Aceasta conditionare este o consecinta directa a functiei FMI de supraveghere a procesului de ajustare in domeniul valutar si are 2 scopuri principale: -asigurarea ca statul imprumutat utilizeaza creditul exclusiv pt.redresarea balantei de plati -asigurarea ca statul imprumutat va avea posibilitatea sa restituie creditul La momentul aderarii la sistemul FMI, statele au obligatia de a contribui cu o suma de bani care se numeste cota de subscriptie. Ea determina marimea votului in cadrul FMI, accesul la facilitatile de creditare ale FMI si la alocarea de DST (drepturi speciale de tragere). DST se aloca statelor in urma semnarii memorandumului acordului stand-by in mai multe transe succesive. DST= unitati conventionale de cont, fara existenta fizica si care nu beneficiaza de capacitatea de a efectua plata directa. Unui stat i se aloca o cantitate de DST, dar in mod concret se vireaza suma creditata intr-una din valutele care compun cosul valutar al DST (cosul valutar= metoda de a stabili paritatea valutara). Banca Mondiala (Grupul Bancii Mondiale)

24

Concomitent cu infiintarea FMI, s-a decis infiintarea unei Banci Mondiale care sa finanteze reconstructia economiei europene (vest-europene) distruse de al IIlea razboi mondial. 2 denumiri: BIRD (Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare) sau Banca Mondiala. Ulterior infiintarii BIRD, tot in sist. acesteia, au mai fost infiintate: Corporatia Financiara Intl., Asociatia pt. Dezv. Intl., Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor si Centrul Intl. pt. Arbitrajul in Investitii. Toate acestea formeaza impreuna cu BIRD: Grupul Bancii Mondiale. 1. BIRD (Banca Mondiala) este principiile de organizare si functionare au in vedere necesitatea sprijinirii cu fonduri a statelor membre in curs de dezvoltare prin acordarea de imprumuturi cu obligatia utilizarii lor eficiente. BIRD e atat o institutie financiara intl., cat si o institutie de dezvoltare intl. Statele care vor sa faca parte din sist. BIRD trebuie in prealabil sa adere la FMI. Organe de conducere: Consiliul Guvernatorilor, Consiliul Directorilor Executivi si Presedintele. Aceste organe sunt cele care decid si in legatura cu activitatea celorlalte componente ale Gr. B. Mondiale. Prin creditele acordate, BIRD nu vizeaza un ajutor in sine, ci acordarea unor credite si gasirea unor metode care sa ingaduie statelor sarace sa ajunga eficiente dpdv economie ci politic. Creditele BIRD urmaresc crearea in statele imprumutate a unor structuri economice social competitive care sa permita statelor sa se dezvolte independent. Proiectele BIRD sunt in general pe termen lung, iar creditele sunt acordate in transe, pe masura implementarii proiectelor. Fiecare stat membru contribuie cu o cota de subscriptie la fondurile bancii, cotele respective nefiind singurele surse de finantare ale Bancii. Banca se autofinanteaza in principal prin obtinerea de capital de pe pietele intl. si prin investitiile pe care le realizeaza in titluri de valoare. Sunt considerate credite accesibile ca pret si tentante mai ales ca perioada; uneori beneficiaza si de termen de gratie. 2. Asociatia pt. Dezvoltare Intl. a fost infiintata cu rolul de a sprijini statele sarace cu imprumuturi pe termene de pana la 40 de ani si cu perioada de gratie de pana in 10 ani. Imprumuturile se acorda fara dobanda, fiind perceput doar un mic comision de administrare. Asociatia nu detine capital propriu, iar fondurile ei provin din donatii din partea statelor industrializate si din transferuri realizare periodic din venitul net al BIRD. Din Asociatie fac parte 2 grupuri de state: - statele industrializate si bogate in petrol - celelalte state Ca diferenta: Asociatia imprumuta statele f.sarace. 3. Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor (MIGA) completeaza activitatea BIRD prin acordarea de asigurari privind riscurile politice investitorilor straini care investesc in state in curs de dezvoltare( ex:Romania). Riscurile politice: nationalizarea si restrictiile valutare. Contributia financiara la Agentie este impartita intre statele importatoare si statele exportatoare de capital.

25

Se incearca acoperirea Ch din primele de asigurari percepute si din rezervele create in timp. Sistemul de vot e proportional si se imparte intre cele 2 categorii de state: importatoare si exportatoare de capital. 4. Corporatia Financiara Intl. (IFC) are ca scop dezvoltarea sectorului privat al statelor in curs de dezvoltare completand in esenta 2 lacune ale BIRD: - se implica in investitiile care nu beneficiaza de garantie guvernamentala - furnizeaza capital pe termen lung in scopul finantarii unor proiecte infustriale Cand se implica in finantare unui proiect, IFC acorda imprumuturi si in acelasi timp dobandeste o participare la capitalul social al entitatii imprumutate (parti-sociale/ actiuni). IFC a infiintat mai multe fonduri de investitii care au drept scop participarea la capitalul social comercial si participarea la dezvoltarea sectorului bursier al statelor in curs de dezvoltare. Spre deosebire de alte componente ale Gr.B.Mondiale care crediteaza fara dobanda sau cu dobanda mai redusa, conditiile finantarii ale IFC sunt corelate cu conditiile de piata si de aceea finantarile acesteia sunt mai scumpe decat cele acordate de BIRD. La momentul la care societatea comerciala privata creditata a ajuns suficient de solida pt. a-si continua activitatea pe cont propriu IFC isi vinde participatia la capitalul social. In Romania si in statele fost-sovietice IFC este o institutie care s-a implicat activ in procesul de privatizare. 5. Centrul Intl. pt. Arbitrajul Disputelor in Investitii (ICSID) ofera facilitati pt.concilierea si arbitrarea eventualelor dispute comerciale intre guvernele statelor membre si investitorii straini. Si Romania e chemata in 3 cauze in fata ICSID. Una dintre cauze a fost solutionata in favoarea Romaniei (Noble Ventures c. Romaniei) Viziteaza site-ul ICSID! Concluzii: Banca Mondiala si FMI sunt institutii distincte. Banca Mondiala e in primul rand o institutie de dezvoltare, FMI e o institutie cooperativa care cauta sa mentina un sistem ordonat de incasari si plati intre state. Fiecare entitate are un scop distinct, o structura diferita, surse de finantare diferite si se implica in creditari de natura diferita atingand scopuri prin metode proprii. Banca Europeana pt. Reconstructie si Dezvoltare (BERD) Infiintata in 1991. Sediu: Londra. Urmareste sustinerea dezvoltarii sectorului privat intr-un mediu democratic in statele foste comuniste. Actele constitutive ale BERD permit implicarea exclusiv in statele care respecta principiile democratice, protejarea si conservarea mediului inconjurator. BERD e cel mai mare investitor institutional in Europa Centrala si de E si mobilizeaza, pe langa propriile finantari, si semnificative investitii straine. In prezent 60 de state si 2 institutii interguvernamentale detin BERD (BEI si Comunitatea Europeana). Desi actionarii apartin sectorului public, BERD investeste cu preponderenta in sectorul privat si finanteaza impreuna cu partenerii proiecte in

