TIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DRA DREPTUL ANTREPRENORIATULUI

Vlad Vlaicu, Aureliu Rotaru,

Viorica Boaghi, Daniela Vidaicu

DREPT FISCAL
Suport de curs la disciplina „Drept fiscal”

Aprobat de
COnsiliul CDlității al USM

Chișinău, 2014
CEP USM
CZU 336.225.1(075.8)
D 82
Tema 1. Elementele definitorii ale dreptului fiscal
și ale legislației fiscale
Autori: 1, 2,
Wad doctor în drept, conferențiar universitar (temele Definiția dreptului fiscal..................................................................7
Waicti› 5, Obiectul și metoda reglementării juridice în dreptul fiscal.............8
9(§1-4,6,9), 10,
drept, lector superior (temele 3, 6, 7, 8)
Aureliu Rotaru, magistru în 3 Normele juridice fiscale..................................................................9
Viorica Boaghi, doctor în lector universitar 4. Relațiile dreptului fiscal cu alte ramuri de drept...........................12
drept,
(temele 4, 9
Daniela Vidaicu, magistru drept, 1.ector universitar (temele 3, 4) s. Principale dreptului fiscal....................................................................13
6. Izvoarele dreptului fiscal...............................................................15
i“n Mad Waicu,
Responsabil de ediție — universitar 7. Acțiunea legislației fiscale în timp, în spațiu și asupra
doctor în drept, persoanelor.................................................................................... 18
conferențiar
Consultant Roșca, doctor în drept,
Nicalae țiar 8. ȘtHnța dreptului fiscal...................................................................19
conferen
USM
universitar șeful Catedrei Dreptul Antreprenoriatului,
doctor în drept, p rof••sor universitar
Recenzenți: Vîctor Volcinschi,
doctor în drept, conferenția r universitar Tema 2. Contributii fiscale principale
Alexandru Armeanic›
e cu curricula 1 . Apariția și evoluția istorică a impozitelor și taxelor......................22
Prezentul suport de cursrobatăa fost elaborat în conformitat
, lui treprenoria-
luate în 2. Concepții tradiționale și moderne privind impozitele
ap a USM.deLa Catedra Dreptul
elaborarea M
au fost
ursului
ctului „Dreptț iifiscal”,
a FaGllltă de Drept și impunerea................................................................................... 27
ianuarie 2014. 3. Definiția impozitului.....................................................................30
considerare actele normative în vigoare la 1
Este destinat studenților facultăț ilor de drept, teoreticienilor, practi- 4. Caracterele juridice ale impozitului..............................................31
de studierea acestui curs. 5. Funcțiile impozitelor.....................................................................33
cienilor, precum și tuturor celor interesați 6. Taxele........................................................................................... 34
Drept Vlaicu, 7. Principiile impunerii fiscale..........................................................36
fiscal: Suport de curs la disciplina „Drept fiscal”/V1ad Fac.
Boaghi [et al.]; UniV. de Stat din MoldOVtl,
Aureliu Rotaru, Viorica resp. de ed.: Vlad Tema 3. Elementele legii fiscale
de Drept, Catedra Dreptul A ntreprenoriatulu fi,
Vlaicu;
CEP USM, 2014, 300 p
consultant șt.: Nicolae Roșca. — Chișinău:
ISBN 978-9975-71-523-2
ISBN 978-9975-71-523-2.
336.225.1(075.8)
D 82
 1. Definirea elementelor impozitului sau taxei......................................................................62
legii fiscale 39 5. Cotele impozitelor și taxelor.........................................................65
2. Subiectul impu nerii. 42 6. Termenele de achitare a impozitelor și taxelor..............................67
3. Obiectul impunerii 56 0 V.Vlaicu, A.Rotaru, V.Boaghi, 7. Facilități (înlesniri) privind impozitele și taxele...........................70
4. Sursa de plată a V.V idaicu, 2014...................................g. Clasificarea impozitelor și a taxelor. 74
O USM, 2014
5.1. Procedura ridicării de la contribuabil a mijloacelor bãneşti
Tema 4. Raportul juridic de drept fiscal în numerar..........................................................................163
1. Noțiunea rapomilui juridic de drept fiscal.................................... 79 5.2. Urmärirea bunurilor contribuabililor...................................164
2. Structura raportului juridic de drept fiscal .............. .-- ----- -- -- 5.2.1. Sechestrarea bunurilor contribuabililor.......................164
3. Particularitățile raportului juridic de drept fiscal.......................... 85 5.2.2. Particularita“țile sechestrării unor categorii de bunuri....168
5.2.3. Cazuri de ridicare a sechestrului aplicat pe bunuri.....172
Tema S. Organele cu atribuții de administrare fiscală 6. Comercializarea bunurilor sechestrate........................................173
1. Noțiuni generale ............................... .-...... -..- . .- -- -- - - 6.1. Incheierea contractului de vânzare-cumpărare şi achitarea
2. Organul fiscal 88 prețului bunurilor eomercializate........................................179
3. Serv iciul Vamal . 6.2. Ridicarea bunurilor.............................................................180
4. Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor din cadrul 95 7. Urmărirea datoriei debitoare a contribuabilului..........................182
<.. roe•dura d• distribair• în faza d• •x.•eutar• silitñ a sumelor
încasate şi categoriile de creanțe................................................183
Tema 6. Obligația fiscală. Executarea obIigat'ei fiscale
9. Cazuri de imposibilitate a executării silite a obligației fiscale....185
1. Noțiunea de obligație Ù SCdÍÁ ................•... ....• • •- • ... - - - - • -• • • • • - • • - - - 10. Contestarea deciziilor şi acțiunilor privind executarea silită
2
a obligației fiscale.....................................................................187
2. Naşterea obligației fiscale ........................ ---.................................. 104
3. Executarea obligației fiscale ............... .106
...................
4. Cazuri speciale de executare a obligației fiscale.............................117 Tema 8. Controlul fiscal
5. Cazuri de suspendare a executării obligației fiscale...................119
120 1. Noțiunea de control fiscal................................................190
7. Modificarea 123 2. Formele şi metodele de efectuare a controlului fiscal................193
8. Restituirea din buget a sumelor impozitelor şi taxelor...............126 2.1. Noțiunea de formă şi metodă de efeetuare a controlului
9. Modalități de asigurare a stingerii obligațiilor fiscale................130 fiscal.................................................................................... 193
139
10. Modalități de stingere a obligațiilor fisca le................................. 2.2. Controlul fiscal la oficiul organului fiscal (cameral)..........194
2.3. Controlul fiscal la fața locului............................................202
Tema 7. Executarea silitã a obligației fiscale 2.3.1...................................................................................... Postul
1. Noțiunea şi caracterele executării silite în cadrul fiscal......,......................................................................205
raporturilor juridice fiscale 2.3.2. Modalități speciale de verificare aplicate în cadrul
2. Condițiile declanşării executării silite a obligației fiscale..........153 controlului fiscal la fața locului..................................207
. Subiecții şi modalităț ile de executare silită a obligației fiscale.......155 2.4. Metodele de efectuare a controlului fiscal..........................213
2.5. Controlul fiscal repetat.......................................................215
4. İncasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale 3. Documentele aferente controlului fiscal.................................... 218
158
4. Contestarea acțiunilor şi actelor de control fiscal.......................221
.......162
5

Tema 9. Răspunderea juridică pentru încălcarea

legislației fiscale
Tema 1.
ELE MEN TEL E ALE DREPTULUI
DEFINITORII
Notiunea și răspunderii juridice pentru încălcarea legislatiei 3...........................................Ac
fiscale.......................................................................................... 230 256
2...............................................Tem 4...........................................Jm
eiurile tragerH la răspundere pentru încălcările fiscale...............230 258
3...............................................Tip 5...........................................Ta
uri de sancțiuni aplicate..............................................................231 259
4. Subiecții răspunderii juridice pentru încălcarea legislației 6...........................................Ta
fiscale.......................................................................................... 233 262
5...............................................Noț
iunea și caraeterele încălcării fiscale...........................................234 Tema 11. Reglementarea juridică a
6...............................................Tip impozitelor
uri de încălcări ale legislației fiscale...........................................235 și taxelor locale
7...............................................Te 1. Competenta autorităților publice locale în domeniul fiscal........274
meiurile de liberare a contribuabililor de răspundere juridică 2. Impozitul pe bunurile imobiliare.................................................27
pentru încălcarea legislației fiscale.............................................237 3. Taxele pentru folosirea resurselor naturale ,..................................276
8. Procedura de examinare a cazorilor de încălcare fiscală. 4. Taxele locale...............................................................................279
Contestări.................................................................................... 238
9...............................................Alt
e forme de răspundere juridică pentru încălcarea legislației fiscale
..................................................................................................... 241

Tema 10. Reglementarea juridică a impozitelor și taxelor

generale de stat
Impozitul pe venit.......................................................................246
2...........................................Tax
a pe valoarea adăugată................................................................254
 FISCAL ȘI ALE LEGISLAȚIEI FISCALE juridice care se nasc i“n procesul colectării impoziteloF și t de la
persoanele fizice sau juridice care obțin venituri sau dețin axelor
bunuri
impozab fl’ e ori taxabile'.
1. Definiția dreptului ascal Din cuprinsul acestei definiții pot fi deduse următoarele trăsături,
2. Obiectul și metoda reglementă rii juridice în dreptul fiscal pe care și le vom analiza în continuare:
Normele juridice fiscale a) dreptul fiscal este o ramură a dreptului
4. Relațiile d reptului fiscal cu alte ramuri de drept rilor juridice fiscale care sunt reglementate de public, datorită raportu-
norme juridice de drept
5. Principiile dreptului fiscal public;
6. Izvoarele d reptului fiscal
b) raporturile juridice fiscale apar în procesul colectării impozite-
7. Acțiunea legislației fiscale în timp, spațiu și asupra lor și a taxelor și al administrări acestora;
persoanelor c) subiect al impunerii este orice persoană fizică sau juridică care
8. Știința dreptului fiscal realizează venituri sau deține bunuri impozabile sau taxabile;
d) obiect al impunerii sunt atât bunurile, veniturile, cât și
sau taxabile; activită-
tile impozabile
contribuabilul poate contesta
e) orice act aI organului fiscal sau ori-
1. Definiția dreptului fiscal ce acțiune a funcționarului fiscal; poate solicita instanței de
Dreptul fiscal, ca ramură a drepnilui public, re ementează rapor turile judecată

Bibliografie...................................................................................... 287 ' Dan Drosu Ș aguna, Drept fiscal, C.H. Beck, București, 2013,
Șaguna, Dan Șova, Drept fiscal, C.H. Beck, B ucurești, 2006, p.1. .1; Dan Drosu

7
DREPT FISCAL
Vlad VLAICU, A “’ e 1‘’u ROTARU iorica BOAGHI Daniels VI DAICU
executări’l silite a obliga-
'

anularea actului administratiV, sus endarea Astfel, obiectul dre tului fical cuprinde o serie de reglementări con-
iilor fiscale etc.;2 crete referitoare la: administrarea impozitului pe venit, impozitului pe
f) contribuabi lul poate cere statului
desp ăgubiri pentru o impunere bunurile imobiliare, impozitului privat, accizelor, taxei pe valoarea adă-
silite a ugată, taxelor vamale, taxelor percepute în fondul rutier, taxelor pentru
rocesul executării
ilegală, pentru incălcarea drepturilor sale în p ui fiscal etc.; folosirea resurselor naturale, taxelor locale etc.; naşterea, modificarea,
rolul
obligației fiscale, în procesul efectuării cont (de ex., stingerea (inclusiv prin executare silită) și asigurarea stingerii obligației
g) tul la rambursarea unor impozite fiscale; modul și regulile de efectuare a controlului fiscal; particularită-
TYA) contribuabi
etc.° lul are drep de la atinescul „fiscus”, care înseamnă țile răspunderii juridice pentru încălcarea obligației fiscale etc.
l
Termenu l „fiscal”înprovine
Roma Antică pentru desemnar ea „casei Obiectul de studiu al dreptului fiscal este determinat nu doar de rC-
nii-
„ z ș”, fiind banii ce urmau a f1 plătiți militarilor, menți- glementările ctiprinse în Codul fiscal și în actele legislative și norma-
utilizat
litare ” unde se păstrau
Nelu Arcadii Brâzgalin.4 Cercetătoru l român tive, dar și de reglementările din acordurile internaționale de evitare a
onează doctrinarul rus o dublei impuneri, de evitare a evaziunii fiscale, de asistență reciprocă
termenului „fiscal” de 1a „fiscus , însă face
Niță susține provenien ume:
iei banilOT, Ș1 fîntre-
l pentru în domeniul fiscal etc.
ța
argur n.entare mai reuşită a destinat D•și are un obiect de Teglementare complex, drepîiii Riscat reprG-
Vinerea priricipelui. Ulterior acești banÎ, susține dânsui, s-au coniopii
financiare publice, resurse zintă un ansamblu coerent și unitar de norme juridice, întrucât e1 vi-
cu „tezaurul și au devenit resurse zează nu orice acte sau operațiuni, ci numai pe acelea care formează
publiC
 financiar e destinate cheltuielilo r publice'. ramura dreptului fiscal7.
Metpda de reglementam a dreptului fiscal este metoda imperativă.
2. Obiectul și metoda reglementării juridice în Normele dreptului fiscal impun o conduită obligato ie ta de la
dreptul fiSCitl care nu se poate deroga, în caz de nerespectare putând fi aplicată
care re—
Dreptul fiscal este format din totalitatea normelor juridice îorța. de ccnstrângere a statului. Părțile în relațiile fiscale sunt pe
poziții de
mecanismele de percepere pentru acumularea la buget subordonare. Totodată. în dreptul fiscal se mai aplică și dcdet s
glementează publice prin specificul fisca! ft1 ÎlTt ozitelor și taxelor6. ozi normele date permițând contribuabilultii ,să-și aleagă singur
veniturilor veniturilor fiscale conduita în cadrul raporttirilor din domeniul dreptului fiscal. Astfel,
Deci,
ale bugetelor reptului fisC£fl î1 constituie realizarea
obiectulpdublice. contribuabilului i se acordă dreptul de a alege achitarea impozitului pe
prevederi-
entare a1 dreptului fiscal reiese și din bunurile imobiliare până la 13 august (prima parte) și până la 15 octom-
Obiectul de fiscal, și anume: relațiile ce țin de executarea brie (a doua parte) sau achitarea integrală a impozitului până la 30 iunie
lem
reg a11n.(2) din Codul
le art.1 priveşte impozitel e det și de a beneficia de o scutire de 15% din suma impozitului.
obligațiilor fiscale în ce 7* taxele generale
erminare de stat,
și percepe-
principiile generale de
stabilind, de asemenea, 3. Normele juridice fiscale
re a impozitelor și taxelor locale.
Dan Drosu Șaguna, Drept fiscal, .1. Normele dreptului fiscal sunt reguli de conduită instituite de stat,
a căror aplicare este asigurată prin conștiința juridică, iar la nevoie —
prin forța de constrângere a statului.
b bI3Fd-fl14H ., Hmi oe• unii ozoaoe npaao, Normele dreptului fiscal au un caracter general, impersonal și,
•
OChBa, 1997, c.60. cnan .417.
fiSc£tl, Tipo Moldova, laȘi, 2010, p hișină u, 2013, deci, la fel ca și majoritatea normelor juridice, se referă la un număr
' Niță Nelu, Dre pt iar didactic, Editura A.S.E.M., C
fi și
• Armeanic A., Drept fisc al: Suporl Armeanic A., Drept fiscal.’ Suport didactic, p.12.
P.1 1.

8 9

BOAGHI, Dant’ela VIDAICU

Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica DREPT FISCAL
ned eterminat de subiecți de drept, aplicându-se etat in ori de Majoritatea dispozițiilor normelor dreptului fiscal sunt onerative,
re
câte ori sunt întrunite condițiile necesare'. conduită generală şi iIIl- deci impun subiecților o conduită de la care aceştia nu se pot abate.
Norma de drept fiscal este o regulă de r articipanți lã Astfel de dispoziții sunt acelea care reglementează obligațiile fiscale
subiecțilo p
personală care prescrie drepturi şi obligații ale persoanelor fizice şi ale persoanelor care practică activitate de an-
relațiile fiscale’ treprenoriat de a achita impozitele şi taxele etc. Astfel, la art.8 a1in.(2)
Normele cu caracter fiscal sunt instituite atât lementează puterii de
de organele activitatea lit.e) din Codul fiscal se prevede expres obligația fiecãrui contribuabil
sțat, cât şi de cele ale administra
ției de stat şi reg de a acliita complet şi la termen obligația fiscală
or etc. calculată.
fiscală a statului, perceperea taxelor și impozitel Unele norme ale dreptului fiscal cuprind dispoziții permisive, dis-
normele dreptu-
Din punctul de vedere a1 structurii logico-juridic e, elor juridice: r ziții ce dau contribubililor dreptul de a opta pentru o conduită sau
elemente specifice norm
lui fiscal cuprind şi ele cele trei alta; astfel art.24 alin.15(1) din Codul fiscal permite deducerea coti-
ipoteza, dispoziția şi Saflcțiunea. iileinsau
zațiilor de membru de sindicate, însă in mărime de 0,15 din fondul
aceste norme-
împrejură de retribuire a muncii.
Ipoteza normelor dreptului fiscal prevede condiț
aplice dispozițnle cuprinse
rile in care urmează sä se erpretarea De asemenea, unele norme ale dreptului fiscal cuprind şi dispo-
art.6 a1in.(10) Codul fiscal,
r uni- ziții prohibitive, dispoziții ce interzic săvârşirea unor actiuni, şi anu-
uridice. De exemplu, în int
din
ale bugetului deacumular bugetelo
stat, aleea acestor me: art.23 din Codul fiscal interzice deducerea cheltuielilor persona-
Ampozitele şi taxele sunt surse
tă ților administrativ-teritor iale, având ca
scop ve-
le şi de familie.
nituri la fondurile bu etare. clară şi precisă a obligațiilor Sancțiunile cuprinse în nocnele dreptului fiscal sunt reglementa-
Ipoteza trebuie să c uprindă de scrierea te potrivit interesului statului de a percepe complet şi la termen de
fiscale ce revin contribuabililor penbu se ermite
a astfel subiecților
normei
fisca- juridice la persoanele fizice şi juridice impozitele şi taxele, atât generale de
a plicarea
raporturilor juridice, care se nasc prin stat, cât şi locale. Ca sancțiune specifică dreptului fiscal este amenda,
le, să resp ecte regula de c onduită pr escrisă l°.
De cele mai multe ori, ipoteza d şi ispoziț
la finele în prevăzută de art.236 din Codul fiscal: măsură cu caracter punitiv
ormative, iar sanc iunile sunt specificate ia sunt contopite care are ca scop prevenirea săvârşirii în viitor a unor respectării
încälcări alelegii
le-
acestora sau în Co- gislației fiscale, educarea contribuabilului in spiritul
fl muncii.
ori in Codul conduita su
in Codul cont ravențional
du1 penal,ziț fiscale. Amenda constä in obligarea persoanei care a săvârşit o încăl-
Dispo ia normelor dreptului fiscal prevede biecților
aceste norme, fie obligân du-i să acționeze în- care fiscală de a plăti o sumă de bani. Ea reprezintă o parte a obliga-
de drept ViS-à -vis de ției fiscale, percepându-se, inclusiv, prin executare silită, indiferent
permițându-le să efectueze anumite operațiuni
tr-un anumit fe1, fie că a numite acte fiscale, fie interzicându- de faptul dacă au fost aplicate sau nu alte sancțiuni fiscale.
le
fiscale sau să săvârşeas În dependență de încălcarea legislației fiscale, se mai pot aplica
de natură fiscală. Dispozițiile cu-
comiterea unor acte sau operațiuni pot fi: onerativ e, permisive S£Łll şi sancțiuni contravenționale sau penale. De exemplu, art.301 din
prinse în normele dreptului fiscal Codul contravențional prevede pedeapsa pentru evaziunea fiscală a
l
prohibitive ’ persoanelor fizice sub formă de amendă contraventională'2. Codul
Chişinäu, 2001, p.16.
•Armeanic A., VOlCinschi V., DreptSorin
fiscal, Museum,
S tänciulescu, Drept fisCäl
şi contencios penal, însă, in art.244 prevede sancțiunea pentru evaziunea fiscală
• Gheorghe Alecu, Radu Stancu, a întreprinderilor, instituțiilor şi organizațiilor sub formă de amendă
2009, p.25.
Editura Fundației Romänia de M äine, B ucureşti, contencios
to heorghe Alecu, Radu StanCu, sorin Stä nciulescu,
G '2 Codul contravențional nr.218 din 24.10.2008. În: Monitorul Oficial al Republi-
p.25. cii Moldova, 2009, nr.3-6.
.16.
Armeanic A., volcinschi V., Drept fiscal,

10 11
Vlad VLAI CU, Aureliu ROTAKU, \'iorica B OAGHf, Daniela VI DAI CU

penală sau privațiune de libertate, precum şi privarea de dreptul de domeniu l fiscal de către organele
a unilo7 in de control fiscal. Prin-
exercita o anumitã activitate’".
In normele juridice din domeniul fiscal ce1 mai des ipoteza şi tre infracțiun ile reglementa
dis- te in Codul penal at Republicii M
oldova
poziția sunt contopite in actele normative, iar sancțiunile sunt specifi- și-au gă sit locul lor şi infracțiunile fiscale, ca: evaziun ea fi lă
cate la finele acestora sau în Codul penal, in Codul contravențional ori persoanel or, intreprinderilo r, organizațiil SG żì a
or;
Prior (art.244) şi
in Codul muncii. • Vazìunea fiscală a persoanel or fizice ce nu practică
treprenori at (art.244/1). act lvitate de an-
 Cf u dreptul1 contravențional, d
4. Relațiile dreptului fìscal cu alte ramuri de drept reptul fisCal se aflä tot in reIați‹
Dreptul fiscal are un rol deosebit de importaiit in sistemul dreptu- tea d strâns
Ja e, statarea contravenți
meniul ispozițiil or referitoare con ilor in do-
lui, avâ nd legă turi strâ nse cu un şir de ramuri de drept: dreptul consti- fisGal de către organele de control
regl fiscal. Printre cont’i avențiile
tuțional, dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul penal, dreptul loGul lor şi contravențiile fiscale,
ementa te in Codul contravenț ional at Rep
contravențional, dreptul muncii, dreptul internațional public etc. ŁIbJİc ii Moldova Şİ-aU
gàsit
Ae/nJfo dreptului f'scal r• c!r•ytu.1 constituțional este datorată în Ga: incălcarea drepturilor, intereselor
primul rănd importanței dreptului constituțional în sistemul dreptu- Şi obligațiilor lului sau ale unui alt
lui. Dreptul constituțional are ca obiect de studiu Constituția, care, fiscale (as.297); ptirticipant la raporturile
contribuabi regulilor de
Şİ COfltfOİ (£tft.29 3 ') etc.
la răndul ei, conține fundamentele de bază ale fiscalită ții, ea fì ind pi-
Cu utlcii, d reptul fiscal are o Iegătur ă in virtut e
dreptul a răspun-

lonul de existență a dreptului fiscal. Constituția Republicii Moldova derii juridice de natură materialä sau
dİsCiplinară pe care o pot aplica
este actul normativ suprem care prevede expres îndatorirea fiecã rui
persoanele cu funcție de răspunde
re din Gadrul organelor co
cetă țean al Republicii Moldova de a contribui príti impozite şi taxe fiscal.
Cu drept fiscal are ntrolului
dreptul
la chelti:ielile r ublice'*. existenței convențiilo'ï in terstatale de co relații in virtutea
ul
€ii dreptul adTnfnfstratiV, dreptul íìscal se află într-o relațìe foarte de asistență administrati laborare şi asisten țñ reciprocă;
strfinsú , dreptul administrativ cuprinzá nd normele referitoare la orga- và reciprocă domeniul fiscal; de stabilire a
principiilor de percepere a impozitel or
nizarea şi funcționarea tuturor organelor puterií executive, incłusiv in indirecte: de evitare a dublei
norme privind conducerea, organizarea şi funcționarea organelor fis- impuneri şi prevenire a evaziunii fiscale
etc.
cale care de asemenea fac parte din administrația de stat.
Cu dreptul financiar, dreptul fiscal are relații strânse datorita ina- 5. Princip iile d reptulu i fiscal
portanței bugetelor de diferite niveluri, dreptul financiar stuciiind pro- Pi“incipiile de bazñ ale dreptului fìscal
se conțin in art.3 din Codul
cesul de fonnare, gestionare şi efectuare a cheltuielilor din aceste bu- íiSGal şi au următorul s onținut:
gete, care, la rà ndul for, sunt formate in majoritate din impozite şi taxe, neutralitatea impuTl ' presupune asigurarea prin legisiația
zii
a condițiilor egale investitorilor, capitalulu
ce reprezintă obiectul de studiu al dreptului fiscal. i autohton şi strain.
Cu dreptul penal, dreptul fiscal de asemenea se află in relații runcție de principiu, iinpozitele şi taxele nu vor fì diferen
cetățenia investitor ului sau de originea ca țiate in
strânse, in virtutea dispoziții lor referitoare la constatarea infracți- pitalului şi nici in
filnCție de fOlTrla Capitalulu i. Impozitele
trebuie sã fie irlstituite şi apii-
" Codul penal al Republicii Moldova, nr.985 din 18.04.2002. În: Monitorul Ofici- cate it1 aŞa mod, încăt
sã reducä la minimum inlluența
al al Republicii Moldova, 2002, nr.128-129. d DCİZii lor economice; acestora asupra
" Constituția Republicii Moldova, adoptatä la 29 iulie 1994. În: Monitorul Oficial certftttdinea impunerli — el
a1 Republicii Moldo›'a, 1994, nr.I, art.58 alin.(l). b) nu conducă la prin aborarea de norme juridice clare,
interpretări arbitrare, iar
lTlO€i£tlitatea şi termen
- e