26

domeniul bancar si industrial precum si proiecte in domeniul privatizarii, restructurarii si imbunatatirii serviciilor municipale. BERD promoveaza reformele structurale in general, competitia si privatizarea, se implica in cofinantarea unor investitii directe, mobilizeaza capitalul intern si ofera asistenta tehnica. Organe de conducere: Cons. Guvernatorilor, Cons.Director si Presedintele. Consiliul Guvernatorilor este un organ deliberativ in cadrul caruia fiecare stat membru isi numeste cate un reprezentant, de regula ministrul Finantelor. Consiliul Director este un organ executiv care raspunde de strategia BERD. Presedintele este alea de Cons. Guvernatorilor si isi exercita functia conform mandatului Cons. Director. Romania e membru BERD din 1991 si a contribuit la capitalul Bancii cu 96 mil.EURO. BERD este o institutie financiara intl. care a sustinut activ procesul de tranzitie la economia de piata, proces parcurs de Romania prin acordarea de imprumuturi care au ajutat la implementarea proiectelor necesare transformarii economice si reformelor structurale. Pana in prezent BERD ramane cel mai mare investitor intl. in Romania cu angajamente pe 2006 evaluate la peste 3 mld. EURO. Romania este unul dintre cei mai mari receptori de finantare ai BERDlocul 3 dupa Fed.Rusa si Polonia. Prin investitiile realizate si, uneori, implicarea directa la capitalul social al entitatilor finantate, BERD a reusit sa imbunatateasca practicile de conducere corporativa si in Romania. Portofoliul Bancii cuprinde in Romania privatizarea cu investitori strategici, investitii de tip green field (de la 0), dezvoltarea sectorului financiar, infrastructura energetica, de transport, comunicatii si infrastructura municipala. Obiectivele BERD in perioada urmatoare privesc dezvoltarea continua a sectorului privat, iar implicarea in sectorul public se va limita la proiecte cu impact semnificativ asupra tranzitiei sau proiecte cu dimensiune regionala. BERD continua sa sprijine Guv. Rom. in implementarea programelor de reforme care privesc imbunatatirea climatului investitional si dezvoltarea sectorului privat. Tot o prioritate BERD ramane reabilitarea infrastructurii rutiere si a sectorului energetic. C9 Banca Europeana de Investitii (BEI) E institutia finantatoare a UE infiintata in 1958 prin Tratatul de la Roma. Actionarii Bancii sunt statele membre UE, iar contributia e calculata in functie de PIB-ul fiecarui stat. Banca contribuie la realizarea obiectivelor UE prin acordarea de finantari pe termen lung pt. proiecte specifice cu respectarea normelor prudentiale bancare si in stransa cooperare cu comunitatea bancara. Principalul organism de conducere al BEI e Consiliul Guvernatorilor din care fac parte ministrii desemnati de statele membre, de regula ministrul Finantelor. Consiliul Guvernatorilor stabileste politicile de creditare, aproba bilantul si raportul anual, autorizeaza operatiunile de finantare din afara UE si numeste membrii Cons. Director si ai Comitetului de Administratie.

27

BEI promoveaza si finanteaza obiectivele stabilite prin politicile UE si implementeaza in mod concret Agenda Lisabona si initiativa Inovare 2010, document care promoveaza dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere. BEI poate sa finanteze pana la 50% din valoarea unui proiect, de regula cofinantand investitiile impreuna cu alte banci, intre care Banca Europeana pt. Reconstructie si Dezvoltare. In prezent BEI a devenit cea mai importanta sursa de finantare a proiectelor noilor state din UE fiind, insa, implicata si in regiunea Balcanilor. Aproape din sumele imprumutate vizeaza domeniul transporturilor. Incepand din 1990 Banca a decis sa acorde imprumuturi si statelor din Europa Centrala si de Est. In perioada de preaderare BEI a acordat imprumuturi pt.finantarea sectoarelor transporturilor, mediului inconjurator, serviciilor si industriei, educatiei, sanatatii si IMM-urilor. BEI activeaza in afara UE pe baza unor protocoale financiare incheiate cu state din zona Mediteranei, Asia, Am. Latina, Africa, Caraibe si Pacific. Pe plan european, BEI finanteaza in mod prioritar urmatoarele programe: 1. coeziunea economiei si socialului in cadrul UE 2. programul Inovare 2010 3. retelele de transport transeuropene TEN 4. protectia mediului inconjurator si calitatea vietii 5. programele referitoare la IMM Dupa aderare, Romania va deveni actionar al BEI si va nominaliza un reprezentant in Cons. Guvernatorilor si un nr. de membri pt.celelalte organe de conducere. In ultimii ani principalul rol al BEI fata de Romania a constat in sustinerea pregatirii de aderare prin finantarea unor proiecte din urmatoarele sectoare: transport, telecomunicatii, energie, utilitati municipale, IMM. In Romania portofoliul BEI cuprinde credite acordate atat sectorului public, cat si sectorului privat. Pt.a accelera procesul de aderare si, ulterior, de aderare a Rom. in UE, Banca si-a propus cresterea activitatii de creditare vizand acele domenii pe care le va considera apte sa determine cresterea competivitatii economiei Romaniei. Principalele proiecte de transport in care e implicata BEI in prezent sunt: -reabilitarea caii ferate pe Coridorul Pan-European 4 -reabilitarea infrastructurii rutiere pe Coridorul Pan-European 6 -finalizarea autostrazii in zona Cernavoda-Constanta In domeniul mediului inconjurator BEI finanteaza in parte instalatia de epurare a apei de la Glina precum si alte proiecte de infrastructura promovate de comunitatile locale. Cheltuielile publice Cheltuielile publice= modalitatea de repartizare si utilizare a resurselor bugetare in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii. Marimea Ch. pub. Difera de la o tara la alta si de la o perioada de timp la alta, structura acestora fiind puternic influentata de structura sociala. Pt.indeplinirea functiei sale principale, orice stat efectueaza Ch privind urmatoarele domenii principale: - social - cercetare-dezvoltare - apararea nationala - Ch pt.functionarea aparatului de stat - Ch cu caracter economic

28

A)Clasificarea administrativa 1.organica-grupeaza Ch pub.dupa institutiile la care se refera si dupa sursele de finantare a acestora 2.functionala-grupeaza Ch pub.dupa profilul activitatii institutiilor publice fara sa aiba in vedere sursele de finantare B)Clasificarea economica 1.dupa rolul jucat in procesul reproductiei sociale, Ch pub. se impart in: a)Ch pub.reale sau negative= o parte din V national (ex. Ch militare, pt.sustinerea aparatului de stat etc.) b)Ch pub.economice sau pozitive= avansul din V national pt. investitii si dezvoltare c)Ch pub.neutre= acele Ch care nu influenteaza V national; reprezinta mai mult o categorie teoretica pt.ca in practica Ch se incadreaza efectiv fie in categoria celor reale, fie economice. 2. a)Ch de functionare sau curente= necesare sustinerii activitatii institutiilor publice si presupun o contraprestatie directa (ex. Ch pt.salarii, pt.furnizarea de bunuri, servicii si lucrari) b)Ch pub.de transfer= sume acordate cu titlu nerambursabil (ex. ajutoare, indemnizatii, pensii etc.) c)Ch de investitii= se materializeaza de regula in bunuri publice cu caracter durabil, urmare a derularii unor proceduri de achizitie publica si, uneori, de concesiune (ex. cele rezultate din achizitii) C)Dupa caracterul Ch publice de a fi permanente sau incidentale, ele se impart in: 1.Ch pub. ordinare 2.Ch pub.extraodinare D)Dpdv juridic: 1.Ch cu titlu definitiv(rezultate din achizitiile publice) 2.Ch cu caracter temporar(ex. imprumuturile din resurse bugetare) E)Dpdv al intinderii in timp: 1.anuale 2.multianuale economica: In practica bugetara Ch se sintetizeaza de regula in structura lor Ch curente (ex. Ch de personal, Ch de materiale, subventii, rezerve etc.) Ch de capital Imprumuturi Rambursari de credite

I. Ch in domeniul social Intra: 1. Ch pt.finantarea invatamantului (investitii in capital uman) 2. Ch pt.sanatate 3. Ch pt.organizarea sistemului securitatii sociale, asistenta sociala etc. 1.Finantarea Ch pt.invatamant se asigura pe seama resurselor bugetare, a imprumuturilor contractate pe piata de colectivitatile locale, precum si pe seama resurselor provenind din taxe scolare, donatii, V din exploatarea proprietatilor scolilor si altele. Se considera in doctrina financiar-econ. faptul ca educatia si pregatirea profesionala sunt cele mai importante investitii in capitalul uman.

29

Conceptul de capital uman a fost introdus in doctrina in 1960 cu scopul explicarii diferentelor de salarii intre meserii aparent similare. Cele mai importante investitii se realizeaza prin 2 componente principale: - capitalul tangibil - capitalul intangibil In capitalul tangibil sunt incluse Ch suportate de familie si de societate pt.dezvoltarea individului in perioada copilariei. Capitalul intangibil reuneste Ch de instruire, educatie, asistenta sociala propriu-zisa. 2.Ch pt.sanatate difera in functie de varsta beneficiarului si de mobilul urmarit prin asistenta medicala. Sist.de asig.soc. presupune plata pensiilor la care se adauga diferite categorii de ajutoare in caz de boala, pt.accidente de munca, diverse alocatii si indemnizatii cum ar fi cele pt.someri sau pers.defavorizate. Pt.prevenirea imbolnavirilor si pt.pastrarea sanatatii, in unele state se introduc servicii medicale profilactice alaturi de servicii medicale stomatologice si servicii medicale curative. In zona serviciilor medicale profilactive: monitorizarea evolutiei sarcinii, urmarirea dezvoltarii copilului si controale periodice cu analize gratuite. Ch medicale curative: servicii medicale de urgenta, tratamente chirurgicale, procedurile de recuperare etc. Sist. public acorda pensii pt.limita de varsta, pensii anticipate, de invaliditate si pensii de urmas. De regula, beneficiarii indemnizatiei de somaj sunt considerati asigurati in sist.de asigurari sociale si in sist.de asigurari de sanatate. C10 II. Ch pt. cercetare-dezvoltare Intra: 1. Ch pt.cercetare fundamentala: are ca obiect dezvoltarea cunostintelor intr-un anumit domeniu al stiintei 2. Ch pt.cercetarea aplicativa: are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee tehnologice 3. Ch pt.dezvoltare: urmareste valorificarea prealabila a posibilitatilor realizarii unui produs pe scara industriala prin constituirea de prototipuri, statii pilot etc. Rezultatul activitatii de cercetare se materializeaza in elucidarea unor aspecte cu caracter teoretic sau in rezolvarea unor probleme cu caracter practic legate de nevoile economiei nationale. Pt.determinarea eficientei proiectelor de cercetare-dezv.se utilizeaza de regula metoda costuri-avantaje/beneficii. Oportunitatea cercetarii este judecata prin prisma rezultatelor finale. Sistemul national de cercetare-dezv.este constituit din ansamblul institutiilor de dr.public si privat ce beneficiaza de personalitate juridica si care au in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea. Intre persoane jur.de dr. public: - institute nationale de cercetare-dezvoltare - institute si centre apartinand Academiei Romane - institutiile de invatamant superior acreditate - centrele specifice organizate ca persoane juridice cu capital public Principalele obiective ale strategiei nationale in domeniul cercetariidezv.se refera la: -promovarea si dezvoltarea sistemului de cercetare pt.sustinerea dezv.economice