12
13
 Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
DREPT FISCAL
le de plată să fie precis stabilite pentru fiecare contribuabil, respectiv
lung a prevederilor legislației fiscal
aceştia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum e, iar efectuarea modificărilor sau
completărilor legislației fiscale să se facă prin modificarea sau
și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar tarea Codului fiscal. Acest principiu reflectă maxima fiscală, comple-
asupra sarcinii lor fiscale. Acest principiu susține respectarea drep- căreia „un impozit bun este un impozit vechi”. Asigurarea potrivit
tului contribuabilului de a cunoaşte anticipat ce impozit va trebui să pe termen stabilității
ilor lung a prevederilor
legislației legislației fiscale,
achite, obiectul impunerii, cotele, termenele și modalitățile de plată, când prevederile fiscale duc la efecte retroactivesituați-
neadmiterea defa-
facilitățile fiscale etc. Însă, ca acesta să la cunoască, ele trebuie să fie orabile pentru persoanele fizice și juridice, în raport cu impozitarea
prevăzute expres; îf1 Vigoare la data adoptării de către
acestea a deciziei investiționale
c) echitateci fiscală — presupune tratare egală a persoanelor fizice și majore, vor duce inevitabil la o eficiență a impunerii, la o creştere a
juridice, care activează în condiții similare, în vederea asigurării unei investițiilor străine respectiv, la dezvoltarea
sarcini fiscale egale. Principiul echității fiscale presupune și o echitate e) randamentul economiei
ozitelor — presupune perceperea statului; și
impozitelor
im
socială în domeniul impunerii, ceea ce implică necesitatea impunerii taxelor cu minimum de cheltuieli, cât mai
diferențiate aveniturilor și a averii, în funcție de puterea contributivă a buabili. acceptabile pentru contri-
subiectului impozabil, dar implică și reducerea sau scutirea de la plata Alături de principiile menționate Sttpra, mai sunt și uri șir de alte
impozitului a persoanelor cu venituri mici, ori stabilirea unui minim principii, formulate în doctrina de specialitate, printre care:
neimpozabil. Respectarea echității fiscale presupune îndeplinirea unui
a) principiul priorității scopului fiscal în procesul perceperii im-
șir de condiții, prii:tre care stabilirea unui minim neimpozabil— a6 scu- pozitelor
tirii personale anuale”, a scutirii pentru persoana la întreținere‘ etc. nându-se—accent
ta colectarea impozitelor și taxelor de la contribuabili pu-
pe acumularea completă și la
ceea ce ar presupune satisfacerea nevoilor de strictă pe alte scopuri; termen a acestora, nu
necesitate;
d) stabilitatea fiscală — presupune asigurarea stabilității pe termen b) principiul perceperii impozitelor îTl SCOpVFi publice — presupune
perce perea impozitelor pentru satisfacerea necesita“ților întregi i popu-
" Scutirea personală în anul 2014, conform art.33 din Codul fiscal, este 9516 lei. lații, pentru formarea bugetelor de diferite niveluri, care și au destina-
Suma scutirii personale vâ constitui 14148 lei pe an în cazul în care contribuabilul:
a) s-a îmbolnăvit și a suferit de boala actinică provocată de consecințele avariei ția de a satisface necesitățile statului;
de la CAE Cemobâl; c) pFinc ipi“ul stab’ili’rl“ i‘, modificării și anulării impozitelor exclusiv
_t›rin lege și urmând procedura prestabilită — presupune
b) este invalid și s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură cauzală cu avaria stabilirea, mo-
de la CAE Cemobâl; dificarea
procedurășistabilită
anulareareglementată
impozitelor de doar printr-un £tGt llOrrRativ și după o
c) este părintele sau sotia (soțul) unui participant căzut sau dat dispărut în actiunile actele normative în domeniu;
de luptă pentru apărarea integrithții teritoriale și a independenței Republicii Moldova,
precum și în acțiunile de luptă din Republica Afghanistan; d) principiul în procesul perceperii impozitelor a
nesuprimârii
d) este invalid ca urmare a participfirii la acțiunile de luptă entru apărarea ‹:1re rilor și libertăților cetățenești — presupune respectarea dreptu-
pt
integritkții teritoriale și a îndependenței Republicii Moldova, precum acțiunile de rilor și libertăților omului atât în procesul perceperii benevole, căt și în
luptă din Republica Afghanistan; cazul executării silite a obligației fiscale.
e) este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I și lI;
f) este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.
De regulh, suma scutirii personale crește în fiecare an. dreptului fiscal
6. Izvoarele
Conform practicii legislative actuale,
" Scutirea pentru persoana la întreținere în anul 2014, conform art.35 din Codul prin
fiscal, este 2124 lei, cu exceptia invalizilor din copilărie, pentru care scutirea con- sunt instituite actele normative care
stituie 9516 lei anual. De regulă, aceasta crește în paralel cu scutirea personală și cu 1
scutirea pentru soț/soție. legilor, 4
 normele dreptului fiscal sunt: legile, actele subordonate acordurile
internaționale.
Vlad V7LA ICU, Aureliu ROTARU, “Viorica BOAGHI, Daniels “IIDAICU
a) Legile sunt cele inai importante acte normative emise de că tre
Parlament ce au ca obiect de bază , printre altele, şi reglementarea rela-
țiilor fiscale; reglementarea relațiilor ce apar între stat şi contribuabil in
legă turi cu achitarea impozitelor, taxelor şi a altor contribuții la stat.
Legea Suprenlă pune fundamentul fìscalită ții, în general, şi al obli-
gației fiscale a cetă țenilor, in special. Constituția Republicii Moldova
prevede expres, în art.5 S, îndatorirea fundamentală a fiecă rui cetă țean
al Republicii Moldova de a contribui prin impozite şi taxe la cheltu-
leli1e publice. Această îndatorire fundamentală trebuie să fie garantatä
insñ de aşezarea justă a sarcinii fiscale şi de interzicerea orică ror alte
prestații decâ t cele stabilite prin lege.
Ïn afara Legii Supreme, in anul 1997 normele dreptului fiscal an
fost codificate în Codul fiscal, unde sunt prevederi exprese atâ t legate
de impozitele şi taxele generale de stat, câ t şi de cele locale; prevederi
concrete ce stabilesc c›rganele cu atribuții de administrare fiscală, de
control fiscal, prevăd ră spunderea juridică pentru încälcarea legislației
fiscale, naşterea, modificarea şi stingerea obligațiilor fiscale, inclusiv
grim executare silită etc.
b) Actele subordonate legiloi adoptate in scopul executã rii legilor
conțin reglementă ri secundare, detaliază în amñ ntint modiil de aplica-
re a normelor fiscale, in a cãror abscnță aplicarea legislației fiscale ar
fi dificilñ . Acestea sunt ń otñ rä rile Guvemului, instrucțiunile şi regula-
irentele Ministerului F inanțelor, regulamentele Inspectoratului Fiscal
Principal de Stat şi deciziile administrațiilor publice locale.
."Uotărćìrile Guvertluluí se emit pentru organizarea execută rii legi-
lor şi, decì, sunt acte normative prin care se instituie norme juridice
nec•sare pentru executarea dispozițiilor generale ale Codului fiscal şi
ale altor acte normative in domeniu. Astfel, prin Hotă râ rea Guvernu-
lui nr.596 din 13.08.2012 j37lVtnd Declarația cu privire la impozitul
pe venit s-a reglemCntat expres modul de completare a declarației la
impozitul pe ven.it'7 .
Instrucțiunile şi regulamentele Minisłerului Finanțelor sunt acte
normative prin care se instituie norme juridice care dezvoltă şi detali-
ază cuprìnsul dispozițiilor generale ale Codului fiscal şi ale altor acte
Hotärârea Guvernului nr.596 din 13.08.2012 privind Dec1ara¡ia cu privire la
ozitul pe ven it. În: Monitorul Oficial a1 Repi:blicii Moldova, 2012, nr 170-
174.
15
PT ISC
normative in domeniu. Astfel, în scopul apJicării corecte a normelor
art.175 din Codul fiscal ce reglementează modul de stingere a obligației
fiscale prin compensare, a fost emis Regulamentul privind stingerea
obligației fiscale prin compensare, aprobat prin Ordinul Ministerului
Finanțelor nr.42 din 07.07.2004".
Regulamentele Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de aseme-
nea detaliază normele generale prevăzute în actele normative de speci-
alitate şi stabilesc unele proceduri concrete de implementare a acestora.
Regulamentele IFPS sunt justificate de a explica din punct de vedere
specializat dispozițiile generale ale Codului fiscal şi ale altor legi
prin care se instituie norme ale dreptului fiscal. Astfel, în scopul
aplicării reuşite a art.146 din Codul fiscal, a fost emis
Regulamentului-cadru privind principiile generale de instituire şi
funcțioriare a posturilor fis- cafe, aproÔai prin Ordinul IFPS nr.776 din
17.06.2013, regulament ce
conține modul de instituire şi funcționare a posturilor fiscale lq9
Deciziil adniinistrațiilor publice locale sunt izvoare ale dreptu-
e
lui fìscal in măsura în care ele reglementează impozite şi taxe locale,
stabilesc cotele acestora, modalitatea de gestionare, facilitățile fisca-
le etc. Astfel, prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr.3/1 din
28 martie 2013 au fost aprobate şi puse in aplicare taxele locale pe
teritoriul mun.Chişinău20
-Acordurile(convențiile) internaționale sunt izvoare ale dreptului fis-
cal in măsura in care ele reglementează relații fiscale, au fost semnate şi
ratificate corespunzător. Astfel, Republica Moldova a încheiat un şir de
acorduri internaționale in materie fiscală, printre care acorduri de evitare
a dublei impuneri şi de evitare a evaziunii fiscale cu 46 state: Spania,
Israel, Italia, Germania, Turcia, Canada, Rusia etc.; acorduri privind
principiile impozitării indirecte şi acorduri privind colaborarea şi asis-
" Regulamentul privind stingerea obligației fiscale grin compensare, aprobat prin
Ordinul Ministerului Finanțelor nr.42 din 07.07.2004. In: Monitorul Ofi cial al Repu-
blicii Moldova, 2004, nr.163.
" Regulamentul ui-cadru privind principiile generale de instituire şi funcționare a
posturilor fiscale, aprobat prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.776
din 17.06.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.136-139.
2' Decizia Consiliului Municipal Chişinäu nr.3/1 din 28 martie 2013 cu privire la
aprobarea şi punerea in aplicare a taxelor locale//pe portalul oficial al Primäriei mun.
Chişinău - http://chisinau .md/public/files/anul_2013/decizii/DOC108.PDF
!a 10.01.2013).
(accesat
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
tența reciprocă cu statele membre ale CSI (Rusia, Bielorusia etc.). De
asemenea, Republica Moldova a semnat, in 2011, la Paris, Convenția
privînd asistența administrativa reciprocă în materie fiscală.
Dacă un tratat intemațional care reglementează relații fiscale, la
care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi
decât cele prevăzute de legislația fiscală naționalä, se aplică
stipulații- le tratatului internațional, se menționează în art.4 din
Codul fiscal.
7. Acțiunea legislației fiscale in timp, spațiu şi asupra
persoanelor
Reg1emen.tarea juridică a impozitelor şi taxelor este instituită po-
trivit unor criterii de aplicare a legii fiscale in timp, spaț iu şi asupra
persoanelor, astfel ca necesitățile şi ínteresele statului să fie protejate
şi rea1izate°1
Aplicarea in timp a legii fiscale se bazează pe principiul anualitățëi
impozitelor şi taxelor. Astfel, in conformitate cu art.3 din Codul fiscal,
impozitarea se efectuează in baza actului norinatriv sus-numit şi a al-
tor acte normative care sunt în vigoare pe o perioadă stabilită. De aici
reiese aplicabilitatea nelimitată in timp a impozitelor şi taxelor; însă,
desigur, e necesar de a se conduce de anualitatea exercițiului bugetar.
In condițiile elaborärii şi executării bugetelor de stat anuale, in virtu-
tea faptului că bugetul statului este un act de autorizare a veniturilor pu-
blice, in mod rațional se ajunge la ideea că impozitele şi taxele se percep
in baza legii de adoptare a bugetului de stat anual, in limitele exercițiului
bugetar respectiv. In consecința“, legislația fiscală se aplică în timp
cu periodicitate anuală determinatã de anualitatea exercițiului bugetaN2
.
Aplicarea in spanin a legii fiscale se bazează pe principiul terito-
rialității impozitelor şi taxelor, coordonat cu principiul evitării dublei
impuneri. Astfel, e necesar de a se evita situațiile când o persoană
străină, obtinând venituri şi achitâd impozitele într-un stat, la reveni-
rea in statul de baștină este nevoita‘ iarăşi să achite impozitele pentru
aceleaşi venituri.
in general, principiul teritorialității legii fiscale se aplică asupra
tuturor veniturilor, bunurilor şi a altor obiecte impozabile obținute şi
2'Armeanic A., Volcinschi V., Drept fiscal, p.22.
22
Ibidem.
18
Vlad VLAI CU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGH1, Daniela VI DAICU
DREPT FISCAL
situate pe teritoriul statului, indiferent de cetățenia sau reşedința subi-
actelor impozabile. Acest principiu este ghidat de aşa-numita „suvera-
nitate fiscală” a fiecărui stat independent şi suveran°".
Pentru cetățenii rezidenți in Republica Moldova principiul teri-
torialității legii fiscale se aplică cu diferențieri pentru veniturile şi
bunurile impozabile obtinute in Republica Moldova față de cele
obținute în străinătate şi aduse în Republica Moldova. Veniturile și
bunurile obținute îri Republica Moldova de către cetățenii Republi-
cii Moldova rezidenți se impozitează in conformitate cu prevederile
Codul fiscal şi cu alte acte in domeniu, deci se aplică înlesnirile pre-
văzute de acestea.
Spre deosebîre de acestea, veniturile obținute in străinătate de
către cetățenii rezidenți in Republica Moldova pot fi impozitate doar în
cazul aducerii lor in Republica Moldova şi doar in cazul lipsei
convenției de evitare a dublei impuneri cu statul respectiv.
Veniturile obținute pe teritoriul Republicii Moldova de către ce-
tñțenii nerezidenți se impun in conformitate cu prevederile Codului
fiscal, şi doar sursele aflate in Republica Moldova, in cazul in care
acordurile internaționale nu prevăd altfel.
În ceea ce priveşte aplicarea legislației fiscale asupra
persoanelor, putem menționa că această problemă a fost elucidatã
odatä cu cerce- tarea acțiunii teritoriale a actelor normative fiscale,
deoarece teritoriul nu este o categorie abstracta‘, ci este un spațiu
populat de oameni. Ac- țiunea legii fiscale are loc asupra acelor
persoane care întrunesc con- ditiile stabilite de lege. De ex.: normele
Codului fiscal ce reglementea- ză impozitul pe venit se aplicã asupra
tuturor cetățenilor, apatrizilor, cetățenilor străini ce obțin venituri pe
teritoriul R.Modova, precum şi asupra cetäțenilor ce obțin venituri in
afara R.Moldova. Normele referitoare la impozitul pe bunurile
imobiliare se aplică asupra acelor persoane care au aceste bunuri.
8. Ştiința dreptului fiscal
Dreptul fiscal, ca ramură a sistemului de drept, studiazä, pe lângă
normele juridice constituite într-o ramură distinctă a dreptului, şi ra-
porturile juridice ce se nasc in procesul de aplicare a acestor norme.
"Armeanic A., Volcinschi V., Drept fiscal, p.23.
19
Noțiunea de drept fiscal poate fi utilizatã însă şi pentru a
desemria o anumitã disciplină ştiințifică, caz în care prin această
sintagmä nu trebuie să înțelegem un ansamblu de norme având un
obiect speci- fic, ci disciplina care cercetează din punct de vedere
ştiințific normele dreptului fìscal.
Ştiința dreptului fiscal caută sã determine categoriile care îi sunt
pi’oprii, să stabilească legitățile obiective care stau la baza
dezvoltării fenomenelor juridice ce-i sunt specifice. Domeniul pe
care îl studiazä Este constituit din regulile dreptului fiscal şi din
fenomenele juridice născute în procesul aplicñrii acestor reguli.
Ştiința dreptului fìscal studiazä, prin diferite metode şi tehnici de
cercetare ştiințifìcă, normele dreptului fiscal, raporturile juridice ce
ayar între stat şi contribuabili in ceea ce priveşte impozitele şi ta-
xele, modul de colectare benevolă şi silită a lor, controlul fiscal etc.
İn ce priveşte metodologia studierii dreptului fiscal, ea se manifestã
printr-un număr suficient de mare de metode, factori ce au ca obiect
raporturile, legăturile. relațiile ce se stabilesc între diferite metode
!n procesul cunoaşterii. Vom enumera printre acestea: meîoda logi-
că care reprezintă argumentarea pe calea deductivã; metoda com-
parativă, extrem de utilñ in compararea sistemelor fiscale între ele;
metoda istorică care are la bază studierea evoluției sistem ului fiscal
din cele inai veclii tirnpuri și până la ziua de azi; metoda cantitati-
vă care contribuie la sistematizarea şi evidența legislativã, stocarea şi
sistematizarea informației ştiințifice juridice.
In comparație cu alte ramuri ale dreptului (de exemplu, cu dreptul
constituțional, dreptul civil, dreptul penal etc.), dreptul fiscal este cu
mult mai tânãr, acesta. distanțându-se de dreptul financiar după de-
clararea independenței Republ1G11 Moldova. Astfel, începând cu anul
1994 la Faeultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova a în-
ceput să se studieze, alături de Dreptul financiar, şi disciplina Dreptul
fiscal, ca disciplină obligatorie pentru studenții Ciclului 1, Licență.
$ubiecte pentru autoevaluare
1. Definiți dreptul fìscal ca ramură de drept.
2. Definiți dreptul fiscal ca ştiință.
3. Enumerați trăsăturile dreptului fiscal.
4. Definiți obiectul dreptului fiscal.
20
DREPT FISCAL
5. Explicațí metoda. dreptului fiscal.
6. Definiți normele juridice fiscale.
ï. Re.latați despre stnictura logico-juridicã a normei juridice
fiscale.
8. Stabiliți locul dreptului fiscal in sistemu! de drept.
9. Identificați reJațiile dreptului fiscal cu alte ramuri de drept.
! ò.Enumerați şi caracterizați principiile legate ale dreptului fiscal.
l ł . Enumerați şi caracterizați principiile doctrinare aIe dreptului
fiscal.
12. Enumerați izr oarele dreptului fiscal şi determinați importanța
acestora.
13. DGterininați acțiunea legislației fiscale in timp.
14.Determinați acțiunea legislației fiscale în spațiu.
15.Determinați acțiunea legislației fiscale asupra
persoanelor. 16.Argumentați importanța dreptului fiscal ca
ştiință.
17. Argumentați importanța dreptului fìscal ca disciplină didactică.
Bibliografie
kiteratura recomandată:
1. Armeanic A., Volcinsrhi “?., Drept fiscci.!, Museum, Chişinău,
2001.
2. Armeanic A., Drept fisca!!. Stipo‘ri ‹lidaclic, Editura ASEM,
Chişínău, 2013.
3. Dan Drosu Şaguna, Drept fiscal, C..H. Beck, Bucureşti, 2013.
4. Gheorghe Alecu, Radu St.ancu, Sorin Stănciulescu, Drept fiscal
.și contencios fiscal, Editura Fun‹iației România de Mâine, Bu-
cureşti, 2009.
5. Niță Nel'a, Drept financiar ș fiscal, Tipo Moldova, Ia 2010.
Acte legislative şi normative:
1. Constituția Republicii Moldova -udoptată la 29.07.1994, in vigoa-
re din 27 august 1994. În: Monitorul Oficial at Republicii kIoł-
dova, 1994, nr.1.
2. Codul fiscal a1 Republicii Moldova, nr.1163-XIII din 24.04.1997.
Republicat In Monitorul Oficial al Republicii Moldova dìn
25.03.2005, ediție specialã.
Te
ma
 2.
CONTRIBUȚII FISCALE PRINCIPALE
1. Apariția şi evoluția istorică a impozitelor şi taxelor
2. Concepții tradiționale şi moderne privind impozitele şi
impunerea
3. Definiția impozitului
4. Caracterele juridice ale impozitului
5. Funcțiile impozitelor
6. Taxele
7. Principiile impunerii fiscale
1. Apariția şi evoluția istøricã a impozitelor şi taxelor
a) Perioada antică
Primele mențiuni documentare despre impozite le găsim in Vechiul
Testament. Astfel: „ Toată dijma de la pãmánt, din roadele pămántuluí
şi din roadele pomilor este a Domnului, sfințenia Domnului. Toată
dijma de la boi şi de la oi şi tot al zecelea din câte trec pe sub toiag
este oferit Domnului. ” (Levit, 27, 30 şi 32). Dumnezeu a stabilit prin
Cartea prorocului Moise o condiție clară şi obligatorie pentru oameni:
a dărui a zecea parte din venituri bisericii, pentru binele for şi a1 socie-
tății. Nerespectarea acestei reguli nu prevedea pedepse materiale, ci
„doar pierderea veşniciei prin moartea sufletului”.
În perioada antică impozitele se presupune că au apărut încă in
cadrul primelor formațiuni statale, ulterior dezvoltându-se concomi-
tent cu evolutia societa“ții umane, apariția acestora fiind determinată
de necesita”țile întreținern materiale a celor ce exereitau puterea în stat,
îndeplinind atribuțiile de conducere statalã24.
De la apariția lor impozitele au fost concepute şi aplicate diferit,
in funcție de dezvoltarea social-economică şi de cheltuielile publice efec-
tuate in fiecare stat, date despre impozitele şi cheltuielile publice din
antichitate cunoscându-se mai ales din istoria statelor grec şi romans.
24
2
Armeanic A., Volcinschi V., Drept fiscal, Museum, Chişinãu, 2001, p.11.
' Gliga I., Drept financiar public, ALL, Bucureşti, 1994, p.111-112.
22
Vlad VEA ICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VI DAICU
În jurul anilor 1 200 in Anglia a fost introdus :*n1pozitul pe venit
DREPT FISCAL
În statul antic atenian principala contribuție fiscalä era impozitul
funciar, fiind urmat de impozitul pe veniturile meseriaşilor, taxa pen-
tru vânzarea in piață a produselor agricole şi impozitul extraordinar
pe veniturile ceta enilor bo a i, impozit perceput pe timp de räzboi şi
calificat ca o îndatorire de onoare a acestora.
In statul roman antic, principalul impozit era „tributum ”, perceput
la început numai de la locuitorii provinciilor cucerite, in dependență
de valoarea pământului deținut sau de veniturile dobândite în urma
prelucrării acestuia, iar mai târziu fiind transformat in impozit cetăte-
nesc permanent plätit de către toł' C t ățe nii statului roman care aveau
bunuri imobile, iar ulterior și mobile.
Concomitent cu „tributum” se percepea şi impozitul pe succesiuni,
impozitul perceput la vânzarea mărfurilor impozitul perceput de la
meşteş 8ari, impozftul pe numărul de sclavi şi impozitul plătit de per-
soanele celibatare.
Începând cu apariția primelor formațiuni statale pe teritoriul româ-
nesc, cele mai importante contribuții fiscale erau taxele vamale, care
erau încasate pentru orice fel de mana atât la trecerea frontierei, cât
şi la trecerea prin centrele urbane, cu ocazia vânzärii etc. Exista vama
principală, pe lângă care mai erau şi vămi mari, vămi mici, vămi de
hotar, vămi de strajă, vâmi de uscat şi vămi de apă. Vama mică pre-
vedea mai ales comerțul intern şi se plătea de negustori, meseriaşi şi
chiar de țărani la intrarea in oraşe. Vama mare îngloba taxele plătite
la importul sau exportul de mărfuri dupä valoarea pe care o aveau.
Vama principală se plätea numai de negustorii străini pentru
mărfurile importate, exportate sau in tranzit2‘.
b) Perioada medievală
Ca şi în perioada anterioară, impozitele in Evu1 mediu erau diferite
de la un stat la altul, in funcție de dezvoltarea social-economicä a sta-
telor, tradiții etc.
În Anglia, o perioadă îndelungată contribuția fiscală de bazã era
impozitul funciar achitat la început în dependența“ de mărimea terenu-
lui, iar ulterior din venitul obținut in urma exploatärii lui sau acordării
in arendă.
2
" Gheorghe Alecu, Radu Stancu, Sorin Stänciulescu, Drept fiscal şi contencios
Jscaf, Editura Fundației România de Mâine, Bucureşti, 2009, p.11-12.
23
diferențiat pentru nobili, preoJime şf țârani, iar în secolele
următoare au fost introduse impozite pe clădiri, pe veniturile
meşteşugarilor, precum şi un şir de alte contribuții indirecte, ca:
impozitul inclus in pre¡ul de vânzare a sării, cărburielui, pieilor şi
altor bunuri.
In Republica Florența in sec. XII-XV se aplica: impozitul pe veni-
turtle cetâțenilor bogați, ce se percepea in baza unei scäri crescätoa-
re, impozitul pe succe.siuni şi taxele vamale la intrarea mărfurilor în
republică. Se aplica și aşa-numitul impozit „ estimo”, cu acest impo-
zit fi ind impozitate toate bunurile cetäțeneşti incluse într-un registru
special.
In spațiul românesc în sec.XI’7-XV se achitau dări pentru ridica-
rea de cetăți, biserici etc., vama oilory ’, vama porciloH’,
găletăritul, pl @pi g(29 ’ i itul$0, ccsitul fćinu'ui, ccstea, cărćitu-
rile, p‘ripâș i- tif”, lutunărituJ 32 fumâritul3 , câminăritul",
săpunâritu 35d aJ a_
ritul”, năpasta” etc. Tot în sec. al XV-lea apare birul, o obligație
fiscală care se achita în formă pecuniară.
În perioada feudală in spațiul românesc dările erau în muncă, bani
şi in natură şi puteau fi împărțite în: dări de repartiție, adică birurile
care erau stabilite in funcție de potențialul fiscal a1 contribuabililor,
de faptul ce bunuri am, câte etc. şi dări de cotitație, adică dijnlele din
' 7 Oeritul era o dare pe care o achitau persoanele ce de¡ineau oi.
" Vama porcilor era o dare pe care o achitau persoanele ce dețineau porci.
'"’v'in‹aritul sau vinăriciul era o dare pe care o achitau persoanele ce produceau vin,
în dependențñ de cantitatea(vadra) de vin produsă.
°" A zecea parte din celelalte bunuri sau venituri, se presupune din bunurile şi
veniturile ce nu se impozitau aparte.
”' Pripăşitul era o dare asupra vitelor de pripas prin sate.
"' Tutitnăritul era o dare ce se plătea de posesori i terenurilor pe care se cultiva
tutun.
" Fumăritul era o dare ce se plätea pentru coşurile(fumurile) de la case.
" Căminäritul era o dare ce se plãtea de comercianții care vindeau vinuri în târguri.
'* Säpunäritul era o dare perceputä de la persoanele care fabricau săpun destinat
conaercializării.
Măjaritul era o dare perceputä de la persoanele care comercializau pește.
°’ Năpasta era o dare suplimentară introdusä de domnitorul Alexandru Mircea in
anul 1577.
24
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
tã în patru rate anuale. Constantin Mavrocordat in 1741 a scutit de dări
DREPT FISCAL
ceTeale, vin, vite nlici, stupi’ 8, porci” etc. stabilite in funcție de rnateria
iinpozabilä.
In ceea ce priveşte colectarea impozitelor, in acea perioadă ea era
pusã pe seama marelui vistier, acesta avâ nd doi ajutori — vtorivistierul
şi tretivistierul, mai mulți logofeți şi dieci de vistieră . În teritoriu im-
pozitele le colectau birarii. In sec. a1 XVI-lea organele ce identificau
obligația fiscală erau crestătorii, pererubnicii şi perepisnicii. Ca orga-
ne tle impunere erau birarii de județ, samnicii şi zlotaşii. Impozitele
erau percepute de către birari în Țara Românească şi de către dăbilari
In Moldova. În cazul in care obligația fiscală nu era achit£ttä benevol,
interveneau aprozii şi armaşii care colectau în formă silită impozitele
şi taxele, prin orice metode. Dregătorii fiscali care se ocupau de dă-
rile de cotitație, de munci şi slujbe purtau numele obligației: gãletari,
ilişari, fumari, cincizeciari, tăleraşi, sulgeri, vieri, dijmari, desatnici,
goştinari, vinariceri, gărdurari, olăcari etc.40 .
În sec. al XVII-1ea Matei Basarab a făcut prima reformă fiscală din
spațiul românesc, şi anume: a Pacut recensământul fiscal cu includerea
numelui contribuabililor, a domiciliului, a bunurilor acestøia, astfel
fiind calculată posibilitatea fiscală a fiecăruia, inclusiv a localității, ju-
dețului etc.
Condica lui Constantin Brăncuşi de asemenea cuprindea veniturile
şi cheltuielile Ț ă rii Româneşti între anii 1693 şi 1 703 şi delimita statul
in 36 bresle fiscale, cele mai importante fiind: veliții boieri, unde se re-
uneau marii dregători care achitau între 3 şi 8 dă ri; mazilii" care aveau
cam acelaşi număr de dări; aleşii ,’ 2 clerul înalt şi mă nă stirile achitau
între 1 şi 3 dă ri; preoții de mir ce formau bresle de eparhii achitau între
8 şiq 10 dă ri şi sutaşii" care contribuiau cu 4-5 dă ri.
In anul 1700 în Moldova Antioh Cantemir a simplificat sistemul
fiscal prin includerea tuturor dă rilor in una singură ce urma a fi achita-
” Albinăritul era darea perceputñ de la persoanele care aveau stupi şi se colecta in
miere şi cearä de albine.
" Goştinäritul era percepută de la persoanele care creşteau porci.
“ Gheorghe Alecu, Radu Stancu, Sorin Stänciulescu, Drepf fisccil şi contencios
Jsca/, Editura Fundației România de Mâine, Bucureşti, 2009, p. 10.
' Boierii foşti mari dregători.
‘2 Boiemaşii de țară.
’° Dreasla cea maî înstãrită dintre slujitori.
25
mănăstirile, clerul şi marii boieri, a desființat văcäritul şi
pogonăritul, a fixat un domiciliu fiscal al fiecărui
contribuabil şi, principalul, a des- ființat princípiul solidarității
fiscale44.
La finele sec. a1 XVI-lea şi in sec. XVII impozitele şi taxele perce-
pute in Țara Românească au crescut semnificativ datorită dărilor care
trebuiau achitate Imperiului Otoman45; acestea erau achitate in formă
pecuniară şi în natură46, fiind numite mucale, bairanl şi peşcheş.
c) Epoca modernă şi epoca contemporană
Spre finele Evului mediu, in condițiile dezvoltãrii meşteşuguri-
lor, manufacturilor şi a comerțului, precum şi, in general, a diver-
sificării veniturilor cetățenilor, s-au creat condițiile instituirii unor
noi impozite.
Astfel, in Franța existau: impozitul „ la taille” datorat de proprieta-
rii de terelluri; capitațiD — datorată de cátre cetățeni in dependență
de rangul social; impozitul perceput la vânzarea sării, tutunului,
băutu- rilor, la tranzacfiile cu bunuri, impozitele de timbru şf de
înregistrare. Impozitul personal datorat de către toți cetățenii din
veniturile lor s-a majorat de la a douăzecea parte din venit la a zecea.
În uma revoluției franceze din 1789, a avut loc şi o revoluție fisca-
lă, şi anume: bugetul a început a fi completat nu din noi impozite, ci
din anularea unor privilegii acordate nobililor şi preoțimii. Mai mult
ca atât, au fost înlăturate chiar unele impozite, ca, de exemplu, ce1 pe
vânzări ale bunurilor de consum.
În 1831 in spațiul românesc au fost adoptate Regulementele orga-
nice, acestea desființa“nd dijmele, introducánd în schimb patenta ca
dare unică Gătre stat ce urma a fi achitata de persoanele care practicau
activitate de antreprenoriat, iar birul fiind simtitor redus.
În urma unificării politice şi administrative a Principatelor Române
şi mai târziu, după crearea statului român modern, sistemul impozite-
lor era următorul:
4
ᵉ Zlobanțul avea anterior dreptul sä colecteze birul de la altä persoană decât de
la cea datoare.
5 La începutul sec.XVI obligația Țärii Româneşti fała de Imperial Otoman era
nesemnificativä, ca la finele aceluiaşi secol sä ajungä la 30% din veniturile publice,
iar la finele sec. al XVII-lea la 50% din venituri.
4
‘ Cai, boi, oi, şoimi, unt, seu, cearã, miere, cereale, furaje, cherestea
etc.
26
\‘lad V L AI C U, A u1'eliu RO’fARU, Viorica BOAGHI, Daniel a VI DAI
CU
DREPT FISCAL
- impozitul funciar, înființat in timpul domnitorului AI.I. Cuza,
mai întâi în Moldova (1859), apoi in Muntenia (1860), unificat
(1862) şi desființat prin reformele din 1921 şi 1923;
- contribuția personală şi contribuția pentru poduri, menținută
până in anul 1877, când se desființează şi se înlocuieşte cu con-
tribuția pentru căile de comunicație;
- impozitul pe mâna moartă (imobile), înființat de domnitorul
Al.I. Cuza;
impozitul pe safaris, înființat in 1877, desființat in anul 1891 şi
reînființat în 1900, când au fost impuse salariile funcționarilor
particulari;
- impozitele pe băuturile spirtoase, înființat in anul 1867;
- impozitul industrial asupra veniturilor industriale, înființat in
anul 1921, care crea unele avantaje exceptionale pentru stimu-
larea industriei naționale;
- impozitul profesional asupra veniturilor oamenilor de litere,
artă şi ştiință, precum şi cisupra veniturilor liber-profesioniş-
tilor;
- impozitul succesoral (1921), care a luat locul vechilor taxe suc-
cesorale;
- impozitul pe lux și pe cifra de afaceri (1921), care, ulterior, ia o
amploare din ce in ce mai mare, devenind principalul impozit
indirect;
impozitul pe automobile, înființat la l aprilie 1939 .
În societatea sovietică, perioada experimentului comunist, sistemul
de impozitare a fost simplificat la maximum, impozitele devenind doar
simple forinalități. Impozitul pe venitul persoanelor fizice era achitat
doar de unele categoriì de persoane, de el fiind scutiți funcționariì și
țäranii4q8
2. Concepții tradiționale şi moderne privind impozitele şi
impunerea
Evoluția istorică a impozitelor a fost însoțita” permanent de ca-
racterizări teoretice şi de concepții privitoare la necesitatea şi rolul
•'Plãmădealä Claudia, Fiscalitate, Chişinäu, 2006, p.5-6.
^® Ibidem, p.7-8.
27
acestora, de princir ii referitoare la inodu! de stabilìre şi de încasare a
11"P0 1telor’
Au Cost formulate un şir de teorii tilosofico-juridice referitoare la
impozite, impunere, precum şi la dreptu! statelor de a institui impozi-
te. Acestea sunt:
a) teoria organ›eă.;
ú) teoria contractului social;
c) teoria echivalenței;
d) teoria sacrificitiluí;
e) teoria sociologicñ;
f)teoria siguranței.
a) Teoria organică, formu lată și susținuta de fi losofi i clasici
ger- man(Hegel, Fichte. Schelling etc.), srisține că „statul s-a născut
din
însăşi na’tura onienească”, tar areptui ae impunere reprezintă un „pro-
dus necesar dezvoìtări ì istorice a popoareIor’85Úq Justificarea
impunerii
statale se bazează pe gruparea popoarelor in state, care. la rândul lor,
pentru a exista au nevoie de resurse financiare pentru satisfacerea ne-
cesităților publice şi intreținea aparatului de stat.
b) Potrivit teoriei contractului social, elaborate de Thomas Flob-
bes şi contìnuate de J.J. Rousseaii, dreptul de a institui impozite este
un atribut reciinoscut statulrti de către indivizi prin însuşi contractul
social care a dat na.ştere statului, ori cã statul, fi ind un produs at inte-
resuìui social, at solidai itéții sociale şi naționale, impozitele reprezer:-
tíand, respectiv, eontributii pecuniare pe care cetățenii le acceptă şi le
st:portă in virtutea solidarități i sociale şi naționale”.
c) Teoria echivclei.•ței impozitelor, sau teoria .scJii.nibiilui, teoria
intereselor, a fost forrriulată ae Adam Smith şì continuatñ de către
Montesquieu, a r:ăi eî• esența constă in faptul că impoziiele reprezintă
„prețul serviciilor prestate de către stat” . Adepții acestei teorii sus-
tineau că „impozitele îşi găsesc justificarea în serviciile şi avantajele
garantate ae stat. aşa că impozitele apar ca un contraserviciti pe care
'" Dan Drosu Şaguna, 3an Șova, Drept íìSCn.'. G.F. Beck, București, 2013, p.29.
' lb icle m.
' Armeanic A.. Drept fiscnl. Suport didactic, Editura ASEM, Chişinäu. 2013,
p.25, Dan Drosu Şaguna, Dan Şova, Drept fiscal, ¡n.29.
Gheorghe Alecu. Radu Stancu, Sorin Stănciulescu, Drept fiscøl și contencios
29
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniels VIDAICU
DREPT FISCAL
statul î1 garantează cetäțenilor” sau că „impozitele sunt prețu. stabili-
te prin constrângere pentru servieiile prestate de către stat’3. In
tiltima perioadă această teorie a fost actualizatä, accentul punându-se
şi pe contraechivalentul pe care fiecare stat modern trebuie sä-1 acorde
con- tribuabilului in schimbul achitării complete şi la termen a
impozitelor, constând in protecția persoanelor şi în alte avantaje
publice.
d) Teoria sacrificiului este teoria in care se susține că rațiunea im-
pozitului este justificată de însăşi natura statului, acest fapt fiind un
produs necesar al dezvoltării istorice. Recunoaşterea unei organizări
statale determină şi recunoaşterea dreptului de a stabili şi percepe
im- pozite, aceasta fiind o consecință directă a obligațiilor statului de
a-şi îndeplini funcțiile şi sarcinile sale publice5’.
e) Potrivit teoriei sociologice, statul este stăpänul absolut şi repre-
zintă forța de stat a minoritäții organizate in vederea impunerii asupra
majorității stãpânite. Conform acestei teorii, voința deținătorilor pu-
terii echivalează cu dreptul, deoarece aceasta emană de la ei şi, prin
urmare, voința suveranului determină normele de conduită socialã.
Pentru exercitarea puterii în interesul întregii societăți este necesar
de a fi instituit un sistem fiscal care să asigure cu mijloace financiare
acoperirea majorității cheltuielilor publice55.
/ Potrivit teoriei siguranțe i, impozitele sunt considerate ca prime
de asigurare pentru viața şi bunurile cetățenilor. Statul asigură bunu-
rile şi viața cetățenilor, iar aceştia, ìa ràndul lor, datorează in schimb
'’,mpozitele, ca un fel de prim ă de asigurare56.
Din analiza minuțioasă a teoriilor observărn dorința acestora de a
argumenta dreptul statului de a institui impozitele, inclusiv inărimea
acestora şi îndatorirea persoanelor fizice şi juridece de a achita aceste
impozite.
Alături de teoriile ce însoțesc dreptul statului de a reglementa drep-
tul de impunere, există un şir de maxime sau principii clasice ale im-
punerii. Potrivit lui Adam Smith, acestea sunt:
a) Maxima jttstfției sau principfZffJifS/iJiei — „cetățenii fiecărui stat
"Leon G., Dreptul cle impunere şi pri!njcipiile generale ale impunerii, Eminescu,
Bucureşti, 1914, p.9-13; Dan Drosu Şaguna, Dan Şova, Drept fiscal, p.29.
!’ Ibidem.
”Armeanic A., Volcinschi î'., Drept fiscal, p.34.
"Armeanic A., Drept fiscal. Suport didactic, p.25.
29
trebuie să contribuie la cheltuielile guvernamentale atât
cât le permit facultățile proprii, adică în proporția venitului pe care î1
realizează sub protecția statului”.
b) Maxima certitudinii sau principiul de certitudine — „impozitul
fiecărui cetățean trebuie să fie prestabilit şi nu arbitrar. În epoca mo-
dernă, cuantumul plății trebuie să fie cert pentru contribuabil, ca şi
pentru orice altă persoană”.
c) Maxima comodității sau principiul comodității — „toate contri-
buțiile trebuie să fie pretinse la termenele şi urmând procedeul care
este mai convenabil contribuabilului”, avându-se in vedere comodita-
tea achitãrii impozitelor cât mai aproape de contribuabil etc.
d) Maxima economiei sau principiul economiei — „toate contribu-
țiile trebuie sä he stabilite de o manieră care să scoata” din buzunarul
cetáțeanului cât mai puțin posibil față de ceea ce urmează sá intre in
trezorăria statului” avându-se in vedere colectarea impozitelor şi
taxe- lor cu minimum de cheltuieli din partrea statului’7
3. Defìniția impozitului
În esență, impozitul este un produs al istoriei, care a însoțit naşterea
şi dezvoltarea statului şi a devenit actualmente instrumentul principal
a1 politicilor publice. Impozitele sunt procedeul sau mijlocul de rea-
lizare a veniturilor publice pentru efectuarea cheltuielilor necesare in
interes public in folosul societății.
Impozitele reprezintă o contribuție bănească obligatorie, cu titlu
nerambursabil datorată, conform legii, în bugetul de stat de către per-
soanele fizice şi juridice pentru veniturile pe care le obțin sau
bunurile pe care le posedă".
Legislația Republicii Moldova, şi anume — Codul fiscal — defineşte
(in art.6) impozitul ca fiind „o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu
ține de efectuarea unor acțiuni determinate şi concrete de către organul
împuternicit sau de către persoana cu funcție de răspundere a acestuia
pentru sau in raport cu contribuabilul care a achitat această platã”.
Făcând o sinteză a definițiilor date impozitului, concluzionăm că
' 7 Dan Drosu Şaguna, Dan Şova, Drept fiscal, p.30; Armeanic A., Drept fiscal:
Suport didactic, p.24.
" Dan Drosu Şaguna, Dan Şova, Drept fiscal 2013, p.86.
30
Vlad VLAICU, Auteliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
DREPT FISCAL
impozitul este o plată obligatorie, i“n formă pecuniară, fără o con-
traprestare directă şi imediată, achitată in buget de către persoanele
fizice şi juridice pentru veniturile pe care le obțin sau bunurile pe care
le posedă.
Totalitatea impozitelor şi taxelor colectate de la persoanele fizice
și juridice in bugetele de toate nivelurile reprezintă sistemul fiscal.
Sistemul de percepere a impozitelor, taxelor şi altor contribuții de
către organele fiscale în scopul realizării funcțiilor social-economice
ale statului se numeşteJscafiraïe.
Ansamblul de instrumente de intervenție a statului generate de
procesele specifice fiscale: formarea prin impozite şi taxe a veniturilor
fiscale, alocarea cheltuielilor fiscale, asigurarea echilibrelor fiscale se
numește politicõ fiscalä$ ’.
4. Caracterele juridice ale impozitului
Caracterele juridice ale impozitului sunt următoarele:
a) contribuție obligatorie;
b) contribuție in formă pecuniară;
c) contribuție datorată conform legii;
d) contribuție cu titlu nerambursabil;
e) contribuție stabilitã in mod unitar și autoritar;
f)contribuție Uară vreo contraprestație imediată;
g) contribuție datorată pentru veniturile obținute sau bunurile de-
ținute;
h) contribuție ce se percepe dupä o proceduri prestabilitã.
Impozitul Este o contrib• ‘!e obligatorie; astfel, toate persoanele
fizice sau juridice care obțin venituri sau dețin bunuri impozabile pe
teritoriul Republicii Moldova sunt obligate ca prin intermediul impo-
zitelor achitate să contribuie la formarea bugetului de stat. Legiuito-
ru1 sau, după caz, autoritățile publice locale stabilesc nu doar felurile
impozitelor, ci şi cotele acestora, contribuabililor rămânândù-le doar
sñ se conforme cu acestea. Această obligatie derivä din însuşi faptul
că cheltuielile bugetare sunt folosite tot pentru finanțarea obiectivelor
sau acțiunilor de care în mod direct sau indirect beneficiază şi con-
tribuabilul respectiv. Îndatorirea de a achita impozite este uria funda-
" Dan Drosu Şaguna, Dan Şova, Drept fiscal, p.10,12,15.
31
mentală preVäZută în art.58 al Constituției şi in actele
normative de specialitate.
 Contra pecuniară de percepere este forma cea mai frecvent întâl-
nită, însã nu unica, în istorie aplicându-se, alături de impozitele plătite
in bani, şi impozitele achitate in natură. Un exemplu elocvent in acest
sens ar fi achitarea impozitului funciar in produse agricole etc. Astfel de
impozite se aplică in cazuri excepționale, statul având diferite scopuri,
printre care: ținerea sub control a prețurilor la produsełe alimentare, prim
injectarea produselor ieftine pe piață; aprovizionarea piețelor cu produ-
se deficitare etc. Colectarea impozitelor in natură se mai efectua şi in
cazul imposibilității contribuabililor de a le achita in formă pecuniarã.
Impozitele sunt contribuții datorate conform legii, de aici rezultând
caracterul legal al impozitelor, in sensul că niciun impozit nu poate fi
stabiİit şi perceput dacă acesta nu este prevăzut de acteÍe normative de
specialitate; astfel, au fost anihilate practicile medievale când impozi-
tarea se Pacea în mod arbitrar şi abuziv.
Impozitele sunt contribuJii cu titlu nerambursabil. Odată fiind
achitate, acestea forinează bugetul public şi urmează a fi folosite pen-
tru intreținerea statului şi satisfacerea intereselor publice, nu însă a
unor interese individuale sau de grup. Caracterul nerainbursabil sau
definitiv al impozitului rezultã din lipsa obligației din partea statului
de a restitui contribuabililor sumele percepute cu acest titlu sau suma
unui serviciu concret, ele urmând a fi folosite în scopuri publice, inclu-
siv pentru contribuabilul respectiv.
Stabilirea autoritară are in vedGre aplicarea, in mod imperativ, a
normelor fiscale de cätre organele cu atribuții de administrare fiscală,
perceperea impozitelor fiind un act de autoritate, o obligație prin con-
strângere care reiese din însăşi noțiunea de impozit.
Reglementarea unitară a normelor fiscale are în vedere aplicarea
lor pe întreg teritoriul statului şi pentru toți contribuabilii, avându-se
in vedere şi aplicarea unei metodologii unice de calculare şi plată a
impozitelor.
Contribuție fâră vreo contraprestație imediată din partea statu-
lui in folosul contribuabilului sau Uară vreun echivalent este un ele-
ient esențial, care şi deosebeşte impozitele de taxe. Particularitatea
impozitelor de a fi datorate Uară un echivalent direct şi imediat al
31
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGH1, Daniela VIDAICU
Funcția de coD+o/ ester de asemenea întrunită in doctrină — Teflectă
DREPT FISCAL
plätitorilor de impozite se explică prin rolul lor de principale veni-
turi publice, de mijloc financiar primordial de formare a fondurilor
băneşti necesare statuJui.
Reversibilitatea impozitelor este exprimată de condițiile generale —
economice, sociale şi culturale create de stat, in beneficiul cetățenilor,
prin utilizarea acestor impozite. De fapt, reversibilitatea impozitelor
este generală, deoarece beneficiarii lor sunt toți cetățenii unui stat, Uară
a se recunoaşte vreo vocație deosebită a plătitorilor de impozite in ceea
ce priveşte accesul la învățământul de stat, la acțiunile de sãnătate pu-
blică, protecție socialä etc.
Impozitul se datorează pentru veniturile obtinute sau bunurile de-
Jiou/e, subiecții devenind contribuabili doar atunci când obțin venituri
sau dețin bunuri impozabile.
Caracterulproceduraí de percepere presupune perceperea impozi-
tului — atât benevolă, cât şi silită — după o anumitã proceduri prestabi-
lită, reglementată de actele normative in domeniu.
5. Funcțiile impozitelor
Impozitele şi taxele îndeplinesc trei funcții:
Funcția fiscală — contribuția la formarea fondurilor generale de
dezvoltare a societății, a fondurilor fiscale este obligația tuturor per-
soanelor fizice şi juridice care obțin venituri impozabile sau dețin
bunuri taxabile. În aceste fonduri se concentreazä mijloacele bä neşti
necesare pentru finanțarea de obiective şi acțiuni cu caracter general;
pentru finanțarea instituțiilor publice şi a altor acțiuni cu caraeter eco-
nomic, sociocultural etc.
FuncJia de redistribuire — este funcția de preluare a unor resurse
financiare in vederea repartiză rii for, pentru satisfacerea unor trebu-
ințe acceptate în folosul altora decâ t posesorii inițiali ai resurselor.
Resursele odată acumulate in bugetul de stat se depersonalizează şi se
eheltuiesc in conformitate cu necesită țile statului.
FuncJia de reglare — se are în vedere reglarea unor fenomene
eco- nomice sau sociale, impozitele fiind folosite ca instrumente de
stimu- fare sau de frâ nare a unor activită ți economice, a consumului
unor mñ rfuri sau servicii etc.6°.
6’ Dan Drosu Şaguna, Dan Şova, Drept fiscal, p.102-103.
33
DREPT FISCAL
a) taxe fiscale, adică taxe care sunt reglementate de legislația fisca-
corectitudinea derulärii, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, a
procesului de distribuție, permìte de a verifica dacă încasärile fiscale
sunt colectate la timp, corect şi complet şi, in rezultat, poate deterirtina
necesitatea şi direcțiile efectuärii reformei fiscale.
6. Taxele
Taxele reprezintă, alături de ńnpozite, cea de a doua categorie prin-
cipală de venituri ale bugetului de stat, fiind o platä efectuată de per-
soanele fizice sau juridice pentru anumite servicii prestate acestora de
cätre organele de stat sau instituțiile publice6Ìq
Deci, taxele sunt pläți pecuniare, reg1emen*ate ca venituri ale bu-
getului de stat sau ale altor colectivitñți publice datorate de acei ce
beneficiază de anuriiite servicii, prestări ori alte acte sau activități ale
unor organe sau instituții publice.
Particularitățile specifice taxelor sunt:
a) este o plată pecuniară;
b) se achită pentru serviciile prestate, deci au un contraechi alent;
c) acest contraechivalent nu este echivalent cu costul real a1 șervi-
ciului prestat;
d) subiectul plătitor este determinat odatä cu cererea de prestare a
serviciului;
e) reprezintă o contribuție
pentru serviciile solicitate. de acoperire a cheltuielilor necesare
La stabilirea taxelor se iau in considerare un şir de principii, şi
anume:
a) unicitatea taxärii — pentru unul şi acelaşi serviciu prestat unei
persoane aceasta datorează să achite doar o singură taxă;
b) taxele sunt anticipative — se achită la momentul solicitării ser-
viciilor sau lucrărilor ce urmează a fi efectuate de organele sau insti-
tuțiile de sta# 2.
Taxele se clasifică in:
Dan Drosu Şaguna, Dan Şova, Dr-ept fiscal, C.H. Beck, Bucureşti, 2006,
93'
Ibidem, p.94.
34
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
7. i'rincipiile impunerii fiscale
Una dintre preocupările de bază ale specialiștilor în domeniul fis-
lñ etc. și care sunt administrate de organul fiscal;
b) taxe nefiscale.
Obiectul de studiu al dreptului fiscal sunt taxele fiscale, cele mai
importante fiind:
a) taxele vamale;
b) taxele rutiere;
c) taxele pentru folosirea resurselor naturale;
d) taxa pentru amenajarea teritoriului;
e) taxa de organizare a licitațiilor şi loteriilor;
f) taxa de plasare (amplasare) a publicității;
g) taxa de aplicare a simbolicii locale;
h) taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestäri servicii;
i) taxa de piață;
j) îaxa pentru cazare;
k) taxa balneară;
1) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe
rutele municipale, orăşeneşti şi săteşti (comunale);
m)taxa pentru parcare;
n\ taxa de la posesorii de câini;
o) taxa pentru parcaj;
p) taxa pentru salubrizare;
q) taxa pentru dispozitivele publiGitare.
Tipic, taxele sunt plăți obligatorii cu contraechivalent direct şi ime-
diat, însă avem un şir de excepții când taxele sunt datorate cu echiva-
lent part,ial şi Uară vreun echivalent, acestea având träsãturile specifice
impozitelor.
In prezența unor taxe atât cu contraechivalent direct şi imediat, cât
şi a unor taxe cu contraechivalent parțial ori Parã vreun contraechiva-
lent, se poate concluziona că deosebirea dintre impozite şi taxe este re-
lativä, deoarece în exercitarea atribuției de reglementare a veniturilor
publice organele legislative au atitudinea de a institui impozite Ș1 taxe
pentru a acoperi cheltuielile bugetare, neținându-se cont de elementele
specifice ale acestora şi teoriile doctrinare in domeniu6°.
" Armeanic A., Volcinschi V., Drept fiscal Museum, Chişinãu, 2001, p.27.
35
cal a fost de a delimita și de a defini cerințele pe care trebuie să
le îndeplinească un sistem fiscal pentru a fi considerat rațional.
Deci, în realizarea misiunii lor de componentă principală a
bugetului de stat, impozitele trebuie să întrunească anumite
cerințe, să respecte anumite principii, și anume:
a) Principiul impunerii echitabile — repartizarea sarcinii fiscale pe
clase și pături sociale după principiul echității, respectându-se egalita-
tea în fața impozitului și egalitatea prin impunere.
EgalitDtea în fața impozifelor presupune ca impunerea să se facă în
acelaşi mod pentru toate persoanele fi zice și juridice, indiferent de lo-
cul unde domiciliaza sau unde își au sediul. Impunerea e necesar să
se facă în acelaşi mod pentru toate activitățile economice, indiferent
de forma juridică în care sunt organizate sau funcționează,
întreprinderi mari sau mici, rezidenți sau nerezidenți.
Egalitatea prin impunere se află în opoziție cu egalitatea în fața
impozitului și presupune diferențierea sarcinii fiscale de la o persoană
la alta în dependență de un șir de factori: mărimea absolută a
materiei impozabile; situația personală a subiectului impozabil etc.
Această egalitate presupune, cum e și firesc, un tratament fiscal diferit
a1 celor bogați în comparație cu cei săraci, a1 celor celibatari în
comparație cu cei căsătoriți cu copii etc.
b) I rincipiul politicii financiare — la introducerea unui nou impo-
zit acesta trebuie să posede câteva caracteristici: să aibă uri randament
fiscal ridicat, să fie stabil și elastic.
Pentru ca impozitul să aibă uri randament fiscal ridicat este necesar
ca acesta să fie universal, urmând a fi achitat de toți contribuabilii ce
realizează venituri similare sau posedă acelaşi gen de avere; să cu-
prindă întreaga materie impozabilă; să nu fie susceptibil de evaziuni
fiscale și să necesite cheltuieli minime pentru percepere.
Un impozit este stabil atunci când nu este influențat de situația so-
cioeconomică din stat, randamentul fiscal al acestuia rămânând stabil
atât în cazul sporiri i producției și a veniturilor, cât și în cazul perioadei
de criză. În realitate, stabilitatea impozitului este influențată, de regu-
lă, de situația economică, socială și politică din stat.
36
Vlad VLAICU, AufPllu ROTA.RU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
16. Definiți din punct de vedere aostrinar taxele.
DREPT FISCAL
Un impozit este considercit elastic dacă acesta poate fi -‹idaptat ne-
voilor bugetare, poate fi majorat când cheltuielile bugetare cresc și,
respectv, micșorat când cheltuielile bugetare se reduc.
c) Principiul politicii economice presupune utilizarea impozitelor
de către stat nu doar ca mijloc de acoperire a cheltuielilor bugetare, ei și
ca mijloc de influențare a unor ramuri ale economiei, în sensul dezvol-
tării sau restrângerii unora, pentru a stimula sporirea producției sau con-
sumul unui anumit produs". În acest sens, impozitele se folosesc ca o
pârghie a politicii economice, ca instrumente de stimulare sati de frânare
a unor activități economice, a consumului unor mărfuri sau scrvicii6'.
Subieete pentru autoevaluare
i . nnumerați 5 impozite apiicaoile în perioaaa antică.
2. Enumerați 5 impozite aplicabile în perioada medievală.
3. Enumerați 5 impozite aplicabile în epoca modernă și în cea con-
temporană.
4. Enumerați 5 impozite aplicabile în statul antic atenian.
5. Argumentați opiniile adepților teoriei organice asupra impozite-
lor.
6. Argumentați opiniile adepților teoriei contractului social asupra
impozitelor.
7. Argumentați opini ile adepților teoriei echivalenței asupra impo-
zitelor.
8. Argumentați opiniile adepților teoriei sacrificiului asupra impo-
zitelor.
9. Argumentați opiniile adepților teoriei sociologice asupra impozi-
telor.
10. Argumentați opiniile adepților teoriei siguranței asupra impozi-
telor.
11. Relatați esența maxime lor lui Adam Smith.
12. Definiți impozitul din punct de vedere legal.
13. Definiți impozitul din punct de vedere doctrinar.
14. Enumerați și analizați caracterele impozitelor.
15. Definiți din punct de vedere legal taxele.
Dan Drosu Șaguna, Dan Șova, Di-ept fiscal, p.20-23.
"Armeanic A., Drept fiscal.‘ Suport didactîc. p.26.
37
17. Enumerați și analizați caracterele taxelor.
18. Identificați diferența dintre impozite și taxe.
 19. Clasificați taxele în dependență de destinația acestora.
20. Caracterizați și argumentați funcția fiscală a impozitelor.
21. Caracterizați și argumentați funcția de redistribuire a itripozite-
lor.
22. Caracterizați și argumentați funcția de reglare a impozitelor.
23. Caracterizați și argumentați funcția de control a i r ozitelor.
24. Explicați principiul egalității în fața impozitului.
25. Explicați principiul egalității prin impunere.
26. Explieați randamentul fiscal ridicat al impozitului.
27. Explicați obligativitatea impozitului de a fi elastic.
28. Explicați obli ativitatea impozitului de a fi stabil.
29. Caracterizați exemplificați principiul politicii economice.
Bibliografie
Literatura recomandată:
1. Armeanic A., Volcinschi V., Drept fisccil, Museum, Chișinău,
2001.
2. Armeanic A., Drept fiscal. Suport didactic, Editura ASEM,
Chișinău, 2013.
3. Dan Drosu Șaguna, Drept fiscal, C.H. Beck, București, 2013.
4. Gheorghe Alecu, Radu Stancu, Sorin Stăticiulescu, Drept
fiscal și contencios fiscal, Editura Fundației România de
Mâine, Bu- cureşti, 2009.
5. Niță Nelu, Drept financiar și fiscal, Tipo Moldova, lași, 2010.
6. Plămădeală Claudia, Fiscalitate, Chișinău, 2006.
Acte legislative și normative:
1. Constituția Republicii M,oldova adoptată la 29.07.1994, în vigoa-
re din 27 august 1994. In: Monitorul Oficial a1 Republicii Mol-
dova, 1994, nr.1.
2. Codul Fiscal a1Republicii Moldova, nr.1163-XIII din 24.04.1997
f/ Republicat în Monitorul Oficial a1 Republicii Moldova din
25.03.2005, ediție specială.
38
Vlad VLA I C U, Aureliu ÎtO i ARU, ^/iorica B OAGHI, Daniela VIDAICU
Moldova ,67 cât și în special din prevederile art.6 alin.(9) din Codul
fiscal al Republicii Moldova, care prevede că la stabilirea impozite-
Terria 3.
ELEMENTELE LEGII FISCALE
1. Definirea elemerltelor legii fiscale
2. Subiectul impunerii
3. Obiectul impunerii
4. Sursa de plată a impozitului sau taxei
5. Cotele impozitelor sau taxelor
6. Termenele de achitare a impozitelor și taxelor
7. Facilități (îiilesniri) privind impozitele și taxele
8. Clasificarea impozitelor și a taxelor
1. Befinirea elenientelor legii fiscale
Pentru executarea efecti ă a obligației fiscale, respectiv pentru înca-
sarea efectivă în buget a plăților fiscale obligatorii, cum sunt impozitele
și taxele, ultimele trebuie să fie legal determinate. In acest scop, în con-
ținutul actului legislativ care stabilește și reglementează perceperea im-
pozitelor și taxelor se determină în mod obligatoriu anumite elemente
de conținut care poartă denumirea de elemente substanțiale (obligato-
rii) ale legii fiscale. Deși legislația fiscală a Republicii Moldova le pre-
vede, ea nu oferă totuși o definiție a acestora, în acest caz sarcina fiind
asumată de doctrină. Astfel, conform doctrinei 66, elementele obligatorii
ale legii fiscale reprezintă unități funcționale inițiale care în totalitatea
lor formează construcția juridică a oricărui impozit sau taxă. Compo-
nența acestor elemente este universală, fiind identică yi comună pentru
toate tipurile de impozite și taxe. Cu toate acestea, identificarea de către
legislația fiscală a acestor elemente se efectuează în mod separat pentru
fiecare categorie de impozit și taxă, fapt ce permite individualizarea și
diferențierea acestora în dependență de tipul impozitului sau taxei, de
împrejurările concrete de percepere a acestora, de subiectul obligat, de
tipul obiectului impunerii etc. Ceea ce, în final, permite delimitarea și
deosebirea impozitelor și taxelor între ele.
Necesitatea determinării în legea fiscală a elementelor obligatorii
rezultă atât din prevederile alin.(2) art.58 din Constituția Republicii
“KyoepoB Pt.Pt., Hmioeoaoe npaao Poccuu, MocxBiț, 2001, c.42.
39
lor și taxelor se determină urmă toarele elemente: obiectul
impunerii (rnateria impozabilă ), .subiectul impunerii
(contribuabilul), sursa de platâ a impozitului sau taxei,
unitatea de impunere, cota de impune- re, termenele de
achitare a impozitelor sau taxelor,/nci/iffi{ife fiscale. Prin esența lor,
aceste elemente sunt caracteristice și indispensabile impozitelor și
taxelor.
Doctrina6‘ prevede o clasifi cai e adițională a elementelor impozite-
lor și taxelor: organele fiscale (responsabile de perceperea impozitelor
și taxelor), subiectul impunerii, obiectul impunerii, sursa de plată a
impozitului, rnateria im.pozabilă, baza de impozitare, cota de impozi-
tare. unitatea dc impunere, perioada fiscală, modul de percepere a im-
pozite lor și taxelor, restituirea sumei acnitate în plus contribuabilului,
termenul de achitare a impozitului/taxei, facilită țile fiscale, executarea
silită a obligației fiscale, responsabilitatea pentru încălcările fiscale. In
dependență de faptul dacă aceste elemente sunt sau nu obligatorii și
definitorii pentru determ inarea impozitului sau taxei, acestea se clasi-
fică în elemente obligatorii și elemente fcicultative.
Prin urmare, elementele suhstanțiale (obligatorii) sunt considerate
esențiale pentru detemiinarea naturii impozitului/taxei, întrucât lipsa
cel puțin a unui element din această categorie din legea fiscală duce
la imposibilitatea stabilirii și detennină rii obligației fiscale și, prin
urmare, la imposibilitatea realiză rii acesteia. Unele surse doctrinare6’
enumeră urmă toarele elementele esențiale: organul fiscal al statului
învestit cu atribuții specifice pentru realizarea /perceperea impozite-
lor/taxelor (acest element nu este prevăzut în art.6 din Codul fiscal al
RM), subiectul impunerii (contribuabilul), obiectul impunerii, rnateria
impozabilă, sursa de plată a impozitului/taxei, baza de impozitai e, ma-
‘7 Conform pres’eocrilor constitu¡ionale nienționate, sistemul legal de impuneri
trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. Aceasta se realizează, inclusiv,
prin determinarea elemente lor obligatorii care prin ele însele contribuie în final la
asigurarea așezării juste a sarcinilor fiscale ale cfintribuabililor în finclie de tipul ac-
tivității sau de tipul bunurilor realizate, de împrejurările de percepere etc. și, ca efect,
de tipul impozitului sau taxei datorate.
^' KyuepoB II.H., I-ix oeoaoe npaao Pocciui, MOCKBit, 2001, c.42.
"’ Ibidem, p.43.
40
VIad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela V[DAICU
2. Subiectul impunerii
DREPT FISCAL
teria impozabilă , unitatea de impunere, cota de impunere, termenele
de achitate a impozitelor/taxelor, perioada și termenele fiscale, mo-
dul de plată a impozitului/taxei, modul de pe:‘cepere a impozitului/
taxei.
Elementele facultafive. În afară de elementele substanțiale (obli-
gatori i) specifice legii fiscale, deducem și existența unor elemente
facultative. In cazul elemente lor facu ltative, lipsa unuia dintre ele
în conținutul actului legislativ care reglementează un anunt it tip de
impozit sau taxă nu influențeazâ gradul de determinare și indiv idu-
alizare a acelei obligați ii fiscale, dar poate influența asupra calită ții
execută rii acesteia. Prin urmare, lipsa unora dintre elementele facul-
tative nu va avea ca efect deteriorare‹. cc-nstrucției juridice a impo-
zitului/taxei, dar poate totuși afecta procesul de administare fiscală
sau, în anumite cazuri, chiar poate determina imposibilitatea perce-
perii lui. Doctrina’ 0 prevede în categoria elenientelor facultative cel
puțin: facilită țile fiscale, restituirea sau compensarea sumei achitate
în pltis, executarea si lită a obligației nscale, ră spunderea pentru în-
călcă rile legislației fiscale. De asemenea, pot fi considerare elemente
faciiltative amâ narea termenului obligației fiscale, modul și condiți-
ile de raportare fi scală etc. Aceste elemente pot lipsi din conținutul
unui act legis lativ care reglementează tin anumit tip de impozit sau
taxă . Totodată, aceste elemente (sau element) pot fi 1’eglementate se-
parat, avă nd aplicabilitate e.supra tuturor iinpoziteloi’ și taxelor. Spre
exemplu, amâ narea termenulti i obligației fiscale sau restituirea și
cc^mpensarea sumelor achitate în plus se aplică corespunză tor tutu-
ror impozitelor și taxelor. Reieșind din esența acestor elemente, nu
poate fi efectuată o enumerare exliaustivă a acestora, deoarece exis-
tenta lor poate fi determinată de mai mulți factori, cum ar lî: preve-
derile legislațiilor fiscale naționale ale statelor, obiectiveie politici i
fiscale a acestora etc.7' În concluzie: caracterul facultativ al acestor
ele.merite este determinat și se constată doar în raport dc elementele
obligatorii ale legii fiscale.
’° KyuepoB F1.H., Hcui oeoeoe npaoo Poc cuu, Moci‹sa, 2001, c.50.
"' Spre exemplu, legislația fiscală a Fedei ației Ruse prevede facilitatea fiscală ca
i5.ind un element iacultativ, iar în legislația fiscal‹a a Republicii Moldova acest element
estc plasat în categoria celor obligatorii.
41
Subiectul impunerii este primul element obligatoriu
(substanțial) al legii fiscale prevăzut de art.6 din Codul
axa res ectivă. In genera , su iect a I punerii poa e
fiscal. Subiectul impunerii este persoana care are obligația juridică de
a achita din contul mijloacelor
orice
persoana juridică sau fizică care deține un obiect iinpozabíl sau a
r•a1izat o ac- țiune impozabilă. Prin urmare, subiectul impunerii este
persoana res- ponsabilă pentru executarea conformă şi la timp a
obligației fiscale.
În cadrul dreptului fiscal, subiectul impunerii mai poartă denumi-
rea de contribuabil. o a 5 a n (2) d n Codul fisca c ntribu-
abilul ste perso na fizică sau 'uridică c re con o iei fis-
ca e, este o ligată să calculeze şi/sau să achite la bu ct oric i zite
şi taxe, pena i i e şi am i e res ec e niția ìegală include în
catego e contTibuabil şi persoana care, conform legislației fiscale,
este obligată să rețină sau să perceapă de la altă persoană şi sã achiie
la buget pläțile indicate. Pentru subiectul impunerii sunt caracteristice
mai multe elemente care, odată determinate, contribuie la aplicarea
corectă de către organele de administrare fiscală a legisiați•i fiscaie.
În special, aceste elemente se Teferă la capacftatea fiscală, statul.ul
juridic al subiectului, rezidența fiscaiá a subiectului etc.
Literatura de specialitate72 analizează capacitatea fiscalči drept ca-
pacitate juridică estimată a unui contribuabil dC £t ãGhita impozitele şi
taxele, pentru crearea in final a bugetului național pentru acoperirea
cheltuielilor publice. Deoarece obiectele impunerii (venitul, bunurile
etc.) constituie prin esența lor rezultate ale unor activități econornice,
se prezumă că la obținerea acestora (prin acte juridice civíle/comerci-
ale) persoana a acționat cu discernämânt. Prin urmare, capacitatea j u-
ridică fiscală corespunde cu capacitatea juridică generalä de exercițiu
prevăzută de legislația civilă (atât pentru persoanele fizice (art.20-25
din Codul civil), cât şi pentru persoanele juridice — odată cu dobândi-
rea personalității juridice). Totodatä, obținerea unor categorii de veni-
turi (spre exemplu, a celui salarial) se poate realiza doar la atingerea
vârstei legale de la care persoana poate intra în raporturi de muncă
(de
72
http://www.trader-finance.fr/lexique-finance/definition-lettre-C/Capa cite-con-
tributive.html
42
DREPT FISCAL
la 16 ani persoana dobåndeşte capacitate de muncă şi, ca excepțìe, de
la 15 ani — cu acordul sens al părinților).
Din interpretarea literalmente a definiției legale a subiectului im-
punerii expuse mai sus urmează sñ definim noțiunea de persoană care
poate fi atât fizică, cât şi juridică. Astieì, în sensul legii fiscale, per-
soailă fizică. este orice cetățean a1 Republicii Moldova, cetățean străin,
apatrid sau formă organízatorică cu statut de persoană fizică, inclusiv
întreprinzătorul individual, gospodăria țărăneaseă (de fermier). Tot-
odată, art.5 a1in.(4) din Codul fiscal defineşte persoana juridicâ ca
fiind orice societate comercialä, cooperati *ă, întreprindere, institu-
ție, fundație, asociație, inclusiv creată cu participarea unei persoane
sträine, şi alter organizații, cu excepția subdiviziunilor organizațiilor
nominalizate ce nu dispun de patrimoniu autonom şi a formelor orga-
nizatorice cu statut de persoană fizică, potriVİt lGgislației.
Spre deosebire de alte ramuri publice, unde determinante şi rele-
vante sunt legăturil• politico-juridice dintre persoană (subiect a1 unor
raport'ari juridice determinate) și stat, în cadrul drept•al'ai fiscal, pen'w
determinarea locului unde a apărut obiectul impozabil şi, prin urmare,
a locului unde aceasta va suporta in consecință oblígația fiscalä, înain-
te de toate’° se vor lua In considerare legäturile economice dintr• per-
7
" Sintagma „înainte de toate” nu înseamnă că in raporturile fiscale in rriød absolut
se iau in considerare doar legăturile economice dintre persoană şi stat. Prin urmare, de-
orece legislația fiscalä este parte componentă a sistemului de drept al unui stat, evident
cä aceasta acționeazã şi conform principiului teritorialitåții (fi ind in primul rând vorba
despre acțiunea in spațiu a legislației fiscale deopotrivä cu legislatia din alte domenii).
De altfel, principiul terítorialității constituie fundamentul uneia dintre concepțiile care
au influențä asupra legislațiilor fiscale naționale, şi anume: a concepției teritoriale (ratt-
one łoci) care are la bazä criteriul sursei (originii) venitului sau locului unde sunt situate
bunurile impozabile — adicä, in acest caz, obiectul impunerii va determina întotdeauna
subiectul impunerii. Totodatä, concepția globală (ratione personae) are la bazä criteriul
rezidenței (naționalitãții) contribuabilului persoană fizicä, care poate fi determinat di-
ferit (in funcție de legislația naționalä concretä, şi anume — fie conform locului afiãrii
permanente şi domiciliului (se aplicã concomitent două criterii), cum este cazul Repu-
blicii Moldova) dar poate utiliza ca şi sriteriu naționalitatea contribuabilului, care se
determină prin intermediul cetäțeniei (spre exemplu, cazul SUA). Totodatä, concepția
globală utilizeazä pentru persoanele juridice criteriul sediului (sau al locului înregistră-
rii persoanei juridice) sau alte criterii de acest fel (locul de unde se exercită controlul
efectiv asupra persoanei juridice, !ocul de gestionare curentă a persoanei juridice (de
unde se iau deciziile de către organul executiv)) etc.
43
 \'1ad \'LA1CU, Aureliu ROTARU, Viorica B OACHI, DanieÎ a VIDAI CU
soană şi stat. În principal, aceste legături se determină prin intermediul
rezidenței fiscale care mai poartă denumirea de „domiciliu fiscal”.
Aceasta (rezidența fiscală) se poate determina în funcție de mai multe
criterii, care pot varia ui funcție de prevederile concrete ale legislații-
for naționale ale fiecãrui stat. Astfe!, aceste criterii se pot aplica fie in
scopul determinării locului aflării permanente a subiectului, iar cri-
teriile concrete aplicate în acest scop pot fi ce1 a1 aprecierii prezenței
fizice efective subiectului într-un stat (spre exemplu, numărul de zlle
şi/sau domiciliul — pentru persoanele fizice) sau cel a1 înregistrării (sau
alt criteriu) — în cazul persoanelor juridice, fie pentru determinarea in
alt mod a legături i fiscale dintre stat şi subiectul impozabil-persoa-
nă íizicča (spre exemplu, prin ii‘itermediul cetñțeniei, utilizat în SUA).
Aplicarea acestor criteri i in raporturile juridice fiscale are ca obiectiv
determinarea în scopuri fi scaİe a persoaneİor rezidente şi a persoane-
lor nerezidente s:, ca efect, a locului unde aceşti subiecți vor suporta
obligația fiscală. Deoseb irea dintre aceste două categori i de subiecți ai
impui°.erii (din pcrspe.ctiva statului care determină calitatea subiectului
ca i ezident sau nerezident) constă în faptul că rezidenții sunt subiecți
ai obligației sca e dep ine co p ete) fiin o gaț la p tă lmppzi-
atgeeÍo o entru ecte e e obținu atât peterilöriul sta-
tului de reşe nța, c şi in ara acestuia,74in timp cę nerezide
sunt iec at ö gaț e ca e restranse ( imitate), fiindorgan la plata
irńpoz e or taxe or numa e e efectiv obținu
te pe e oriu s u care le-a determinat statutul de nerezident
determină calitatea de reziden ă fisca’lă
a contribuabililor variazã şi se deosebesc in cazul persoanelor fizice şi
in cazul persoanelor /;uridice. De asemenea, aceste criterii se pot deo-
sebi de la un stat !a altul, reieşind din prevederile legislațiilor fi scale
no.țio1iale ale fiecărtiia.
Con form prevederilor legii fiscale a Republicii MoldovaJart,5 alin.
(3)a se cons e a n scopuri fiscale rezidentă a
publicii Moldova'. dacă corespunde uneiå din următoarele eerințe:
are domiciliu periran.ent in Republica Moldova, chiar dacă se
ăaia t atăńien sauLaoòihnă aunanvățătură, sau se aÎÏã
in
" N se ve‘dea*pentru òetal ii art i3 şi‘l4 din Codul íiscal. ‘
" He nenfleB C F. , //naoeoaoe npaao, FtsnaTenscTaO GBK Hpecc, MOCKBã,
2000,
DREPT FH CAL
deplasare peste hotare sau este persoană cu funcție de răspun-
dere a Republicii Moldova, afìată în exercițiul funcțiunii peste
hotare;
se află in Republica h4oldova ce1 puțin 183 de zile pe parcursul
anului fiscal.
Persoană fizică nerezidentă este orice persoană care nu corespunde
cerințelor de mai sus (specifi ce rezidenților) ori, deşi aparent corespun-
de uneia din ele, aceasta se află in Republica Moldova în calitate de
persoană cu statut diplomatic sau consular ori in calitate de rriembru al
familiei unei asemenea persoane, sau in calitate de colaboraior al
unei organizații internaționale, create în baza tratatului intemațional la
care Republica Moldova este parte, sau în calitate de membru al
familiei unui asemenea colaborator; sau se află la tratanient ori la
odihnă, ori la învățãtură, dacã această persoană fizică s-a aflat în
Republica Mol- dova excl›asiv in aceste scopuri, precum şi exc lusiv in
scopul trecerii dintr-un stat străin in alt stat strãin prin teritoriul
Republicii Moldova (ti‘ecere tranzit).
Perscana ju‘ridicâ sau forma organizatorica cu statut de persoană
fizică se cor.sideră rezidentã a Republicii Moldova, dacă:
activitatea acesteia este organizată sau gestionată in Republica
Moldova ori
- al cărei loc de bază de desUaşurare a activit‹ații este Republica
Moldova.
Noțiunea de nerezident este definità de Codul fiscal ca fiind ori-
ce persoană J“uridică sau formă organizatorică cu statut de persoană
fizică:
cărei activitate nu este organizată sau gestionată in Republica
Moldova ori
al cărei loc de bază de desUaşurare a activității nu este Republica
Moldova.
Totodată, reieşind din specificul legislațiilor naționale ale statelor,
acestea pot utiliza pentru determinarea calității (statutului) de reziden-
ță fiscală a persoanelor juridice, pe lângă criteriul înregisti ării şi al
organizării activității, şi alte criterii, inclusiv aplicarea concomitentă şi
sirriultanã a două criteri i ( inregistrare (sediul) şi cel al locului de unde
se exercită controlul efectiv asupra persoanei juridice, cel a1 locului de
45