30

-integrarea in comunitatea stiintifica intl. -protectia patrimoniului tehnico-stiintific roman -dezvoltarea resurselor umane din cercetare -dezvoltarea bazei materiale -finantarea activitatii de cercetare Sursele de finantare a acestor Ch publice provin de la bugetul de stat, agentii economici, din programe de cooperare intl. III. Ch militare Acesta e unul dintre capitolele cele mai importante, avand in pondere ridicata in bugetele statelor. Sunt Ch neproductive care afecteaza in mod deosebit economiile statelor in curs de dezvoltare. Se observa ca in statele in curs de dezvoltare rtimul de crestere a Ch militare depaseste uneori de cateva ori ritmul cresterii V national. Ch militare sunt impartite in literatura de specialitate in: - directe - indirecte Se incadreaza in Ch militare directe: Ch ocazionate de intretinere in tara si in strainatate a armatei, flotei maritime si aeriene, achizitionarea de armament, echipament militar, mijloace specifice de subzistenta etc. Cheltuielile militare indirecte sunt Ch publice cu lichidarea urmarilor conflictelor militare, razboaielor, intre care: -plati in contul datoriei publice contractate in timp de razboi -Ch ocazionate de despagubiri si reparatii de razboi-dc.statul e perdant -Ch legate de sustinerea invalizilor, vaduvelor de razboi, orfanilor de razboi -Ch legate de aplicarea unor acorduri cu caracter militar -Ch cu pregatirea conflictelor armate Raportul Ch directe cu cele indirecte in totalul Ch militare se modifica in mod continuu, fiind diferit in caz de razboi comparativ cu perioadele interbelice. Productia militara= marfa cu caracter deosebit, cu piete de desfacere speciale. Productia militara beneficiaza de plasament sigur si de regim de comercializare special. Pe plan intern productia respectiva se livreaza statului, iar pe plan extern guvernelor altor state. Intreprinderile ce executa comenzi militare beneficiaza de multe ori de finantari din partea statului, reusind sa evite astfel riscul efectuarii de investitii pt.produse fara desfacere certa si riscul posibilei insolvente a beneficiarilor. IV. Ch pt.functionarea aparatului de stat Institutiile publice actioneaza ca organe ale puterii sau ale administratiei de stat alese sau numite si se preocupa de cele mai variate probleme, de la elaborarea si adoptarea de norme, intretinerea relatiilor diplomatice, stabilirea si incasarea impozitelor si taxelor, investitii in servicii municipale, pana la sistematizarea teritoriala, construirea si mentinerea infrastructurii si protectia mediului inconjurator. Ch cu aparatul de stat implicat in actiunile enumerate se incadreaza in categoria Ch curente pt.functionarea apar.de stat. Acestor Ch curente li se adauga anumite Ch speciale ocazionate de organe insarcinate cu mentinerea ordinii publice, siguranta statului, justitia si procuratura. Nivelul Ch publice pt. functionarea aparatului de stat creste o data cu complexitatea vietii economice si sociale, ajungand in statele dezvoltate sa consume pana la 1/3 din V national si detinand cea mai mare pondere in totalitatea Ch publice. Romania nu face exceptie de la supradimensionarea acestei categorii de Ch publice, fiind caracterizata in prezent de o administratie nejustificat de

31

stufoasa care intretine o birocratie care de multe ori isi dovedeste caracteristicile negative, inclusiv in dezvoltarea economica. V. Ch pt.finantarea activitatii economice Functia economica a statului se manifesta, intre altele, in dezvoltarea sistematica a ramurilor economiei nationale, potrivit cerintelor legilor economice: fiecare stat aloca o parte din resurse pt.sustinerea dezvoltarii constante a economiei nationale. Resursele banesti destinate finantarii economiei servesc la acoperirea Ch bugetare destinate realizarii urmatoarelor directii principale: - dezvoltarea sectorului de stat - finantarea investitiilor de stat Dezvoltarea sectorului de stat se realizeaza prin 3 directii principale: 1.participarea statului alaturi de societati comerciale private la dezvoltarea unor ramuri industriale cu motivarea ca asemenea Ch publice sunt reclamate fie de nevoi generale ale statului, fie de apararea nationala etc. 2.sustinerea de catre stat a investitiilor publice in intreprinderi cu caracter militar finantate direct de la bugetul de stat 3.sustinerea de catre stat a costurilor de rascumparare a unor intreprinderi particulare fie din considerente de ordin politic, fie pt.evitarea declansarii falimentului ce ar putea avea consecinte grave in plan econ, soc, politic. Intre Ch pt. finantarea economiei nationale investitiile publice ocupa locul cel mai important. La intocmirea obiectivelor de investitii, statul trebuie sa se opreasca asupra acelora care asigura o dezvoltare complexa a economiei, dar si pe echilibrul necesar intre crearea de mijloace de productie si productia propriu-zisa de bunuri destinate satisfacerii pietei interne si sustinerii exporturilor. Controlul financiar Notiunea: contra rolus= verificarea actului original dupa duplicatul care se incredinteaza in acest scop unei alte persoane. Controlul financiar= actiunea de stabilire a exactitatii operatiunilor materiale care se efectueaza anticipat executarii acestora, concomitent sau la scurt timp de la desfasurarea lor. Componenta a controlului economic, controlul financiar are drept obiectiv cunoasterea de catre stat a modului cum sunt administrate resursele financiare ale societatilor comerciale, modalitate de realizare si utilizare a banului public, asigurarea echilibrului financiar, realizarea eficientei economico-financiare, dezv.economiei nationale in vederea sustinerii progresului social. Directiile principale urmarite prin controlul financiar privesc o mai buna organizare a muncii mentinerii unei anumite ordini si discipline in desfasurarea activitatilor economice, gospodarirea eficienta a resurselor si aplicarea corecta a legislatiei. Scopul controlului financiar= identificarea si corectarea erorilor, abaterilor si deficientelor in vederea remedierii situatiei si prevenirea repetarii acestora in viitor. Functiile controlului financiar: 1. Functia de evaluare deriva din faptul ca prin control financiar se apreciaza modul de desfasurare a unei activitati de natura economica in conditii de legalitate si eficienta. 2. Functia preventiva obliga la intreprinderea de masuri pt.evitare si/ sau inlaturarea actelor realizate cu incalcarea legii inaintea de producerea efectelor negative.

32

3. Functia de documentare rezulta din necesitatea cunoasterii atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ a problemelor aparute in derularea activitatilor econ. 4. Functia recuperatorie presupune recuperarea pagubelor si sanctionarea persoanelor responsabile 5. Functia pedagogica rezulta din faptul ca controlul financiar are caracter formativ de generalizare a experientei pozitive si de inlaturare a efectelor negative. Obiectul controlului financiar consta in acte si operatiuni emise sau realizate de agentii economici, institutii publice si alti participanti la viata economicofinanciara a statului. Operatiune= actiune cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau patrimoniului public indiferent de natura acesteia. Pe parcursul controlului financiar membrii echipei de control verifica in ce masura actele si operatiunile indeplinesc conditiile necesare de legalitate, oportunitate, eficienta, economicitate, realitate si conformitate. Legalitatea= caracteristica unei operatiuni de a respecta toate prevederile legale care ii sunt aplicabile si sunt in vigoare la data efectuarii acesteia. Oportunitatea= caracteristica unei operatiuni de a servi in mod adecvat in anumite circumstante date realizarii unor obiective ale politicilor asumate. Economicitatea= minimizarea costurilor alocate pt.atingerea rezultatelor estimate ale unei activitati cu mentinerea calitatii corespunzatoare a respectivelor rezultate. Eficacitatea= obliga ca grad de indeplinire a obiectivelor programate pt. fiecare din activitati si la un anumit raport intre efectul proiectat si rezultatul concret, efectiv al activitatii. Eficienta= maximizarea rezultatelor unei activitati raportat la resursele utilizate. Conformitate= caracteristica unor operatiuni, acte sau fapte administrative produse in cadrul unor entitati publice de a corespunde politicii asumate in mod expres in domeniul vizat de entitatea publica sau de autoritatea superioara acesteia. Temeiul legal din materia controlului financiar este: - OG 419/ 1999 si modificarile- controlul intern si controlul preventiv - L 672/ 2002- auditul public intern - L 94/1992- controlul ulterior derulat de Curtea de Conturi Fondurile publice= sumele alocate din bugetele componente ale sistemului unitar de bugete si bugetele locale si orice credite si imprumuturi externe contractate direct sau garantate de autoritati ale administratiei publice centrale si locale. Institutia publica- Parlament, administratia prezidentiala, ministere, celelalte organe de specialitate ale adminstratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, institutiile din subordinea acestora indiferent de modul de finantare. Entitate publica- autoritati publice, institutii publice, companii si societati nationale, regii autonome, societati comeriale la care statul sau unitati ale administratiei publice locale sunt actionari majoritari si care utilizeaza si administreaza fonduri publice si patrimoniul public. C11 Formele controlului financiar
1) Clasificrile controlului financiar

33

Persoanele care gestioneaz fonduri publice sau patrimonii publice au obligaia s realizeze o bun gestiune financiar prin asigurarea legalitii, regularitii, economicitii, eficacitii i eficienei n utilizarea acestora. Regularitate = caracterul unei operaiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor i regulilor procedurale i metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaiuni din care fac parte. Ministerul Finanelor Publice = autoritatea administraiei publice centrale care are responsabilitatea elaborrii i implementrii politicii din domeniul gestiunii financiare. n doctrin exist multiple criterii de clasificare a controlului financiar: a) dup organele care efectueaz controlul financiar: 1. Control financiar exercitat de Ministerul Fin. Publ. 2. Control financiar exercitat de ordonatorul principal de credite la ordonatorii aflai n subordinea acestuia. 3. Control financiar propriu al entitii publice. 4. Control financiar exercitat de departamentele interne de specialitate. 5. Control financiar exercitat de Curtea de Conturi. b) dup momentul efecturii sale: 1. Control financiar preventiv. 2. Control financiar concomitent. 3. Control financiar ulterior. c) 1. 2. 3. 4. dup modul de concretizare a controlului financiar: Control financiar direct. Control financiar indirect. Control financiar de fapt. Control financiar de drept.

d) dup ntinderea aciunii de control: 1. Control financiar parial. 2. Control financiar total. 3. Control financiar permanent. 4. Control financiar periodic. e) dup sfera de activitate: 1. Control financiar intern. 2. Control financiar extern. Cnd analizm activitatea unor organe de control, putem observa ntrunirea mai multor criterii enunate anterior. * Astfel: Controlul financiar exercitat de Ministerul Fin. Publ. poate fi: preventiv sau concomitent. * Controlul financiar exercitat de ordonatorii principali de credite poate fi: concomitent sau ulterior. * Controlul financiar propriu al entitii publice poate fi: preventiv sau concomitent. * Controlul financiar exercitat de Curtea de Conturi este mereu un control ulterior.

1. Controlul financiar preventiv verific legalitatea i regularitatea operaiunilor,


efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, nainte de aprobarea acestora. 2. Controlul financiar concomitent verific legalitatea i regularitatea operaiunilor, efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, pe msura efecturii lor.

34

3. Controlul financiar ulterior se exercit asupra modului de formare, administrare i utilizare a resurselor financiare ale statului i asupra modului de gestionare a patrimoniului public i privat ce aparine statului. Legislaia special reglementeaz n mod distinct: Controlul financiar intern, controlul financiar preventiv, controlul financiar ulterior. A. Controlul financiar intern include i auditul public intern, prin care nelegem o activitate independent i obiectiv, ce ofer consiliere conducerii entitilor publice n legtur cu buna administrare a veniturilor i a cheltuielilor. Auditul public intern ajut entitile publice s-i ndeplineasc obiectivele. Controlul financiar public intern este alctuit din ntregul sistem de control intern din sectorul public, sistem alctuit din: - sistemele de control ale entitilor publice. - cele aparinnd unor structuri special abilitate de Guvern. - dintr-o unitate central care e responsabil de armonizarea, implementarea pp (???) i standardele de control i audit. Controlul financiar intern este reprezentat de forme de control financiar exercitate de conducerea unei entiti publice la nivelul acesteia, n vederea asigurrii administrrii fondurilor n mod economic, eficient i eficace. Obiectivele generale ale controlului financiar: - realizarea corespunztoare a atribuiilor instituiei publice, conform misiunilor acestora i n condiii de regularitate, eficacitate, economicitate i eficien. - protejarea patrimoniului i a fondurilor publice contra eventualelor pierderi. - respectarea dispoziiilor legale i a deciziilor conducerii. - dezvoltarea i ntreinerea unor sisteme ce asigur colectarea, stocarea, prelucrarea, actualizarea i difuzarea datelor i a informaiilor financiare i meninerea unor sisteme de informare public adecvat prin raportri periodice. Legislaia special prevede pentru controlul financiar intern asigurarea anumitor cerine generale i a unor cerine specifice.

Cerine generale: asigurarea ndeplinirii obiectivelor i meninerea riscurilor la un nivel considerat acceptabil. asigurarea unei atitudini cooperante a personalului de conducere i de execuie. asigurarea integritii i competenei personalului. Cerine specifice: realizarea evidenei scrise a tuturor operaiunilor, evenimentelor semnificative i a documentelor, astfel nct documentele s poat fi puse la dispoziie cu promptitudine la cererea organelor de control. nregistrarea de ndat i corect a tuturor operaiunilor i evenimentelor semnificative. asigurarea aprobrii i efecturii operaiunilor exclusiv de ctre persoane special mputernicite n acest sens. separarea atribuiilor personalului, astfel nct atribuiile de nregistrare, aprobare i control s fie ncredinate unor persoane diferite.

Auditul public intern = activitatea funcional independent i obiectiv destinat atingerii urmtoarelor obiective: - asigurarea obiectiv i consilierea destinate s mbunteasc sistemele i activitile entitii publice.