gestionare curentñ (conducere efectivă) a persoanei juridice (de unde
se iau deciziile de cãtre organul executiv) sau cel al locului unde se
realizează volumul determinant (majoritar) a1 afacerilor etc.76
Faptul aplicãrii in legislațiile naționale ale statelor a diverselor
cri-
terii pentru determinarea cercului de subiecți şi a locului unde aceştia
vor suporta obligația fiscalä se explică prin aplicarea in practica fisca-
lă a două concepții. De altfel, aceste concepții nu se aplicä direct, ci
doar produc o influență asupra legislațiilor naționale. Respectiv, prin
aceasta se explică faptul cä legislațiile naționale pot utiliza concomi-
tent elemente specifice ambelor concepții (cel mai relevant in acest
sens fiind chiar cazul ß.Moldova) sau pot utiliza elemente specifice
doar unei singure concepții.
Astfel, este vorba despre pc tor a 7 (ratione loci)
şi despre concepția globală (Tatione personae). Concepția teritorială
are la bază criteriul privind sursa (originea) veniturilor ori locul unde
sunt situate bunurile impozabile ale contribuabilului. Esența acestei
concepții se exprimă in faptul că obiectul impunerii întotdeauna de-
termină subiectul impunerii. Concepția globală are la bază criteriul
rezidenței fiscale sau al naționalitățïi contribuabilului persoană fìzică,
respectiv, a1 sediului contribuabilului persoană juridică. Esența acestei
concepții se exprimă in faptul că b’ t 1 d t ină n)oț
deauna obiectul impunerii.
As e1 îna a c rei legislație fiscală a fost influențata” de con
timoală vor fi supuse impunerii toate veniturile şi
bunurile (indiferent e natura lor), dacă își au sursa pe teritoriul pe care
statul respectiv îşi exercitã suveranitatea fiscală. In cadrul acestei
concepții, importanță decisivă are t i oc f ar b mp
ab u beneficiarul (proprietarul) acesteia, indiferent de statul in
care e n .
acestaroîeş
s e n conförmitate cu această concepție, statul este in drept de
a percepe impozitele şi taxele de la nerezident doar în cazul în care
obiectul impunerii se află pe teritoriul acestui stat sau la frontieră, cu
condiția ca obiectul impunerii să rezulte din activitatea nerezidentu-
7
‘ HeneøøeB C.Y., Her ozoaoe npaao, c.88.
” Ibidem, p.356.
an Condor, v rea dublei imp çi int nale, Bucureşti, 2000, p.40.
46
DREPT FISCAL
lui desUaşurată pe teritoriul statului respestiv — principiu ce reiese din
principiul general a1 exercitării suvCranității statului asupra *.eritoriu-
lui propriu. În acest context este necesar de a delimita suveranitatea
statului de jurisdicți£f ãCCStll İiì’9. rincipiu eritorial ii r s une
aplicarea legislației fiscale doar in limita teritoriului său geografic. Ju-
is ia nsa nc ude pos i i atea de inst tui rep uri şi ob gații
asupra persoanelor într-un anumit mod stabilit de statul respectiv (spre
exemplu, în virtutea cetățeniei, domiciliului subiectului în actul stat,
a perioadei de aflare a subiectului în acel stat ca urmare a desUaşură-
rii unor activități economice, sau conform altor criterii identificate şi
stabilite de către acel stat). Jurisdicția fiscală in raport cu nerezidenții
se poate aplica doar pe teritoriul statului respectiv, in comparație cu
jurisdicția asupra persoanelor rezidente (spre exemplu, in cazul per-
soanelor fizice rezidente,‘acestea sunt obligate la achitarea impozitului
pe venit obținut atât pe teritoriul Republica Moldova, cât §i in afara
1 In acest caz, vor fi luate in consider e regu le de a a e a legii
scae entr se ta u uner s s ec pre ederile
convențiilor bilaterale cu alte state in acest sens. Prin urmare, princi-
p u terito ia i ății i e ă ex lice re este d fe ența dintre rezidenți şi
en i ş acă obiectCle i o abile a parut e t r o iul statului
sau in afara acestuia".
n concluz e. n statul în care se aplicñ principiul teritorialitătii sunt
supuse impunerii toate veniturile, indiferefit de natura lor, dacă au sur-
sa pe teritoriul e care statul res ectiv î i exercitã suveranitatea. Nu
‘are re evanță locul unde îşi are reşedin contribua
În statul a1 cărei legislație fisealä a fost influențatä de concepția
globală vor face obiectul impunerii toate veniturile şi bunurile persoa-
ear ice i juridice care au rezidenta (do ici iu sca sau se u1
n s a u res ec v n ca ru acestei cepții, nu are importan a
undeprovin acele venituri (unde este sursa lor sqau unde sunt situa-
te bunurile acestor persoaile. Astfel, factorul decisiv care generează
impunerea fiscală îl reprezintă însäşi persoana fizicã sau juridìcă care
obține acele venituri sau bunuri, și nu sursa acestora. În acest caz, sta-
7
ᵉ HeneøøeB C.F., Her oeoaoe npaao, c.357.
” Ibidem.
" loan Condor, Evitarea dublei impozitări internaționale, p.40.
47
 \'la‹i \'L,^.ITU, Aure I in ROń“A kU, ViO£İCa ß OAG UI, Daniela VIDA ICA
exercită jurisdicția fiscală asupra tuturor veniturilor şi
bunurilor persoanelor care ïşi au rezidelița (domiciliul fiscal) sau
sediul în acel stat, inclusi* asupra ven Pturilor care sunt obținute din
surse care se află în afara teritoriului statului respectiv, criteriul
determinant fiind ca persoana respectivă să aibñ reşedința
fiscalä/sediul în acel stat. Ca atare, venitul obțintit in străinătate va
face obiectul impunerii atât in statul de sursă (de origine) a venitului,
cát şi in statul a1 cãrui rezident este persoana, de aceea statele
utilizează tratate pentru a evita dubla
impunere a acestor venituri
Când legislația fiscală a unui stat este influențată de concepția te-
ritoria iă, tar celălalt stat de cea globală, între acestea poate să apară
un confl ict de coinpe.tență (intercs) fiscal. Acesta poate apărea şi in
cazt:i in care ambele state aplic^a aceeaşi concepție de impunere. Ast-
fel, in ipoieza apr icării de către amoeìe state ćioar a concepției gìobale,
conta ictri! de com petrsnț‹a fiscală poate să apară dacã unul dintre sta-
te utilizează drept criteria de impunere rezidența fiscală determinatá
prim perioada de •.imp 5e aflare a subiectului pe teritoriul său (spre
exeinp!u, ! 53 de zile), iar celălalt stat utilizează criteriul naționalității
su0iectulrli cletern inat‹a, spre exemplu , prin cetățenie. De asemenea,
acest confl ict poate să apară și in ipoteza cănd ambele state utilizează
criteriul :ã aț ionalită țİ i deterniinat prin intermediul cetățeniei, iar subi-
ectiii impozabi! are o dubl^a cetățenie (naționalitate). Aplicarea con-
cepției globule dc asemenea poate genera confl icte de competență fis-
cală, dacă statele au adoptat legislații care defi nesc in mod diferit sursa
'eniturilor sau definesc in mod diferit noțiunea de rezidență in ceea
ce priveşte societatea-inamă şi filialele acesteia în străinătate. Astfel,
o.oní1ictul poate viza determinarea şi apartenența venitului societății-
n.amă şi al filialelor acesteia.
În scopul evitării sau atenu ° ten fiscală
conce
Referate n special cİe efectele influenței celor două p i teritori-
a1ã/globală) asiipra !egislațiilor națiÒnaÍe ale statelor, uTtimele. proce-
cìeazfi laùneheier•a unor Irafäte fe evitat‘e à dublei ìmpuneri, prin care
pot ‘stabili criter ii suplimentare peiìtru‘ determinarea modului in care
it. aceste cn’cumstan e se vor executa obligații e scale. Aceste tra-
tate sunt înclie iaie in com.cordanță cu prevederile şi forma on .enției
Nlodel OCDE cu privire la ink.pozitele pe ven it şi impozitele pe capital
48
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
Moldova prevede norme speciale cu privire la regimul de impozitare
a acestora. De fapt, din perspectiva statului nostru, nerezidenții urmează
două regimuri distincte de impunere: a) impunerea veniturilor nere-
DREPT FìSCAT
(ìa care Republica Moldova este parte), UT interpretarea tratate!or de
evitare a dublei inipuneri deja încheiate, iriclusiv soluționarea proble-
melor de natură fi scalã !egate de aplicarea prevederilor acestora, se
efectuează prin utilizarea comentariilor la Convenția Modei OCDE ' 2
Convenția Model OCDE nu defineşte noțiunea de rezident ca atare,
si se referă la termenuì din dreprul intern al statelor. Astfel, aceasta se
referă la expresa’3 prevăzutã la art.4, şi anume: „resident al unui stat
c•ontractant” înseamnă orice persoană, care, în virtu ea legeaîëi ace u *"
s a este supuSä ÍiTlpOzitãrii in acel stat datorită domiciliului, rezidenței,
/ocuftii conducerii efective at acesteia sau potrivit oricãrui alt criteriu de
ńatură similară. Dacă o persoană fizică este rezidenta“ a ambelor state
contractar.te, atunci statutul său va fi deterniinat dupã cum umiează:
n, aceasta »a fì conside1’ată rezidelitča numai a statului în care ea are
c iocuințči perinonentà la dispoziția sa; dacă aceasta are o locuință per-
rnanen.tă la dispoziția sa ïn amÒele state, ea. va fi considerată rezidentă
numai a statului cu care i-elcițiile sale pe.•sonale şi econoinice sunt rıiaí
str dnse !,centrul intereselor v ìtale);
ò2 dacă statuÍ, in care aceasta are centrul intereselor sale vitale, nu
poate ti determiu.aî sau d-ocã ea nu are o locuință permanentă la dispo-
ziția sa in niciun stat, ea va fi consideratã rezidentă a statului în care ea
!ocuie Pte /i: mod obişnmil:
cŞ öacã aceasta locuiește in nioc’i cbișnuit in ambele state sau in
n:ciunu! din ele, ea •a íá. considerată rezidentă numai a statului al
čirui tıci¡ioiial esfe țo/ cârv.i cetčiJeaii este);
d) dacä aceasta este național at ambelor state sau a1 niciunuia dintre
acestea, auîoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva
problema printr-o înțelegere amiabilă.
Convenția Model OCDE prevede şi următoarea situație: dacă o
persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor sta-
te contractante, atunci ea va fi eonsiÖeratã rezidentă numai a statului
r.ontractant in care este situat locul conáucarefi e ectȚi
Cu r.•ferire la nerezidenți. in cazul apariției ła aceştia a obíectelor
impozabile pe teritoriul statului nostru, legislația fiscală a Republicii
“' .é re videa ar'..7.<° din Codul fiscal. iiclusiv, - http://www.uhy-ro.com/sites/au-
dited uhy.ro/fi les/Conventia Fiscal a model.pdf
" http://www.ufiy-re.com/sites/auditcõ.uhy.ro/files/Conventia_Fiscala_Mode1.pdf
#9
PT SC
puri fiscale (și doar în aceste scopuri), ca agent economic rezident, dar
numai în raport de veniturile obținute pe teritoriul statului și în raport
doar de anumite cheltuieli efectuate." Astfel, instituția reprezentanței
zidenților obținute în Republica Moldova care nu țin de o reprezen-
tanță permanentă (impunerea în acest caz se efectuează prin reținere
la sursa plații venitului, care este Republicii Moldova); b) impunerea
veniturilor nerezidenților obținute ca urmare a activităților desfășurate
de nerezident pe teritoriul statului nostru prin intermediul unei repre-
zentanțe permanente.
a) Codul fiscal stabilește că întregul venit al contribuabilului nere-
zident (din activitatea de întreprinzător sau din munca prin contract de
muncă) se împarte în venit obținut i“n Republica Moldova și venit ob-
ținut peste hotarele Republicii Moldova. Astfel, veniturile persoanelor
juridice nerezidente și ale persoanelor fizice nerezidente obținute în
Republica Moldova (specificate la art.71 din Codul fiscal), care nu
țin de o reprezentanță permanentă în Repub ica oldova, urmează
fi supuse impunerii la sursa de plată (în R.Mo1dova) conform art.91
din Codul fiscal, bară drepturi la deduceri (cu exceptiile prevăzute de
art.73 din Codul fiscal).
b) De asemenea, în anumite situații și cazuri, dreptul statului de
a percepe impozite de la un nerezident (persoană juridică sau fizică)
depinde de caracterul și forma activității desUașurate de către acesta pe
teritoriul statului. În acest caz, se va lua în considerare tipul, natura,
frecvența (permanența) desUașurării de către nerezident a acelei acti-
vități. În acest mod, ca urmare a aprecierii caracterului activităților
desUașurate de către nerezident, acestea pot fi încadrate în scopuri fis-
cale în categoria activităților desPașurate de nerezident prin interme-
diul unei reprezentanțe permane Totodată, conform legislației
fiscale, rep ezentan a anentă a unei persoane fizice nerezidente se
consideră a fi baza fixă. Încadrarea în anumite cazuri a unor activități
ale nerezidenților în categoria celor desfășurate prin intermediul unei
reprezentanțe permanente determină și uri regim fiscal separat și dis-
tinct față de impozitarea altor activităti ale nerezidenților (a
veniturilor sau bunurilor deținute de nerezident) pe teritoriul aceluiași
stat. Acest regim fiscal distinct constă în faptul că nerezidentul care
desPașoară activitatea printr-o reprezentanța permanentă se va
considera, în sco-
50
permanente serveşte în exlusivitate la aprecierea, în scopuri fiscale,
a caracterului și formelor acestor activități și în niciun caz nu poate
Îi considerată o formă de organizare juridică. Pentru constatarea, în
scopuri fiscale, a reprezentanței permanente nu au importanță
anumite cerințe formale, cum ar fi, spre exemplu, înregistararea,
cerință care,
d.e regulă, are importanță pentru stabilirea și determinarea rezidenței
fiscale. Condiția esențială pentru existența unei reprezentanțe perma-
nente constă în desUașurarea de către nerezident a unei activități eco-
nomice efective pe teritoriul statului. Totodată, activitatea desUașurată
poate fi doar una de întreprinzător (desUașurată permanent și în scopul
obținerii veniturilor). Astfel, potrivit art.5 pct.(15) din Codul fiscal,
re- prezGntanța permanentă reprezintă locul fix de afaceri prin care
nere- zidentul desUașoară, integral sau parțial, activitate de
întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu
statut dependent. Prin acest loc fix de afaceri se subînțelege: (a) un
loc de conducere, o filială, o reprezentanță, o secție, un oficiu, o fabrică,
o uzină, un maga- zin, un atelier, precum și o mină, o sondă petrolieră
sau de gaze, o ca- rieră sau orice alt loc de extracție a resurselor
naturale sau de cultivare a culturilor agricole; sau (b) un șantier de
construcție, un proiect de construcție, asamblare sau montaj ori
activități de supraveghere teh- nică, deservire și exploatare a utilajului
legate de acestea, numai dacă asemenea șantier, proiect sau activități
continuă pentru o perioadă mai mare de 6 luni; sau (c) comercializarea
mărfurilor din depozite ampla- sate pe teritoriul Republicii Moldova și
care aparțin nerezidentului sau sunt arendate de acesta; sau (d)
prestarea altor servicii, desUașurarea altor activități, în decursul unei
perioade mai mari de 3 luni, cu ex- cepția celor tratate ca
reprezentanță, precum și a muncii conform con- tractului (acordului)
de muncă și activității profesionale independente; sau (e)
desUașurarea în Republica Moldova a oricărei activități, care
corespunde uneia din condițiile analizate mai sus de către un agent
cu statut dependent sau menținerea de către acest agent în Republica
Moldova a unui stoc de produse sau mărfuri din care livrează produse
”A se vedea art 75 alin.(2) din Codul fiscal.
51
 VIDAICU
Vlad V L AICU, Aureliu ItOTA RU, Viof İca BOAGH I Da nlŁla
DREPT FISC.N
sau mărfuri in numele nerezidentului. Codul fiscal prevede ( Pentru existența (constatai ea) unei reprezentanțe permanente nu
(34)) cä agentul cu statut dependent este oricare persoană care, in baza are importanță dacã nerezidentul este proprietarul clă dirii, magazi-
contractului cu un nerezident, reprezintă interesele acestuia în Repu- nului, oficiului, echipamentului, utilajului etc. sau doar le închiriazä.
blica Moldova, acționează în numele acestuia pe teritoriul Republicii Nu are importanță dacă locul de afaceri este situat în clä direa unui
54oldova avâ nd şi utilizâ nd în Republicii Moldova împutemicirea de i‘ezident. De asemenea, nu este obligatoriu nici ca activitatea desUaşu-
a încheia contracte sau de a coordona condițiile lor esențiale in nume- rată de nerezident să fie continuă , insă aceasta trebuie să aibă (să fie
le nerezidentulu i, creâ nd in urma acestora consecințe juridice pentru desUaşuratã) un caracter permanent (spre exemplu, este vorba despre
acest nerezident. Astfel, nu se va considera că nerezidentul acționea- o activitate sezonierã care nu poate fi efectuată in mod continuu).
ză printr-un agent cu statut dependent dacă ultimul are calitatea de Totodată , Codul fiscal prevede, la art.5 pct.(20), şi noțiunea de
curier, broker, agent comisionar sau calitatea oricărui alt intermediar e rezentan ă. Această noțiune include cazurile în care nerezidentul
dacă aceste persoane acționează in cadrul activităților for comerciale publica Moldova anumite genuri de activitate en cu-
obişnuite avand Prin urmare, agent cu statut in-
c!ependen.I este un statut independent.
persoana care nu corespunde cerințelor stabilite pentru racter pregătitor, cruxiliar sau de ah' caracter, “n lipsa criteriilor de
reprezentanță penranentă, activita : ca lementate în mod ex-
it, austiv ćie către Codu 1 fisca1‘ó.
agentul cu statut dependent. Faptul desUaşurãrii de către nei‘ezident a activităților încadrate in
În fond, însăşi activitatea desUaşuratã de agentul cu statut depen- categoria de reprezentanțâ nu va avea ca efCct impozitarea acestui ne-
dent exlusiv în interesu l unui nerezident
in scopuripefiscale,
teritoriul unui stat
a acestei poate
activități rezident.
diicc prim ea îns'dşi la incadrare, Un alt element al definiției subiectului impunerii sunt sintagme-
in c-iitego!‘ia cefor desUaşurate de nerezident prin intermediul unei re- re ye'-soniiči respo.•isahilâ direct peufru i ealizarea obligciJiei fiscale
prezentanțe permanente. fiscale a Republicii Moldova, cat şi obligată sñ i ețirc’i sau sâ perceapă de la altâ persoana
st
Atât din prevederil e legislației
din literaturea de specialitate rezultă următoarele criterii generale ale '" utilizare de instalați i, exclusiv in scopul depozitării sau expunerii produselor sau
1“C an ei anente" mărfurilor ce aparțin nerezidentului:
exlstența unui !oc de afaceri, adică un punct geografic pe teri- • naenținere a unui stoc de produse sau mărfuri ce aparțin nerezidentului, exclusiv
toriul statului (un loc de conducere, o filială, o reprezentanță, in scopul depozitării sau expunerii;
• menținere a unui stoc de produse sau mărfuri ce aparțin nerezidentului, exclusiv
o secție, un oficiu, o fabricã, o uzină,
instalații, un magazin,
maşini un atelier,
şi/sau utilaje etc.); o în scopul prelucrãrii de c‹atre o alta persoană;
inină, o sondă, o clădire, • menținere a unui loc fix de afaceri, exclusiv in scopu! achiziționării mărfurilor de
- locul de afaceri trebuie să fie fix, respectiv, să posede adresă către nerezident;
o • menținere a. unui loc fix de afaceri, exclusiv in scope:l colectärii și/sa'u distribuirii
exactă şi să prezinte un anumit grad de pennanență;
- activitatea de întreprinzător a nerezidentului să se efectueze de informa¡ii, marketingului, publicitații sau cercetärii pieței mărfurilor (servi-
ciilor), realizaie de către nerezident, dacä asemenea activitate nu reprezintă o
prin intermediul acelui loc fix de afaceri, adică personalul care activ itate de bază (obişnuită) a nerezidentului;
• menu inere a unui loc fix de afaceri in scopul semnärii de cãtre o persoană din
realizează activitatea să lucreze efectiv in statul in care se află n.umeIe nerezidentului a contractelor, dacä semnarea contractelor se efectuează
locul fìx de afaceri. in conformitate c a in.strucțiunile detaliate in. scris ale nerezidentului;
• desPașurare a activ itäl i i de menținere a unui şantier de construcție, unui protect
Aceste criteri j. sunt prev'azule Şi de art.5 a1İn.(l) din. Conven¡ia MOdel OCDE,
de construcție, asamblare sau montaj ori activitäți de supraveghere tehnicä, de-
doar ch termenul utilizat in textul acesteia este sediu permanent, care este identic
cu termenul „reprezentanțä permanentă” consacrat in legislația fìscalã a Republicii servire şi exploatare a uti!ajului legate de acestea, numai daca asemenea şantier,
proiect sau activit5ț i continuă pentru o perioada care nu depăşe şte 6 Inni.
L4oldova.
Vlad VLAICU, Aureliii ROTARU, ViOfİcß BOAGHI, Daniela VIDAI CU taxHimpozitul și să asigure achitarea la buget (in
 literatura de spe- cialitate. persoanele ce fac parte din ultima
categorie sunt numite şi
„agent fiscal”)' . Astfel, persoana responsabilä direct pentru realizarea
7 zu1 impozitelor indirecte (TVA, accize), aceste elemente apar ca per-
obligației fiscale este subiectul impunerii deținător sau realizator al
obiectului impozabil şi care, potrivit legii, este obligat la plata acestu-
ia. Persoana obligată să rețină sau să perceapă de la altă persoana taxa/
impozitul şi sá asigure achitarea la buget se raportează, spre exemplu,
la mecanismul de reținere a impozitului la sursa de plată (art.88-92
din Codul fiscal). Astfel, această „persoană” este responsabilă pen-
tru a calcula şi a reține suma impozitului/taxei, ținând cont de scutiri,
facilități, deduceri — impozit/taxă pe care le datorează persoana res-
ponsabilä pentru realizarea obligației fiscale. Ea este un intermediar
între deținătorul direct al obli iei fiscale şi õrganee admwnistrarii
fisca dar care, datori egii,devine un subiect“activ şi responsabil
in v re ei o li ii fiscale, având propria răspundere
'îiT materíe sca a n cazu pozitului pe venit ole pa ronul (in
raportürilede u ă), plătitorul de dobânzi (în cazul raporturilor obli-
gaționale băneşti), plătitorul de câ ştiguri (in cazul campaniilor promo-
ționale, jocurilor de noroc) etc. Această persoană are obligații, a căror
realizare ajutá la buna administrare a obligației reț ne/per
fiscaetea:
cepe corect şi în termenele stabilite de lege a taxelor/iifipozitednr, de
a anun a prin punerea därii de seamä sca e organu scal despre
reținere/percepere, de a duce evidența reținerilor/perceperilor taxelor/
impozitelor etc.".
În doctrină sunt analizate şi alte noțiuni, spre exemplu: noțiunea
de plâtitor al impozitului, care este subiectul impozitului şi noțiunea
de suportator economic al imfio ltelor, care suportã in ultima instanță
impozitul, adică sarcina economică pe care o presupune plata acestuia.
De cele mai multe ori, subiectul şi suportatorul sunt una şi aceeaşi per-
soană fizicä sau juridică. Însă, in anumite cazuri suportatorul impozi-
tului este o alta“ persoană decât subiectul. În cazul impozitelor directe
aceste douä elemente sunt reprezentate de una şi aceeaşi persoană.
Spre exemplu, în cazul impozitelor achitate din salariu, contribuabil
este persoana fizică şi ea efectiv suportă aGeastă sarcină fiscală. In ca-
" K uepoø ¥1.H., Hmiozoaoe npaao Poccitu, c.102.
•• Ibidem.
54
DREPT FISCAL
soane diferite. Accizul are ca subiect pe agenții economici care produc
şi realizează produse şi mărfuri supuse acestui impozit, însă suporta-
torul este consumatorul care efectiv achită acest impozit in momentul
procurării produsului sau mărfii respective. Prin urmare, deoarece im-
pozitele indirecte (pe consum) se includ in prețurile unor mărfuri sau
servicii, sarcina economică va apäsa asupra Gonsumatorilor acestor
mărfuri sau servicii. Astfel, sarcina economică pe care o presupune
plata impozitelor indirecte este transmisă de la subiectul impunerii la
altă persoană — la suportatorul economic al impozitelor’9 . Cu toate
acestea, legea fiscală stabileşte doar subiectul impunerii, nu însă și
suportatorul economic a1 sarcinii fiscale aferente plății acestuia.
Totodatã, un element legat de subiectul impunerii îl constituie p
soanel erdependente. Codul fiscal prevede, la art.5 a1in.(12), că
persoana inter epen entă reprezintă membru a1 familiei care contro-
lează sontribuabilul, este controlat de contribuabil sau se află împre-
unã cu acesta sub controlul unui terț” (prin control fiind înțeles pose-
sia, directă sau prin una ori mai multe persoane interdependente, a cel
puțin 50o ñ din capitalul sau din drepturile de vot ale unei persoane.
În
acest caz, persoana fizicã este consideratã posesor al tuturor cotelor
de participație in capital, cote ce aparțin, in mod direct sau indirect,
membrilor familiei sale).
Legislația fiscală utilizează şi alte criterii pentru a descrie subiectul
impozabil: spre exemplu, după natura activității desUaşurate de cátre
acesta. In sensul legislației fiscale, persoana care realizează activita-
te de întreprinzătoi este persoana care desUaşoară orice activitate, cu
excepția muncii efectuate in baza contractului (acordului) de muncă,
având drept scop obținerea venitului, sau, in urma desUaşurärii
căreia,
HenenøeB C.F., Hmiozoaoe npaao, c.83.
"° Familia contribuabilului include: soția (soțul) contribuabilului; pãrinții contribua-
bilului; copiii contribuabilului şi soțiile (soții) lor; bunicii contribuabilului; nepoții (ne-
poatele) contribuabilului şi soțiile (soții) lor; frații şi surorile contribuabilului şi
soțiile (soții) lor; strãbunicii contribuabilului; strãnepoții contribuabilului şi soțiile (soții)
lor; frații şi surorile pärinților contribuabilului şi so}iile (soții) lor; nepoții (nepoatele)
con- tribuabilului de pe frate (soră) şi soțiile (soții) lor; frații şi surorile bunicilor
contribua- bilului şi soțiile (soții) lor; copiii fraților şi surorilor pärinților contribuabilului
şi soțiile (soții) lor; copiii nepoților (nepoatelor) contribuabilului de pe frate (sorä) şi
soțiile (soții) lor; precum şi persoanele enumerate din partea soției (soțului)
contribuabilului.
5S
 Vlad v1.. ITU, ureI i« s ä’ RU, 'ioric a B O GH I, Daniela VI DAICU