35

sprijinirea ndeplinirii obiectivelor entitii publice printr-o abordare sistematic i metodic, prin care se evalueaz i se mbuntete eficacitatea sistemului de conducere. Sfera auditului public intern cuprinde: activitiile financiare sau cu implicaii financiare desfurate de entitatea publica din momentul constituirii angajamentelor de plat, pn la utilizarea efectiv a fondurilor de ctre beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor ce provin din asistena extern. constituirea veniturilor publice i autorizarea i stabilirea titlurilor de crean i a facilitilor acordate la ncasarea acestora (ealonri, compensri pariale). administrarea patrimoniului public, precum i vnzarea, gajarea, concesionarea sau nchirierea de bunuri din domeniul public sau privat al statului sau al unitii administrativ-teritorial. sistemele de management financiar i control, inclusiv contabilitatea i sistemele aferente informatice. Auditul public intern se deruleaz prin entiti specifice: unele constituite la nivelul entitii publice. altele n cadrul Ministerului Fin. Publ. altele organizate independent de controlul Ministerului Fin. Publ.

Auditul public intern este organizat pe 3 niveluri: 1) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI). 2) Unitatea Central de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI). 3) Compartimentele de audit public intern din entitile publice. 1) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) este un organism cu caracter consultativ, nfiinat pe lng UCAAPI, care are rolul de a aciona n vederea definirii strategiei i a mbuntirii activitii de audit public intern n sectorul public. 2) Unitatea Central de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) este constituit n cadrul Ministerului Fin. Publ., fiind structurat pe compartimente de specialitate n subordinea acestui minister, n vederea elaborrii strategiei i a cadrului normativ general, de coordonare a activitii de audit public intern la nivel naional. 3) Compartimentele de audit public intern din entitile publice se organizeaz n entiti publice astfel: - conductorul oricrei entiti publice are obligaia de a institui cadrul organizatoric i funcional, necesar desfurrii activitii de audit public intern. - n instituiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entiti publice, auditul public intern se limiteaz la auditul de regularitate i este efectuat de compartimentele specifice din Ministerul Fin. Publ. - conductorii entitilor publice subordonate stabilete i menine un compartiment funcional de audit public intern cu acordul entitii publice superioare. B. Controlul financiar preventiv const n verificarea sistematic a proiectelor de operaiuni, ce fac obiectul acestuia, din punct de vedere al legalitii, regularitii i al ncadrrii n limitele creditelor bugetare i de angajament. Obiectul controlului financiar preventiv l fac anumite proiecte de operaiuni (orice document prin care se urmrete efectuarea unei operaiuni n vederea aprobrii sale de ctre autoritatea competent).

36

Proiectele de operaiuni supuse controlului financiar preventiv sunt stabilite de O.G. 119/1999, de ordine ale ministrului Fin.Publ. i de conductorul entitii publice pentru unitatea pe care o conduce. Ex. de proiecte de operaiuni: deschiderea i repartizarea de credite bugetare, modificarea repartizrii creditelor bugetare aprobate, efectuarea de ncasri n numerar, constituirea unor venituri pulbice. Ministerul Fin. Publ. este autoritatea de coordonare i reglementare a controlului financiar preventiv pentru toate entitile publice. Controlul financiar preventiv se organizeaz i se exercit unitar, n formele: - control financiar propriu (1). - control financiar delegat (2). 1. Controlul financiar propriu este organizat n toate entitile publice n legtur cu toate operaiunile cu impact financiar care privesc fondurile publice i patrimoniul public. 2. Controlul financiar delegat (2) se exercit de ctre controlori delegai din cadrul Ministerului Fin. Publ. Se exercit la nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat i bugetul fondurilor speciale, la nivelul ageniilor de implementare a fondurilor comunitare i la nivelul entitilor publice considerate de risc ridicat. Conductorul entitii publice organizeaz controlul financiar preventiv propriu i ine evidena angajamentelor, n cadrul compartimentelor de specialitate, prin determinarea proiectelor de operaiuni supuse controlului i a documentelor justificative necesare. Controlul financiar preventiv propriu se exercit prin viz de control financiar, iar persoanele care acord viz sunt desemnate, n acest sens, de conductorul entitiii publice. Viza de control financiar preventiv propriu se manifest concret prin semntura persoanei abilitate i sigiliul personal. Controlul financiar preventiv delegat se exercit de controlorii delegai ce aparin Ministerului Fin. Publ., numrul acestora fiind stabilit n funcie de volumul i complexitatea activitii entitii publice controlate. Controlorii delegai exercit viza de control financiar preventiv delegat asupra proiectelor de operaiuni vizate n prealabil de ctre controlul financiar preventiv propriu al entitii publice. Viza menionat sau refuzul de viz se exprim n formulare tipizate ce vor purta semntura i sigiliul personal al controlorilor. Dac decide s refuze viza de control financiar preventiv asupra unei operaiuni, controlorul delegat are obligaia de a conacta conductorul entitii publice i s informeze n scris n legtur cu intenia sa, artnd si motivele refuzului. Perioada maxim pentru acordarea vizei sau exprimarea refuzului ei este de 3 zile lucrtoare, de la momentul prezentrii unui proiect de operaiuni, nsoit de toate documentele justificative necesare. Operaiunea pentru care s-a refuzat viza de control se poate efectua de ctre conductorul entitii publice pe proprie rspundere i n limita creditului bugetar aprobat. Pentru operaiunile supuse controlului financiar preventiv delegat, refuzul vizei de control financiar preventiv propriu face ca proiectul de operaiuni s nu poat fi supus controlului delegat. n acest caz, ordonatorul de credite are obligaia de a solicita avizul consultativ al controlorului delegat. Ordonatorul de credite trebuie s analizeze avizul

37

i s ia ce decizie consider, pe proprie rspundere, n limitele creditului bugetar aprobat. C12 Spatiul monetar EURO Cele 13 state care au adoptat EURO: Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania. Pentru 2008 se pregatesc Cipru si Malta. Criteriile de convergenta trebuie indeplinite pentru a putea adopta Euro. Acestea au fost stabilite prin Tratatul de la Maastrich (1992; si din 1993 e in vigoare) si reprezinta testul economic de evaluare a statului, de pregatire a unei economii pentru a participa la Uniunea Economica si Monetara (UEM) si se refera la obiectivele care trebuie mentinute in domeniile inflatiei, finantelor publice, ratelor dobanzii si a cursurilor de schimb. I. Inflatia=> mentinerea stabilitatii preturilor Rata medie a inflatiei din ultimele 12 luni trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 procente rata inflatiei din primele 3 state cu cele mai reduse rate ale inflatiei. Rata inflatiei din tara candidata trebuie sa se dovedeasca a fi sustinuta. II. Finantele publice a.deficitul bugetar consolidat al statului respectiv< 3% din PIB. b.datoria publica<60% din PIB. III. Rata dobanzii Randamentul mediu al titlurilor de stat pe ultimele 12 luni nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2 pct.procentuale randamentul aferent titlurilor de stat din primele 3 state cu cele mai reduse niveluri ale inflatiei. IV. Cursurile de schimb Trebuie sa se mentina in anumite marje de fluctuatie convenite prin mecanismele ratelor de schimb europene pt.cel putin 2 ani fara a se proceda din proprie initiativa la deprecierea monedei fata de celelalte monede ale statelor membre. Criteriile de la Copenhaga stabilesc conditiile pe care statele candidate care doresc sa devina membre trebuie sa le indeplineasca: 1. stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, dr. omului si protectia minoritatilor 2. existenta unei economii de piata functionale si capacitatea ei de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din UE 3. capacitatea statului respectiv de asumare a obligatiilor de stat membru, inclusiv cele privind aderarea la obiectivele uniunii politice, economice si monetare (acquis-ul comunitar) Sistemul EURO e constituit din Bancile Centrale ale Zonei EURO si BCE (Banca Centrala Europeana). Consiliul Guvernatorilor al BCE a ales acest termen pt.a desemna dispozitivul care permite sistemului european al bancilor centrale sa-si indeplineasca misiunile in cadrul Zonei EURO, dorindu-se mentinerea unei distinctii intre Sistemul EURO si Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC) atata timp cat exista state membre ale UE care n-au adoptat EURO. Bancile Centrale (BC) nationale ale statelor membre care n-au adoptat EURO nu participa la procesul de decizie referitor la politica monetara unica pentru Zona EURO, continuand sa conduca propria politica monetara. Atributiile fundamentale ale Sistemului EURO

38

1.definirea si punerea in practica a politicilor monetare a Zonei EURO 2.conducerea operatiunilor de schimb si administrarea rezervelor oficiale ale tarilor din Zona EURO 3.emisiunea de bancnote in Zona EURO si promovarea bunei functionari a sistemului de plati Obiectivul principal al Sistemului EURO este mentinerea stabilitatii EURO=>stabilitatea preturilor in Zona EURO. Sistemul EURO va sustine si politicile generale economice din cadrul Uniunii. SEBC = BCE + BC nationale ale tuturor statelor membre UE. BC nationale ale statelor care nu participa la Zona EURO fac parte din SEBC si se bucura de un tratament particular, fiind abilitate sa conduca propria politica monetara, insa nu pot participa la luarea deciziilor privitoare la politica monetara a Zonei EURO. Organele de decizie ale BCE 1.Consiliul Guvernatilor- alcatuit din membrii Consiliului Director si Guvernatorii BC nationale ale statelor care au adoptat EURO. 2.Consiliul Director- alcatuit din Presedinte, Vicepresedinte si 4 membri care sunt numiti (toti 6) de catre Guvernatorii statelor membre, la recomandarea Consiliului UE si numai dupa consultarea Parlamentului European, si a Consiliului Guvernatorilor BCE. 3.Consiliul General- Presedinte, Vicepresedinte BCE si Guvernatorii tuturor BC nationale. Sistemul EURO a fost conceput si reglementat a.i. sa beneficieze de independenta totala in indeplinirea misiunilor sale, acest fapt neexcluzand cooperarea cu alte organisme ale UE. BCE intretine relatii bilaterale cu Consiliul UE. Pe de o parte Presedintele Consiliului UE poate participa la reuniunile Cons. Guvernatilor si ale Cons. Gen. al BCE. Acesta din urma poate si sa supuna motiuni spre deliberare in atentia Cons. Guvernatorilor fara a avea drept de vot. Presedintele BCE e invitat sa participe la reuniunile Consiliului UE si poate delibera asupra problemelor ce privesc obiectivele si misiunile SEBC si poate participa la reuniunile Consiliului ECOFIN (ministrii de Economie si Finante ai UE) si la reuniunile ECOGRUP (ministrii Economiei si Finantelor din Zona EURO). Guvernatorii BC nationale pot asista la reuniunile informale ale Cons. ECOFIN. BCE si BC nationale sunt reprezentate in cadrul Comitetului Economiei si Finantelor, organ cu caracter consultativ care se ocupa de problemele legate de politica economica a UE. C13 Curtea de Conturi L 94/1992 abrogata temporar de OUG 43/2006 declarata neconstitutionala prin Decizia Curtii Constitutionale 544/2006. Suntem intr-o situatie de tranzit legislativ pana la adoptarea unei legi organice de organizare si functionare a Curtii de Conturi (denumita in continuare CC) in conformitate cu solicitarile UE. Natura juridica: autoritate autonoma de natura administrativa care detine personalitate juridica si este finantata de la bug.de stat. Aceasta autoritate exercita auditul extern in sectorul public in calitate de institutie suprema de audit (adica indeplineste functia de audit extern la nivelul cel mai inalt in stat).