indiferent de scopul activității, se obține venit. Persoana care ex ct cită obiectul impunerii îì constituie clădirile, terenurile, constrticțiile, apar-
servicii profesionale reprezintă persoana care desUaşoară activități in- t e e c se e de ocu etc o o tăcloned o , o iectul
dependente de ordin şîiințific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, impunere îl constituie anumlte fapte juridice (acțiuni/activități, eveni-
precum şi activități independente ale medicilor, juriştilor, inginerilor, mente92), la a că ror producere apar efecte fiscale şi, respectiv, se naşte
arhitecților, denti.ştilor, auditorilor şi contabililor.
obligația subiectului de a achita un impozit salt taxă .
În urma analizei legislației in vigoare, putem identifica o altă ca-
tegorie specifică de contribuabili, şi anume: grupeleJnanciar-índus- Astfel de fapte stunt, spre exemplu, realizarea (livrarea) mă rfuri-
lor, executarea lucră rilor, prestarea serviciilor, obținerea din acțiunile
ti iale, care. conform art.4 di egea cu privire la grupele financi-
descrise sau din alte activită ți a venitului, importul mărfurilor pe teri-
-’n ustriale, nr. 4 l 8-XIV d‘n 14.12.2000, reprezintă ansamblul de
toriul Republicii Moldova, deținerea în proprietate sau posesie a unui
pe so uridice inregistrat de autoritatea de stat abilitata, care in btin mobil sau imobil etc."
b.aza contr ctu u a soc at n e sa p a ivele ma- Prin urmare, obiectul impunerii reprezintă un fapt juridic care este
teriale şi nemateriale şi funcționeazä ca subiec cu drepturi egale ai* prevă zut de legislație ca temei pentlu apariția la un contribuabil in-
actćii ț eqn reprin ator in scopu rea za ii oiectelor şi progra* dividual determinat a obligației de plată a unui anumit tip de impozit
meło i@, orientate spre sporirea gradului de competitivita- sau taxă." Un anumit fapt juridic poate constitui temei pentru apariția
íe‘Mpro#uc e ocale şi extinderea@ețeldemecere..a obligații!or fiscale doar dacă legiuitorul i-a conferit asestuia o valoa-
mărfurilor re juridică. Astfel, actele legislative care reglementează impozitarea
serf ici UonUorin art.21 din actul normativ sus citat, membru
gríunufi si us r a yo fi erați grup conso i ãe prevă d in ce lmprejură:‹ ì activ ita.tea, ac iu e sau bunurile constituie
ion t o con
tribuab ili şi pot ține evidenare de seama şi bilanțul consolidat obiecte ale impuneri:.
al upu u cesmteedn cu e n ț nte e catre om an e trata, Conform doctrinei , prm e! însuşi, obiectul impunerii m.! poate
soana juri ica ins i ui a “ a icipanții la con- naşte obligații íisca!e in sarcina unui subiect individual determinat.
tract u! de constitii ire a grupului financiar—industrial sub forma de so- O obI igație íìscaiă poate să apară !a un anun. it subiect individual de- I.-
cietate pe acțirni i, care reprezintă interesele grupului şì este abilitată rrøinat doar dacă există o legă tură juridică directă între acel subiect
en gesìionarea afacerilor).
” Q€bl Pl H A.B., Nœl ozoaoe npaoo Pocc us.’. Ÿue6il oe iioco6iie, KpaGHOfl]3C K, 2006,
c. 152; Pierre.n ieB C.I ., hem oeoooe ilpnoo, c. 176: He.nenxeB C. U., Ocu oaoi uott O8OOO3O
nf›aoa, kIi-IBØ CT JOHN, bń OCK Bã, 1995, .4S: Span era E.IO., Pt Bn ate Ba M. G., the ozoaoe
Conform art.6 a lin.(9) din Codul fiscal, obieCł ff l impunc•rîi este un iipnao, lOpuca; Mocxna, 2005, c.34.
alt element obligatoriu al legii fiscale. În general, legislația fiscală pre- "' Art.90' alin.(3") din Codul fi scal prevede impunerea câştigurilor de la jocurile
vede ca obiecte ale punerii eni rile bun r e sau a u te act vități de noroc, de la campani ile promoțional• şí/sau din loteri i. Prin urmare, reieşind din
natura jocurilor de noroc (bazate pe hazard), obținerea acestor típuri de venitur í con-
b l . stfel, legislația fiscală stabileşte pentru fiecare cate- stituie pentru contribuabil nişte evenimente, iar efectul produceri i acestora (obținerea
de impozit şi taxă obiecte ale impunet ii distincte: spre exemplu,
câştigului) va consta în apariția la acel contribuabii a obligațiilor fiscale.
in cazul venit obiectul impunerii î1 constituie veniturile ’° Apariția (naşterea) obl i gației ft scale a persoanei este consec ința directă a
activî-
obitedin orice surse ate pe teritoriul Rep ublicii Moldova (şi tățil economice desUaşurate de acea persoană. stfel, naşterea obligație i fiscale, este
in a ul ite caz pr•.cedată, de regulă, de intrarea anterior a persoanei în raporturi juri d ice civile sau de
n surse din afara Republicii Moldova); in cazuİ altă naturã (muncã) şi, ca urmare a acestora, a obțineri i bunurilor, mijloacelor băneşti
TVA — valoarea impozabilă a livrărilor de mărfuri, semicii, efecttiate (lnclusiv in formă sa‹arială).
õe către subiecții impozabili, inclusiv importul mărfurilor şi servlcii- ’4 T:oirin Q.B., He oeoeoe npaeo’. Kypc reuuviiÎ, h‹csio, Moci‹na, 2009, c.166.
for în Republica Moldova; in cazul impozitului pe bunuri imobiliaye " Nc•s oe« u sent oeoeoe npnoo f flow pecauxer‹ fipsI3ranilH£t A.B., KOCKB8, 1997,
c.105.

57
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU și faptul juridic prevăzut de legislație ca temei pertru
 apariția acelei obligații fiscale, adică: obținerea efectivă de către acel
subiect a unui venit, proprietatea (posesia) subiectului asupra unui
bun, punerea în circulație de către acesta a unui bun sau desUașurarea
unei activității de către acesta. Astfel, obiectul impunerii reprezintă
un element de legătură directă și indispensabilă între contribuabil și
sarcina fiscală a acestuia, ultima fiind doar consecința și efectul
acestei legături.
Totodată, fiind doar un fapt juridic, obiectul impunerii nu poate avea
prin el însuși caracteristici valorice, fizice sau de artă natură pentru a fi
posibilă calcularea efectivă a obligației fiscale (a sumelor concrete ale
impozitului sau taxei). Astfel de caracteristici le poate avea doar rnate-
ria impozabilă, adică însuși venitul, bunul sau însăși activitatea impo-
zabilă. Divizarea între noțiunile de obiect al impunerii și cea de materie
impozabilă este determinată de necesitatea de a separa din totalitatea
de obiecte asemănătoare și chiar similare ale lumii materiale anume a
aceluia de care legiuitorul leagă nemijlocit apariția efectelor fiscale.
Deși Codul fiscal la art.6 a1in.(9) utilizează noțiunea de materie
impozabilă, nu oferă totuși o definiție a acesteia, misiunea fiind și
în acest caz asumată de doctrină. Astfel, conform acesteia, rnateria
impozabulă reprezintă uri fenomen (obiect) a1 lumii materiale având
(posedând) o anumită caracteristică fizică, valorică sau de altă natură,
care se află într-o anumită legătură și raport cu subiectul.’ 6 Fiind doar
un fenomen a1 lumii materiale, este evident că acesta (fenoinenul) va
exista independent de faptul dacă legiuitorul la stabilirea unui impozit
a prevăzut sau nu că acel fenomen va constitui rnateria impozabilă în
cazul acelui impozit.
Spre exemplu, sunt fenomene (obiecte) ale lumii materiale tere-
nul, apartamentul, automobilul, alte bunuri, venitul etc. Totodată, dacă
legiuitorul le prevede ca atare, acestea constituie materii impozabile.
Pentru a înțelege mai bine raporul sau relatia dintre obiectul impunerii
și rnateria impozabilă, acesta poate fi exemplificat pe cazul impozitării
unui apartament. Astfel, obiectul impozitului pe bunurile imobiliare,
în cazul unui apartament, îl constituie faptul proprietății subiectului
asupra acestuia, iar rnateria impozabilă în acest caz va fi însuși apar-
" TtoTHH , ,.B., Hei oeoaoe npaao: Kypc zeuquîi, c.166.
S8
Vlad VL/\iCU, An reliu ROT.IRU, Viorica B OA GI-11, Daniela V IDA I CU
indlfcrenî d£tCä Îl‹ Ł1f:ra õesUaşurării activității a avut loc sau nu o creș-
DREPT FISCAL
tamentul.” Apartamentul (rnateria impozabilă) poate fi „măsurat” prin
suprafața“, volum, valoare, loc de amplasare etc. Adică, prin anumite
caracteristici valorice, fizice sau de alta“ natură, pentru care a optat
legiuitorul pentru a fi posibilă determinarea bazei impozabile a acCstui
apartament. Aceste caracteristici valorice sau fizice (valoarea, supra-
fața) fac posibilă calcularea ulterioară (în funcție de mărimea bazei
impozabile) a sumei concrete a impozitului pe bunuri imobiliare.
Acest raport este indispensabil și există în cazul aplicării oricărui
tip de impozit. Astfel, obiectul impunerii cu accize este realizarea măr-
furilor accizabile, adică a însuși faptului punerii în circulație a acestor
categorii de bunuri. Materia impozabilă în acest caz o vor constitui
anumite caracteristici cantitative sau valorice ale bunurilor accizabile
care se aplică la realizarea (punerea în circulație) a acestora sau la
importul lor. Astfel, în funcție de tipul și categoria bunului accizabil,
astfel de caracteristici pot fi: gramul, litrul, tona, numărul de
unități (de bucăți), cm° (pentru autoturisme), valoarea bunului etc."
În cazul TVA, obiectul impunerii este faptul realizării (livrării) bunu-
rilor, lucrărilor, servicnlor sau faptul importului mărfurilor în Republica
Moldova, iar rnateria impozabilă o va constitui livrarea concretă reieșund
din caracteristicile și particularita”țile specifice ale acesteia, spre
exemplu: livrarea pâinii și a produselor de panificație, a energiei
electrice, exportul de bunuri, livrarea anumitor tipuri concrete de
servicii sau categorii de mărfuri etc. Aceste livrări se pot deosebi între
ele prin caracteristicile și articularită ’le proprii, în funcție de care se
determină și se aplică în fi- nal regimului fiscal concret aplicabil anume
acelei livrări. Spre exemplu, aplicarea cotei standard (20%), a cotelor
reduse (8%), a cotei 0% sau exluderea acesteia de la impozitare
(livrare neimpozabilă).
Obiectul impunerii activităților va fi însuși faptul desUașurării
activităților (acțiunea), iar rnateria impozabilă va fi rezultatul eco-
nomic obținut în urma desUașurării unei anumite activități (acțiunea
concretă). 9’ Este de subliniat că impunerea activităților se efectuează
’7 A se vedea art.277 și 278 din Codul fiscal.
" A se vedem art.121 și Anexa nr.1 la Titlul IV „Accizele” din Codul fiscal.
„’ A se vedea Titlul VIII „Taxele pentru resursele naturale” din Codul fiscal. Astfel,
rnateria impozabilă va fi fie volumul (apei extrase sau utilizate, lemnului tdiat), fie
valoarea de bilanț (de deviz) a construcției, fie valoarea contractelor de prospecțiune
sau costul mineralelor utile.
59
tere e. patrimoniuir:. subiectul':i. Spre exemplu, este cazuì
activităților ca.i e constaiti in exragerea sau utilizarea apei,
extragerea inineraìelor uti!e, efectuarea prospec¡iuniior geologice,
amplasarea unităților co- inercio le, transportarea pasagerilor, jocurile
de noroc etc.
Desigur, diferențele diritre obiectul impunerii şi rnateria impqozabilä
sunt inai pronunțate şi reliefate în cazul impozitării bunurilor. In cazul
veniturilor, obiectul impunerii yoate să coincidă cu baza impozabilă,
spi’e exemplu: in cazul sumelor dividendelor, ale dobânzilor, ale câş-
iigurilor dirt jocurile de noroc sau al celor din campaniile promoțio-
nale etc. Totuşi, aceste iioțiuni pot fi diferențiate și in cazul venitului.
Astfel, veniúil poate f: obținut în mai multe forme: ”loace băneşti
in vahnă naționa!ã saii strñină, bunuri, salariu, dividende, servicii gra-
tilite (facilități acordate de patron), priviÍegii. Totodată, un anumit tip
de x en it poate íì oõținut doar de către persoanele fì zice sau doai de
catre cele juridice. Astfel. in funcție de aceste particularități şi trăsăturí
spec ifice şi proprii ale acestor forme de venit, legiuitorul determină şi
red irnul specifi c de impunere care se va aplica (cote distincte, mod de
Reie •.iinare, mod! cie ach.ìiare etc.). În alți termeni, aceste particulari-
tă¡i și trăsături reprezintă de fapt rnateria impozab ilă.
'ź n element ìcgat indisolub iì de obiectul impunerii este iiiií/ I.?a
‹/c i impunere. Potrivit Coduiuî fiscal, aceasta reprezintă unitatea be
irãstii ä care e !•* =ă dimensiunea obiectului impozabil (ari.6 at in.
(9),. Astfe1, unitotea de impunere este reprezentatã de unitatea concre-
tea in care se exprirr! ă materi a impozabilă (obiectul impozabil):” 0
locul
/in cazu I ven Pturilor), inetrul pătrat de suprafață sau liectarul (in cazul
‹:rans it iicț iilor saw: tei’enurilor), gramul, litrul, iona, mimărul de unități
(de bucăț i) (în cazul unor categorii de bunuri), cen.timetruì cub (in
s‹izu1 autoturisme!or) etc.
r alt element İega.t indisoiubil de obiectul impunerii este ńrza
itnj›ozabilä. Baza impozabilã exprimä cantitativ rnateria impozabilă
(obiectul impozabil).’ 0’ Baza impozabilă se determină in scopul cal-
ct:1ării sumei concrete a impozitului sau taxei şi repreT.intă valoarea
asupra căreia se ap!ica nemijlocit cota impozitului. Considerent din
‘"" Dan Drosu Șa3un.a, Dre pt fiSC o1, Ediția 5, C.H. Beck, Bucureşti, 2013, p.33.
"’! kpa'icaa *.łO., Its.u*ena M.Ø., Nncocoeoe uyaao, lDpHGT, ÎVÎOCKBa, 200a, c.35.
60
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
Acțiunil subiectului ca obiecte ale impunerii pot include acțiunea
de realizare a mărfurilor, de efectuare a importului (exportului) bunu-
DREPT FISCAL
care acest element mai este denumit şi suportul sau fundamentul im-
pozitului sau taxei. În cazul unor materii impozabile, este posibilă de-
terminarea directă a bazei impozabile şi aplicarea directă a cotei de
i.mpunere (spre exemplu, în cazul venitului sau al I ivrărilor impozabile
cu TVA). Cu toate acestea, unele materii impozabile nu pot fi exprima-
te nemijlocit şi direct in unități de impunere. Spre exemplu, este im-
posibilă aplicarea în mod direct a unei cote procentuale sau chiar fixe
asupra unui imob il sau asupra unui automobil (ultimele reprezentând
:íoar obiecte ale lumii irateriale). Astfel, pentru a fi posibilă apreci-
erea şi determinarea cantitativă şi valorică a unor astfel de materii
impozabile, legiuitorul alege (determină in lege) şi aplicä o oarecare
caracteristicñ fiZică sau paTametru din mai multe posibile. Astfel spus,
acesia va determina unitatea de evaluare a materiei impozabile. Spre
exemplu, în cazul automobilului pot servi ca unități de evaluare unui
dintre următoarele elemente: masa acestuia, capacitatea cilindrică,
putera motorului, valoarea automobilului sau altă caracteristică ori
parametru. In baza uni!'ćiții de evaluare ›•e determină şi se stabileşte
unitatea de impunere concretã (spre exemplu, dacă legiuitorul a optat
petitru masa aiitomobi luiui, atunci unitatea de impunere corespunză-
Hoare iriasei va fi tona sau kilogramul, iar in cazu I ïn sare unitatea
be <•vaiiiare este capacitate-a cilindrică, atunci unitatea de impunere
corespunzătoare va fi centimetrul cub s.a.m.d.). Aplicarea. unității de
impunere are ca scop determinarea bazei de impunere concrete în
*iincție de tipul materiei impozabile (spre exemplu, 15 G0 cm' sau
i 999 cm' — pentru autoturisme, 5 hectare — pentru terenuri, 150 de
metri pătrați pentru imobil etc.).
În concluzie, reieşind din prevederile legislații!or fiscale ale state-
lor moderne, obiectele impuneri i pot fi red use (divixate) in trei cate-
g.orii de bazñ:
a) drepturi ale subiectului;
b) acțiuni (activitãți) ale subiectului;
c) rezultatele (efectele) acțiunilor (acti' itățiloi’) subiectului.
Drepturile subiectului ca obiecte impozabile includ dreptul subiec-
tului asiipra unui obiect. Spre exemplu, dreptul de proprietate sau po-
sesie asupra unui bun imoÒil sau mobil, dreptul de a aplica simbolica
localã etc.
61
rilor, de efeetuare a unei livrări impozabile, de organizare
a licitațiilor şi loteriilor etc., iar activitățile subiectului
constau, spre exemplu, in extragerea sau utilizarea apei,
extragerea mineralelor utile, efectuarea prospecțiunilor geologice,
amplasarea unităților comerciale, transpor- tarea pasagerilor, jocurile
de noroc etc.
Rezultatele (eJ"ectele) acțiunilor (activităților) subiectului consti-
tuie însuşi venit•al, însuşi bunurile sau însäşi valoarea adãugatä (în
cazul TVA).
OblCGtul concret al impozitării poate fi diferit şi poate varia in func-
ție de scopul urmării de cãtre stat prin stabilirea şi aplicarea unui anu-
mit impozit, adicã de scopul financiar urmăi it, de fenoinenul social (sau
economic) care urmează a fi stimulat sau, după caz, diminuat, de cate-
goria de subiecți care vor avea obligația de achitare a acelui impozit etc.
Prin urmare, deoarece impozitarea în general este un fenonien social
complex, atunci şi obíectul impunerii va circumscrie anumite trăsăttiri
in dependență de anumiți factori sau elemente specifice de configurare a
normei juridice fiscale care reglementează obiectele impunerii.
4. Sursa de plată a impozitului sau taxei
După cum ant constatat mai sus, apariția (naşterea) obligației
fisca- le a persoanei este consecința şi efectul direct a1 activității
economice desPaşurate de către acea persoană şi, prin urmare, obligația
fiscală este îndisolubil legatä de aceasta. Spre exemplu, îr. majoritatea
cazurilor, obligațiile fiscale ale subiecților activitățìi de întreprinzätor
constituie eîectul şi consecința directa“ a desPașurärii de cätre aceştia
anume a aces- tei activitãți.1°2 Astfel, naşterea obligației fissale, de
regulă, este prece- dată de intrarea persoanei în raporturi juridice
civile, comerciale sau de altă natură şi (ca urmare a acestora) a
obținerii bunurilor sau mijloa- celor băneşti. Totodatä, legislația
fiscală nu poate obliga contribuabilii să câştige bani sau să posede
bunuri impozabile, deoarece aceasta este in exclusivitate prerogativa
contribuabilului, ultima aflându-se în afara cadrului fiscal. Actele
legislative fiscale pot doar determina in ce con-
"' BmpøHcKiiĞ B.B., FepaciiMeHKo C.A., Nm oeoauie opzanbt, us oeoramenb-
ftlK H. ÑjD£2o+còaHcKuù KoòeKc, ML{GDP, MocxBã, 1995, c.4.
62
Vlad VLAI CU, Aureliu ROTARU, Viorica ßOAGHI, Daniela VIDAICU
nomică şi prin intemiediul cărora acesta obține în mod continuu veni-
turi. Capitalul (averea) include bunurile (lucrurile propriu-zise), cum ar
DREPT FISCAL
diții şi care anume bunuri sau activita“ți sunt impozabile. Prin urmare,
volumul veniturilor fiscale bugetare nu depinde de activismul organelor
fiscale (cu toate că acesta nu este de neglijat), dar depinde in primul rând
de intensitatea desfâșurãrii de către subiecții impozabili a activitâților
impozabile sau de frecvența deținerii bunurilor impozabiJe. Astfel, spre
exemplu, apariția şi existența încasărilor băneşti sau de bunuri la o în-
treprindere reprezintă in exclusivitate efectul şi rezultatul economic a1
producerii de bunuri (maka), al prestării serviciilor, al executării lucră-
riìor sau a1 vânzării bunurilor (sau serviciilor). Acest rezultat apare inde-
pCndent de funcționarea sistemului financiar-fiscal al statului, fiind legat
de acesta doar ulterior, după apariția efectivă in patrimoniul subiectului
a bunului sau a venitului preväzut de legislația fiscală ca impozabil. Tot-
odată, se consideră că prin obiectul impunerii se exprimă întotdeauna un
beneficiu de natură economică important pentru contribuabil (însuşi ve-
nitul, bunul etc.). Prin urmare, perceperea impozitelor şi taxelor trebuie
să aibă o justifìcare economică, respectiv sâ fie fundamentate economic.
Derivarea impozitării, in general, şi a obiectelor impunerii, in special,
dintr-o activitate economică determină şi are ca efect impozitarea acelui
beneficiu economic obtinut de către contribuabil. În alți termeni, se vor
impune doar acele fapte juridice, la a cäror producere contribuabilul ob-
ține un beneficiu economic care majorează efectiv potențialul economiG
(patrimoniul) 1ui..De fapt, acest beneficiu economic consta” in obținerea
unor venituri sau bunuri de către contribuabil.
Astfel, în sens economic, există doar două surse din care pot fi achi-
tate sumele impozitelor sau taxelor: din venitul contribuabilului şi din
capitalul (averea) contribuabilului.’°° Sursa de plată a impozitului indi-
să, de fapt, din ce anume se plăteşte impozitul. Spre exemplu, venitul
ca sursä de plată poate să apară sub mai multe forme: salariu, încasäri
băneşti din realizarea mărfurilor, dividende, creştere de capital etc.
P7in capital (in sens economic) înțelegem totalitatea bunurilor eco-
nomice deținute de o persoană sau de un grup de persoane, care sunt
utilizate in scopul producerii de bunuri şi servicii destinate vânzării şi
obțìnerii de profit.' În fond, este vorba despre bunurile (activele in sens
economic) care sunt utilizate de către contribuabil in activitatea sa eco-
"' Henemeø C.F., OCøOgbl næiozoaozo npaaa, c.53.
'°• http://dexonline.ro/definitie/capital.
63
fi: echipamente, instalații, strungurl, automobile, imobile
etc.), inclusiv mijloacele băneşti disponibile (spre exemplu,
sursele de împrumut ale unei instituții financiare, economiile
sau depozitele subiectului etc.).
 Literatura de specia1itate' 0’ defineşte sursa de plată a impozitului
ca fiind activitatea, activele etc. care „produc”, adică dau naştere ve-
niturilor. Un exemplu în acest sens este prezentat de către literatura
de specialitate '06: in cazul impunerii unui lot de teren, sursa de plată
a impozitului pe bunuri imobiliare poate fi venitul obținut de pe
urma utilizării acestui teren sau alt venit obținut de subiectul impunerii,
pre- cum şi venitul obținut ca urmare a vânzării acestui lot de teren
sau a unei alte proprietăți. In acest din urmă caz, sursa de plată a
impozitului va fi capitalul contribuabilului.
Dacă impozitul se va achita permanent din contul capitalului (averii),
ultimul poate la un anumit moment să se epuizeze, dispărând respectiv
şi posibilitatea de achitare a impozitului. Astfel, regula de bază in cazul
determină7ii obiectelor impunerii constă in asigurarea plății impozite-
lor în prîmul rând din veniturile contribuabilului, Uară a afecta capitalul
acestuia. Prin urmare, la stabilirea impozitelor, pentru asigurarea con-
tinuității și ritmicității perceperii şi achită ii impozitelor, legiuitorul va
determina in categoria obiectelor impunerii, înainte de toate, activitățile
sau bunurile care generează în mod continuu venituri.
Doctrina menționeazá că, în anumite cazuri, sursa de platã a impo-
zitului poate să coincidă cu obiectul (rnateria) impozitului. Spre exem-
plu, in cazul impozitului pe venit sursa impozitului (care este însuşi
venitul) întotdeauna va coincide cu obiectul (rnateria) impozitului. Cu
toate acestea, in cazul anumitor impozite aceste două noțiuni (sursa de
plată şi obiectul impunerii) pot să difere. Astfel, la impozitele pe avere
sursa de plată nu va coincide cu obiectul impunerii, deoarece în cazul
acestora irripozitul se plăteşte tot din venitul obținut de către subiect —
fie în urma exploatãrii (utilizării) averii respective, fie din contul altui
ven it obținut de către subiectul impunerii.’°7
'"' HenenøeB C.P., Heat oeoaoe npaeo, c.85.
"‘ Ibideni.
"’ De fapt, impozitarea averii se fundamenteazä pe presupunerea ca prin utilizarea
acesteia (a averii), ultima fie produce, fie poate sä product venituri.
64
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
Codul fiscal al Republicii Moldova stabileşte în mod exhaustiv și
direct mărimea cotelor pentru fiecare categorie de taxe și impozite
DREPT FISCAL
5. Cotele impozitelor şi taxelor
Cotele impozitelor şi taxelor reprezintă procentul, suma fixă ori
ansamblul de procente şi sume fixe cu ajutorul cărora se calculează
cuantumul bănesc a1 fiecărui impozit. Acestea mai poartă denumirea
de tarif de impunere.’0' Cota impozitului se aplică asupra unei unități
be impunere concrete stabilite de legiuitor în funcție de tipul impozi-
tului sau taxei (1eu1, centimetrul cub etc.). Impozitul poate fi stabilit
îritr-o cotă fíxâ sau în cote procentuale.
Cota fixă este o sumă absolută, invariabilă pe unitatea de măsură.
Cota procentuală este cel mai răspândit mod de calculare a cuan-
tumului bănesc a1 impozitelor, aceasta aplicându-se in cazul în care
obiectul (rnateria impozabilä) î1 constituie venitul realizat de către
contribuabil sau valoaTea obiectuiui deținit de către acesía. Dupã cum
in cazul aplicãrii cotei procentuale aceasta rămâne neschimbată sau
suferă modificări, cota procentuală, la rándul ei, poate fi: prGporționa-
lă, progresivă, regresivă. Astfel l”:
- cota procentuală proporJională este compusă dintr-un singur
procent, unic, aplicabil bazei de impozitare indicate de lege. Se
caracterizează prin aceea că rămâne tot timpul constantă (ne-
schimbată), indiferent de valoarea (mai mare sau mai mică) a
bazei impozabile. Cu toate acestea, suma impozitului calculat
prin aplicarea acestei cote va creşte proporțional in raport de
mărimea venitului sau de valoarea bunului impozabil;
cota procentuală progresivă include mai multe cote proeentuale
stabilite pe trepte (limite de valori in ordine crescătoare) aplica-
bile progresiv pe măsură ee creşte cuantumul bazei de impozi-
tare. Această cotă se caracterizează prin aceea că creşte odată cu
creşterea bazei impozabile;
cota procentualâ regresivă este compusă din mai multe procen-
te dispuse in ordine descrescătoare, aplicabile regresiv pe mä-
sură ce creşte cuantumul bazei de impozitare. In fond, aceasta
reprezintă inversul mecanismului de funcționare a cotei procen-
tuale progresive. Deşi doctrina analizează această categorie de
cotä, legislația fiscalä a Republicii Moldova nu o prevede.
'0' Nițã Nelu, Drept financiar Ji fiscal, Tipo Moldova, laşi, 2010, p.441.
'0ᵉ Drept financiar, drept fiscal. Note de curs, Sibiu, 2008, p.89.
65
sta- bilite. Astfel:
a) Cotele impozitului pe venit sunt stabilite, conform
art.15 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice, juridice,
gospodăriile țărănești, agenții economici etc."'.
b) Conform art.96 din Codul fiscal, se stabilesc cote ale TVA. cote
standard și cote reduse, precum și cota zerol l ’ ” 2.
Cotele impozimlui pe venit pentru anul 2014 se stabilesc pentru persoanele fizice
cetățeni: în mdrime de 7% din venitul anual impozabil ce nu depășește suma de 27852
lei;- în mărime de 18% din venitul anual impozabil ce depășește suma de 27852 hei;
- pentru persoanele juridice - în mărime de 12% din venitul impozabil;
- pentru gospodăriile țărănești — în mărime de 7% din venitul impozabil;
- pentru agenții economici al căror venit a fost estimat conform metodelor stabilite
de Codul fiscal (art.225 și 225’) — 15% din depășirea venitului estimat fată de venitul
brut înregistrat în evidența contabilă a agentului economic.
''‘ A) cota-standard — în mărime dc 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor și
ser viciilor importate și a livrdrilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;
B) cote reduse in mărime de:
- 8% — la pâinea și produsele de panificație (conform poziților tarifare respective),
la laptele și produsele lactate (conform poziților tarifare respective), livrate pe teri-
toriul Republicii Moldova, cu exceptia produselor alimentare pentru copii care sunt
scutite de TVA în conformitate cu art.103 a1in.(1) pct.2);
- 8% — la medicamentele (conform poziților tarifare respective), atât indicate în
Nomenclatorul de Stat de medicamente, cât și autorizate de Ministerul Sănătății, im-
portate și/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum și la medicamentele
preparate în farmacii conform prescripțiilor magistrale, cu conținut de ingrediente
(substanțe medicamentoase) autorizate;
- 8% — la mărfurile, im Grtate și/SaU livrate pe teritoriul Republicii Moldova, de
!a pozițiile tarifare respective; .
- 8% — la gazele naturale și gazele lichefiate de la pozitia tarifară 2711, atât la cele
importate, cât și la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova;
- 8% — la producția din fitotehnie și horticultură în formă naturală și producția din
zootehnie în formă naturală, masă vie și sacrificată, produsă și/sau livrată pe teritoriul
Republicii Moldova;
- 8% — la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat și/sau livrat pe teritoriul
Republicii Moldova;
C) cota zero — la mărfurile și serviciile livrate în conformitate cu art.104 din Codul
fiscal (spre ex., energie electrică, energie termică, apă calda etc.).
a)• sumă absolută la unitatea de măsură a mdrfii, b) ad valorem în procente de
Tl2
la valoarea mărfurilor, fără a ține cont de accize și TVA, sau de la valoarea în vamă a
mărfurilor importate, luând în considerare impozitele și taxele ce urmează a fi achitate
la momentul importului, fără a ține cont de accize și TVA.
66
Vlad VLAìCU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniels VIDAICU
timp sau zi fixă a plății (fì ind astfel un termen scadent al perioadei
fiscale —perioada fiscală fiind timpul stabilit pentru care se executã
obłigația fiscală). La art.129 pct.(8) din Codul fiscal este dată defi-
DREPT FISCAL
c) Conform art.122 din Codul fiscal, cotele accizelor se aplică con-
form anexelor cu privire la mărfurile supuse accizelor.
d) Conform art.280 din Codul fiscal, cotele pentru impozitul pe
bunuri imobiliare se stabilesc pentru bunuri imobiliare cu destin•t›e
locativă, pentru terenurile agricole cu construcții amplasate pe ele,
pentru bunurile imobiliare cu altă destinație decât cea locativă sau
agricolă ”°.
e) Conform art.292 alin.(2) din Codul fiscal, cotele pentru taxele
locale sunt stabilite de către autoritățile administrației publice locale
in funcție de caracteristicile obiectelor impunerii.
Cotele pentru resursele naturale sunt stabilite independent pe
categoria de resursă naturală reglementată (spre ex.: cota taxei pentru
efectuarea exploatărilor geologice se stabileşte în mărime dc 5%
din valoarea contractuală a lucrărilor etc.).
g) Cotele pentru taxele rutiere sunt stabilite exhaustiv în anexa din
Codul fiscal, cGnform art.339.
6. Termenele de achitare a impozitelor și taxelor
Conform art.9 1it.f) din Codul fiscal, termenul dc achitare a im-
pozitelor sau taxelor (este echivalent cu termenul de stingere a obli-
gației fiscale) reprezintă perioada în decursul că reia contribuabilul
este obligat să achite impozitul sau taxa sub formă de interval de
'" - pentru bunurile imobiliare cu destinație locati‘vă (apartamente și case de lo-
cuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din municipii și orașe, inclusiv din
localită țile aflate în componența acestora, cu exceptia satelor (comunelor) ce nu se
aflh în componența municipiilor Chișinhu și Bhlți; pentru garajele și terenurile pe
care acestea sunt amplasate, loturile intovărășirilor pomicole cu sau fdră construcții
amplasate pe ele (cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea rep ezentativă
a administrației publice locale):
i) cota maximă — 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare;
ii) cota minimă — 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.
- pentru terenurile agricole cu construcții amplasate pe ele (cota concretE se
stabileşte anual de chtre autoritatea reprezentativă a administratiei publice locale):
i) cota maximă — 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare;
ii) cota minimă — 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.
- pentru bunurile imobiliare cu altă destinație dect“t cea locativă sau agricolă,
inclusiv exceptând garajele și terenurile pe care acestea sunt amplasate și loturile
întovdrdșirilor pomicole cu sau fdră construcții amplasate pe ele — 0,1% din baza
impozabilă a bunurilor imobiliare.
67
niția termenului de stingere a obligației fiscale: perioadă,
stabilită conform legislației fiscale, in care trebuie să fie
executatä obligația fiscală, incluzând şi ultima sa zi in
orele de program ale organului fiscal. Dacă ultima zi a
perioadei este una de odihnă, se va considera drept ultimă zi prima zi
lucrătoare care urmează dupä ziua de odihnă. În cazul prezentării
dărilor de seamă in format electronic, ultima zi se consideră ziua
deplină.
Termenele pot sä apară ca interval de timp in care sumele trebuie
vărsate la buget (an, semestru, lunã) — in acest caz, scadența este ulti-
ma zi a acestei perioade, sau pot să apară ca date fixe la care obligați-
unile trebuie achitate — atunci când scadența coincide cu termenul de
plată. Legislația fiscală poate să acorde prelungiri pentru termenele
fixate pentru achitarea taxelor şi impozitelor. Totodată, Codul fiscal
prevede mecanismul de stingere a obligației fiscale la o singură dată
sau în mod eşalonat (in rate, de ex.: taxa pentru autovehiculele care
sunt supuse testãrii tehnice obligatorii de două ori pe an subiecții o
achită de două ori pe an). În cazul în care contribuabilul încalcă ter-
menele pentru achitarea impozitelor şi taxelor intervin două efecte:
calciilarea majorării de întârziere şi aplicarea răspunderii pentru încă1-
carea fiscală respectivă.
Pentru achitarea impozitului pe venit Codul fiscal stabileşte data
limită de 31 martie a fiecărui an calendaristic, perioada de timp pen-
tru executarea obligației fiscale fiind l ianuarie — 31 martie a anului
calendaristic (care in Republicii Moldova corespunde cu anul fiscal).
Art.12' din Codul fiscal reglementează perioada fiscală în cazul
impo- zitului pe venit, prin care se înțelege anul calendaristic la
încheierea căruia se determinã venitul impozabil şi se calculează
suma impozi- tului care trebuie achitat (în cazul întreprinderilor nou-
create perioadă
fiscală se consideră perioada de la data înregistrării întreprinderii pană
la finele anului calendaristic).
În cazul TVA, perioada fiscalã constituie o lunä calendaristicä,
începînd cu prima zi a lunii. Totodatä, în cazul anulării înregistrării,
ultima perioadä fiscală începe in prima zi a lunii in care a avut loc
68
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
triinestrial până în ultima zi a lunii imediat următoare triinestrului ges-
tionat).
DREPT FISCAL
anularea şi se termină în ultima zi a lunii când a intrat în vigoare
actul cu privire la anularea înregistrării (art.114 din Codul fiscal).
De asemenea, art.108 din Codul fiscal prevede cä data obligației
fiscale este data livrării, care se consideră data predării mărfii, prestă-
rii serviciilor, cu excepția următorului caz: dacă factura fiscală este
eliberată sau plata este primită până la momentul efectuării livrăríi
— data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data prí-
mirii plății (in dependență de care a avut loc prima), aceeaşi situație
fiind in cazul livrării regulate a mărfurilor sau serviciilor pe o anumită
perioadă stipulată în contract. Art.109 din Codul fiscal stabileşte in
acelaşi context că pentru mărfurile importate utilizate pentru desUaşura-
rea activității de întreprinzător termenul obligației fiscale se considerä
data declarării mărfurilor la punctele vamale de frontieră, iar data achi-
tării — data depunerii de cñtre importator (declarant) sau de către un terț
a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la Contul Unic
Trezoreria, confirmată printr-un extras din contul bancar. La servici-
ile importate, utilizate pentru desUaşurarea activității de întreprinză-
tor, termenul obligației fiscale şi data achitării TVA se consideră data
efectuării plãții, inclusiv a plății prealabile pentru serviciul de import.
Art.114 din Codul fiscal stabileşte că în cazul TVA perioada fiscalã
constituie o lună calendaristică, începând cu prima zi a lunii.
În cazul accizelor, art.123 at in.(1) din Codul fiscal prevede că aces-
tea se achită la momentul expedierii (transportării mărfurilor) din in-
căpel ea de acciz, conform cotelor stabilite de legislație.
Ïn cazul impozitului pe bunuri imobiliare, perioada fiscală este anul
calendaristic. Art.282 din Codul fiscal stabileşte că impozitul se achită
de către subiectul impunerii in părți egale nu mai târziu de 15 august
si 15 octombrie a anului calendaristic. Totodată, legislația stabileşte
cã contribiiabilul care achită suma integrală a impozitului pentru anul
fiscal în curs până la 30 iunie a anului respectiv beneficiază de
dreptul
!a o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat.
Cât priveşte achitarea taxelor locale, art.292 din Codul fiscal sta-
bileşte că termenele sunt expres indicate in anexa respectivă, unde
pentru fiecare categorie de taxä este reglementat termenul exact de
plată (spre ex.: taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa de organizare
a licitațiilor şi loteriilor, taxa de plasare a publicității etc. se plăteşte
69
Art.301 din Codul fiscal stabileşte termenul de achitare
a taxelor pentru resursele naturale; astfel, plătitorul de taxe
va achita în bugetul unității administrativ-teritoriale taxele
pentru resursele naturale până în ultima zi a lunii următoare
trimestrului de gestiune.
În cazul taxelor rutiere, potrivit prevederilor Codului fiscal, terme-
nele de achitare a taxelor sunt prevăzute pentru fiecare categorie de
taxă în mod separat, în dependență de natura acestei taxe și de natura
obiectului impunerii.
7. Facilită t' (înlesniri) privind impozitele și taxele
Literatura de specialitatei ' 4 definește facilitățile fiscale drept prio-
rități acordate unor categorii determinate de subiecți ai impunerii în
raport cu alți subiecți ai impunerii, inclusiv posibilitatea de scutire
totală de achitare a impozitelor/taxelor sau reducerea acestora. Astfel,
prin facilitate (înlesnire) fiscală înțelegem posibilitatea acordată de
legislația fiscală care vizează eliberarea totală sau part,ială de la plata
impozitelor sau taxelor, reducerea acestor plăți (a cotelor), precum și
orice altă atenuare a sarcinii fiscale a contribuabilului. Stabilirea
de către legiuitor a unor facilități (înlesniri) fiscale, precum și
acordarea acestora se efectuează în funcție de tipul și scopul înlesnirii
fiscale: de condițiile în care se realizează venitul, de starea personală a
contribua- bilului, în scopul de a încuraja unele activități economice etc.
Reieşind din esența și mecanismul facilităților (înlesnirilor) fiscale,
acestea au un scop comun, și anume — reducerea (limitarea) obligatiei
fiscale a contribuabilului. Totodata“, această limitare poate să se producă
doar în cazul în care însuși contribuabilul îndeplinește animite condiții
legal stabilite pentru a beneficia de o anumită înlesnire fiscală. Prin
urma- re, însuși dreptul la o anumită facilitate (înlesnire) fiscală va
necesita confirmare de către contribuabilul-beneficiar (investirea în
volumul prevăzut dc legislație a unor mijloace băneşti, investirea în
anumite active prevăzute de legislație, confirmarea reinvestirii
venitului obti- nut, dovada unui export real etc.).
" HenenseB C.r., Hmioeoaoe npaoo, c.106.
70
Vlad VLAIC U, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGH I, Daniela VI DAICU
nedeterminat de subiecți (art.20 din Codul fiscal) sau în privința
unor subiecți determinați;'"
DREPT FISCAL
Conform art.6 a1in.(9) 1it.g) din Codu1fisca1,facifita/i/eJsca/e sunt
elemente de care se ține seama la estimarea obiectului impozabil,
la determinarea cuantumului impozitului sau taxei, precum și la
încasa- rea acestuia sub formă de:
- scutire parțială sau totală de impozit sau taxă;
- scutire parțială sau totală de plata impozitelor și taxelor;
- cote reduse ale impozitelor sau taxelor;
- reducerea obiectului impozabil;
- amânări ale termenului de achitare a impozitului sau taxelor;
- eşalonări ale obligației fiscale.
Este necesar a sublinia că în Codul fiscal al Republicii Moldova se
precizează că scutirile personale, scutirile acordate soțului (soției),
sctztirile pentru‘persoanele i“ntreținute, precum și cota zero la aplica-
rea TVA nu se consideră facilitate (înlesnire) fiscală.
Facilitățile (înlesnirile) fiscale se deosebesc între ele după
meca- nismul aplicării lor. Astfel, în dependență de tipul (forma)
acestora, precum și în funcție de cum se modifică, în urma aplicării lor,
unele elemente ale legii fiscaleH5 (obiectul impunerii (rnateria
impozabi- lă), subiectul impunerii, cota de impunere etc.), acestea pot
fi cla- sificate în:
- excludeT'i din obiectul (rnateria) impozabilă: facilitatea fiscală,
carte ani la bază mecanismul exluderilor, are ca scop excluderea
de la impunere (fie în parte, fie integral) a unor materii impo-
zabile. Adică, acestea nu vor fi luate în considerare la determi-
narea bazei impozabile. Spre exemplu, în cazul impozitului pe
venit, legislația fiscală poate să stabilească anumite categorii de
venituri care pot fi excluse de la impozitare (art.20 din Codul
fiscal). Exluderile pot opera continuu (permanent)" 6 sau doar
pentru o anumită perioadă expres prevăzută de legislația fisca-
lă.'7 De asemenea, exluderile pot opera în privința unui cerc
"' HenemeB C.F., Hmioeoaoe npaao, c.110.
"’A se vedea art.5s din Codul fiscal.
'I’ Spre exemplu, conform art.24 a1in.(26) din Legea pentru punerea în aplicare
a titlurilor I și II ale Codului fiscal, nr.1164 din 24.04.1997, până la 31 decembrie 2027,
persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal nu rețin impozit din suma dividende-
lor achitate in folosul nerezidentilor fondatori (investitori) care participà la realizarea
proiectului privind construcția și operarea centralei electrice în raionul Ungheni, con-
form listei aprobate de Guvern.
71
reduceri: acest tip de facilită ți se aplică asupra
reducerii bazei impozabile. Aceste facilită ți pot fi atâ t
limitate (mărimea redu- cerii fiind limitată direct sau
 indirect), cât şi nelimitate (baza de impozitare poate fi redusă
pentru toată suma cheltuielilor con- tribuabilului);
- scutiri: sunt facilitățile care se aplică asupra cotei de impozitare
sau asupra subiectului."’
O altă clasificare prevede că înlesnirile fiscale se pot manifesta
după cum urmează : scutiri, reduceri, bonificații, amânä ri şi eşalonă ri:
- scufiri/e se aplică în vederea favoriză ri i anumitor activită ți care
folosesc forța de muncă cu randament scă zut. Ele pot avea şi un
caracter social, ca în cazul scutirii de la impozit a unor categorii
sociale de populație;
reducerile v izează atâ t scopuri sociale, cât şi economice, cum
este cazul reducerii bazei impozabile la impozitul pe venit rein-
vestit în anumite scopuri prevä zute de lege;
bonificațiile se acordă pentru a stirnula anumiți plătitori de im-
pozite şi taxe să-şi achite obligațiilC înainte de expirarea ter-
menelor prevã zute de lege, de regulă , pâ nă la primul termen
de plată . Ca bonificațiile să fie eficiente, ele trebuie extinse pe
mai multe categorii de contribuabili, mă rindu-se şi gradul lor
de cointeresare, pentru a-i determina pe plãtitori să -şi acliite cu
anticipație obligațiile față de buget, fapt avantajos pentru stat în
condiții de inflație;
'' A äe vedea art.24 alin.(26) din Legea pentru punerea in aplicare a titlurilor I şi
11 ale Codului fiscal, nr. 1164 din 24.04.1997.
'" Regulamentul cu privire la procedura de încheiere, acțiune și rezi!liere a Acor-
dului privind scutirea de plata impozitului pe venit a agenJilor micului business și a gos-
podăriilor țărăne ști, aprobat prin ordinul Ministrului Finanțelor nr.04 din 3.09.2002,
prevede la art.4 cä: scutirea de plata impozitului pe venit este suma impozitului pe
venit, de care se scuteşte agentul micului business sau gospodäria țãräneascã in baza
Acordului privind scutirea de plata impozitului pe venit, încheiat între acestea şi in-
spectoratul fiscal de stat teritorial, in a cărui rază îşi are sediul agentul micului busine-
ss sau gospodăria țäräneascã.
/Voiõ: Regulamentul respectiv a fost abrogat tac it prin modificarea art.49 din. Co-
dul fiscal.
72
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Vioiica BOAGHI, Daniela VI DAICU
in cazul taxelor rutiere — art.343 (taxa pentru folosirea
drumu- rilor de cätre autovehiculele înmatriculate in Republica
DREPT FISCAL
aniánările și eşalonârile au în vedere inodificarea termenelor
de plată a obligației fiscale şi, respectiv, fragmentarea sumei de
plată in mai multe tranşe ce urmează să fie vă rsate la buget (ex.,
art.180 din Codul fiscal).
Literatura de specia1itate ’°0 analizează şi instituția creditului fis-
cu/, care reprezintă o formă de modificare a termenilor de achitare
a impozitelor/taxelor. Această instituție se aseamă nă destul de mult
eu instituția amâ nă rii şi eşalonă rii achitării impozitului/taxei. Pentru
utilizarea acestui mecanism, contribuabilul va achita anumite pro-
cente, deși în caz de calamitate naturală sau în alte cazuri aceste pro-
cente nu se percep. Legislația Republicii Moldova nu mai prevede
instittiția de credit fiscal, aceasta fiind abrogatã prin Legea nr.206-
XVI din 07.07.2006 privind susținerea sectorului întreprinderilor
mici şi mijlocii. În conformitate cu Hotă râ rea Guvernului nr.892 din
28.08.2000 (abrogată prin HG nr.56 din 22.01.2007), creditul fis-
cal acordat de stat subiecților micului business constituia o formă
de sctitire temporară de plată în buget a impozitului pe venit. Suma
creditiilui fiscal era egalã cu suma venitului impozabil, care se lă sa
subiectului micului buslness în scopul dezvoltă ri i producției proprii
de mă rfuri şi servicii.
Cociul fiscal al Repubî icii Moldova prevede pentru fiecare catego-
i ie de taxã şi impozit facilități fiscale corespunzătoare. Spre exemplu:
in cazul TVA — art.103 din Codul fiscal;
- in cazul accizelor — art.124 din Codul fiscal;
- pentru impozitele pe bunurile imobilicire — art.283, art.284 din
Codul fiscal;
in cazul taxelor locale — art.295, art.296 din Codul fiscal;
- pentru taxele pentru resursele naturale — art.309 (taxa pentru
apă ), art.3 19 (taxa pentru extragerea mineralelor utile), art.324
(taxa pentru folosirea spațiilor subterane in scopul construcției
obiectelor subterane, altele decâ t cele destinate extracției mi-
neralelor utile), art.329 (taxa pentru exploatarea construcțiilor
subterane în scopul desUaşură rii activitã ții de întreprinzător,
altele decât cele destinate extracției mineralelor utile), art.33<.
(taxa pentru lemnul eliberat pe picior) din Codul fiscal;
"' HenenøeB C.F., .f/‹v ozoboe npaoo, c.1! 0.
73
Moldo- va), art.348 (taxa pentru folosirea
drumurilor de către autovehi- culele
neînmatriculate in Republica Moldova) din Codul
 fiscal.
8. Clasificarea impozitelor şi a taxelor
Conform art.6 alin.(1) din Codul fiscal, impozitul reprezintă o pla-
tă obligatorie cu titlu gratuit, care nu ține de efectuarea unor acțiuni
determinate şi concrete de către organul împutemicit sau de către per-
soana cu funcție de răspundere a acestuia pentru sau in raport cu con-
tribuabilul care a achitat această platä. Totodată, alin.(2) al aceluiaşi
articol reglementează taxele, care sunt plăți obligatorii, cu titlu gratuit,
care nu reprezintă impozite. Atât legislația în vigoare, cât şi doctrina
oferă criterii de clasificare a impozitelor și taxelor.
a) După forms de percepere o impozitelor, putem stabili'°':
Impozite peciiniare (în bar.i) — au avut o aplicate izolată in
orân-
duirea sclavagistä şi au devenit frecvente şi specifice odată cu extin-
derea relațiilor mana—bani. În prezent, în toate statele moderne per-
ceperea impozitelor şi taxelor se efectuează doar in această formă.
Impozite naturale — se prezintă sub forma prestațiilor sau
därilor in natură, fiind specifice şi frecvente in orânduirile sclavagistă
şi feu- dală. Dijma era un impozit care se plătea in natură, la început
între feudali, apoi către rege, la sfârşit către stat. Era posibil ca
impozitul să fie plătit de către contribuabili in natură, iar statul îl
încasa in bani de la arendaşii de impozite. Fermieríi generali, din
Franța de până la revoluție, erau arendași de impozite; ei percepeau
dijma în natură, mai ales impozitele pe agriGultură, şi le plăteau
statului in bani.
b) in raport cv debitorul real at obligației fiscale, impozitele se
clasifică în' 22:
Impozite directe (impozite pe bunuri imobiliare, impozit pe
venit, taxe locale, taxe pe resurse naturale). Ele se încaseazä direct de la
con- tribuabil la anumite termene. Caracteristic acestor impozite este
faptul ca persoana care plăteşte impozitul este şi persoana care efectiv
î1 su-
"' Drept fiscal şi proceduri fiscałá, Universitatea Europeans „Drägan” din Lugoj,
Facultatea de drept.
"' Dan Şova, Drept fiscal, C.H. Beck, Bucureşti, 2011, p.19.
74
Vlad VLAlCU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGH I, Daniela VIDAICU
pe unitate sau în cote procentuale asupra prețului de vănzare. Grupuri-
le de mărfuri supuse accizelor şi cotele lor diferă de la o țară la alta şi
DREPT FISCAL
portă l2 ". În funcție de criteriile care stau la baza aşezării lor, impozitele
directe se pot grupa in impozite reale şi impozite persoNale. Impozitele
reale se caracterizează prin faptul că se stabilesc in legătură cu anumite
obiecte materiale, Uacându-se abstracție de la situația personalä a subiec-
tului impunerii. În cazul impozitelor directe reale nu se ia in considerare
produsul net obținut de contribuabil, ci numai produsul brut sau cel me-
diu, ceea ce dezavantajează pe cei care realizează venit superior celui
mediu. Aceste impozite prezintă şi alte neajunsuri, cum sunt: existența
unor largi posibilita”ți de evaziune fiscală, lipsa de informație exactă in
stabilirea impozitelor şi prin faptul cum se aşează — impozitul nu poate
cuprinde decât o parte din rnateria impozabilă. În categoria impozitelor
de tip real cele mai cunoscute de practica internaționalã sunt acelea care
au ca obiect al impunerii pämântul, clădirile, activitățile economice ne-
agricole şi mişcarea capitalului bănesc.
Impozitele personale țin cont, in primul rând, de situația personală a
plătitorului, motiv pentru care se mai numesc şi impozite subiective. Im-
pozitele personale înlătură neajunsurile menționate in cazul impozitelor
reale. Ele au permis instituirea minimului neimpozabil, adică scutirea de
impozit a materiei impozabile realizate pânä la un anumit nivel conside-
rat ca suficient pentru asigurarea unor condiții decente de viațã. Impozi-
tele personale sunt întâlnite sub forma impozitelor pe venit şi pe
avere. Impozitele pe venit se impart in două grupe: 1) impozitul pe
veniturile persoanelor fizice — 7% şi 18%, in dependență de märimea
venitului impozabil; 2) impozitul pe veniturile persoanelor juridice.
Impozite indirecte (TVA, accize, taxe vamale). Impozitele indi-
recte sunt acele impozite care se stabilesc asupra vânzări bunurilor sau
asu.pra prestärii unor servicii. În cazul lor, subiectul legal impozabil
este doar plătitor de impozit, în timp se debitorul real a1 sarcinii fiscale
este o persoană terță, consumatorul final’ 24. Impozitele indirecte sunt
preväzute in cote proporționale asupra valorii mărfurilor vândute şi
asupra serviciilor prestate ori in sume fixe pe unitate de măsură. Acest
tip de impozite nu asigurä o repartiție echilibrată a sarcinilor fiscale.
Indiferent de mărimea veniturilor obținute de consumatori, cota de
aplicare a impozitelor este unicä Aecizele se calculează în sume fixe
’2' Dan Şova, Drept fiscal, C.H. Beck, Bucureşti 2011, p.19.
1 24 Ibidem, p.20.
75
de la o perioadă la alta. Adesea, accizele sunt utilizate in
vederea rea- lizării unor obiective sociale (de ex., în scopul
limitării consumului de alcool şi tutun). Un alt tip de impozit
indirect este taxa asupra valorii adăugate (TVA).
Cât priveşte taxele, după natura lor acestea pot fi:
• taxe de judecată;
• taxe notariale, pentru eliberarea, certificarea, legalizarea sau au-
tentificarea de acte, cópii etc.;
• taxe consulare, pentru eliberarea de certificate de origine,
acor- darea de vize ş.a.;
• taxe administrative, pentru eliberări de permise, autorizați i, ie-
Şitimații de cãtre organele administrației de stat.
o) in funcJie de frecvenJo C ff care se percep let bugetul r/e
stnt,
delimităm:
Impozite permanente — sunt impozite percepute cii regu laritate,
íìind parte a politicii bugetar—fiscale, care contribuie in mod direct la
formarea bugetului public anual.
Impozite ocazionale (incidentale) — sunt impozite ìnstituite de că-
tre stat in mod incidental, atunci când se constată o necesitate strin-
gentă (de ex., in caz de război. epidemii etc.), sau, deşi sunt incl use in
sistemul fiscal al statului, acestea se achită in funcție de anumite eve-
nimente (spre exemplu, impozitul privat, care reprezintă o plată unică,
se achită doar in cazul efecmării tranzacțiilor cu bunuri proprietate
publică in procesul privatizării).
å) În funcJie Je instituJia cnre administre iză impozitele şi taxele,
distingem:
Impozite generale de stat şi impozite locale. Art.6 alin.(5) din
Codul fiscal specifică impozitele şi taxele generale de stat: impozi-
tul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accizele, importul privat, taxa
»amală. taxele .rutiere. Alineatul 6 at ace luiaşi articc! stabileşte impo-
zitele şi taxele locale. impozitul pe bunuri imobiliare, taxele pentru
resursele naturale, to.xa pentru amenajarea teritoriului, taxa de organi-
zare a licitațiilor şi loteriilor pe teritoriul unității administrativ-terito-
riale, taxa de plasare a publicității, taxa de aplicare a simbolicii locale;
Vlad VLAICŁț Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
Acte legislative şi normative:
1. Constituția Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994, in vigoa-
DREPT FHCAL
taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de de5ervire
socială; taxa de piață; taxa pentru cazare; taxa balneară; taxa pentru
prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipa-
le, orăşeneşti şi săteşti (comunale); taxa pentru parcare; taxa pentru
unitäțile stradale de comerț şi/sau de prestare a serviciilor; taxa pentru
dispozitivele publicitare.
Subiecte pentru autoevaluare
1. Definiți elementele obligatorii şi elementele facultative ale legii
fiscale.
2. Definiți noțiunea legală de contribuabil.
3. Stabiliți deosebiri Je din.tre contribuabi!ii rezidenți şi contribua-
bilii nerezidenți.
4. Definiți, in scopuri fiscale, noțiunea de reprezentanță perma-
nentă şi cea de reprezentanță.
5. Clasificați subiecții impunerii.
ó. Stabiliți raportul dintre obiectul impozabil şi rnateria impozabilă.
7. Definiți noțiunea de venit şi noțiunea de capital ca surse de plată
a impozitelor şi taxelor.
8. Clasificați tipurile de cote aplicate la impunere.
9. Definiți termenul de stingere a obligației fiscale.
10.Definiți şi clasificați categoriile de facilități (înlesniri) fiscale.
Bibliografie
Literatura recomandată:
1. Dan Drosu Şaguna, Drept fiscal, Ediția 5, C.H. Beck, Bucureşti,
2G13.
. Dan Șova, Dr ept fiscal, Bucureşti, 2011.
3 . Ion Condor, Evitarea dublei inryoziiâri inter naJionaie, Rucu-
reşti, 1999.
4. BpsiarazFlH A.B., Hœl oeu u uanoeoaoe npaao, MoCKBñ, 1997.
5. KyuepoB H.H., Hot ozoaoe tipaøo Poccuu, MOCKBä, 2001.
6. HenenøeB C.F., Nn oeoaoe npaao, PBK Hpecc, Mocxøa, 2000.
77
re din 27 august 1994. În: Monitorul Ofisial a1
Republicii Moldo- va, 1994, nr.1.
2. Codul fiscal a1 Republicii Moldova, nr.1163-XIII din
24.04.1997. Republicat in: Monitorul Oficial a1
 Republicii Moldova, 2005, ediție specială.
3. Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului
fiscal, nr.1164 din 24.04.1997.
4. Ordinul Ministerului Finanțelor nr.38 din 27.03.2008 cu
privire la aplicarea Convențiilor (Acordurilor) pentru evitarea
dublei impuneri incheiate de Republica Moldova cu alte State.
În: Mo- nitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.69-71.
Tema 4.
lłAPORTUL JURIBIC DE DREPT FISCAL
1. Noțiunea raportului juridic de drept fiscal
2. Structura raportului juridic de drept fiscal
3. Particularitățile raportului juridic de drept fiscal