39

CC, conform principiilor europene, trebuie sa indeplineasca urmatoarele atributii: - audit - raportare, de consultare, avizare si informare publica Rolul CC se manifesta pe mai multe planuri: -sa contribuie la buna gestiune financiara a fondurilor publice si a patrimoniului public -sa furnizeze Parl., Cons.Locale si Cons.Judetene rapoarte privind utilizarea si administrarea fondurilor si patrimoniului public in conformitate cu principiile legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficientei si eficacitatii -exercita control asupra modului de formare, administrare si utilizare a resurselor financiare apartinand statului si sectorului public in general, precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului atat public, cat si privat al statului si al unit. adm.-terit. CC trebuie sa fie o autoritate autonoma, caracterul acesta fiind exprimat prin exista unei: -autonomii decizionale -autonomii a membrilor in exercitarea activitatii -autonomii financiare a)Autonomia decizionala. CC isi desfasoara activitatea in mod independent conform deciziei conducerii si la cererea Camerelor Parl., cu respectarea Constitutiei si a dispozitiilor legii CC. Oricare dintre cele 2 Camere poate solicita CC, prin hotarare, efectuarea unor actiuni de control. Este important de retinut, insa, ca nicio alta autoritate nu poate obliga CC sa efectueze controlul. b)Autonomia membrilor CC. Consilierii de conturi sunt independenti in exercitarea mandatului si inamovibili pe durata acectuia. Auditorii publici sunt, la randul lor, independenti si se bucura de stabilitate. c)Autonomia financiara. CC isi intocmeste propriul buget pe care, sub forma de proiect, il inainteaza Guv.in vederea includerii lui in proiectul legii bug.de stat. Auditul desfasurat de CC s.n. audit extern in sectorul public si cuprinde 2 componente de baza: -auditul financiar extern -auditul performantei a)Auditul financiar extern consta in activitatea de verificare a legalitatii si regularitatii operatiunilor, de examinare a inregistrarilor financiare si de evaluare a sistemelor de management si control intern. b)Auditul performantei consta intr-o evaluare independeta a masurii in care o activitate, un program sau o institutie functioneaza in mod economic, eficient si eficace. CC va audita, intre altele, si urmatoarele: -modul in care autoritatile cu atributii in domeniul privatizarii respecta metodele si procedurile de privatizare, precum si modul in care respectivele autoritati au asigurat indeplinirea clauzelor cuprinse in contractele de privatizare -sistemele informatice ale entitatilor publice -sistemul de colectare al V care formeaza bug.central consolidat -buna gestiune financiara a achizitiilor publice, concesiunilor, inchirierilor si a oricaror alte forme de administrare a bunurilor si serviciilor apartinand atat domeniului public, cat si domeniului privat al statului si al unit.adm.terit. Entitatile care sunt supuse controlului CC: -entitatile care administreaza si/sau utilizeaza fonduri publice -regiile autonome, companiile si societatile nationale, soc.com.cu capital majoritar de stat

40

-orice entitati care administreaza bunuri sau servicii apartinand atat domeniului public, cat si dom.privat al statului si al unit.adm.terit.in baza unor contracte de concesiune, inchiriere sau orice forme de administrare -entitati care beneficiaza de garantii guvernamentale pt.credite, de subventii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, unit.adm.terit sau din partea unor institutii publice -orice institutie romana/straina daca printr-o forma de intelegere internationala se indica expres competenta CC a Romaniei Rapoartele CC sunt transmise Parl. categorii: -raportul anual asupra conturilor de executie a bugetelor pe anul precedent -rapoartele elaborate in urma unor actiuni de control solicitate de oricare dintre Camerele Parl. -raportul anual cu privire la activitatea proprie Organizarea si conducerea CC- aceasta institutie e organizata atat la nivel central, cat si la nivel teritorial. La nivel teritorial functiile CC se vor exercta prin directiile de audit judetene si ale municipiului Buc. In cadrul sediului central functioneaza si Secretariatul General al CC. CC se va compune din departamente conduse de consilieri de conturi. In cadrul departamentelor vor fi organizatee directii, servicii si birouri. Pe langa CC va functiona o Autoritate de Audit pentru fondurile nerambursabile acordate Romaniei de catre UE. Conducerea CC se exercita de Plenul CC constituit din consilieri de conturi. Conducerea executiva se exercita de Presedinte ajutat de un nr.de Vicepresedinti. Toti sunt consilieri de conturi. In exercitare atributiilor Plenul CC adopta hotarari. Membrii CC vor continua sa fie numiti de Parl. in sedinta comuna a Camerelor, la propunerea celor 2 comisii de specialitate de buget, finante a celor 2 Camere. Raspunderea juridica privind executia bugetara Raspunderea juridica e o forma a raspunderii sociale stabilita de stat in urma incalcarii unor norme de dr. prin fapte considerate ilicite si care determina suportarea consecintelor corespunzatoare de catre persoana vinovata, daca e cazul, prin utilizarea fortei de constrangere a statului. Sanctiunile juridice aplicabile in cazul nerespectarii normelor de drept indeplinesc in principal 2 functii: -o functie educativ-preventiva -o functie coercitiva a)Functia educativa se realizeaza prin influenta pe care o exercita asupra constiintei oamenilor dreptul in general ca instrument de ordonare a desfasurarii raporturilor sociale. Constiinta ca fapta ilicita cauzatoare de prejudicii nu ramane nesanctionata, ci atrage dupa sine o obligatie de dezdaunare este de natura a indeplini o functie sociala de prevenire a producerii unor fapte similare. b)Exercitarea constrangerii nu reprezinta un scop in sine, ci urmareste cultivarea sentimentului de respect pentru disciplina si ordinea sociala. In legatura cu executia bugetara poate interveni atragere raspunderii: -patrimoniale -administrative -contraventionale -penale Raspunderea penala

41

Infractiunile specifice legate de executia bugetelor cuprinse in Codul Penal sunt: -abuzul de incredere -gestiunea frauduloasa -delapidarea -deturnarea de fonduri Primele 3 sunt indeplinite de regula de functionari publici care nu sunt neaparat ord.de cr., pe cand deturnarea de fonduri este o infractiune specifica ord.de cr. Deturnarea de fonduri= schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale fara respectarea prevederilor legale daca fapta a cauzat o perturbare a activitatii econ.-fin. sau a produs o paguba unui organ, unei institutii de stat sau altei unitati publice. Sanctiunea: inchisoare 6 luni-5 ani. Agravanta: 5-15 ani pt.consecinte grave asupra activitatii. L 500 face o referire la infractiune in legatura cu incalcarea a 2 din principiile fundamentale ale legii: - principiul conform caruia sumele aprobate la partea de Ch prin bug.care compun sist.unitar de bugete reprezinta limite maximale care nu pot fi depasite - principiul conform caruia angajarea de Ch bugetare tb.sa se faca in limita proiectelor bug.aprobate Sanctiunea: alternativ inchisoare 1 luna-3 luni -amenda 5000-10000 RON Raspunderea contraventionala Incalcarea normelor imperative ale L 500 constituie in majoritatea cazurilor contraventii. Acestea sunt sanctionate: - 500-1000 RON - 1000-2000 RON - 2000-3000 RON Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se poate face de CC, MFP si alte persoane daca sunt desemnate expres prin legi speciale. Constituie contraventie: -inscrierea sau angajarea unei Ch daca nu exista baza legala pt.respectiva Ch -angajarea, ordonantarea sau plata unei Ch in situatia in care aceasta na fost aprobata conform legii si nu are prevederi bugetare -netransmiterea de catre ord.pr.de cr. Ministerului FP, conform legii, a situatiei virarilor creditelor bugetare -angajarea si ordonantarea de Ch fara viza prealabila de control financiar preventiv propriu -nerespectarea oricareia dintre principiile executiei de casa bugetara -angajarea si utilizarea de cr.bug. in alte scopuri decat cele aprobate

42