1. Nołiunea raportului juridic de drept fiscal

Totalitatea raporturilor juridice ce apar, se modifică şi se sting in
procesul de aplicare, de percepere a impozitelor, taxelor, de realizare
a controlului fiscal, de contestare a actelor fiscale sau de încálcare a
legislației fiscale sunt considerate raporturi juridice fiscale. Intr-o altă
de.finiție, raporturile juridice fiscale sunt acele relații sociale ce apar in
procesul aplicärii şi ridicärii impozitelor, a taxelor și altor plățì fiscale,
reglementate de normele dreptului fiscal.’2'
Raporturile juridice fiscale poartă in sine un caracter public şi obli-
gatoriu. Acest caracter se explică prin faptul că obligația de a achita
impozitele şi taxele se exercită de toți subiecții supuşi impozitării ca
o obligațiune constituțională (art.58 din Constituția Republicii Mol-
dova). Caracterul public şi obligatoriu al raporturilor juridice fiscale
afirmä subordonarea față de puterea de stat, o obligație unilaterală care
este asigurată, in caz de neexecutare, cu aplicarea forței de eonstrân-
gere în condițiile legii. Statul, ca purtător a1 suveranitãții, este cel care
justifieă diferența dintre obligația fiscală şi cea civilă generală.' 26
Ca şi alte categorii de raporturi juridice, raporturile juridice fiscale
.' apar, se modifică şi se sting in baza unor temeiuTi legale. Deosebirea
de alte tipuri de raporturi juridice este că părțile in raporturile juridice
! fiscale nu pot stabili in mod individual momentul apariției acestora; ra-
78 portiirile date se nasc in momentul apariției obiectului impozitării şi nici
nu pot fi modificate de către părți, fiind strict reglementate de lege.
Conform doctrinei juridice' 2’, putem identifica două tipuri de cir-
cumstanțe legale care duc la apariția, modificarea sau stingerea unui
’2’ 9epuøBoxuñ, Nœoeu u iiaiiozoaoe npaao, Chişinãu, 2001, c.6.
'2‘ /òidem, p.59.
" 7 TeøeeB A.A., Hapnriiii B.A., Hmiozoaoe npaao, MOCKB&, 2004, c.233.

Vlad V LA I Chi, Aureliu RO1”.ARE, \'iorica b OACH1, Daniels \’I DII CU
raport juridic: acțiun.i (inacțiuni) şi eveniinente. Acțiunile (it.acțiuniìe)
din cadrul raportului juridic fiscal pot fi atà t din partea subiecților pu-
79
blici, cát şi a subiecțilcr privați. Totuşi, specificul apariției
raportului juridic fiscal este că. în cele mai dese cazuri inițiativa
de a acționa vine de la subiectul public al raportului (ex.: prin
decizia de a efectua un control fiscal, decizia ale tragere la ră spundere
a contribuabil ului in caz de încă lcare a prevetłerilor legale etc.). Pe de
a!tă parte, acțiuni pot fi efectuate şi la inițiativa subiectului privat (ex.: î, ecufor n1 incest.r i i!=- mult ‹le rea.lìza.t'e n !•’nstrumentelor fiscale.
desUaşurarea unei activități care poate produce venit impozabil, raportur' juridice fiscale de d1‘ept material, se caracterizează prin
achiziționarea unui bun impozabil etc.). Evenimentele sunt circumstanțe stabilirea ilistrunientelor fiscale- (ex.: stabilirea sursei venituri-
care nu d•pind de vo- ința subiecților pentru apariția sau stingerea !.or co.ntribuabilului, stabilirea măriiTii i venitului prin stabilirea
raportului juridic fiscal (ex.: art.90' alin.(3) din Codul íìscal). Óazei impinierii, a rriasei impozabile la care se aplică cota de
Modificarea raportului juridic fiscal poate fi realizată prin diferire impunere etc.);
metode stabilite de legiuitor: spre exemplu, în cazul individualiză rii raporturi juridice fiscale de arept procedural" 0, se caracterizeazä
obligației fiscale — modificarea situației juridice a contribuabilului, prin realizarea procedurii de executare a obligației fiscale, care
modificarea obligației fiscale prin modificarea legislației, modiíìcarea cuprinde totalitatea acțiunilor be executare a obligației fi scale
t.ermene1ol’ de realizare a obligației fiscale etc. (ex.: control G.scal, examinare a cazurilor de încălcare a legislației
Stingerea raportului juridic fì,sca1 survine odată cu stingerea obliga- fiscale, contestai e).
ției fiscale (conform art.170 din Codul fiscal) care poate fi realizată prin tipulnl .obiectulv.i ra.,vortului,iuridic fiscal:
modalități comune"': achitare a taxelor şi impozitelor (fie direct, fie prin
: eținere la sursă etc., ¡Prin . irate sau in numerar), executare siliiã (art.l 75 ce l in de oatriniori in. drepturi rea!e;
din Codul fiscal), prescripție (art. ! 73 din Codul fiscal), precum şi prim ce țin de
inodalită ți specifice: anulare (all.172 din Codul fiscal), scã dere (art.1 74
din Codul fiscal), compensare (art.175 din Codul fiscal). stat șî persc-aria fi zică :ezidcnt/rierezidei‹t:
İn doctrina juridică, raporturile juridice fiscale sunt clasificate
după urmă toarele criterii:
I) conform sure.ei de re gleo.ientare n rayorfti/viJurir/ic/scaf.’
raporturi reg1eme!itate de acte juridice internaț ionale'";
raporturi reglementate de acte juridice naționale (r•publicane şi
locale).
» C Ołl oriu sut’,sei de cipariJie a raportului juridic fiscal.
ca urmare a executării actelor normative fiscale;
- ca urma.re a neexecutării actelor normariv’e fiscale (cu aplicarea
forței de constrângere).
"" Dan Şova, Drept jìscal, Bucureşti, 2011, p.61. * Struetura rapertuluì jurlilic de ilrept fiscal
''" Art.4 die Codul fiscal al Republicii Moldova dJn 24.04. 1997, cu modifìcările
ulterioare. 3t: uctura raportuiui jurìd ic de dre¡ot ńscai ceste compusă din urmă-
toa:ele ente:
8G l ) obiecí;
2) subiect;
3) con{inut.
"" •\ ceas:ă clasific .re este re3ăsită și la dcnnirea raportului de drept fiscal dată de
c.›'re Dan Şo . a in cU'‘.•pr /îsc c.', .5 .

Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU

‘obiectul acestui raport este valoarea bănească care
urmează a ft trecută la bugetul public sau ridicată prin
1) Obiectul raportului juridic fiscal presupune cauza pentru care constrângere de organele fiscale"’. Alți autori susțin că
subiecții inițiază acest raport. Literatura de specialitate invocă diverse cbiectul raportului juridic fiscal sunt factorii juridici
opinii privind obiectul raportului de drept fiscal. Unii autori susțin că
caracterizați prin acțiun.i, evenimente şi drepturi de proprietate pentru
care se plăteşte impozitul sau taxal°2. Mai mult ca atât, o serie de au-
tori l 3" lărgesc spectral definirii obiectului raportului juridic fiscai, obiec-
tul acestui raport fi ind surselC materiale şi nemateriale (ex.: proprietatea,
serviciile, venituriie, di idendele etc.) percepute pentru ca1cu1u1 obliga-
ției fiscale în formä de impozit, taxă sau prin operațiuni de executare si-
lită. Conform acestei opinii, fiece impozit sau taxă are un obiect, pentru
care se calculează márime.a impozitului sau a taxei. Susținem definiția in
cauZä Get fiind mult mai apropiată raportu1u‹juridic fiscal, deoarecC obli-
gația fiscală, deşi calculatã într-o valoare bănească, se adresează unor
categorii certe de obiecte fiscale şi doar subiectul care posedă obiectul
concret poate dobândi drepturi şi obligații supuse legislației fiscale.
2 Subiectul raportului Juridic fiscal presupune participantul ce
intră in raportul juridic fiscal. Literatura de specialitate împarte subi-
ecții acestui raport in două categorii: statul, reprezentat de organele
fiscale şi subiectul impozitării, denumit contribuabil sau purtätorul de
impozit. l' 4 Într-o analiză a legislației fiscale deducem că subiecții ra-
portului juridic fiscal pot fi:
- 6ftttOT'Itățile fiscale ale administrației publice, precum Serviciul
, dintre reziaenți şi nerezidenți rezidă, in special, in sursele impozită -
Fiscal de Stat“’ şi Serviciul Vamal"‘, alte subdiviziuni ale organelor
' 3' Zenik I. A., Fiscal levy, SUA, 2000, p.48.
'°2 EBGTrirHeeB E.H., OcH O8bł umioeoo6zo:xceiiun u iiaiiozoaoe npaao, MoCKBit,
-
1999, c.26; HenenøeB c.r., Hmioeoaoe npaao, MOCKB&, 2004, c.100.
"' CzapoeBa O.B., Hasozoaoe npaao, MOGKBH, 2001, c.9, 11; čtHOB . .,
Øuiiawcoooe npaeo, Mocxaa, 1995, c. 82; B bI3PàJílIH A.B., Her ozoaoe npaoo,
MocxBã, 1997, c.8.
'° flenemeB C. F., Haiiozoaoe npaao, c.94.
" A cärui organigramã cuprinde Inspectoratul Principal de Stat in subordinea
I
cäruia se aflã Inspectoratele Fiscale de Stat Raionale, Inspectoratele Fiscale de Stat
pentru mun. Chişinãu, Bãlți, U.T.A. Gägãuzia.
pct.(6) alin.40) şi 70) din Hotãrârea Guvemului Republicii Moldova nr.1265 cu
privire la reglementarea activitäții Ministerului Finanțelor din 14.11.2008. În: Moni-
torul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.208-209/1278.
81
Vlad VI./\!CU, nuteliu RO’FńRU, i"iorïca BOAG HI, Daniels \’I DA UŁ!
ticipa în mod pet sonul in. cadrul raporturiior de drept fiscal. In cazul
DREPT FISCAL
administrației publice centrale şi losale împuternicite conform legis-
lației. Acestea „au o poziție juridică de reprezentant al intereselor fi-
nanciar-fiscale de stat”"’, obiectivul cä ruia este de a contribui la im-
plementarea politicii fiscale. La acest capitol este necesar a menționa
despre competența materială și teritorială a organelor fiscale"'. Astfel,
Serviciul Fiscal de Stat șí •anitățile sale teritoriale au competență ge-
nerali de administrare cu excepțiile prevă zute de lege: organele va-
male exercită drepturi ce țin de asigurarea stingerii obligațiilor fiscale
ałćrente trecerii frontierei vamale şi/sau plasă rii mă rfurilor în regim
'Gamal potrivit (art.154 din Codul fiscal). Câ t priveşte competența teri-
torială, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat îşi exercită atribuțiile pe
întreg teritoriul Republicii Moldova, iar Inspectoratul Fiscal de Stat
Teritorial sau Inspectoratul Fiscal de Stat Specializat în raza teritori-
ală de activitate stabilită de legislație (art.13 1, 133 alin.(3) din Codul
fiscal);
- persoane fizfce și juridice rezidente sau nerezidente' 3’, numite în
legislația fiscală „contribuabili” (art.5 din Codul fiscal). Deosebirea
rii, adică, pentru rezidenți sursele dobâ ndite de aceştia pot fi supuse
impozită rii atât pe teritoriul statului național, câ t şi a1 altuia (obligație
fiscală limitată ), iar impozitarea surselor nerezidenților este doar pe
teritoriul statului național (obligație fiscaiă dep1inä );’ 40
-persoane terse care dispun de surse de informare privindpurtătorul
de impozit sau taxă, precum bä ncile comerciale, notarii, serviciile loca-
tive, in cazul controlului fiscal pot interveni experți, specia1işti„martori,
traaucători, in cazul înregisträ rii actelor stă rii civile, actelor de proprie-
tate, respectiv, reprezentanții instituțiiior publice competente;
persoane ce reprezintă interesele contribuabilului de executare
a obligației fiscale. Aşadar, subiectul poate participa in cadrul rapor-
turílor juridice de drept fiscal atât personal, cât şi prin intermediul in-
stituției de reprezentare (ex.: art.186 din Cod fiscal). Cu toate acestea,
reprezentanții nu anulează dreptul subiecților propriu-zişi de a par-
I
°’ Armeanic A., Volcinschi V., Rotaru A., Drept fiscal. Chişinäu, 2001, p.20.
'°' Dan Şova, Dreptul jìscal, p.53. ..
* În Hmioeu u iimiozoøoe npaao, VepiiøBcxiiñ menționeazã cä partiçipantții la
raportul fiscal sunt subiecți speciali, specifici doar sectorului fìscal (p.6).
"’ Capitolul 11 din Codul fiSCãl; fleneøneB C.F., Heat oeoaoe npaao, c.56.
83
persoanei juridice, reprezentantul poate fi persoana
împuternicitä prin actele constitutive ale acesteia, de
conducă torul entită ț ii (in fun.câte ce forma de organizare a pei’soanei
juridice), i ep:’•x.-.ntanttil poate ft numit pe bazã contraciuală ; in. cazul
persoanei fi zice, r•prczentantul este stabiIit conform. legislației civile
(reprezentant legal, reprezentant stabilit pe baZă CGlivențională .).
3) Conțiuutul raportului juriilic fiscal presupune totaliiatea de
drepturi"' şi obligațiî e.re subiecților raportului juridic fisca!; particu-
lar acele drepturi şi oõ líg-ații care sunt legate de platñ saii lncasare a
impozitelor şi/sau taxelor.
Codul fiscal al Republicii Moldova stabileşte dreptiirile şi obligați—
ilC Stibiecților la raporturile juridice fiscale (art.8, 9 și art. 11). Acestea
se rezumă la urm.ă toarele:
Drepturile contrihua.b ilului: dreptul !a informare nriv ind legislația
.fiscalñ ; dreptul la reprezentare a intereselor; dreptul ìa amã nare, eşa-
lonare şi trecere îri cont a impozitelor; dreptul la restituirea sume!or
bă neşti achitate incorect şi de a prezenta øxp1ica*i i privind calcularea
şi achitarea impozitelor‘ şi taxelor; dreptul de a beneficiu d* f cilită țl
fiscale conform Îeg\‹s lației; dreptul de a participa la efectuarea con-
trolului fiseal al acestuia; dreptul !a des:!ă gubiri îri i ezu ltatul actelor
ilegale ale organelor fìscale¡ dreptul de con.testare a acte.for organelor
fiscale etc.
Obligatii!e contribua!ö ilultii: de a iriforisia organu İ fìscał in a că -
rui razã îşi are sediul despre actív itatea comercială desUaș'irată de a
ține evidența coritabi!ă legal, d• a prezenta rapoarte, ö eelai aț it privind
obiectul impunerii, de a pă stra documentele fiscale conform legislației;
de a achita impozitele şi taxele la buget, la timp şi deplin; de a prezenta
la cererea organului fiscal documentele solicitate; de a permite acce-
sul liber- persoanelc›r învestite de organele íìsca le in cazui controlului
fiscal; de a contra.seirna acte.le pt-ivind i’ezultatele controlului, de a da
exp!icații in scris sau oral; de a îndeplini dec.izii le organelor fiscale; de
a elimina încălcă rile legislației fiscale etc.
"' Dan Şova consideră, in Drept fisc nl, cä drepturile patrimoniale care rezultă
din raporturile juridice fiscale şi care constituie baza de impunere reprezinta „creanță
fìscal a” (p.59).
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
de impozit, prin care explicit prevede lipsa unei contravalori a
, - sunt regăsite in procesul activității fiscale de stat,
‘ obligației de achitare a impozitelor datorate, iar taxele pot pre-
Drep,'urile .ul -ritä..!ilc•i hscale.‘ ôo n cere irideplinirea documente-
lor íìscale și respectarea legislației; de a so!icita explicații în scris; de
8 î<Ë CCtilft O1it1’Oi íi Seal in ł irn itele !e9i i; de a înainta solicitări privind
retragerea !icenței sau secliestrarea conturilor bancare; de a efectua
calciiİu! impozitelor și at taxelor: be so!icita eliininarea lneălcã rilor
!egis!ației; de a so!ic:'ta bă ncl lot comerciale confirinarea plã ți Jor pri-
vind impozitele şi taxele; d.•. a atrag•. experți, sțaeoialişti, traducã tori în
i’Ocesul controlului fisca!; de a aplica sancțiuni pentru nerespectarea
iegisiației fiscale etc.
Obiigațiiie aiitoritàții ‹or físc s‹e: õ e a efectua supravegherea res-
sectării legislației fiscale; dc a realiza inform area publicului şi de a
asigura transparența actin itați i organe lot’ h“ scale; õ e a ține evidența su-
biecților supuși impozitelor şi taxe lor; be a respecta secretul fiscal; de
a 1 estitui sumeÌc bă neşti ridicate din. eroarea plă titorilor; de a transmite
organelor împuternìcite probable ce constituie ìïipte ilegale etc.
3. Pa<iCulai’ïlă Íi!e t’aportu!iii j i.riiilc de i)rept fiscal
Ü -*'aorturiie juridice fisc‹i İe nii urm tcoarele țră.s3it:r,:
sui.t raporturi à e. drop: oiiü !'c. i'itrticà t se stabilesc între pă rți,
Ú intre care ''na este in mod ''›1'gatoriu statuÎ (reprezentat prin
‹ntermerfi iuİ Grgõ lie to: Sa le COrll ›i tit *egi i);
poartă un caracter obI iÿatoríu (a.rt. 58 din Constiniția P.Cpuõ 1icii
Moldova stipuíează: „cetâ.țe.'.i! !-.:- ' oöligci;'ia sâ confl ibuie. pi-in
iiiipozite ,•i prin t.o..›! e., !o. clie!tui‹'.file daublice”);
,st:nt componenta relaț ii ì‹or sOF!fi -economice,
sunt reg!enientai de non:.etc jurió ice fiscale, izvorul obligației
. scale va îriÍot Cü t‹1‹a ! c gea;
- poartă un caracter r‹ctiv, contribuab ilul fi ind obligat să achite
impozitul/tax.a, iar u utoritatea competentă să ceară executarea
obligației fiscale' 4°;
scant de nan!ră deterr inată. înti’i cà t impozitele și taxele colec-
tate în urma realiză rii obliga.țieî• fi scale sunt utilizate pentru for-
marea bugetului de stat (natìonaì 'łocai)'"’;
conține o obligație iinilaterală — Codul fìscal defilieşie noțiuriea
vedea atât obligațiunea unei contravalori, cât şi
lipsa unei con- travalori directe și imediate;
in particular — al celui de reglementare a
 aplicării și perceperii impozitelor şi/ sau taxelor;
- sunt legate de valorile băneşti şi achitarea acestora în
beneficiul statului in condițiil• legislației;
- au ca efect drepturi şi obligații fiscale, precum şi sancțiuni pen-
tru nerespectarea legislației fiscale;
- au o executare garantată, deoarece statul intervine prin forța de
constrângere pentru a asigura realizarea acestor raporturi.
Subiecte pentru autoevaluare
1. Definiți raportul juristic fiscal.
2. Argumentați caracterul raportului juridic fiscal.
3. Descrieți clasificarea raportului juridic fiscal.
4. Determinați teineiul apariției, modificării şi stingerii Raporturi-
for juridice fiscale.
5. Enumerați •1ementele structurale ale raportului juridic fiscal.
6. Caracterizați obic•ctul Raportului juridic fiscal.
7. Identificați subieeții raportului juridic fiscal.
8. Evidențiați pa*iciparea instituției de reprezentare in raportul
juridic fiscal.
9. Redați conținutul raportului juridic fiscal.
10. Comparați particularitățile ce deosebesc raportul juridic fiscal
de alte raporturi juridice.
Bibliografie
Literatura reeomandată.-
1. Anneanic, ’7. Volcinschi, A. Rotaru, Drept fiscal, Chişinäu,
2001.
2. Dan Şova, Drept fiscal, C.H. Beck, Bucureşti, 2011.
3. Zenik A., fiscal law, SUA, 2000.
86
DREPT FHCAL
4. fi]3BI3rHJIHH B., Hmioeoaoe npaao, MOGKBźl, 1997.
5. EBcTiiriieeB E.H., OcuOabi ucuiozoo6no emu i u umiozoaoe
npaøo, MoGKB£t, 1999.
6. M£tHOB Å., Øuuaiicoaoe npaao, MOGKBã, 1995.
7. HenenaeB C.F., He ioeoøoe npaøo, MOGKB£f, 2004.
8. CzapoeBa B., Hmioeoøoe npaøo, Mocxøa, 2001.
9. TeneeB .Å., H£f HFHH B.A., Hmioeoøoe npaøo, Mocxøa, 2004.
10. '-lepnøBcKHĞ, Hmioeu u timioeoøoe npaøo, Chisinau, 2001.
11. IllepeMez Q., Hanoeoaoe npaao, MOCKB&, 2000.
Acte legislative și normative:
1. Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994. În: Monitroul
Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.l.
2. Codul fiscal at Republicii Moldova din 24.04.1997 cu modifică-
rile ulterioare.
3. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1265 cu pri-
virus la reglementarea activitáții lvlinisterului Finanțelor din
14.11.2008. În: Monítorul Oficial a1 Republicii Moldova, 2008,
nr. 08-209'1278.
87
 Tema čî.
1. Noțiuni generale
2. Organul fiscal
o. Serviciul Vama!
4, Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor din cadrul
primăriilor
1. Nøțiuni generale
Organele care exercită atribuții de administrare fiscală in Republi-
ca Moldova, în conform itate cn art. i3 i din Codul ft scai, sunt:
a) Serviciul Fiscal al Republicii Moldova;
b) Serviciul Vainal al Republicii Ivioìdova.
c) serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadru!
primă riilor.
Acestea, in procesul activită ții, c.oiaborează nu doar între ele, ci şi
cu alte autorități publice, in cadl’uÎ acesto7 GOlaborări efectuâ i.d acțiuni
comiane, fàcà nd tin scń inib de ïníorinații reciyæ‘oce etc.
In scopul administrã i’ii reuşite a dome!i irilui fisca1, orgcnele cii
atribuții de adm. ínistai-sore fisca1ä an dr.•,ptul sã prezi1.te inforlnații
despre un contribuabil concret funcționari!or fiscali şi persoanelor cu
funcție de ră spundere ale organelor cu atribiiți i de administrare fisca-
lă , autorităților administrației publice ceritrale și locale, instituțiilor
de drept, instanțelor de jiidecată, ex.ec.utorilo7 jridecă toreşti, or ganelor
fiscale ale altor ță ri, personalului Ministerului Finanțelor şi autorită -
ților administ1’ației publice locale, mijloacelor de informare in masă
etc. In cazurile prevăzute de art.131 alin.(5) din Codu l fiscal. persoa-
nele cu funcție de răspundere din aceste organe poartă răspundere de
confidențialitatea și securitatea acestei infomiații.
2. Organul fiscal
Organul łiscai al Republicii Moldova este Serviciul Fiscal format din
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe làngă Ministerul Finanțelor,
Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA Gãgăuzia şi din inspectoratele fis-
83
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
acestora verificând utilizarea maşinilor de casă şi de control de către
cate de stat teritoriale, acestea c.vänd statut de persoană juridică şi fiind
finanțate din bugetul de stat (art.132 alin.(2) din Codul fiscal).
Sarcina de bazã a organului fiscal, conform art.l 32 alin.(I) din Co-
dui fiscal, Constă in. exe!‘citarea controlului asupra respectă rii legis-
lației fiscale, asupra calculă rii corecte, achită rii depline şi la timp a
‹obligațiilor fiscale.
In activitatea sa, Serviciul r/ iscaí se ghidează de tin şir de princi-
pii, stipulate în pct.3 din Contul et'c a1 íiincționaruiui fiscal, principii
.bligatorii pentru û incționarii fiscali, printre care: devotamentul față
de stat, contribuabil şi cetã țeni; respectarCR .Strictă a legilor şi a altor
acte juridice; respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale con-
tribuabililor şi autorităților adininistrației publice centrale şi locale;
onestitatea şi obiectivitatea; coinpetența profesionaìă şi confidenția-
1itatea '4’. Mai rriult ca atâ t, la instituirea în funcție, funcționarul fiscal
este obiigat să depuliă jui ă rrlá ntul cu conținun!1 specific at în pct.6 din
Codul etic al funcțiGnarului fiscal.
In scopul administràrii clit .iir•i ,•'emite •i d.‹ ineniulu!! f.sccii, In-
•pectorcitulv.i Fiscal .!"’•”İtlC.'‘flD.!"’ de S.'at (I1•°P!Ń) i S-G-!1 IC.OFF.at un Air d.e
ctribuíii, care ar putca fi grupate ïi. *eltil u:’ină 'o.•:
AfrióuJii adtıl i!nis,'rcitive cife IFPS: supravegnează activitatea ii-
specîoratelor íìscaie de stat tcritor'al•; deİeg1ie‹izã ati’ibuții acestora; ia
ină stiri ïn. vederea eficientiză rií acti iiății lot. ìe indrurrieaza la elabo-
rarea materialelor necesare pentrU QOp’a1ariZa!‘ca legislației fiscale etc.
De asemenea, IFPS e:nite ordine, instr tic'.run etc. in vedei’ea executñ -
r'i legislației fiscale; asigură adin inisti ar.ea fiscalä a marilor contribua-
í›ili; organizeazã diferite concursuri cm stimularea unor contribuabili;
asigură crearea şi funcțio:aare‹. iinui sistem informațlonal unic privind
contribuabilii şi obligațiile fiscale etc.
AFrihOff iile IFPS in scopul eficienI izčirii re,s yc•ctäríi iraqi.slației fis-
cafe etc. : examinC£tZÒ Şi 7aspunde la scrisori İe, cererile, reclamați ile și
alte petiții ale conti ibuaö ì Hior; exam i:.ează coiLestațiile şi einite d•ci-
zii pe marginea acestoi’a; organizeazã popular iza1'ea legislației fiscale
prii°. organizarea de :rese 1 otunde, se1‘niriare etc. cu contribuabilii etc.
Atribuțiile IFPS În Ù N. /“Zf/ COIIV!olului fisca!: are dreptul de a face
c‹a!itroale íìscale pe întreg teritoriul Republicii lVIoldova în procesul
Codul etic al funcționarului fi.scal, aprobat pr:'n Ordinul Inspectoratului Fiscal
Pr:ncipal de Stat n.r.400 din. I noiembrie 2008.
maşinile de casă şi de control ale contribuabililor etc.
 Atribuțiile IFPS in cadrul executării silite a obligațiilor fiscale: are
dreptul de a o7ganiza şi efectua executarea silită a obligațiilor fiscale
pe întreg teritoriul Republicii Moldova etc.
Atribuțiile IFPS in raport cu alte organe cu atribuții de adminis-
trare fiscalâ: acesta exercită controlul asupra respectării legislației
fiscale in activitatea organe!or vamale şi a serviciilor de colectare a
impozitelor şi taxeior locale etc.
Atribuțiile IFPS pe plan internațional: colaborează cu autorități
din alte state în baza acordurilor intemaționale la care Republica Mol-
dova este parte; repTezintă Republica Moldova in cadrul organismelor
internaționale de specialitate etc. (art.133 alin.(1) din Ł“odu1 fiscal).
De asemenea, pe lângä atribuțiile anterioare, IFPS preîntàmpină,
depìstează şi curmă încălcările ce țin de repatrierea mijloacelor bă-
neşti, a mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacțiile economice
externe etc.; organizeazä asigurarea gratuită a contribuabililor cu for-
mulare tipizate de dări de seamă fiscale, iar contra plată — cu formulare
de facturi fiscale; sigilează maşinile de casă şi de control ale
contribu- abililor şi ține evidenței lor etc.
Similar IFP$ sunt delagate atribuții și inspectoratelor fiscale
de stat teritoriale (IFST), și anume:
Atribuțiile administrative ale IFST sunt legate de asigurarea evi-
denței contribuabililor și a obligațiilor fiscale.
Atribuțiile in scopul eficientizării respectării legislației fiscale etc.
constau în examinarea scrisorilor, cererilor şi reclamațiilor contribua-
bililor; examinarea contestațiilor, cererilor prealabile ale contribuabi-
lilor și emiterea deciziilor asupra lor, precum şi in popularizarea legis-
lației fiscale. De asemenea, IFST sigilează maşinile de casă şi control
ale contribuabili! or ş1 țİfl e vide I1ț£t N ot .
Atribuțiile in cadrul controlului fiscal constau in dreptul acestora
de a organiza și efectua controlul fiscal pe teritoriul statului, în proce-
sul acestor controale verificând utilizarea maşinilor de casă şi control
la decontările in numerar şi asigurarea pästrării benzilor de control
emise de acestea.
90
DREP"1' fiISCAL
Atribuțiile in caclrul executării si’ite a obligați•ilor fiscale constau
în dreptul IFST de a organiza şi efectua executarea silită a obligațiilor
fiscale pe teritoriul stabilit (art.13c a1in.(2) din Codul fiscal).
Pe lângă at7ibuțiile specificare supra, este de menționat şi faptul
cä IFST asigură gratuit contribuabilii cu formulare tipizate de dări de
seamă fiscale; eliberează, contra plată, subiecților impunerii formulare
de facturi fiscale şi întreprind măsuri pentru asigurarea stingerii obli-
gațiilor fiscal etc.
Pentru a-și îndeplini atribuțiile sus-menționate, organului fis-
cal și funcționarului fiscal li s-an acordat un șir de drepturi, care
ar putea fi grupate în felul urniător:
Drepturile organului fiscal și ale func¡'ionarului fiscal in cadrul
eíectiiărfi controlului fiscal constau in posibilitatea organului fiscal
de a efectua controale asupra modului in care contribuabilii, organele
vamale şi serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale etc.
respectă legislația fiscalã; de a efect'aa cumpărătura de control şi de a
cere explica u şi informații asu=pra problemelor identificate in timpul
controlului. In procesul controalelor fiscale organul fiscal are dreptul:
sa ceară documentele necesare în exercitarea atribuțiilor; să deschidă
şi să examineze, să sigileze, după caz, indiferent de locul aflării lor,
încăperile de producție, depozitele, spațiile comerciale şi alte locuri
folosite pentru obținerea de venituri sau pentru întreținerea obiectelor
impozabile, documentelor etc.; să aibă acces la sistemul electronic de
evidență contabilă al contribuabilului; să ridice de la contribuabil do-
cumente in cazurile şi în modul prevăzut de legislație etc.
Drepturile organului fiscal și ale funcționarului fiscal in procesul
executării silite a obligațiilor fiscale sonstau in: posibilitatea suspen-
dării operațiunilor pe conturile bancare ale contribuabililor; posibi-
iitatea ridicärii mijloacelor băneşti de la punctele de comercializare;
comercializarea bunurilor mobile şi imobile ale contribuabililor in
scopul achitării obligației fiscale.
Drepturile organul ff f fiSCćfl in scopul eficientizării respectării
legislației fiscale constau in posibilitatea acestuia de a controla auten-
ticitatea datelor din documentele de evidență şi din dările de seamä
fiscale ale contribuabilului; de a pomi in instanțele judecătörești acți-
uni contra contribuabililor privind: anularea unor tranzacții, anularea
91
nizației in temeiuri!e stabi!ite de legislație etc.; tie a cere și ve7ińcea
lichidarea lncălcării 1egis1e.ț let fiscal; de a aplica, după caz, niăsuri de
constrângere etc.
Drepturile organului fiSCa.l i ale func ționarułui fi.scal i“n hazci ćtCOł'-
Jurilor interna.ționcile constau tie posibilitatea acest.era de a solicits şi
efectua controale n scale in alte țări; dc a solicits or-ganelor competente
din alte state infoi rnații des;are activitatea coritribuabililor, Uai*a acor-
slut acestora, și de a prezenta organelor fi scale a!e a l*.or state ir.formații
despre reluțiile c ntrib t!ãñ i1¡!o:“ Sri‘ Î l2 I i.'I Ce I ûtltC*lãÍ'0!J , i '‹. ?,r:OFdu l
sat: îiiişti inf area ac°-s ora din ›'
//e ‹j’eptiy/-* -‹/e rg‹/Jii;///' crt/ / Plc *i.''sc//o/‹C*ii/2i/ ü’ć› : s
efectueze \'izite íi.sC:äle la esthuai‘ea ob iectelor iinpoza’0iIe şi ia cal -
cularea impozitelor și iaxelor, să iiiilizezc metode şi surse di:•ecíe și
inriirect•.; să prini•ască î›n numei’ar impozite, taxe, n‘iajcrări ‹re întârzi-
ere (peøalitñți) şi/sari amenzi; să citeze la organul fiSGa! contribuabilul.
persoana presupi să a fì SUbiectul impozitării, persoana cu funcție de
răspundere a coniribuabiliilui. inc1usi•. resloonsab:lul de e.vidența ào-
cum.ente1or referitoare !a persoana pres›api:să a fi subiectul impozitării
pentru a depune :rõriurii, a prezenta docurnente şİ infOrJTlați I in pro-
ne.are In masã pentru pop tllarixarea şi respectarea legisíație i lìscale et‹:.
(ar*.. i 34 a1in.(I, d'r Code:ł fis‹:al).
În scopul prevenirii și d.pistări i cazul ilor õe îlică lcare ńscală,
m-
e.!usiv a cazurilor de escliivare de !a stingerea oöligați ilor fa scale etc.,
având ca bază Jiiriö ică am.134 al in.(2} din ć“o«4›u1 fs‹:al și
Regular.en-
fìscal poate institui posts:ri ft scale atât sta;i‹*nare, cât şi rnob ile, postul
fiscal staționar íi ìnd amplasat î:itr-un loc stabii şi special amenajat, iar
postul fiscal mobi1 deplasândi:-se in raza teritoriului controlat.
ecte cm caracter !;c:.!unati salt íi:dividual co!.try.r norme for legale, aces-
ta este in drept 3e a le t’evoco, modifica salt suspenda. Acte1e inspee-
postu:‘ilor fiscale, at roba pi’ir: OrJi!iui łnspectora:u!ui Fiscal ł‘ íncîpal de Stat nr.77ó
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
d) Obligațiile organului hscal îti cazul controlulili fiscal constau
in îndatorirea acestuia de a efectua controale fiscale şi de a întocmi
DREP i FISCAL
toratelcr ńscale de stat teritoriale care contravin legislației mai pot fi
, a.nulate, modificate sau suspendate şi de către Inspectoratul Fiscal
' Principa! de 5tat (art.134 a1in.(3) din Codul fiscal).
Cerințele şi dispoziți ile legale ale funcționarului fiscal sunt exe-
cutorii pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele cu funcție de
răspundere, împiedicarea de a-şi exerc ita atribuțiile, ofensarea, ame-
iiințarea, împotrivirea, violentarea, ateniarea la viața, la sănătatea şi
la averea funcționarului íìscal, precum şi a rudelor lui apropiate, in
i'mpul exercitări i atribuțiilor sau in legături cu aceasta vor constitui
încãlcări. tar perso .gete inovate de săvfirşirea lor vor fi trase la răs-
pundere (art.l 34 aİin.(4). (5) din Codu I fiscal).
Pe lângža If reptu rile menționate anterior, oi ganul fiscal st
funcționarul fiscal an și un șir de obligații, care ar putea fi grupate
in felul următor.’
a) Îndatorirea de ba à a organului fiscal este de a acționa in stric-
ta conformitate cu Constituția Republicii Moldova şi cu legislația în
vigoare, respectând drepturile şi libertățile contribuabililor şi
neadmi- țând folosirea situați i de serviciu in interese personale
mescliine etc.
b) Obliga.țiile Jàțit de contrihuab il.'“, printre care: tratarea cu res-
pect şi corectitudine a acestora și a aÎtor participanți la raporturile
fiscale. inform area despre dreptrii‘iIe ş i obligațiile for; informarea la
cerere despre impozitele şi taxele în vigoare, despre modul şi terme-
nele lor de acliitare şi despre actele nc›rrnative respective; asigurarea
3ratuită a contribiiabilil or cm formit fare tipizate de dare de seamä
fisca1ă; compensare a sau țaerf*cte.i ea materiale lor pentru restituirea
sulk.•.1or plătite ïi•. uìus sau a sum elor care, conform legis lației fisca-
!e, urmează a íi res:iti.::*e; eliberarea certifì ea*elo1’ privind lipsa sau
exístcnța. restarițe1or *a;a. d• buget; accesul gratuit at contribuabili-
i r la Reg istrul general electi‘onic aÎ facturilor fiscale. De asemenea,
organul fi sca l este obligat să popularizeze legis lația fi scală; să ținë.
ct inența coiitrib uabililor şi a ob!igați i!or fi scale; să exam ineze pe-
t ițiiíe, cererile și reclamații!e contril:uabililor in modul stabilit de
lege etc.;
cj O‘I:!igcițiiie o/-ganti/r.' fi.sCcl /.'f t‘O.flGtł“Ï, .^'lJ w"OTl Trib no.bilii nere-
-iô.•ii'/ constau -.i iberarea certiíìc.atu luì despre sumele veni.turilor
obłinuie ír Republica !vfoldova. și impozitele achitate etc.;
actele de rígoare. în cazul depistării unei încălcări
fiscale şi neînde- plinirii cerințelor legale ale
funcționarului fiscal — să emită decizii privind
aplicarea de sancțìunii fiscale; să remită
contribuabilului sau reprezentantului acestuia, in termenele prevăzute
de legislația fisca- lñ, decizia emisă etc.
e) De asemenea, organul fiscal este obligat sä primească şi să in-
registreze cereri, comunicäri şi alte informații despre încălcări fisca-
le şi să le verifice (art.136 din Codul fiscal).
Îiltru exercitarea corectă şi onestă a funcției fiscale, Codul etic
al funcționaru!ui fiscal a stabilit un Air de incompatibilităJí pentru
flf H.cțf onarii fiscali. Astfel, !uncționarul fiscal nu are dreptul:
a) sá dețină dou/. funcții in acelaşi titup sau să cumuleze altă
muncă în întreprinderi, organiza,ii, instituții a căror activitate este
controlată de organul fiscal în care el este angajat;
b) să fìe împuternicit al unor terțe persoane în organul fiscal in
care el este angajat;
c) să desUaşoare activitate de întreprinzător sau sa înlesnească, in
virtutea funcției sale, o astfel de activitate in schimbul unor recom-
pense, servicii, ìnlesniri etc.;
d) să aibă conturi nedeclarate în bäncile din străinătate;
e) să participle la grevele care dereglează funcționarea autorități-
lor publice respec: ive I’ 6.
Funcționarii fiscali care totuşi au admis una din încãlcările menți-
! În exercitarea atribuțiilor sale, organul vamal are un Air de obliga-
onate anterior vor fi avertizați, iar după o lună de zile din momentul
avertizării, dacă nu abandoneazä activitatea, vor fi concediați. După
concediere, funcționarul fiscal nu poate reprezenta in termen de 5 ani
din momentul concedierii interesele persoanelor fizice sau juridice
în problemele care au contribuit obiectul activității lui de serviciu şi
sunt conside.rate ca secret fiscal sau alt secret ocrotit de lege' 47.
'* Codul etic a! funcționarului fiscal, pct.5.I.
'” Ibideir..
94
DREPT FISCAL _ _
3. $erviciul VamaI
Organele vamale exercită atribuții de administrare fiscală potrivit
Codului fiscal, Codului vama1l" şi Legii cu privire la tarifuț vamal' 49,
acestea exercitând atribuții legate de colectarea impozitelor şi a taxe-
lor la trecerea frontierei vamale şi/sau de plasarea mărfurilor in regim
vamal. Se are în vedere colectarea texei vamale la import, a accizelor
şi a altor venituri fiscale în bugetul de stat.
Întru colectarea la timp şi completă a impozitelor şi taxelor la im-
port, export sau plasarea mărfurilor in régimurile vamale, legiuitorul
a împuternicit organul vair.al cu un şir de atribuții in domeniul fiscal,
atribuția de bază fiind colectarea drepturilor de import şi a drepturilor
de export şi lupta împotriva încălcării legislației fiscale care se referă
la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală etc" 0.
Taxa vamală, in conformitate cu art.2 din Codul vamal, este un
im- pozit încasat de organul vamal în conformitate cu Nomenclatorul
măr- furilor introduse pe sau scoase de pe teritoriul Republicii
Moldova l”. În afară de taxa vamală, organul vamal mai colectează şi
taxa pentru procedurile vama1e" 2, acestea fiind plățí pentru serviciile
oferite de organul vamal.
/ii, prevăzute de art.165 din Coćlm fiscal:
a) de a trata cu respect şi corectitudine contribuabilul şi alți partiGİ-
panți la raporturile fiscale;
b) de a informa contribuabilul despre impozitele şi taxele in vigoa-
re, despre modul şi termenele de achitare a acestora;
"'Codul vainal a1 Republicii Moldova nr.l 149-XIV din 20.07.2000. Republicat in
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.247-251, ediție specialä.
"" Legea privind tariful vamal, nr.1380 din 20.11.1997. Republicatä in Monitorul
Oficial al Republicii Moldova din 01.01.2007, •diție specialã.
’” Codul vamal a1 Republicii Moldova, art.11.
'*' Nomenclatorul mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldöva este pre-
väzutînAnexanr.l a Legii cu privire la tariful vamal, nr.1380 din 20.11.!l997, unde se
conțin expres pozițiile tarifare, denumirea mărfurilor şi taxa vamalä care se va aplica
la importarea acestora in Republicii Moldova.
I" În Anexa nr.2 a Legii cu privire la tariful vamai, nr.1380 din 20.11.1997, se
conțin expres serviciile oferite de organul vamal şi cuantumul concret a1.taxei pentru
procedurile vamale.
95
 ::j etc £1 infÒ i‘ina en:it: 'b:rabiìu! aespre drepturile şi obìigo.ti:' lc lui;
d) cle a elií›era con.trìÖ uabilu1iii cei4iíi ca.te. privind stingerea ob!iga-
ției fissale
e} de a nu dİ vulga i!ã Ë orniațiiïe care co1‹stitriie secret fisca!;
I) de a prezenta organu lui fiscaI ciocumente și informații priv ind
respecta7ca legislației fi scale, ca1cu larca şi vărsarea la buget a
impozitelor si tc‹xe!or percepute pciitru trecerea fro!it:'er•i va—
male şî/saw pen.its' pia:area niărfur !or In rUgiiii x ama!;
1 rle a tine * :cì,-.i::s. obi:g.a1ii!or fi.sca!e aferente trecere î frontiei’e'
vamale și/sau pìa .ü i’i! ITI ä rfuri Ìor ui r-gimu l vama.ì respectiv.
Î:i cazui õ epistã i încä lcă ri i İegisluțìc.' ł*.scale la łrecerea frontierei
ve.n.a le st/sau la piasar-na mă rfurilor in regim vaisal, Or anele vama!e
ri oń !igația õ e ü tic ge l‹. rãsÿ›u'idere persc-ane le eat e an să › û rșit încăl-
'n cadriii prinaă rii!O7 íćrinciioneazã Serviciul de colectare a impozi-
ieİo!’ și taxclor locale, acesta activanc! in baza art.l 5ò — ì 60 din ^podul
fiscal, a Regula:iicntu1ui cu priv’irC la serv iciHi de colectare a iinpo-
ziteìci’ şi taxelor locale dim cadrul primă riei'" şi a Instrucțiun ii Juri-
»ii,s modu l de r:aicrila!’e, c ‘ir1eu.ț/a și achitare a irn poziteìor ş. iaxeior
ir›c*Ie adrn.›;•, tsp.r:.*.f %e se ‘v i';in be co!e‹:tare a impozitele.• șl iaxe ilor
!oca!e diii cadru !» i:sä .a ici"“. In confõ n ni tate cu yct.(4, at
Regula- ireotulu i priviri‹i s:.i’viciuİ be colectare r•. .• impozitelor şi tax.clor
locale, aceste iaxe sunt i:.ipo7iru! funciar de !a persoanele fizice
(cetățeni) şi gospodă riile ță ră rieşti ldc. let iuilor); impozitul pe bunurile
imobiliare de !a persoanele fi z'c. (c.tățen:•); taxa pentru am.-.nay area
teritoriu1›i i, percepută t1t le. gospc›dări ilc t‹ar‹.n şti (de fermier) și contribuț ii
le de asigurä ri sociale Mr. stat oblìRatorii de ia persoanele fizice.
' ' ’ Instr:icțiuner' o: i vind .Codul be caİculai e. c .'i dențé și achitare a ir:,pozite-
to: şi iaxelü locaie afi1nisir‹ite ôe Serviciui de colectare a iinp‹azil,elor și la›:e!o:
locate din cadrul pri rnärieł: Anexa nr 2 la Hotärârea Gux’emului nr.99õ clin 20 august
TG(jU . _iì: !’v'I GF1itOi‘ti i 'Ù 0 İ R! íìİ ï‹Ü J3tlÙ I ic ii Sylo ldo va, ź 003, nr.19 I - l 9ü .
Îii ccnformitate cu pet.(! 2) aì Regularnenttilui menționat supra,
SCITL are atriõ uțiì iegate de ținerea evidenței contribuabililor din
acest terìtoriu şi a obligațiilor fiscale aie acestora, asigurarea stingerii
obligațiilor fiscale, poptilarizarea legislației fiscale şi examinarea scri-
sorilor, cererilor şi reclamațiilor contribuabililoi: Atribuții)e privind
compensarea sari restituirea sumelor plătite în plus şi a sumelor care
urmează a fi restituite, executarea silită a obligațiilor fiscale și trage-
rea İa ră spundere pentru încă lcarea legislației fiscale sunt exercitate,
coniÒ rm art. 156 al'r!.(2) din. Codul fscal, in comun cu organul íìscai.
Funcțiile SCITL sun.i exercitate prin intermediul perceptorilor fiscali,
tar, ca ex.cepție, de că ti‘e secretaruł sau de un alt funcționar al primä riei,
PRESU ilã SÒ Ii0ä Va!2d dr*p*u! de a semua documente de casñ .
In procesul activ î*ăti i saìe Serviciul de colectare a impozitelor și
taxelor are dreptul de i› eÍ"ectua controałe asupra respectă rii legislației
fiscale; de a cere explicałii le şi informațiile de rigoare asupra proble-
inei identificate in timpu! controlului. de a aplica majorã ri de întà rzie-
re (penalită ți), p.•ecuir ş. de a lncasa in numerar impozite, taxe, majo-
mari de întâ l’ziei e (penolită ți) şi/sau arrienzi, se menționează în art.157
din Codul fiscal. /.lă turi de drepturile reglementate de Codul fiscal,
in pct.(İ 4) al Regu!a.rnentuhi:* 7lVind Serviciul de colectare a impozite-
lor şi taxelor Inca.re maì sunt prevă zute şi altele, cele mai importante
fiincl: sã descb idă și st e:‹amineze, să sigi Íexe, dupã caz, încă perile
de p7oducție, depozltr? İe. spațiile comerciale și alte locuri, cu excep-
*ía dcrr.ice!iu!ui ç-: -eşedin¡ei folosite pentru obținerea de venituri sau
pentru ï:iirețir erea obíectelor 'mpoxabi1e, altor obiecte şi documente;
sa controleze eutenticitutea Mateior din documentele de evidență şi din
dãrile de seama fiscaie ale contribuabilului; să aibă acces la sistemul
eiCctronic de evidențã . contabilă al contribuabilului etc.
Suplin.en.tar 1 drepturile ¡2e cæ e lc are SCITL, acesta împrCună
cu organ:il fiscai au ü :e; tu1 să ridic• Ö - la coritribuabil documente; sha
constate incà îcă : iìe !e3isia'iei fisca:'e și să aplice măsurile prevăzute de
leÿislație: sõ . intriitez i!‹ iist-unțeÎe judecã torc'st.i acțiuni con* a contri-
F.uabiliİor prívinc: - a.nuìarea unor traiizacțiì; - anularea înregistră rii în-
treprinderii sau organ izației•; - tick.id area în:reprinderii sau organizației,
toate acțiunilC efecPu ndu-se in cazurile prevă zute expres în pct.(15) ai
Regulamentu!ui. De asemenea, SCITL împreună cu orga nu1 fiscal mar
 Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
au dreptul să ceară și să verifice lichidarea încălcării legislației fiscale,
să aplice, după caz, măsuri de constrângere; la. estimarea obiectelor
impozabile și la calcularea impozitelor și taxelor, să utilizeze metode
și surse directe și indirecte; să efectueze executarea silită a obligațiilor
fiscale în modul stabilit de legislația fiscală; să sechestreze, în modul
stabilit de lege, orice bun, cu Cxcepția celui care, în conformitate cu
Codul fiscal și cu alte acte legislative, nu este sechestrabil; să citeze
la organul fiscal contribuabilul, persoana presupusă a fi subiectul
impo- zitării, persoana cu funcție de răspundere a contribuabilului,
inclusiv responsabilul de evidența documentelor referitoare la
persoana pre- supusă a 11 subiectul iiripozitării pentru a depune
mărturii, a prezen- ta documente și informatii în problema de interes
pentru autoritatea fiscală, cu excepția documenteloT și informațiilor
care, potrivit legii, constituie secret de stat; să prezinte organelor '
competente din alte sta- te informații despre relațiile contribuabililor
străini cu cei autohtoni, fara acordul sau înștiințarea acestora din
urmă etc.
In conformitate cu art.158 din Codul fiscal, SCITL are un șiT de
obligații, printre care: ținerea evidenței contribuabililor, a impozite-
lor și a penalităților fiscal•; transferul la buget a sumelor incasate ca
impozite, taxe, majorări de i’ntârziere (penalități), amenzi; întocmirea
avizelor de plată a obligațiilor fiscale; distribuirea gratuită contribua-
bililor a formularelor tipizate de dări de seamă fiscale și prezentarea
lunară, nu mai târziu de data de 3 a fiecărei luni, organului fiscal a dării
de seamă privind impozitele și taxele administrate.
În afară de obligațiile menționate supra, Regulamentul privind
serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale mai prevede, în
pct.(15), și altele, cele mai importante fiind: să acționeze în strictă
conformitate cu Constituția Republicii Moldova, Codul fiscal și cu
alte acte normative; să trateze cu respect și corect contribuabilul,
reprezentantul acestuia, alți participanți la raporturile fiscale; să po-
pularizeze legislația fiscală; să informeze contribuabilul, în cazuri-
le prevăzute de legislația fiscală sau la solicitarea acestuia, despre
drepturile și obligațiile lui; să informeze contribuabilul, la cerere,
despre impozitele și taxele în igoare, despre modul și termenele de
achitare a lor și despre actele normative respective; să primească și
să înregistreze cereri, comunicări și alte informații despre încălcări-
98
\’Iad \'LAI CŁ', .\ure1iri 1tO3 ARE', \'iorica ß OAGJ-1I, Daniela
DREPT FISCAL
le fiscale și să le verifice, după caz; să examineze petițiile, cererile și
reclamațiile, în modul stabilit de legislație; să remită contribuabili-
lor, conform legislației fiscale, avizele de plată a obligațiilor fiscale,
precum și deciziile emise etc.
In cazul depistării încălcării legislației fiscale, decizia de aplicare
a sancțiunii se adoptă doar după coordonarea prealabilă cu primarul
sau, după caz, pretorul. În cazul atribuțiilor exereitate în comun
cu organul fiscal, decizia este emisă de conducerea organului fis-
cal după ce a fost coordonată cu primarul (pretorul); dacă primarul
(pretorul) refuză să semneze decizia, aceasta capătă putere juridică
din momentul semnării de către conducerea organului fiscal, care
face înscrierea despre refuzul primarului (pretorului) de a o semna.
Subiecte pentru autoevaluare
1. Numiți organele cu atribuții de administarare fiscală.
2. Indicați organele sau persoanele Gărora le poate fi prezentată
informația fiscală despre un contribuabil concret.
3. Specificați cazurile în care informația fiscală despre un contri-
buabil concret poate fi transmisă unui organ sau persoane cu
funcție de răspundere.
4. Precizați atribuțiile IFPS.
5. Precizați atribuțiile IFTS.
6. Specificați drepturile organului fiscal și ale funcționarului fis-
cal.
7. Specificați obligațiile organului fiscal și ale funcționarului fis-
cal.
8. Identificați drepturile organului fiscal în raport cu organul va-
mal.
9. Enumerați incompatibilitățile funcției fiscale cu alte funcții.
10.Identificați atributiile fiscale ale organului vamal.
11.Enumerați drepturile organului vamal legate de colectarea im-
pozitelor și taxelor.
12.Enumerați obligațiile organului vamal legate de colectarea im-
pozitelor și taxelor.
13.De1imitați atribuțiile de colectare a impozitelor și taxelor efec-
tuate de organul fiscal și de organul vamal.
99
\’IDAICU
! 4. Identificațí atribuți tie Serviciului de colectare a impozitelor şi
taxelor locale.
15.Delimitați atribuțiile Serviciului de colectare a impozitelor şi . Codul fiscal ! Republicii Moldova, nr.1! 6o-XIII din 24.04.1997.
taxelor de cele ale organului fiscal. Republican in Monitorul Oficial a1 Republicii Moldova din
l 6.Delimitați atribuțiile Serviciului de colectare a impozitelor și 25 03.2005, ediție specia!ă.
taxelor care este împutemicit să le efectueze de sine stătãtor de 3. Codul vamal a! Republicii Moldova, nr.1149-XIV din
cele ce urmează să le efectueze împreună cu organul fiscal. 20.07.2000. Repub)icat ïn Monitorul Oficial al Republicii
1 7.Enumerați di epturile Serviciului de colectare a impozitelor şi Moldova, 2010, P.7.247-251, ediție specială.
taxelor lceale. 4. ìnstrucțiunea privin.d modul de calculare, evidențä şi acliitare a
l 8.Enumerați obligațiile Serviciului de colectare a impozitelor şi impozitelor şi taxelor locale administrate de Serviciul de colec-
taxelor tare a impozitelor şi taxelor locale dix. c‹o.drul primăriei: Anexa
n.r.2 la Hotărárea G uvernului nr.998 din 20.08.2003. În: Moni-
ton:l Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.l 91- 195.
5. P.egrilarn.entail pi‘'vind sent ic'uì se colectare a inipoz.itelor şi ta-
I iteratura recomandatä: xelor locale din cadru l prim ăriei: Anexa nr.1 la Hotărårea Cìu-
i . Armeanic A.., Vc lcinschi Y., Dre pt fecal, Museum, Chiş inău, vemului iir.958 din 2C.08.2G03. În: Monitorul Oficial al Republi-
2001 . ci' ù4oldova, 200 , !".r. 19 I -195.
2. Armeanic A., Dr epł fiscal.’ Suport didcictic, Editura A.S.E.M., 6. Codul etic at fiincționarului fisc¡i'i. aprobat prin Ordinul IFPS
Chişinău, 2013. u:’.400 din ! 0.11.2002.
3. Dan Drosu Șaguna, Drept fiscal, C.Hi. Beck, Bucureşti, 2013.
*,. Gheorghe .Alecu, Radu Stancu, Sorin Stănciulescu, Dre,r›t fiscal
şi contencios fiscal, End itura Fundației România de Mâine, Bu-
cureşti, 2009.
5. Niță Nelu, Dr eyt fino.nciar şi fiscal, Tipo Moldova, laşi, 2010.
6. V laicu V lad, Organele cu atrihuții de administrare fiscală. In:
IUatei ialele Con ferintei I nternaționale Ştiirițifico-Practice cu
genericul „Societatea C ivilă in realizarea Strategie i de P.etõr-
mare a Sectoru!ui Justiție i, 20 l 1 -201 6”, 1 4 octombrie 20 i 1.
Revista *łațională de Drept, Ediție Specială, 2001, nr.l 0- 11(133-
1 34).

.Pete legislative şi normative.-

i . Constituția Republici i Moldova adoptată la 29.07.1994, in vi-
goare din 27 august 1994. In: lvlonitorul Oficial al Repub!lcii
Moldova, 1994, rn‘. i .

100

DREPT FISCAL
OBLIGA IA Tema 6. cale constă în plata la buget a unor sume băneşti reprezentând impozite
 T FISCAkĂ . Excc r și taxe, ultimele având exclusiv o natură juridică publică.,
OBLIGA
Prin urmare, pe lângă caracterul patrimonial comun al ambelor ti-
TAecA ȚIEI puri de obligații caie aparent aseamănă obligația fiscală cu cea civilă,
FISCALE
Noțiunea de obliga{ie fiscală obligația fiscală se diferențiază categoric de cea civilă prin anumite
2. Naşterea obligației fiscale caractere specifice. Acestea sunt următoarele I59
3. Executarea obligației fiscale - obligația fiscală are uri conținut pozitiv — prevede doar obligația
Cazuri speciale de executare a obligatiei fiscale
4. Cazuri contribuabilului de a săvârși anumite acțiuni (achitarea impozi-
de s
5. Modificare uspenda re a executării obligației fiscale tului, prezentarea dării de seamă fiscale, declararea bunurilor și
6. a obligației fiscale veniturilor etc.). Prin esența ei, obligația fiscală nu presupune
7. MOdificarea termen ului obligației fiscale abținerea de la aceste acțiuni legal stabilite;
8. impozitelor și taxelor - obligația fiscală este unilaterală — obligației de plată a impozitu-
9. MO£ÎillÎtăți de asigurar esumelor
a stingerii obligațiilor fiscale lui nu-i este contrapusă o obligație reciprocă din partea
io MOdalităti dcstinge re a obligațiilor fiscale credito- rului;
. - dreptul subiectiv al creditorului de a cere executarea obligației
are o natură autoritară, deoarece rezidă de 1a o autoritate de stat
1• Noțiunea de obligație fiscală care nu poate să renunțe la executarea obligației de către debitor
Tadițional, noțiunea „obligație” era utilizată (contribuabil);
doar în cadrul dreptu-
lui civ il." 5Afir mare a în legislația
gație fiscală” este determinată, pe de Republicii - în cadrul obligației fiscale nu poate exista o pluralitate de credi-
o parte, deMOldova a noțiunii
modificarea și „obli- tori și, prin urmare, nu poate fi schimbat nici creditorul obliga-
dezvol- 90 ai sec. XX a
tarea după anii formelor de proprietate, în special de ției;
dezvoltarea proprietății private, iar, pe de altă parte, - în cadrul u obligatiei fiscale statul (creditorul) nu poate cesiona
în timp a rapomiril or juridice fiscale, de evoluția și dez-
voltarea fapt care a determ creanța sa 160
inat
tF£tlJSformarea acestora în rapomiri juridice prin esen Ob Totodata,“ în literatura de specialitate română s- meriționat că, deși
In general, atăt „obligația civilă”, cât și „obli țîÎ ligaționale.
gația fiSC lă” au un fun- între obligația fiscală și obligația civilă există diferențe majore, totuși,
dament economie comun.’ Aceasta derivă
56 din faptul că atăt prin aplicarea asupra obligației fiscale a unui criteriu de clasificare
dreptului civil, cât și normele dreptului fiscal reglementează normele fo- losit în dreptul civil, aceasta este considerată ca fiind o obligație
dice legate de distribuirea unor valori.'” Cu toate aceste relații juri- de
a, scopul utili- „a face”q l6Î
Kapaceea M.B., ‹Punaucoaoe npaeoomiiouieiiue, c.278 - 280.
ZÂfÎÎ Îrl cadrul legislației fiscale a noțiunii „obligație
FlSGillă” constă doar "
în exprimarea cât m£ti pr ecisă a specificul ui
(patrimonial) al obligației fiscale.”' Or, esențași conținutului economic 160
Totuși, conform art.101 alin.(8), art 101'alin.(4) și art.125 alin.(â) din Codul fis-
executării obligației fis- cal, este posibilă cesiunea creanței care reprezintă suma supraplății la TVA, si/sau accize
care a fost restituită și urmează a fi încasată de către contribuabil din buget. În acest caz,
"’ KapaceBa M.B., uuaucoaoe npaaoomuouieiiue, Hopu a, Mocuea, 2001, c.271. creanta care urmează să fie încasată din buget poate fi cesionată de către contribuabil
"‘ Bienvenu J.J., Droit fiscal, Paris,1987, p.14. creditorului sbu pentru stingerea prin compensare a datoriei contribuabilului către credi-
7
" FIenemeB C.Y., Hm oeoaoe npaao, BBK torul său și concomitent a datoriei ultimului către bugetul public național. Cu toate aces-
”' KapaceBa M.B., &unancoaoe HpCt8oomnHpecc, Mocxea 2000, c.138.
ouieuue, H3paTenscT tea, cesiunea este posibilă doar în cazul laturii pasive a raportului juridic fiscal.
BO BOpoHem cxo-
ro yHiiBepcHreTa, 1997, c.283. , “' Dan Drosu Șaguna, DFept fiscal, C.H. Beck, București, 2006, p.37.

102 103
iau\'. !€L, Au1’e1kiROTaRU,Vior..e3U.\GŁN, f,nie1aŸiDSl?
T
 Conform pre›’ederi1or u.!*.. 129 pct.ó) din Codul fiscal, prin chiigci-
die fiscniă se înțe!ege obligația contribi:abilultii de a plătì la buget o
anuinită sumă ea impozit, tax.ă, majorare de întârziere (penalitate) şi/
sau amendă.
Totodată, din analiza prevederilor legislației fiscale rezultă că pen-
tru realizarea plñții efective la buget a sumelor impozitelor şi taxelor
contribuabilul urmează să execute o totalitate de alte obligații impuse
de legislația fiscală.
Prin urmare, norm nea de obuligație fiscală poate fi exarninată atât in
sens restrains, chat şi in sens iarg.
În sens restrfins, obligația *a scală sem.nifică doar obligația contribu-
abilului de a achita impozite! sau taxa.
Ïn sew.s lark, noțiuiiea ‹re obiigație fiscală include cbligația contri-
buabilului, p7eeurn si a altor persoane, carry se naşte in temeiul l•gis-
lațieí fiscale ş: ïn / iriutea cài‘e ia aceste persoane au obligația de a plăti
impozitul in bu3et, ;nrec iirri și de a săv ârși c!lte nci‹i ii/ vrevâzute be
legislația fiscaíõ.'’ °-"’
Astfe!, prin ñSO›3{ü Și Ct:!v øł•..xiv.atea ,•. i, ooligația de pram efectiv’
a impozitulrii seu ia ct pot.!e r' i’ealizată efectiv doar diip7a savărş inta
de către contrib'uab ii a 'a nor acfìuni suplimentare impuse de legislația
fiscală. Acestea 3c rosier ä la in.ipunerea unor obligați i de inregistrare,
de ev idență, precum şi de raportare fiscală, ultima ay ând scopul fi-
xärii şi documentîar'i procesiilu i de executare a obligat iei fiscale (din
momentul naşter i: şi până la efectuarea plății efective). În alți ter-
ineni, executarea con.formă şi la timp a cbl igației ft scale este condi-
ți Onată de săv arşirea de către contribuabi 1 a unei totalități de acțiuni
determinate ş i ofo i igatorii. ‹1irecționate ex lusiv spre plata efectivă a
impozitului sau taxei
.2, Naşterea obligației fiscale
Conform pre deri!cr ari.169 afin.(l) din Code:1 fiscal, obligația
fiscalã se naşte in momentui apariției circumstanțelo-, stabiliie de le-
gislația fiscală, ce ore’‹’ãd stingerea ei. Aceste circumstanțe constau in
producerea unor fapte juridice in raport de care legisìația fiscală
leagă
I†4
naşterea obłigațiiior fiscale. Astfel de fapte Pot ft: obținerea venitului,
a bunurilor, efectuar a unor liv rã ri de bur.uri, servicii sau luci ări, fa-
bricarea şi punerea în circuitul comercial a unor categorii de bunuri
(accizabile), trecerea pe şi de pe teritoriul vamal a mă rfurilor etc.
Prin urmare, legislația fiscală leagă apariția obligației de a achita
í:rpozitu1 sau taxa de faptul apariției la contribuabil a obiectului im-
of! nerii corespunzător unui tip concret de impozit sau taxă .
De asemenea, obligația fiscală se poate naşte şi ca urmare a să-
›‹arşirii unor acțiuni procedurale de căt1’e însuşi organul fiscal (spre
exemplu, ca urmare a efectuarii controlului fiscal, momenî din care
se naşte obligațïa contribuabilului de a p1’ezenta documente, sau ca
urinare a efectuă ri i execută rii silite etc.).
Totodată , deoarece legislația fiscală include in continutul obli-
gațíei ft scale pe iå tigă sumele impozitelor şi taxe lor şì pe cele ale
'naț orări ìor be in.târziere (penalitćați ìor) şi/sati amenzi lor, respCCtİ v,
vor apă rea obligați í í.sca!e şi in. producer•a unor fapte juridice ilicite
‹ are au general ca!eu!area acesto: sume. Spre exemplu, neplata in
'errr.•.!i a impozitulrii. n.e.pr‹:z-ntn.rea inforinației de.spre sediul subdi-
ìxiuni ior structurale, i.eprezentarea aec!arației fiscale, împiedicarea
act iiini ter d* en.strol fiscal, exprimată incliisiv prin neprezentarea
documemtelor soì icitate., neutilixarea maşini i de casă şi control etc.
In conc luzie, referitor la circumstanlele in funcție de care legis-
lația fiscală leagă naşterea obligației fiscale, menționă rn că legiui-
*oru l i•.it re enum crà it m nd expi‘es, spec ificã nd doar că acestea sunt
stabilite de le•qis1ația fiscală. Acestea se regăsesc in cuprinsul legis-
ia¡iei fiscaie, sunt diversc şi pot varia de la un contribuabil la altul
in *uncție de mc.í mtilte in prejiiră ri, şi anume: de statutul juridic
al acestiiia.’ 6 de aotiv itatea concretñ desíă şurată dG că tre acesta, ae
t'ÿul ooiectului impozabil obținut õ e că tre contribuabil (imobil, ve-
.°ii, efectuarea unei !ivrä ri impozab ile cu TVA), de împrejură rile şi
bond iți ile in care a fost obținut acesta, de facil ìtă țile (inlesnirile) íìs-
cc.1e acc rdate de 1egis!ație r!iJor categorii de contribiiab il: etc.
'"' Spre exemplu, m ărimea arnenzii I.scale v ariazä In finch ie de faptu í d*cã plătito-
ml care a comis aceeaş:' ‹ncõ!care fiscala este persoană fizicä sau jtirid.icã.
 Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
3. Executarea obligației fiscale
Fiind un proces complex, executarea obligației fiscale constă în fap-
l tulcă plătitorului (contribuabilului) i se impune o conduită obligatorie
începând cu momentul nașterii obligației fiscale și până in momentul
plății efective a sumelor impozitului sau taxei în bugetul de stat. Prin
urmare, executarea obligației fiscale constă în îndeplinirea de către
persoana obligată (contribuabil) a unei totalități de acțiuni determinate
și obligatorii, direcționate exlusiv spre asigurarea plății efective a im-
pozitului sau taxei. Printre acestea se includ următoarele:
Obligația de i“nregistare fiscală a contribuabililOT',‘
Obligația de calculare a sumei impozitului sau taxei;
Obligația de evidențâ și raportare fiscală.
ObligaJia de i“nregistare fiscală a contribuabililor
Conform prevederilor art.8 alin.(2) 1it.b) din Codul fiscal, contri-
buabilul este obligat să se pună la evidență la organul fiscal în a cărui
rază își are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare)
și să primească certificatul de atribuire a codului fiscal.
Evidența fiscală a contribuabililor se efectuează de către organul
fiscal prin atribuirea și includerea în Registrul fiscal de stat a
codu- rilor fiscale. Registrul fiscal de stat este un registru public,
constituit și administrat de organul fiscal, în care se înscriu
codurile fiscale atribuite. Actualizarea Registrului fiscal de stat se
efectuează la ce- rerea contribuabilului, precum și în temeiul
materialelor de control ale organelor fiscale.'64
Coduri fiscale se atribuie:
a) oricărei persoane juridice, întreprinderi cu statut de persoană
fizică;
b) oricărei persoane fizice — cetățean a1 Republicii Moldova, cetă-
țean străin sau apatrid — care dispune de obiecte impozabile sau
' 6’ Spre exemplu, ca urmare a controlului la fața locului, au fost depistate puncte
de activitate prin care contribuabilul desUașoară activitate economică, fdră informarea
organului fiscal despre înființarea acestora. In scopuri fiscale, acestea sunt considerate
subdiviziuni structurale care urmează a fi înregistarate de către organul fiscal. A se
vedea Ordinul nr.61 din 18.04.2007 privind operarea modificărilor și completărițor
în Ordinul nr.222 din 13 decembrie 2004 și Ordinul nr.21 din 2 februarie 2006. In:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.60-63.
106
DREPT FISCAL
care are obligații fiscale, conform legislației fiscale, sau care a
obținut dreptul de a exercita o anumită activitate în baza paten-
tei de întreprinzător;
c) oricărei persoane juridice sau organizații cu statut de persoană
fizică nerezidente care dispune de obiecte impozabile pe terito-
riul Republicii Moldova sau care are obligații fiscale in confor-
mitate cu legislația fiscală (art.162 din Codul fiscal).
Numărul de identificare de stat, indicat în certificatul/decizia de
înregistrare, este considerat codul fiscal a1 persoanelor înregistrate de
entitatea abilitată cu dreptul de înregistrare de stat, iar decizia de înre-
gistrare (sau, după caz, certificatil de înregistrare) sunt recuNOScute ca
certificat de atribuire a codului fiscal.
Totodată, persoanelor juridice, constituite în baza actelor normati-
ve, precum și în baza tratatelor intemaționale ratificate de Republica
Moldova, li se atribuie codul fiscal și li se eliberează certificatul dc
atribuire a codului fiscal în termen de 3 zile lucrătoare de la data de-
punerii cererii corespunzătoare, la care se anexează actul ce constată
acest fapt, iar persoanelor care activează în baza tratatelor interna-
ționale — și certificatul de confirmare eliberat de autoritatea publică
sompetentă.
Se consideră cod fiscal:
a) pentru persoanele juridice și întreprinderile cu statut de persoa-
nă fizică, supuse înregistrării de stat, conform prevederilor Le-
gii nr.220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de
stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali și
ale Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile
obștești — numărul de identificare de stat atribuit de entitatea
abilitată cu dreptul de înregistrare de stat și indicat în certifica-
tul de înregistrare/decizia de înregistrare;
b) pentru persoanele juridice, supuse înregistrării de stat de alte
organe, precum și pentru gospodăriile ța“rănești — codul atribuit
de organul fiscal;
c) pentru notarii publici, cabinetul avocatului, oricare persoană
care practică activitate particulară de detectiv și de pază,
oricare executor judecătoresc, birou individual a1 mediatorului —
codul personal (IDNP) indicat în documentul ce permite
practicarea activității profesionale;
107
 \’Iad \"L.WICB, Aureliu .RO’fARU, \''iorica BOAGHI, Daniela \’I DAICU
d) pentru
jui’1diee sau organizații cu statut de persoa-
nã fizicã rierezidente care dețin obiecte impozabile pe teritoriul
Republicii Molôova sau care au obligați i íìscale — codul fiscal
atribuit de organul fiscal;
e) pentru persoanele fizice, cetățeni ai Republicii ivloldova — codul
personal (iDNP) indicat pe verso-u1 buletinului de identitate;
:/ pentru persoanele fizice, cetățeni ai Republicii Moldova, care
nu discus de buletiri de identitate, cod•al fiscal reprezintă seria
şi număru! paşaportulu i, iílr dacă nu dețin nici paşaport, seria şi
numãrul certificatului de naştere sau al altui act de identitate;
g) pentru persoanele fizice, cetățeni străini şi apatrizi, care dețin
obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au
obligații fiscale, în cazul deținerii permisuli:i de şedere — codul
personal (I DC P) indicat pe verso-ul permisului de şedere, tar in
cazul lipsei perm.isului de şedere — codul fiscal reprezintă serta
şi număru 1 (Uară spații lioere) paşaportului persoanei respectî •c
J‘
țara c!.•. o!’ì gine.’6’
Trecerea coh'i1:'i Ëu scal in Registi’u! scal de stat confl rn ă faptii ì
!uăiii ț ct soanei !a ev îüență f scal"a.
Iri cazul în care sontribuabilul îşi sehimbä sediul (dorn ic'liu!) din
raza be actív’itate ca it.specto: atii!ui fi sca İ die stat tei‘iïoria! finite se u•fià
nuİui fi sCal Îü 13Ou I sediri (dot.i iciliu). În termen de 1 0 zile 1t!C1‘ŠtOüI‘D
de la data primiri i cererì., inspectoratul fiscal de stat teritoric‹l va trans-
iire. dosarul orgain.11ui fi scal in a carrii razã de activitat. se air a moii1
sediu (to:n icii ic›) penti’u a lua co.'iti’ibuabilul la e idență Uară a-i atribut
ii‹ no!i cod fisca
In te!’inen de 3 zite lucrătoare din data apariției obiectului impozabil
sau a obligației fiscale, cetățenii străini şi apatrizii nerezidenți, precum şi
persoane juridice sau organizația cu statut de persoană fizică nereziden-
t care dispun ce obiec.t.e impozabile pe teritoriul Republicii lvloldo ra
sau ca:e au obì:gațií fJSCa!C Ï!. COnformitaic cu iegislația fìsca!ă, depun
la inspectors.tu1 fisca! de siat teritorial in a c‹ari:i rază a apărut obiect i!
impozabil sau obíigația íìscală o cerere de atribuire a co‹iului nscal, la
'"" Ordinul iFP1 or.299 din 02.05.2012 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind
°›'idența contribuab'.li!oi, În: ł íonitoml Oficial at Rept:it!icii Moldo a. 20 ì 2, nr.9.°-! 02.
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
organul fiscal prin sistemul informațional automatizat de creare și
care anexează copia de pe actul de Identitate, respectiv copiile, tradu-
s•. în limba de stat, autentificate notarial şi legalizate de către oficiile
consulare ale Republicii Moldova, de pe documentele de identificare in
cazul organizațiilor, precum şi copiile de pe documenteJe ce confirmă
üNst•nța obiectului impozabil (art.163 alin.(7) din Codul fiscal).
Evidența subdiviziunilor Uară statut de persoană juridică amplasate
in. altă parte decât sediul persoanei juridice din care lac parte este ținu-
ičo. de organele fiscale de la locul înregistrării fiscale a întreprinderii de
bază care atribuie fiecărei subdiviziuni codul fiscal.
La adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre
constituirea subdiviziunii, contribuabilul, in termen de 60 de zile de
la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locațiune), infor-
meazã organul fiscal despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă
inforrnațiile inițiale, iar ulterior informează despre modificările cu pri-
vire la sediul subdiviziunii sale, precum st despre sistarea temporarä a
activitătii subdiviziunii (art.l. 61 alin.(8) din Codul fiscal).
Totodată, I.egislația fiscală poate să prevadä ca persoana cäreia i s-a
at1 ibuit cod fisca!. să se in.registreze suplimentar ca plătitor al diferite-
!or tip:Sri be in pozite şi :oxe (sprC exemplu, ca plătotor de TVA sau
accize).
Instltuția íìnaneiară (sucursala sau filiala acesteia) deschide con-
'r!i‘i contribuabiliíor (cu excepția persoanelor fizice neînregistrate ca
intreprinzători ii‹di‘viduali), numai dacă aceştia prezintă certificatuì de
atribuire a codului fiscal sau documentul 7ecunoscut ca atare. De la in-
formarea privind atribuirea codului fiscal sunt exceptate următoarele
contiiri bancare:
de credit şi împrumut;
d- depozite la terme.n;
qrovizorii (de a.ciur‹iıl are a mij!oacelor filianciare pentru fo:wa-
rea sau majorarea copitalului social);
conturile írezor.-.riale de venituri.
Despre deschiderea conruriior Ò ancare (cu excepția celor indicate
mai sus), instituția financ'ară este obligată să informeze in aceeaşi zi
l0S
cir- culație a documentelor electronice Naț
între Serviciul Fiscal de Stat, pre- cum a
și instituțiile financiare și Banca Mo
. Totodată, în acelaşi mod instituțiile financiare vor infornia organul
fiscal despre modificarea sau închiderea contului bancar.
Operațiunile pe un cont bancar deschis pot demara numai dupâ
recepționarea de către instituția financiară a documentului electronic,
emis și remis de către organul fiscal, care confirmă luarea la evidență
fiscală a contului. Contul bancar este luat la evidență de către organul
fiscal în baza documentului electronic, emis și remis de către
instituția financiară, (sucursala sau filiala acesteia), care confirmă
deschiderea contului. In cazul în care contribuabilul are restanțe,
organul fiscal este în drept să nu elibereze documentul electronic care
confirmă luarea la evidență fiscală.
Instituția financiară este în drept să deschidă conturi bancare per-
soanei fizice rezidente (cetățean străin sau apatrid) sau cetățeanului
Republicii Moldova care dispune de obiecte impozabile sau care are
obligații fiscale sau desUașoară activitatea în baza patentei de între-
prinzător, numai dacă aceştia prezintă buletin de identitate sau uri alt
document (spre exemplu, decizia sau certificatul de înregistare), care
serveşte la stabilirea codului fiscal și să utilizeze acest cod la ținerea
evidenței și în relațiile cu clientul sau cu alte persoane.
În cazul deschiderii contului bancar în străinătate, contribuabilii
persoane juridice și întreprinderile cu statut de persoană fizică rezi-
dente au obligația să comunice, în termen de 15 zile de la data des-
chiderii acestuia, organului fiscal despre faptul deschiderii acGstuia,
comunicând și datele corespunzătoare. Confirmarea înregistrării de
către organul fiscal a contului deschis în străinătate este certificatul
de confirmare, eliberat contribuabilului, în termen de 3 zile din data
comunicării.
Obligația de calculare a sumei impozitului sau ta:x:ei
Calcularea impozitului constă dintr-o totalitate de acțiuni ale per-
soanei care calculează impozitul, vizând determinarea sumei impozi-
tului sau taxei care urmează a fi plătite. În procesul calculării impozi-
tului se pot evidenția următoarele faze succesive:
110
DREPT FISCAL
- determinarea obiectului impozitării;
- determinarea bazei impozabile (inclusiv prin aplicarea (după
C£fZ) a facilităților (înlesnirilor) fiscale);
- aplicarea cotei legale de calculare a impozitului;
- calcularea sumei impozitului.
În functie de subiectul care are obligația legală de a calcula impo-
zitul sau taxa, acestea se pot diviza in:
- impozite sau taxe calculate de organul fiscal;
- impozite sa'a taxe calculate de contribuabil personal;
- impozite sau taxe calculate de alte persoane.
1). Pentru persoanele fizice, în anumite cazuri, există un sistem
simplificat de calculare și plată a impozitului, constând în calcularea
acestuia de către organele fiscale sau de către SCITL. Calcularea im-
pozitelor de către organul fiscal se finalizează cu întocmirea de către
acesta a unui document, aviz (înștiințare de plată), în care se reflectă
mărimea sumei impozitului pe care contribuabilul urmează să o achite
la buget în modul corespunzător.' 66 Totodată, și în cazul persoanelor
juridice legislația fiscală prevede calcularea unor taxe de către alte
autorități și nu de către contribuabilul persoană juridică.' 67
De asemenea, organul fiscal are obligația legală să efectueze cal-
eularea impozitelor și taxelor în funcție de rezultatele controalelor fis-
cale efectuate (art.189 din Codul fiscal). În acest din urmă caz, este
vorba despre obligații fiscale, a căror calculare deși legal era stabilită
în sarcina contribuabilului, această obligație nu a fost exeGutată (fie
in parte, fie în totalitate) de către acesta. Confirmarea mdrimii acestor
obligații se efectuează prin Decizia asupra cazului de încălcare fiscală
emisă de către organul fiscal în baza actului de control fiscal. Decizia
respectivă urmează a fi executată de către contribuabil în termen de 30
de zile din data pronunțării (art.252 din Codul fiscal).
2). De regulă, persoanele juridice, în calitate de contribuabili, sunt
obligate, potrivit legislației fiscale, să calculeze și să achite de sine
stătător sumele impozitelor ce urmează a fi plătite. Plata impozitelor în
acest caz se efectuează prin prezentarea la instituțiile financiare a or-
' 6‘Condițiile de transmitere a avizului de plată sunt prevăzute la art.192 și 286 din
Codul fiscal.
'67 A se vedea art.352, 356, 361 și 366 din Codul fiscal, care se referă la modul și
condițiile de calculare a unor taxe rutiere.
dinelor de 'plată în •derea transferării sumelor impozitelor și taxelor
de pe conturile ct:rents ale acestora, deschise in societățile bancare, pe
co:.I rile trezoreria!e respective aìe bugetului.
). În alte cazuri, ooligația de calculare şï plată a impozitelor este
in sarcina unor persoane, care constituie sursa plății unor sume. ß ceste
persoane efectuează anuni ite plăți, in favoarea an or persoane fizice
sau juridice, ay ànó obligația legală sä efectueze calcularea, reținerea
și achitarea impc zituİui din aceste plăți. Îi* acest caz, persoanele indi-
e.ate efectuează. in iriutea prevederilor legislației fiscale, calcularea
și pÎata iinpozitulu i po.ntru un „obiect al impunerii străin”, care de fapt
«parține beneficiariloi acestor piăți.
Dintre cazurile de calculare şi plată a impozitului prin reținere la
sursa plății de către alte persoane putem specifica următoarele:
it) CLZUl CííİCt!l Č3Fii şi plății impozitului pe venit de către angajatori
pentru salariu.ții !or, in õaza contractului de muncă conform art.68 din.
€.“odul fiscal (dirt saia: ii, onorarii, prime);
b) cazul prevăzut de art.89 din Codul fiscal, cånd impozitul pe ve-
nit se i’eține din dobârizile plătite;
:, cazul preväz:'it de art.90 Jir: Codul fi.scal privind reținerile din
plătite efectuate ''•. folosul rezideritului'.
‹śc cätre plătitor a 'moozitului din anumite iipuri de venit achitat ae
către acesta unor c tegori i de õeneficiari;
e) cazu! rețineri1•oi d in plñțile efectuate către un nerezident, in con-
dițiile art.9 l din úotlul fiscal.
Îii situațiile descrise, persoanele juridice sau fizice, care au obli-
gația legală de c.alcu1ai‘e, reținere și achitare a impozitelor pentru alte
persoane, an in report cue aceste obligații calitatea de contribuabili,
purtand răspunüer a pre-văzută de legislația fiscală pentru neexecuta-
rea acestora. Or. potrivit art.5 pct.(2) din Codul fiscal, contribuabili,
adică subiecți aî iiripunerii cu drepturile şi obligațiile respective pre-
văzute de lege, sunt şi persoanele care, conform legislației fiscale, sunt
obligate să rețină sari să percea ä de la altă persoană și sã achite la
buget plăîi!e indicate.
^e a1t%1, și writ, prisms an, 169 at in.(2) din Codul fiScal, obligația
íìscal a a con.ti’ibuabilului ce urmează să. fie stinsă de un alt contribuabil
care. conform 1egis!ației fiscale, este obligat să rețină sau să
perceapă de ia primul sumele ce constituie obligația fiscală şi să o
stingă, ince- tează a fi obligația fiscală a primului şi devine obligația
fiscală a celui de-al doilea din momentul reținerii sau perceperii.
Ohligația de erideii/rž şz raporfare fiscală
Conform prevederilor art.6 a1ín.(2) lit.c) din Codul fiscal, contri-
buabilul este obligat să țiilâ evidența contabilćí conform formelor şi
odului stabilit de legislație, să întocmeascâ şi să prezinte organului
hscal si serviciului c!e colecfare a impozitelor şi taxelor locale dâ-
rile de seamâ fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea
d.o -uiifeii/e/or de evid.ență contab ilă în conformitate cu cerințele le-
gislației, sä efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul
dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operațiunilor cu nu-
merar, respectând reg lementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista
genurilor de activitate al cãror specific permite efectuarea încasărilor
băneşti in numerar U«rã aplicarea maşinilor de casä şi de control.
U.ontribuabil›al prezintă dările de seamã fiscale organului fiscal
unde este la evidență.
Legisì ația fisca!ñ a Republicii Moldova include in categoria dâ-
riioi be --cuná fi.• eerie orice declarație, informație, calcul, notă in-
forinati› ă, alt document, care sunt prezentate sau trebuie să fie
prezen.tate organului fiscal, privind calcularea, achitarea, reținerea
':rpozitelor, taxe lor, :najorări1or de întârziere (penalitãților) şi/sau
arnenzilor, inclusiv de càtre înt1’eprinzătorul individual şi gospodä-
:’ia țăränească (de fermier), ori privind alte fapte ce țin de naşterea,
inodifi carea sau stingerea obligației fi scale.’6' De fapt, darea de
sea-
mă fi scală este iiii document fiscal prevăzut de legfslciția fiscală care
i.'-church pt-ezentat be călre contt ibuabil in termenele indicate expres
de iegislația fiscalâ pentru fiecare tip de /mpOzf/ San taxă şi pentru
hecare perioadă fiscalâ prevăzHtâ pentru aceste plățifiscale.' 69 Spre
•xernplu, declarația pe venit a persoanei fizice sau juridice, decla-
rația de TVA, calculul privind achitarea unei taxe locale, nota de
lntÒrmare cu privire la reținerea impozitului la sursa de plată etc.
'“.ú se vedea çci.(9) şi (%') as. 129 din Codul fiscal.
„” N se vedea ari.187 aI in.( l) din Codul fiscal.
- 13
 Vlad V£AICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VI DAICU
Prin urmare, documentele care corespund noțiunii de dare de seamă
fiscală (indiferent de denuinirea lor), se caracterizeazñ prin faptul
că forma acestora, modul de completare, termenul şi modalitatea de !‘
prezentare sunt reglementate şi stabilite expres de legislația fiscalä
pentru fiecare tip de impozit sau taxã.
Obligația de raportare include şi prezentarea de către contribu-
abil şi a altor documente decât dările de seamä fiscale. Prezentarea
acestora se efectuează , de regulă, doar in scopul confirmã rii sau in-
firmärii datelor şi informațiilor din darile de seamă fiscale prezenta-
te de către sau an ca scop verificarea de către organul
contribuabil
fiscal a altor circumstanțe ce țin de respectarea de către contribuabil
a legislației fiscale, Aceste documente pot fi prezentate fie la soli-
citarea organului fiscal, fie !a inițiativa. contribuabilului. Totodată,
documentele prezentate (altele decât darea de seamă fiscală) trebuie
sâ servescăp drept temei pentru calcularea şi achitcirea impozitelor .5i
I 70
taxelor. In categoria acestor documente se includ docunientele de
evidență, cum at fi cele referitoare la operațiuni economice efectuate
(contracte, acorduri, acte de verificare etc.), cele referitoare la efec-
tuarea plăților aferente acestor operațiuni, inclusiv documentele con-
firmative, documentele de evidență contabilă (prevăzute în legislația
privind evidența contabilă), dările de seamă financiare, informațiile,
registrele contabile, titlurile de creanță, datele contabile, precum şi
orice alte documente justificative legate de activitatea contribuabi-
lului. Aceste documente pot fi prezentate fie la solicitarea organului
fiscal, fie la inițiativa contribuabilului.
Modalitatea tie prezentare și de confirmare a recepționãrii
dărilor de seamă fiscale
Darea de seamă fiscalä se consideră prezentată la data la care
orga- nul fiscal o primeşte, dacă este întocmită in modul stabilit de
legislația fiscală şi dacă este perfectată în modul reglementat de
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
'7' A se vedea art.215 alin.(I) din Codul fìscal, precum şi Decizia CSJ din
21.12.2011 pronunțată in cauza civilä nr. 3r-2549/2011.
114
\'1a‹l ì’L AIC C', /:ui cl in RO’!’.'\ RL, '• inrica łi OAG F 1, D aniela *:’l DA IC U
DREPT F-ISCAL
În prezent, legislația fiscală prevede două modalități de prezentare
a dărilor de seamă fiscale:' 71
a) pe suport de hârtie;
b) în format electronic.
Confirmarea recepționării dărilor de seamă fiscale se efectuează în
mod distinct, după cum aceasta a fost prezentată pe suport de hârtie
sau in format electronic. Darea de seamä prezentată pe supori de hârtie
se consideră prezentată in unui dintre următoarele- cazuri:
- dacă exemplarul contribuabilului conține mențiunea de recep-
ționare a organului fiscal;
- dacă organul fiscal a eliberat o recipisă de confirmare a recep-
ționării;
- confìrmarea recepționării se face printr-un aviz poşta1.'7’
Darea de seamă prezentată în format electronic se confirmă prin
recipisa electronică de confirmare a acceptării acesteia în sistemul
informațional SIE E-declarație a1 Serviciului Fiscal de Stat.17°
Contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu íuncție
de răspundere semnează darea de seamă fiscali asurriându-şi răspun-
derea prevăzută de lege pentru prezentarea de date şi informații false
sau eronate plŸ4
Verificarea dărilor de seamă fiscale în formă electronică, sub aspec-
'7' Notă: Conform prevederilor art.187 din Codul fiscal, darea de seamă fiscali se
prezintă utilizând, in mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronicä,
in forma şi in modul reglementat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, după cum
urmează: a) începînd cu l ianuarie 2012 — de cätre subiecții impunerii cu TVA, care se
deservesc de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Inspectoratul fiscal de stat pe muni-
cipiul Chişinău, Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Bă1}i şi Direcția administrãrii
fiscale Comrat din cadrul Inspectoratului fìscal de stat pe unitatea teritorială autonomã
Gãgäuzia; b) începînd cu 1 ianuarie 2013 — de cätre subiecții impunerii cu TVA.
'72 A se vedea alin.(5) şi (6) ale art.187 din Codul fiscal.
"° A se vedea Ordinul IFPS nr.183 din 30.03.2012 cu privire la aprobarea Instruc-
țiuníi privind modul de prezentare a därilor de seamã fiscale in formã electronicä (Mo-
nitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.76-80), precum şi Ordinul IFPS nr.217
din 04.04.2012 cu privire la unele mäsuri suplimentare de aplicare a articolelor 187 şi
188 din Codul fiscal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.g8-91).
17'Darea de seamă pe suport de hârtie va confine semnätura, autentifićată cu ştam-
ä, a persoanelor responsabile (conducätorul şi contabilul-şef) ale contribuabilului
sau semnätura contribuabilului (a reprezentantului acestuia), iar darea .dê seama in
format electronic va conține semnätura digitalä, aplicatä in modul stabilit de Guvem.
115
init forme de prezentat e a se:T1flättiFİ1or d igita!e și a celor e1ecrîro!aice.
de autentificare a pei‘soariei try poieTł›.iciie a conii’ib aaÒ iiul›u i, a datelor
și infonnațiilor prezentate îr aceasta se face in mod autemat prin in-
tennediul serviciu!ui „Dec lo<rație electronică ”.'"
Contribuabilul. care descoperã cã darea de scarnă fiscală prezentată .
ante. Not‘ conține r› Are şealJ. sau r› oinisirine, are dreptul sG ¡ r. ziqț* O
O«.re de seamă fisca!ă ccrectată . Derea de seafnă fiscală corectată , deg
ğ'JSÜ ilJ8Î!J*0 S£ttl in term.enui staÔ i i›t pentru prezentarea därilor de sea-
r.o.ă fiscale pe o anu:T' ită pe:’ioõ dă fìscală, se consideră dare tie seamă
s›calã pentru! țierio* . : espcctivă. Darea de seamă fiscalčo. c‹are.ctată
cs*e › ersi:inca dir.i. be sea:riă łiscai pi’eceö ei•,ie. La depistarea de e.ătre
i ganui 1ì sea! a r:nc.’ :-.r‹ i^. ;.'/sau oin is iuri i In duirea ‹re seamă prezentată
iii°tcrioi‘ r'ae c‹atr* cc›ritribiia1 .!, organul fiscal poate coniunica despre
o.ecesitatea prezent7ari.' cJ‹e cãtre contribu abi! a dãrii de seamă fiscale
corectate.' ’6
Totodată, ob1igaț iile de i’aportare ale contribiiabilului inc lud şi nsi-
' " Capiio l u! II › Orci i!i ui ui ł F US nr. J. S 3 d:m 30.!.ü .2012 .,Cu or i s°i.•e :i‹i
aproúare‹.
! nstruc)iuni i pt iv ind rr!odul de prezentare a dări for de seama fiscale in form û e!ecii o-
nică”. In: lvíoni toru! Ofici al ał îlcpublici i Molõo 'a. ?î 1 2. ni. 6-SO.
”" C!onfÕrrn src: ve‹te ri ‹or i:r!. \' 8S din Cr›üul fi scai, darea d e seen.i r.ü. eti ecta!3 rroate
ñ depusă înairite s‹tu ła tet‘i scum stabi I i • pentru pt ezentarea d‹ari i be seamă fi scaİ e pe
o anuni itã perioade:. otodata, da.i ca de seam ä cor cctat'd nu va fi l u ate î!i cons i dei are
şi, prin urmare. nu /o in owl ifi ca darea de seamä prececlentä daca a fost
prezentată:
. ) rltipá em iterea dc către conducerea or ganului care exercită controlul a une i deci-
z'i scrise en pri vire la i ni ț ierea efectuării unui control fiscal, a! c5rui obiect va fi şi
dares de seamă prezeritatñ grcş it sau cu omisi uni; 2) pentr u o perioada supusă unei
erifi. cări doc twrerr‹are •au ü u pñ ee.. Totodată, conform pct.1 8 din Can ito lul I I ì a!
Mr'.iinu1ui IFP S n . 1 83 din 30.03. 201 2 . ,C:: privire la aprobare a I.nstrucți unit
privind
i«øć ul de prezenta: e a cİ : i'or be sean.aă iixcaì e ir! formä e!ectroio.ică”, darea de seama
DREPT FISCAL
care se află sediul central prezintă pentru acestea din urină dă ri de
seamă fiscale şi plă tesc impozite şi taxe (cu excepția taxei pe valoa-
rea adă ugată, a accizelor şi a taxelor destinate transferă rii în fon-
dul rutier) la bugetele unită ților administrativ-teritoriale de la sediul
subdiviziunilor.
4. Cazuri speciale de executare a obligației fiscale
Obligațiile fiscale ale persoanei in curs de lichidare le stinge, din
contul mijloacelor ei băneşti, inc lusiv din veniturile obținute din co-
inercial izarea activelor ei, organul, organizația, persoana, responsa-
bili, conform legislației, de lichidarea acesteia. În cazul aplicã rii mo-
dalită ților de depă şire a insolvabilită ții, obligațiile fiscale se sting în
conformitate cu legislația privind insolvabilitatea.I"
Obligațiile fiscale ale persoanei reorganizate le stinge succesorul
ei. Stingerea obligației fiscale a persoanei reorganizate este iinpusă
suecesorului ei indiferent de faptul dacă acesta a ştiut ori nu, înainte de
finalizarea reorganiză rii, că persoana reorganizată nu a stins sau a stins
partial obligația fiscală . Totodată , reorganizarea persoanei nu schimbă
pentru succesorul acesteia termenele de stingere a obligației ei fisca-
!• În cazul reorganiză rii persoanei, drepturile şi obligațiile ei trec la
lntreprinderea non-creată . Inainte de a se reorganiza, întreprinderea
v înşti ința despr• aceasta organul fiscal, in raza căruia se află , pentru
efectuarea unui contro! íìscal şi determinarea volumului de drepturi şi
obligații siiccesoare a!e persoanei nou-create.
În cazul existenței mai multor succesori, fiecare dintre ei poartă ră s-
pundere solidarä , Îfl Iiinita drepturilor și obligațiilor preluate în urma
reorganizã rii, pentru stingerea obligați•i fiscale a persoanei reorgani-
zate. Responsabil itatea asumată de succesorul persoanei reorganizate
àevine obligația !ui fiscală care, în cazul reorganiză rii acestuia, trece la
siiccesorii lui. Astfel, ïn cazul reorganiză rii persoanei prin.:
contopirea mai niultor persoane, persoana astfeì creatã este
consideratã succesor al fiecă rei persoane contopite în stingerea
obligațiilor ei fiscale;
.:orectată poate fa p ezenta: ä si in conforinitate cu decizia organului íìscal. "' 1 se vedea Legea insolvabilității, nr.149 din 29.06.2012 (Monitorul Oficial a1
"’ De altfe i, nerespec*area acestei obl igații constituie, confl rtn arí.257 alin.(5) dir. Republicii Moldova, 2012, nr.193-197), in rigoare din 13.03.2013, precum şi art.l S4
Üo t!1 íìsr:al, o încülcare ficsc:i!ä. din Codul fiscal.

i \J IU
 118
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU

- absorbție, persoana absorbantă este considerată succesorul

acesteia în stingerea obligației ei fiscale;
! divizare, persoanele astfel create sunt considerate succesorii
primei în stingerea obligațiilor ei fiscale proporțional cotei ce le

,
aparține;
- separare, persoana reorganizată și persoana care s-a constituit
în urma separării vor fi responsabile de stingerea obligației fis-
cale a persoanei reorganizate proporțional cotei ce le aparține.
- transformare, persoana astfel creată este considerată succesorul
celei dintâi în stingerea obligației ei fiscale (art. i 85 din Codul
fiscal).
Persoana care dobândește o proprietate este responsabilă pentru
stingerea restanței persoanei care îi transmite proprietatea. Astfel, dacă
o persoană care are restanță transrriite o proprietate unei alte persoane,
iar acestea sunt interdependente, persoana care primeşte proprietatea
este responsabilă de stingerea restanței în mărimea diferenței dintre
valoarea de piață a proprietății dobândite și suma plătită efectiv
pentru
ea (art.183 din Codul fiscal). Prin urmare, în acest caz stingerea obli- ;
gației de plată de către o altă persoană se va efectua doar dacă ambele '(
persoane sunt interdependente.”’
Obligațiile fiscale ale persoanelor fizice decedate, declarate
moarte, dispărute bară veste, lipsite de capacitate de exercițiu sau
cu capacitate de exercițiu restrânsă se sting în următorul mod:
a) obligația fiscală a persoanei fizice decedate sau declarate
moar- tă o stinge fiecare moştenitor a1 acesteia în limitele
valorii bu- nurilor moștenite și proporțional părții sale de
moştenire;
b) obligația fiscală a persoanei fizice declarate dispărută bară veste
se stinge de către tutorele numit să administreze bunurile dispă-
rutului din contul acestora;
c) obligația fiscală a persoanei fizice, inclusiv a minorului, recu-
noscute, în conformitate cu legislația, incapabilă sau cu capaci-
tate de exercițiu restrânsă, o sting părinții, înfietorii, tutorele sau
curatorul din contul bunurilor acesteia;
' 7’ Noțiunea și con.dițiile când persoanele se considerl interdependente sunt stabi-
lite de art.5 pct.(12) din Codul fiscal.

•'
 DREPT FISCAL
Obligația fiscală care nu a putut fi stinsă, din cauza insuficienței de bunuri, se va
stinge prin scădere, efectuată de organul fiscal.
Astfel, este necesar a menționa că în cazul încetării activității per- soanei juridice
prin lichidare (după derularea procedurii legale), prin reorganizare, sau în cazul
persoanei fizice decedate, declarate moarte,
‹dispărute bară veste, lipsite de capacitate dc exercițiu sau cu capacitate de exercițiu
restrânsă, dacă acestea nu dispun de bunuri (active) sau acestea sunt insuficiente pentru
stingerea obligației fiscale, atunci ulti- ma va fi stinsă (fie integral, fie în partea nestinsă)
prin scădere." o
5. Cazuri de suspendare a executării obligației fiscale
Suspendarea executării ooligației fiscale se efectuează la interve- nirea unuia dintre
cazurile prevăzute pentru suspendarea termenului de prescripție pentru stingerea
obligațiilor fiscale. Cazurile la a căror intervenire se suspendă termenul de prescripție
pentru stingerea obli- gațiilor fiscale sunt următoarele:
a) contribuabilul persoană fizică se află sub arest sau este condam- nat la privațiune
de libertate — pe perioada aflării sub arest sau a privațiunii de libertate;
b) contribuabilul persoană fizică lipseste din Republica Moldova mai mult de 6 luni
— pe perioada absenței lui;
c) persoana cu funcție de răspundere a contribuabilului persoană juridică lipseşte din
Republica Moldova mai mult de 6 luni — pe perioada absenței lui;
d) a fost acordată o amânare sau eșalonare a stingerii obligației fiscale — pe
perioada amânării sau eşalonării stingerii;
e) instanța judecătorească a hotărât perceperea impozitului, taxei, majorării de
întârziere (penalității) și/sau amenzii — pe o perioa- dă de până la stingerea obligației
fiscale sau până la Gaducitatea hotărării judecătorești;
f) contribuabilul se află în procedură de insolvabilitate (art.265
alin.(2) din Codul fiscal).
Cazurile expuse mai sus nu se aplică obligațiilor fiscale curente.
Din ziua încetării circumstanțelor indicate mai sus, termenul de prescripție își reia
cursul, iar obligația fiscală anterior suspendată va fi pasibilă de executare.
"’ A se vedea art 174 din Codul fiscal.

119 ,

rea obligației fi scaie reprezintă. schimbarea cuanturnu!ui e.' genero.tă de
mod ificarea circumsianțelor, stat ilite de legis lația fiscale, in fu: cție de
care a fost ealcu iaiă ohligați
Totodată, la art.129 pct.(ò) ‹kin Codu! fá decal obligația fi scan.lă este
definită ca fiinG obl.gaț ia contribuabiIu!›ii de a plăti ia buget o anu-
mită sumã Gi. llTl poz it, taxă . inajorare de in.*?arziere (penalitate) şi/saw!
ornendă e.
organul fi scal. I n acest caz. obligația suporíă anumite moüificări sub
aspectu I mărimi i (curt nturnului) acesteia. Aceste moöificări pot iiter-
•eni, de regulă, ïntre moments:! całcu!ării obligației fiscale și inomen-
t .'! in care aceas! i irmeaz;a c st nsă.
rFlú' Sus, 3e impulã două. p¡‘* i.
1) legiuitort:İ ìncJ ic‹a doar o singură łormă de niodificar.. a unei
obligații fiscale, și anii me. prin scłitmbcirea cuantummy.i (mări-
mii) ace.steia;
sch iinbarea ct.w ntt:i! n:!ui (măr imi i) acest eia s3 se product
in
ú“al‘ 0 Cost c8 lCIJlată obligația łiscalfi.
Referitor la ircuni stanțele ft.iricțiC US care in general se calcu lea
ză obligațiiie fish.a!e, men.țion.ãrn că legi nitorul iu le eriurnei ćn in mod
8xpl’es, specific :JÚ Noa* eă acestea sum.t stabìlite de 1egisia*lü fiscaiã.
m8İ riltllte îm prej r!rări.
.Aceste împrejiirări pot fì: statului juridic fiscal a1 contribuabilului, acti-
CΰSÜãȘU*ãta de către acesta, tipu İ obiectului
cü ti ". contrlÛ tlab i! (!Ft1OÜ İ1, ’ enit, efectuarea line i
care a fost obținut acesta.
scutirile aco¡date de l.egis1ația
ÜScală t1!ãOf C8.te¿o i’il õe contribuabili ‹íe care se ține seama la caf Gt¡i ø-
taxei. de suportare•a d contribuabi! a
I (oü ificarea circunistan*e1or descrise mai sus, interveniiă inii’e
momentul caİculării obligației fiscale și momentul stingerii acesteia,
core poate schimba cuantumul (mă rimea) obligației fiscale deja calcu-
iate, se poate exprima în urmă toarele:
obținerea sau pierderea între .momentul calculă rii oń ligație i fis-
cale și momentu! stingerii acesteia a dreptului la anumite in!es-
niri íìscale:
r.c alcularea unor che ltuieli permise spre deducere din venitu l
ö rrit impczabi1 fin se:isul ìncluderii sau ex cliiderii IOR Ain acest
'› enit);
schina.barea siatutT lui juridic fiscal al contribuab ìlului avá nd Cü
efect modificarea regimului fiscal aplicabil aGCstuia;'"
constatarea ‹re că tre organul fiscal a unor venituri suplimentare
nedeclarate anterior de cã tre contribtiabi! ca urmare.ą efectuă rii
c.on.ti oliilui Vscal, inclusiv ca urma7e a estiITlô 7İi Obligați ilor fis-
caìe ale contribuabilului prin metode şi surse indi1‘ecte.
Astfel, cu titlu de exemplificare, constiniíe modificare a circum-
stanțelor, în funcție de care a fost inițial calculată obligația fiscală,
dacă pe parcursul anului fiscal soții întrerup relațíile de căsätorie, in
cazu! in care '!nri1 dintre ei a beneficiat, în condiții le an.34 din Codul
ł3.sec!, <.e. scutirea soțului (soției). Astfel, la prezentarea declarației fle-
sae d i:utre -i se vn íolosi numai de scutirea personală , cu recalcu.area
respects› ñ a obligației privind in.pozitu1 pe x’enit.
În acest caz, scutirea acordată a micșorat inițial baza impozab il*,
ia la Pierderea dreptului asupra acesteia baza impozabilă se va majora
r ș‹ a efect, se a schirn ba cuantum ul obligației fiscale a contribuabi-
l ri* tit respectiv.
íõc aserrienea. sunt reievante in. acest sens şì prevederile alin.(2')
și (o) ale art.281 din Codul fiscal, referitoare la calcularea impozitului
e bi it›.u: ile imobil take. A.stfel, sc!iímbarea dupe Începutul anu lui fiscal
3 Stl ü ÎCÜ tulŁ!( 'mpue.erii i:a cazu! acestui impozit va genera iodifica-
. c*., in irtodu! şi cazurile ¡x‘evă zute õ e liormele indicate, a cuantuinu lui
Oi İ ipaț ie i fi SCa!e.
It°. cazul în care, confirm art 48 din Codul fiscal, contribuabiluİtii
se restituie pe parcursul anulu i Pascal cheltuieiile, pierderile sau da-
' se v edea, Spre exemplu, art.54 ' - 54" din Codul fiscal.
 Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica DOAGHI, Daniela V]DAICU
toriile compromise deduse anterior, suma restituită se ia în calcul şi
se include în venitul brut al contribuabilului pe anul in caTe ea a fost
încasata, fapt ce va avea ca efect modificarCa sub aspectul cuantumu-
lui a obligației fiscale calculate pe anul in care aceste sume au fost
încasate.
Astfel, pot fi considerate circumstanțe de naturã să modifice o obli-
gație fiscală calculată inițial: modificarea unor elemente prevă zute de
legislația fiscală in raport cu care s-a efectuat individualizarea obliga-
ției fiscale, modificarea situației juridice a contribuabilului sau acorda-
rea pe parcurs a înlesnirilor fiscale prevă zute de lege.
Modificarea unor elemente prevăzute de legislația fiscală in raport
cu care s-a efectuat individualizarea obligației fiscale în sensul redu-
cerii sau creşterii acesteia poate avea loc şi ca urmare:
- a admiterii unor eventuale contestații, formulate de contribuabil,
atunci când obligațìa stabilită inițial va fi modifìcată fie conform
deciziei adoptate de organul fiscal, fie conform hotă râríi adop-
tate de instanța de judecată, în sensul reducerii obligației, acor-
dă i ii unor înlesniri sau neaplìcă riì unor sancțiuni sau reducerii
cuantumului acestora;
- ea urmare a controlului efectuat de organul fiscal. Actul de con-
trol şi decizia pe marginea acestuia, întocmitã de cã tre organul
fiscal, poate modifica obligația determinată inițíal de contribua-
bil sau de organul fiscal însuşi.
Modificarea situației juridice a contribuabilului ca urmare a reor-
ganiză rii contribuabilului prin divizare, comasare, fuziune sau în cazul
lichidä rii acestuia pe parcursul anului fiscal poate genera modificarea
obligației fiscale stabilite inițial.
Modificarea obligației fiscale prin acordarea unor înlesniri poate
interveni atunci câ nd, după individualizarea obligației fiscale a unui
contribuabil, acesta solicită şi i se acordă anumite înlesniri prevăzute
de lege (reduceri la plată, reducerea cotei, scutiri etc.). În acest mod,
obligația fiscală va fi modificată in privința cuantumului sumei care
face obiectul obligației.
Prin urmare, deoarece legiuitorul nu a enumerat expres atâ t cir-
cumstanțele în funcție de care se calculează obligația fiscală , indicâ nd
doar că sunt stabilite de legislația fiscalá , câ t şi cazurile concrete
câ nd
122
Vìad V LA ITU, Aureliu ROTA EU, Viorica BOAGHI, Daniela V IDAI CU
DREPT FISCAL
acestea se modificä , faptul modifică rii obligației fiscale se va aprecia
și constata de la caz la caz, ținâ ndu-se cont de prevederile legislației
fiscale, apreciindu-se dacă efectul direct a1 modifică rii anumitor cir-
cumstanțe constă în schimbarea cuantumului (mã rimii) unei obligați
fiscale concrete care aparține unui contribuabil concret.
7. Nlodificarea termenului obligației fiscale
i Modificarea termenului obligației fiscale semnifică, de fapt, modi-
ficarea termenului de stingere a acesteia. Modificarea termenului de
stingere a obligației fiscal poate intervenei ca urmare a:
- amânării termenului de stingere a obligației fiscale;
- eşalonării termenului de stingere a obligației fiscale;
- acordării creditului fiscal. " 2
" 2 Creditul fìscal este o modalitate atipicä care are ca efect modificarea in anumite
condiții a termenului de stingere a obligației fiscale. In acest caz, este vorba despre
acordarea creditului fiscal invesłiJiona/ prin încheierea între organul fiscal şi contri-
buabil a unui acord care are ca obiect scutirea (totalã sau parțialä), pentru o anumitä
perioadä, de plată de cätre contribuabil a impozitului pe venit cu îndeplinirea de cãtre
ultimul a unor condiții investiționale. In legislația fiscalä a Republicii Moldova această
modalitate a fost preväzută prin art.6 din Legea cu privire la protecția micului business,
nr.l 12 din 20.05.1994 (abrogată prin Legea privind susținerea sectorului întreprinde-
rilor mici şi mijlocii, nr.206-XVI din 07.07.2006). Creditul fiscal se acorda agenților
micului business, de regulä, pentru o perioadă de la I la 5 ani cu condiția investirii
anuale a cel puțin 80% din sumele care urmau sá fie achitate ca impozit pe venit (sume
din care era de fapt constituit creditul fiscal) in dezvoltarea producției proprii. Credi-
tul fiscal se rambursa integral, dacä, pe durata acordului de credit, agentul economic
se lichida sau in cazul încãlcãrii condițiilor investiționale stabilite in lege şi acord,
cu indexarea sumelor creditului şi aplicarea unei dobânzi, inclusiv a penalitäților şi a
sancțiunilor fiscale aferente. De asemenea, această modalitate s-a aplicat şi mai târ-
ziu, in cazul întreprinderilor a1 cäror capital social a fost constituit sau. majorat prin
contribuția ce depäşeşte suma echivalentá cu 250 mii dolari SUA şi 2 milioane dolari
SUA sau efectuau investiții (cheltuieli) capitale in mărimea capitalului social constituit
sau majorat (250 mii dolari SUA sau 2 milioane dolari SUA). Astfel, acestor subiecți
li se acorda în baza unui acord o scutire de la plata impozitului pe venit„ in mărime
de 50°/o pentru 5 ani şi, respectiv (in cazul constituirii sau majorării cu peste 2 min.
dolari SUA a capitalului social), o scutire totalä de plata impozitului pe venit pentru
3 äni. In toate aceste cazuri, subiecții urmau sä îndeplineascã următoarele condiții.
a) sa investeascã cel puțin 80% din suma impozitului pe venit, calculatã şi nevärsatä la
buget i“n dezvoltarea producfî ei (łucrărilor, serviciilor) proprii sau i“n prógrame de stat
ori ramurale de dezvoltare a economiei naționale pentru perioada in care cöntribuabilul
beneficiazä de scutire; b) sä menținä pe parcursul perioadei de beneficiere a scutirii, in
capitalul social al säu contribuțìa ce depäşeşte suma echivalentă cu 250 mii dolari SUA
sau contribuția ce depäşeşte suma echivalentã cu 2 milioane dolari SUA (recalculatä la
5ata constituirii sau majorării efective a capitalului social conform cursului ofìcial al
123
În prezent, cor form prevederilor legislației
fiscale a Republicii Moldova, moc)ificarea termenului de stingere a
obligației fiscale'" se efectuează prin:
a) ainâ liarea stingerii obligației fiscale;
b) eşalonarea stingerií obligației fisca!e.
Prin amćìnare se înțelege prelungirea termenului de stingere a obli-
gației fiscale pentru o perioadă mai îndepă rtată , la a că rei împlinire
stingerea obligației fiscale se va efectua printr-o plată unìcă.
Prin eşalonare se înțelege amâ narea termenului de stingere a obli-
gației fiscale pentru o perioadă mai indepă rtată , cu posibilitarea repar-
tiză rii şi acid ită rii obligației fiscale in rate.
Modificarea termenului de stingere a obligației fiscale prin aina-
narea sau eşalonarea acesteia reprezintă , de fapt, oó ïec/iif concriterii
Ș ›’ca/e dintre contribuab i1 şi stat.''4
C onform prevederilor art.129 pct.(6) din Codul fiscal, obligația fis
cală include obligația de a plă ti la buget o anumitã sinră ca impozit,
taxă , majorare de întâ rziere (penalitate) şi/sau amendá . Prin urmare,
arn?anarea sau eşalonarea se acordă atàt pentru sumele impozitelor sau
leului moldovenesc fațñ de dolarul SUA, stabilit de BNM). Rezilierea de càtre organul
fiscal a acordului pentru motiv ul nerespectärii condițiilor indicate mai sus avea ca efect
achitarea integralã a sumei impozitului pe venit lãsatã la dispozí¡ia agentului economic,
pc întreaga perioadă de valabilitate a Acordului, cu aplicarea majorarii de întârziere şi
a sanc țiunilor fiscale prevăzute de legislația fiscalä. Prin urmare, credittií fiscal poate
avea ca elect tiiodifìcarea termenuluí de stingere a obligației fiscale doar in cazul nee-
xecutäri i de către contribuabil a condițiilor acordului de credit fiscal (acordare scutiri).
ł'enti‘u detali i, a se vedea. Regulamentul Ministerului Finanțel or din "21.03.2005 cu
pri v‘ire la procedura de încheiere. acțiune şi reziliere a Acordului privind scutirea de
plata /'mpozitului ¡ae venit a întreprinderilor a1 căror capital social este const ítuít sau
inaiorat prin contribuț ia ce depãşeşte suma echivalentñ cu 250 mii dolari SUA șí 2
mil ioane dolari SUA (Monitorul Oficial a1 Republicii Moldox-a, 2005, nr.92-94, ab-
rogat t.acit prin exiuderea nrt.49' din Codul fiscal); H.G. nr.973 din 29.06.20(17 pentru
aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de încheiere, act íune ş i rezoluțiune
a Acordului privind scutirea de plata impozinilui pe venit conform prevederilor art.49'
at in.(I ) şî (2) din Codul fiscal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.14 1-
145, abrogat tacit prin rnodifi carea art.49 din Codul fiscal); Regulamentul Minísterului
Finanțelor din 03.09.2002 cu privire la procedura de inche:ere, acțiune și reziliere a
.\cordului priv ii‹ö. scutirea de plata iin pozitului pe x en it a agenț ilor ni icul ui business şi
a gospodăriilor țărănești (de fermier) (hlonitorul Ofi cial at Republicii hloldova, 2002,
nt. ! 49- 150, abrogat tacit prin exluderea art. 49'din Codul fiscal);
!" A se ve den art.l 80 din Codul fiscal.
'"‘ se ve dea • rt.129 pct.( 13) din Codul fiscal.
124
I xeìor (inc!usiv a ce!or restante), cãt şi pentru sumele calculate ale
:najorărilor de întârziere, precum şi aìe amenzilor aplicate. Condiția
8eGTdări:•, arøănari i sau eşalonarii constă în stingeriea obligației fiscale
cureiite in perioada termenului de amânare sau de eşalonare.
Totodată, arr:ànarea sau eșaloiiarea se poate aco1‘da persoanelor ju-
rldice, precum şi persoanelor fizice, inclusiv celor înregistrate ca ii-
ireprir.zători individuali.
Amânarea și eşalonarea termenului de stingere a obligațiilor fisca-
le este o faci!itat- (înlesnire) fiscală,185 iar contribuabilul are dreptul
!a amânare sau eşalonare pe parcursul a 24 de luni consecutive dir.
ziua încheieri i contractului, Uară aplicarea. unei majorări de lntàrziere.
Arnârnirea sau eşaìonarea fáră. ralcuìarea unei majorări de îBtârzlere s•
acordñ contribuabilului in cazul:
a) prejudicieri i lui materiale in urma unei calarn.ități naturale, ca-
tasti ofe tehnogene sau altor circumstanțe excepționale şi inevi-
tabile;
bit restructurării intreprinderii in baza unui acord-memorandum.
inclieiat între contribuabil și Consiliul Creditorilor ît1 conformi-
t-ute cu atribuțií le şî drepturile acestuia din 'ii‘ma;
b’) beneficierii de scutire personală stabilită la art.33 a1in.(2) din
Codul fiscal;
c) altor circa:mstanțe prevã zute de legislație.
Totodată, Par[ameritu! sau organeie abilitate de el pot stabili alte
teineiuri şi condiții de modificare prin amâ nare sau eşalonare a terme- 'u!
uide .ingere a obligației fiscale.
ñ .risâ narea sau eşalonare*., en excepția cazurilor ¡prevă zute la lit.Ł•)
st c) de rnai sus, sc acordă ïn baza unui contract-tip, aprobat ae *.FPS,"’
ca'-c se încheie între organ›a1 fiscal și conti‘ihr:abil. Obligã Ț İ£t f1SGí1İä
care reprezin:fa obiectul concilierí i. confir:lată prim contractul înc1ie-
ia', Devine restanță dupa expirarea terlnemilui niodificat in confor-
irritate ct contractul resnectiv. Astł’e1, in cazul nerespectării de căt -
'"'zï .ve i egea at*.. axis (9 ) tit.gj din Codu! fisca!.
'' ' Ulauzelc coniractului-tip sui›.t aprobate prin Ordinul IN PS nr.143 din. 12.09.2002
dcspi c aprobarea formularelor de •-xecutare silită a obligației fiscale şi a contractului-
:ir Sri v ind modiñ carea termeiiului de stingere a obligație i fiscale prin amă narea și
cş:iìo‹›are pturilor (h4o:.itoru! c^łicia! al Ilepulalicii R1oid‹iva, 2005, nr.l 7fi-18 î' ).
i 25
 Vlad VU.ICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
se va anula din momentul în care organul fiscal a depistat încălcările,
iar pentru întreaga perioadã def amânare sau eşalonare se vor calcula
majorări de întârziere. Totodată, in acest caz, contribuabilul care nu a
înóeplinit condițiile contractului precedent va fi privat de dreptul de
a înclieia pentru aceeaşi obligație fiscală un nou contract de amânare
sau eşalonare.
Până la expirarea termenuliii de stingere a obligației fiscale, mo-
dificat prin amânare sau eşalonare, organul fiscal nu este în drept să
intreprindă acțiuni de executare silitä asupra obligației fiscale care
este obiect al contractului. Concomitent, executarea obligațiilor fis-
cale amânate sau eşalonate poate fi garantatã cu gaj sau prin aplica-
rea secliestrului asupra bunurilor contribuabilului. Atât gajul, cât şi
sechestrul, ca măsuri de asigurare a stingerii obligațiilor fiscale, pot fi
aplicate atât la momentul încheierii contractului de amânare sau eşa-
lonare, cât și pe pa7cursul aplicării acestuia. Gajul constituit în aceste
condiții va fi Uară deposedare. Totodată, aplicarea gajului sau a s ches-
trului este un drept şi nu o obligație a organului fiscal.''7
8. Restituirea dìn buget a sumelor impozitelor şi taxelor
Conform prevederilor legislației fiscale, restituirea din buget a su-
melor impozitelor şi taxelor vizează două categorii de sume:
a) cele plă tite în plus;
b) cele care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite con-
tribuabilului (Tambursabile) (art.176 din Codul fiscal).
Sume p/a/i/e in plus sunt cele plă tite ca impozit, taxã , majorare de
întâ rziere (penalitate) şi/sau amendă prin vá rsare sau încasare, inc1u-
siv prin executare silită, în cuantum inai mare decá t ce1 prevä zut în
conformitate cu legislația fiscală (art.129 alin.(18) din Codul fiscal).
Este vorba în acest caz fie despre sumele achitate în plus ca urmare a
unor erori de calcul comise de că tre contribuabil sau persoanele care
au efectuat reținerea şi plata impozitelor la sursá , fie despre sumele
'' 7 A se vedea art.227 a1in.(2) din Codul fiscal, precum şi Scrisoarea IFPS nr.17- 11-
06/188-2569 din 26.06.2003 referitor la aplicarea gajului legal in cazul încheierii
contractului privind modificarea termenelor de stingere a obligațiilor fiscale, inclu-
siv Ordinul IFPS nr.295 din 08.06.2010 privind aprobarea formularelor cu privire
la aplicarea mă surilor de asigurare a stingerii obligației fiscale (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2010, nr.98-99).
126
'."lad \" A l CU, .Aureliu ROTA RU, Viorica BOAGHI, Daniela \’IDAICU
a celor care, conform iegislației fiscale, urmează a ft restituite contri-
DREPT FISCAL
unor amenzi fiscale, constatate ca fiind achitate in plus ca urmare a re-
ducerii cuantumului acestora ca efect a1 contestãrii dupa achitarea lor
a deciziilor de aplicare a acestora,"' fie este vorba despre excedentul
sumelor obținute din comercializarea ca urmare a execură rii silite a
unor bunuri ale contribuabililor in scopul acoperirii restanțelor fiscale
ale acestora.
Categoria sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi re-
stituite contribuabilului se referă la sumele constatate ca fiind rambur-
sabile ea urmare a modului specific de calculare, determinare şi admi-
nistrare fiscală a unor impozite, inclusiv ca urmare a facilită rii de că tre
stat a unor activități (spre exemplu, în cazul TVA şi al accizelor). l'9
De asemenea, in categoria acestora se includ, spre exemplu, şi sume-
le impozitelor reținute la sursñ în statul nostru înainte de prezentarea
certificatului de rezidență de către nerezidenții statelor cu care Repu-
blica Moldova are încheiate tratate intemaționale care prevăd cote de
impozitare mai favorabile. În acest caz, dacă impozitul a fost reținut la
sursă înaintC de prezentarea certificatului de rezidentă, suma acestuia
reținută in plus se va restitui gȚ90
În fond, ambele categorii de sume reprezintä sume achitate in cuan-
turn mai mare decât eel prevãzut in conformitate cu legislația fiscalã.
Cu referire la cele expuse mai sus, legislația fiscală prevede cazurile,
condițiile, împrejurãrile şi termenele concrete când subiectul benefiei-
ază de restituirea acestor sume.1’1
Pentru ambele categorii de sume expuse mai sus, restituirea ope-
rează doar la cererea contribuabilului şi doar în cazul când acesta nu
are restanț•. În caz contrar (dacă există restanță), va opera compensa-
¡ rea (care se efectuează atât la cererea contribuabilului, cât şi din ofi-
ciu) prin trecerea în contul restanței atât a sumelor plătite in plus, cât şi
"' Conform art.252 a1in.(2) din Codul fiscal, in caz de contestare,. executarea
deciziei asupra cazului de încãlcare fiscalã nu se suspendă dacã autoritatea care
examinează contestația nu dispune altfel.
"• Este vorba in acest caz fie despre facilitarea unor tipuri de investiții efectuate
in anumite categorii de bunuri, fie a anumitor activitäți desfäşurate de cãtre subiectul
impozabil (exportul, leasingul etc.). Pentru detalii n se vedea art.101 , t01' ,101° şi
125 din Codul fiscal.
"' A se vedea art.79° din Codul fiscal.
’"' A se vedea, spre exemplu, art.81 alin.(2); art.83 a1in.(5); art.203 alin.(l 1) şi
art.793 din Codul fiscal.
127
buabilului. Pt in uma are, operațiunea de
restituire din buget a sumelo:‘ impozitelor şi
 taxelor este in legături directă cu operațiunea compen- să rii. Mai mult,
in caztil existenței concomitente a restanței şi a unor sume in plus, iu
yrinnu' rând va acționa operațiunea conipen› ării, iai‘ ultei’ior, şi doar cu
condiția existenței unui excedent din suma com- pensatã , va acționa
operațiunea restituirîi. Concomitent, compensarea este una dintre
modalită țile de stingere a obligațiilor fiscale. Cererea de compensare
ori de restituire a sumelor plă tite in plus sau a sumelor care, conform
legislației ft scale, urmează a fi restituite poate fi depusä de contribuab il
in termen de 6 ani din data efectuă rii şi/sau apariției ior (art.266 din
Codul fiscal).
Termen ul de restituire. Restituirea din buget a sumelor irripozi-
telor şi taxefor se efectuează în cadrul a două termene, respectiv de
37 zile şi de 45 zile. Ambele termene se calculează din data
depunerii
cereri i de restituire õ e cñ tre contribuabi!.
Terinenu l de 37 zile Este termenul de bază la a cărui expirare
urmează sü . fie restituite sumele in plus. Totodată , legislația fìscală
prevede expres in ce cazuri şi cu referință la care pt ăți concrete se
aplică termenul de restituire de 45 de zile. În raport cm termenul
de restituire de 37 de zile, termenul de 45 de zile este unul special,
utilizăndti-se doar pentru restituirea sumelor in plus aferente uno!’
anumite tipuri de impozite.'’2
Depă şirea de cã tre organul fiscal a orică rui dintre termenelC de re-
" stituire intricate mai sus va avea ca efect naşterea dreptului contribuabi-
lului şi obligația organului fiscal la plata unei dobânzi calculate pentru
perioada cuprinsă între data primirii cererii şi data restituiri i efective
sa:i compcnsă ri i de că tre Trezoreria de Stat a sumei in plus.' 93 Prin
"' Astfe1, confonr pt evederilor art.101, 101', 101° şi US din Codul fiscal, sumele
TVA şi ale accize for se restituie in termen de 45 de zile din momentul depunerii cere-
rii. Aces‹ termen, fi ind in raport cu termenul de 37 de zile, este un termen special şi se
utilizează doar pentru restituirea acestor tipuri ć‹e impozite.
'"’ Calcul area dobănzii in acest caz se efectuează conforrri prevederilor aH. 176
aI in.(3) din Cc dul fiscal. Astfe1, dobândi este calculatñ în funcție de rata de bazã (ro-
tun jitã până Ïa urinătorul procent întreg), stabilită de Banca Naționalä a Moldovei în
luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicatã la operațiunile de
politică monetarã pe termen scurt. Plata dobănzii se va efectua din bugett:l in care au
Cost ›'5rsaie irr.poziiele şi taxele respecti 'e.
126
Vlad VLAiCU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
Pentru operarea acestui mecanism, este necesar să fie îndeplinite
următoarele condiț ii:”5
a) lipsa la momentul cesiunii a datoriilor către buget a contribua-
DREPT FISCAL
urmare, toate acțiuniłe legate de verificarea, confirinarea siimei spre
restituire şi emiterea deciziei de restituire (solicitarea de documente
suplimentare, efectuarea în acest scop a controlului fiscal) se vor
porni, efectua şi finaliza de cătTe organul fiscal doar in interiorul
termenelor de restituire.
Suspend area termenului de restituire. Termenul de restituire
se suspendă in cazul in care contribuabilul care solicită restituirea
sumei plătite in plus şi a sumei care, conform legislației, urmează a fi
restituită este învinuit de săvârşirea unei infracțiuni prin intermediu I
tranzacțiilor economice care a condus la apariția dreptului la resti-
tuirea sumelor impozitelor şi/sau taxelor şi față de el a fost pot nită
armărirea penală până la încetarea urmäririi penale, scoaterea de sub
ur.mărire penală, pronunțarea unei sentințe de achitare definitive sau
s unei sentinț- definitive de incetare a procesului penal față de con-
tr iouab il ul respectiv (art.1 76 alin.(1 y din Codul fiscal).
Transferarea sumei in plus (sau a excedentului sumei compensa-
te) se efectuează pentru contribuabil persoană juridică la contul lui
bancar iar pentru contribuabil persoană fizică — la contul lui bancar
sau in numerar. Totodată , excedentul sumei compensate poate fì lă sat
in contul stingeri i unei vi itoare obligații fiscale de alt tip, iar dasă
contribuabilul nu a depus cererea de restituire, excedentul se va lă sa
in contul stingerii obligației fiscale de acelaşi tip.
De menționat că in cazul restituirii sumelor ín plus (inclusiv a
excedentului sumei compensat ) aferent unor tipuri de impozite,
aceasta (restituirea) poate fi efectuatä (în anumite cazuri) ïn contul
stingerii datoriilor agenților economici (sau ale creditori for lor) față
de bugetul public national.'”
În acest caz, creanța care urmează să fie încasatã (restitui ită ) din
'ii•qet poate ft cesionată de cä tre contribuabil că tre creditorul să u
in scopu I stingerii prin compensare a datoriilor contt’ibuabi1ului în ca!
i*.ate de debitor față de creditor şi, concomitent, a datoriei cr•di'.o-
ruiui față de bugetul public național. În acest caz, suma creanței care
a fost cesionată ră mâ ne in buget, stingâ nd prin compensare datoria
crećiitoru!ui față de bugetul public national.
'“' Art 1 0! at in (8), ar:.I ü l ' a lin.(4) şi art. 125 alin.(5) din Codul fiscal.
i 29
DREPT FISCAL
Deși posibilitatea aplicării gajului, fidejusiunii sau garanției este
bilului cedent;
b) contribuabilul cedent să dispună de decizia
 organului fiscal de restituire a sumei în plus;
c) sumele în plus aprobate spre restituire să reprezinte exclusiv
sume ale TVA sau accize; ! torii de natură civilă.
d) încheierea între contribuabil in calitate de cedent și creditorul
său în calitate de cesionar a contractului de cesiune a creanței;
e) notificarea organului fiscal despre cesiunea creanței și solici-
tarea efectuării stingerii datoriilor față de stat ale creditorului
(cesionarului);
ca urmare a cesiunii pot fi stinse doar datorii față de bugetul
public național.
9. Modalități de asigurare a stingerii obligațiilor fiseale
Stingerea obligațiilor fiscale se asigură prin aplicarea de către orga-
nul fiscal sau alt organ abi1itat' 96 a următoarelor modalități:
- majorarea de întârziere (penalitatea);
- suspendarea operațiunilor la conturile bancare;
- secliestrarea bunurilor.
Deoarece aplicarea modalita“ților expuse mai sus se efectuează de
către organul fiscal (sau alt organ abilitat) și doar la inițiativa lui, acestea
constituie convențional măsuri asiguratorii de natură administartivă.
Totodată, legislația fiscală prevedel că stingerea obligației fiscale
poate fi garantată și prin:
- gaj legal și convențional, în conformitate cu legislația cu
privire la gaj;
- fidejusiune;
- scrisoare de garanție bancară.
’9' Regulamentul Ministerului Finanțelor privind stingerea obligației fiscale prin
compensare, aprobat prin Ordinul nr.42 din 07.07.2004 (Monitorul Oficial al Republi-
cii Moldova, 2004, nr. 163-167).
l
" Sintagma„alt organ abilitat” semnifică organul vamal (pentru impozitele și taxele
adniinistarate de către acesta), precum și SCITL (pentru impozitele și taxele locale).
"’A se vedea art.227 alin.(2); art.229 alin.(8); art.252 alin.(3) din Codul fiscal.
130
Vlad V LAI CU, A ureliu RO’I’A RU, Viof ica BOAGH1, Da niela VI Dr\l
CU
constituie doar o
măsură de asiguare a executării obligației fiscale.
Concomitent, majorarea de întârziere îndeplineşte şi o funcție repa-
ratorie şi compensatori e şi nu constituie o sancțiune. Scopul principal
prevăzută de legislația fiscală, aplicarea acestora se efectuează con-
form prevederilor legislației civile, fiind în esența lor măsuri asigura-
Măsurile de asigurare expuse mai sus pot fi clasificate' convenți-
onal în:
- măsuri benevole de asigurare a stingerii obligațiilor fiscale (ga-
jul, fidejusiunea, garanția);
- măsuri forțate de asigurare a stingerii obligațiilor fiscale (majo-
rarea de întârziere, suspendarea operațiunilor la conturile ban-
care, sechestrul pe bunuri aplicat de către organele fiscale).
În fond, măsurile de asigurare a stingerii obligațiilor fiscale acțio-
nează ca modalități speciale care determină necesitatea și interesul unui
subiect pentru executarea conformă a obligației fiscale."'Acest interes
apare fie ca urmare a probabilității intervenirii în viitor (în caz de ne-
executare a obligației fiscale) a unor efecte negative asupra patrimoniu-
lui subiectului (în cazul sechestrării bunurilor, gajului, fidejusiunii), fie
poate consta în limitarea imediată a unor drepturi ale acestuia, cum ar
fi, spre exemplu, dreptul contribuabilului de a folosi mijloacele băneşti
care se află șî/sau se vor depune pe conturile lui bancare, precum și
de a deschide noi conturi bancare ca urmare a aplicării măsurii de
suspen- dare a operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului.
Majorarea dc i“ntârziere (penalitatea) este o sumă calculată în
funcție de cuantumul impozitului, taxei și de timpul scurs din ziua
în care acestea trebuiau plă tite, indiferent de faptul dacă au fost sau
nu calculate la timp (art.228 din Codul fiscal). ApliGarea majoră rii de
întâ rziere (penalită ții) se efectuează pentru perioada care începe după
scadența impozitului, taxei și care se încheie în ziua plă ții lor efective
inclusiv. Majorarea de întârziere reprezintă o parte din obligația fiscală
și se percepe în modul stabilit pentru impunerea fisGală.
Astfel, deoarece în cadrul dreptului fiscal majorarea de întâ rzie-
re se aplică doar pentru depă șirea termenului legal de plată ,’”aceasta
’9 ' Kyuep»BeHxo H.II., Kypc nmiozoaoeo npaaa, Jlerac, Xapsxoa, 2005, c.439.
* Spre exemplu, în raporturile juridice civile, clauza penală (penalitatea) poate
fi aplicată și pentru neexecutarea sau executarea neconformă de către de.bitor a
unor obiigații contractuale care nu neapărat sunt legate de depășirea termenului
acestora. Pentru detalii a se vedea art.624-630 din Codul civil.
131
DREPT FH CAL
fel, spre deosebìre de mãrimea sancțiunii fiscale, mă rimea ma-
a1 majorării de întârziere constă in asigurarea
executării conforme a
obligației fiscale şi nu in sancționarea persoanei.
jorării de întâ rziere nu se determinä şi nu depinde de anumite circumstanțe acesteia, împrejură rile in care a fost comisă etc.) care se iau in
obiective sau de altă naturä (caracterul şi tipul în- călcării comise, gravitatea considerare la aplicarea unei sancți-
Deosebirea majorării de întàrziere de sancțiunea fiscală constă in uni concrete;
următoarele:°°° aplicarea concomitentă a sancțiunii fiscale şi a majoră rii de în-
a) temeiul calciilãrii majorării de întárziere îl constituie exlusiv tâ rziere nu poate avea ca efect încălcarea principiului unicitñ -
faptul existenței restanței, adică faptul depăşirii termenului le- ții pedepsei (adică , a neadmiterii aplică rii concomitente a mai
gal de platã, indiferent dacă restanța este sau nu efectul unei in- multor pedepse pentru aceeaşi faptă ). Astfel, in acest caz, nu
călcări fiscale. Astfel, majorarea de întârziere poate fi calculată se aplică două sancțiuni, dar se aplicã o sancțiune şi o mă sură
si in cazuİ în care persoana nu Prineste tarsñ la rãspundere pentru de asigurare a execută 7li Obligației fiscale. Ma mult, conform
îricălcarea legislației fiscale."' urmare, deoarece de cele
prevederilor legislației fiscale, aplicarea de către organul fiscal
mai multe ori lipseşte legătura de cauzalitate dintre aplicarea sau alt organ abilitat a majoră rii de întâ rziere este obligatorie,
penalității şì incălcarea Sfi cală, respectiv p•na!itatea prin ea în- independent de forma de constrâ ngere (an.228 a1in.(1) din Co-
săşi nu constituie o sancțiune fiscală. Or, între încălcarea fiscală dul fiscal).
şi sancțiunea fiscală existã o legătură iminentä şi indispensabilă, Cuantuiriul majorării de întârziere se determină in funcție de rata
ultima fiind efectul direct a1 comiterii unei încălcări fiscale; i de bază (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca
b) calcul area majorării de întârzierC se efectuează şi in lipsei »inei b!ațională a Moldovei In luna noiembrie a anului precedent anului fis-
contribiiabilului. Or, in cazul aplic'arii unei sancțiuni fiscale, vi- | cal de gestiune, aplicată la operațiunile de politicñ monetară pe tęrmeri
novăția constituie condiția de baza pentru apl icar-a răspunderii SCUFÍ majorată cu 5 puncte.
pentru fapta comisä; Majorareag de întârziere (penalitatea) se calc.u1ează Uară a ft emisñ
c) in timp ce sancțiunea fiscală are exclusiv un efect punitiv, repri vreo decizie. 0 Astfel, procedura şi periodicitatea calculării
(aplicãrii) rnator şi preventiv, aplicarea majoră rii de întâ rziere indeplineşte majoră rii de întâ rziere (penalității) şi reflectã rii ei în
contul personal
o funcție compensatorie care constă in compensarea prejudiC İU- al contribuabilului se stabilesc de către conducerea organului respee-
lui suferit de stat ca urmare a neîncasării in termen a sumelor ¡ tiv cm atribuții de administrare fiscală, iar pentru impozitele admi-
obligației fiscale datorate; nistrate de serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale — de
către autoritățile reprezentative ale administrației publice locale.
d) mărimea majorării de întârziere ca modalitate de asigurare a Isa cererea contribuabililor, in cazul prezentării docunaentelor con-
executării obligației fiscale este fìxată imperativ prin lege. Ast- íirmative, organele cu atribuții de administrare fiscală nu vor aplica
(nu vor calcula) majorări de întârziere (penalitați):
"' Cu toate acestea, dacă ca urmare a controlului fiscal efectuat se constată obli-
193a 96
re exemp !a, confoi‘m in*.. 213 at in.(3) comercializate
din Codul fiscal,de
in cãtre in care CtHTl-
cazul organul íìscal,
¡oăritorul bunurilor contr íbuabilului restanțier, ¿ça¡ii fiscale sup!imentare car•. urinau anterior să fie cxecutate de către contribuabil.
achita pretul acesto! a in mod eşalona.t, pentru această perioadä cumpärätorul va achita ńe,cizia organului fiscal privind examinarea cazului de încdlcare fiscal'a va confine, pe
suplinientar o majorare de întârziei e, calcuiatä, in modul stabilit, pentru suma eşalonatã 1‹angã sancțiunile aplicate. și sumele calculate ale obligațieí fiscale, inclusiv majorãrile
in funcție de perioada eşalonării, iar contribuabilul restanțier este absolvit de majorarea :,e întârziere. calculate pen*ru ncplata in termen a impozitului şi a ta.xei.
de ln.tïírziere (penalîta:ea) i -°Sl° ctİ\' .
İ
132
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Danîela VIDAICU sumelor plătite din contul unui buget
(bugetul de stat, bugetul unităților
a) contribuabililor care au depus documentele pentru transferul, administrativ-teritoriale, bugetul asigurărilor
de pe un cont pe altul, al sumelor plătite în cadrul unui buget — sociale de stat şi fondurile obligatorii de
pentru perioada de la data achitärii şi pânä la data transferului asistență medicală) la con- tul altui buget
efectiv, in limitele sumei achitate; (bugetul de stat, bugetul unităților
b) contribuabililor care au depus documentele pentru transferul administra- tiv-teritoriale, bugetul
 asigurärilor sociale de stat şi fondurile obligatorii de asistență
medicalá) — pentru perioada de la data intrării documentelor la
organul respectiv şi până la data tran- sferului efectiv;
c) contribuabililor care au depus cerere pentru compensarea datori-
ilor fațä de buget din contul restituirii TVA sau accizelor — pentru
perioada de la data adopta“rii deciziei şi până la data transferului
efectiv;
d) contribuabililor care efectuează cheltuieli compensate de la bu-
get prin finanțare directă ori care furnizează mărfuri, execută
lucrári şi/sau prestează servicii instituțiilor finanțate de la buget,
în limitele alocațiilor aprobate pentru aceste scopuri — pe peri-
oada existenței datoriei față de contribuabil la obligațiile
fiscale care nu vor depăși cuantumul acestei datorii.
De asemenea, nu se calculează majorare de întârziere (penalitate)
pentru obligațiile fiscale luate la evidență specială (pe perioada) pe
motivul lipsei succesorilor şi/sau a bunurilor contribuabilului.
Suspendarea operaJiunilor la conturile bancare ale
contribuabi- føføi este o măsură prin care organul fiscal limitează
dreptul contribua- bilului de a folosi mijloacele băneşti care se află
și/sau se vor depune la conturile lui bancare şi de a folosi noile
conturi, deschise în aceeaşi sau in o altă instituție financiară
(sucursală sau filială a acesteia). Li- mitarea dreptului
contribuabilului de a utiliza noi conturi se exercită prin refuzul
organului fiscal de a confirma primirea în evidența sa a noului cont
bancar.
Deoarece suspendarea operațiunilor la conturile bancare limiteazã
anumite drepturi ale contribuabilului, unii autori plaseazã această
mo-
134
\'1ad \*LniÜ . .', ureliu ROTA RU,Vioric a BOACiHI, Da niela \'í DAICU
DREPT FISCAL
dalitate de asigurare în categoria măsurilor procesual-fiscale de con-
strângere.20 De la aplicarea acestei mãsuri de asigurare sunt exceptate
următoarele conturi bancare:
de împrumut;
İ - deschise conform prevederilor acordurilor de împrumut înche-
iate între Republica Moldova şi donatorii externi;
- provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru forma-
rea sau majorarea capitalului social);
a persoanelor fizice care nu sunt subiecți ai activității de între-
prinzãtor.
Suspendarea operațiunilor la conturile bancare se efectuează de
către organul fiscal prin emiterea ordinului (dispoziției) privind sus-
pendarea operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului care
are valoare de document executori g2O4 Ordinul (dispoziția) respectivă
SC Smite in/ormõ electronică şi se remite de către organul fiscal atât
instituției financiare (sucursalei sau filialei acesteia) in care contribu-
abilul are conturi bancare, cât şi acestuia. Dispoziția de suspendare
se remite pentru fiecare instituție financiară (sucursală, filiala) in care
contribuabilul are deschise conturi bancare. Copia imprimată a dispo-
ziției (ordinului) de suspendare în formá electronică se autentificä in
modul stabilit de legislație pentru autentificarea copiilor documenteìor
pe suport de hârtie şi se remite contribuabilului.
In toate cazurile, dispoziția de suspendare se emite de către
organul fiscal, de la locul de evidență fiscală a contribuabilului.
Astfel, dacä restanța (sau altă încălcare) a fost admisă de către o
subdiviziune a contribuabilului, organul fiscal in raza cäruia este
amplasată subdivi- ziunea contribuabilului va informa organul fiscal
la locul de evidență fiscală a întreprinderii de bază despre necesitatea
emiterii d'ispoziției (in cazurile existenței restanței şi constatării altor
încălcări legal pre- văzute pentru aplicarea acestei modalități de
asigurare).
În cazul urmäririi datoriei debitoare, organul fiscal tirmăritor va
in- forma organul fiscal la care este luat la evidență fiscală
contribuabilul
2
' 3 Ky•iepoB H.H., Î(HKHH .ID., Mepui tramozoao-npoqec ymibnOeo npuuyoicòeiiun,
1OpHcrrpy.neiiiiiix, 2006, c.51.
2
" Formularul tipizat al Dispoziției (Ordinului) de suspendare este, aprobat prin
Ordinul IFPS nr.65 din 12.04.2006 privind executarea art.229 d)n Titlul'V a1 Codului
fiscal. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.63-65.
135
urrnã i it (debitorril) despre necesitatea emiterii
dispoziției de suspen- dare, prezentâ nd totodatã şi
d'•ciirnentele necesare aferente procediirii urmă ririi datoriei
debitoare.
Dispoziția privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare
ale contribuabilului poate fi emisă in două cazuri:
a) pentru comiterea de către contribuabil a unor incñ lcă ri pentru
care legislația fiscal'd prevecie aplicarea mã surii de suspendare a
operațiunilor pe conturile bancare (în lipsa restanței);
b) in cazurile nest.ingerii, in termenul stabilit, a obligației fiscale şi
urmă ririi sumei debitoare a contribuabilului restanțier.
a) Dispoziția privind suspendarea operațiunilor la conturile banca-
re ale contribuabilului se emite p ntru coniitera oricfiref din următoa-
rele i“ncălcâri prevă zute de Codul fiscal şi pentru care legislația fiscală
prevede aplicarea mă surii de suspendare a operațiunilor pe conturile
bancare:
IH!f)I€čIiCäT>ä GC f/'? Îl’Öț ii otgcnului fiscal exprimată prin împiedi-
carea controlului fiscal prin neasigurarea accesului ïn încă perile
de producție, in depozite, ïn locurile de pă strare a bunurilor, in
spațiile comerciale şi in spațiile cu o altă destinat ie, prin nepre-
zentarea de expr icați i, date, informați i şi documente. necesare
organulu: f1scaì, asupra problernelor care apar in timpui contr o-
lului, prin alte. oeț iuni sau inac;iiir.:' (art.253 alii›..(l) din Codu!
fiscal);
neprezeniarea //7/ormaJiei despre sediu exprimatã prin nepre-
zentarea, prezentarea cu întâ rziere sau prezentarea organului
íiscal a unor informații neveridice despre sediul sau desp1’e
schimbarea sediului cont7ibuabiltilui sau al siibdiv iziunilor 1ui
(art.255 din Codul íìscal);
neprezentarea dčirii dc seamă fiscale (art.260 alin.(1) din Codul
fiscal):
nerespe-tareci re gv.lilor ‹le executare s ilitči a obligați i fiscale
exprimate prin impiedicarea funcționarului íìscal de a efectua
executai’ea silitä a obligației fiscale şi/sau prin neacceptarea
spre pă strare de către contribuabil (reprezentantul acestuia) sau
persoana lui c.u íuncti- de răspundere a bunurilor sechestrate
(art.263 al ìn.(! ) şi (2) din Codul fìscal).
136
DRE? i FISCAL
b) Dispoziția privind suspendarea operațiunilor la conturile banca-
re ale contribuabilului, pentru încasarea mijlocicelor bâileşti in coritul
stingerii obligației fiscale, se emite in cazurile nestingerii, în termenul
stabilit, a obligației fiscale şi urmăririi sumei debitoare a contribuabi-
lului restanțier.
İn lipsa inijloacelor bãneşti pe cont, suspendarea operațiunilor la
conturile bancare îndeplineşte concoiriitent şi funcția de informare a
organului fiscal. Astfel, art.197 alin.(3) din Codul fiscal prevede că
:n cazul suspendării operațiunilor la contul bancar pentru nestingerea
obligației fiscale, instituția financiară (sucursala sau fi liala acesteia)
informează imediat organul fiscal despre înscrierea in contul contri-
buabilului a mijloacelor băneşti, organul fiscal având in accest mod
posibilitatea sã întocmească ordinul incaso pentru încasarea efectivă
a sumelor restante ale obligației fiscale (în cadrul procedurii de exe-
cutare silitã).
ìn cazul in care pe conturile bancare ale contribuab i lului exists
sume băneşti, dar concolnitent la acelaşi cont(uri) sunt înregistrate şi
alte documente execuiorii, emiterea acesteia (disp›oziției de suspenda-
re) nu va împiedica executarea ordinelor incaso sau a documentelor
executorii emise de către executorui judecătoresc. În acest sens, orga-
nul fiscal se va alătura procedurii de executare conform art.92 din Co-
d:it de executare prin emiterea ordinelor incaso aferente dispozițiilor
de suspendare respectix•e.
İ După eliberarea sumelor realizate in faza de execiitare, executorul
judecătoresc va prezenta, în termen de 3 zile, informație organului
fiscal cu privire la sumele distribuite creditorilor in modul stabilit de
Codul de executare.2°5
Instituția financiară (sucursala sau filiala acesteia) execută necon-
diționat ordinul (dispoziția) privind suspendarea operațiunilor la con-
turile bancare ale contribuabilului imediat după ce o primeşte, peimi-
țänd trecerea la scăderi:
a) a oricăror sume in contul bugetului;
b) in contui creditorilor gajişti a sumelor băneşti încasate de la
exercitarea dreptului de gaj;
'"’ Redistribuirea sumelor se va efectua conform categoriilor de creanțe preväzute
la art.145 din Codul de executare.
137
 Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU DREPT FISCAL _

c) a sumelor transferate de la contul de împrumut al întreprinderii
în scopurile pentru care a fost acordat împrumutul.
Instituția financiară (sucursala sau filiala acesteia) care suspendă
operațiunile la conturile bancare ale contribuabilului nu poartă răspun-
dere pentru aceste acțiuni.
Ordinul (dispoziția) privind suspendarea operațiunilor la conturile
bancare ale contribuabilului se anulează odată cu:
- lichidarea încãlcării pentru care a fost aplicată suspendarea;
- satisfacerea de către organul competent a contestației contribua-
bilului, a cererii contribuabilului (debitorului);
- constituirea de garanții — bunuri libere de orice sarcini, oferite
în vederea sechesträrii, scrisoare de garanție bancară, gaj asupra
unor bunuri mobile, fidejusiune;
- in baza deciziei instanței de judecatã;
- încheierii contractului de amânare şi eşalonare a obligației fis-
cale.
Sechestrarea bunurilor. Conform art.129 pct.(16) din Codul fis-
cal, sechestrarea bunurilor reprezintă acțiunile întreprinse de organul
fiscai pentru indisponibilizarea bunurilor persoanei.
Fiind o mãsurã asiguratorie, sechestrarea bunurilor contribuabililor
se aplică în scopul asigurãrii stingerii obligației fiscale şi pentru
nead- miterea delapidării, înstrăinării, substituirii sau tăinuirii de 10.
către con- tribuabilul restanțier a bunurilor ce-i aparțin cu drept de
proprietate.
Sechestrarea bunurilor contrib•aabili1or se aplică atât in cadrul proce-
durii de executare silită a obligațiilor fiscale, cât şi in afara acesteia. în scopul plății şi încasării reale (efective) a impozitului îii bugetul
Aplicarea de către organul fiscal a sechestrului asupra bunurilor
contribuabililor în afara procedurii de executare silitä a obligațiilor
fiscale se efectuează în temeiul unei hotărâri de asigurare a >tingerfi
obli iilor fiscale. Aceasta poate ft emisă in cazurile:2o6
a) încheierii contractelor de amânare/eşalonare a obligației fiscale;
b) emiterii deciziei asupra cazului de încălcare şi neexpirãrii ter-
menului de 30 de zile din data pronunțării acesteia;
c) contestării deciziilor şi acțiunilor privind executarea silită a
obligației fiscale;
20
‘ A se vedea Ordinul IFPS nr.295 din 08.06.2010 privind aprobarea formularelor
cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale. In: Monito-
ml Oficial al Republicii lvloldova, 2010, nr. 98-99.
d) ridicării sechestrului de pe bunurile necomercializate î.n rezulta-
tu1 licitațiilor petrecute, ca urmare a comercializării prin proce-
dura de executare silitã a bunurilor, iar contribuabilul nu deține
alte bunuri pasibile sechCSträf ii;207
e) efectuării controlului fiscal la contribuabil şi existenței suspi-
ciunii că bunurile contribuabilului sau debitoru1ui(i1òr) aces-
tuia pot fi instrăinate până la emiterea deciziei asupra cazu-
lui. Aplicarea sechestrului ca măsurä de asigurare pe bunurile
debitoru1ui(ilor) se va efectua de către organul fiscal numai in
cazulîn care datoriile debitoare au devenit scadente, fapt confir-
mat prin actul de constatare întocmit de organul fiscal şi semnat
de cãtre contribuabil (creditor) şi debitoru1(ii) acestuia;
monitorizãrii agentului economic in perioada de funcționare a
postului fiscal şi existenței suspiciunii că contribuabilul va înre-
gistra obligațiuni față de buget pe care nu le va onora.'
Totodată, in scopul comercializärii bunurilor sechestrate ca mãsu-
ră asiguratorie a stingerii obligațiilor fiscale în cadrul executării silite
efectuate prin urmărirea bunurilor contribuabilului, organele fiscale
vor aplica sechestrul ca modalitate de executare silită a obligațfei fis-
cale in baza Hotărârii cu privire la executarea silită.
Modalități de stingere a obligațiilor fiscale
Stingerea obligației fiscale constă in totalitatea acțiunilor între-
prinse de contribuabil sau alt subiect al raporturilor juridice fiscale,
respectiv.
Reieşind din prevederile art.179 din Codul fiscal, in cazul în care
contribuabilul are simultan mai multe obligații fiscale scadente, aces-
la va asigura stingerea obligațiilor fiscale, conform legislației fiscale,
după criteriul cronologic de naştere a fiecărui tip de obli8a e fiscală
indicat in documentul referitor la stingerea ei. În caz c;ontrar, ìnsuşi or-
ganul fiscal este în drept să stingã obligația fiscalä a acestuia conform
2" A se vedea art.203 alİn.(14) din Codul fiscal. În fond, este vorba despre ridi-
(anterior in cadrul pro.cedurii de
carea şi aplicarea sechestrului pe aceleaşi bunuri
executare silitä şi ulterior, ca urmare a imposibilității comercializärii acestora cu ridi-
I carea şi aplicarea concomitentb a sechestruluî pe aceste bunuri).

138
Vlad \’LA ICL, Aureliu !tOT.IRU, Viorica BOA CFi I, Daniels VID .ICT
succesiunii stabilite reieşind din criteriul cronologic de naştere a fiecă-
riii tip de obligație fiscală. Această regulã se aplică
pentru toate moda- litățile de stingere a obligații lor
fiscale prevăzute de Codul fiscal.
 Stingerea obligației fiscale se efectuează prin următoarele moda-
a) achitare (plată);
b) anulare
c) prescripție;
d) scădere;
e) compensare;
f) executare silită (art.170 din Codul fiscal).
Stingerea oblig icier fiscale prin achitare (plată) se efectuează con-
form prevederilor art.l 71 din Codul fiscal. Regu!a generală în cazul
stingerii obligației fiscale prin achitare constã in sting rea acesteia in
monedã națională. Totodată, în anumite cazuri, prevăz.ute de legislația
fiscală, achitarea se poate efectua şi in valută sti’ăină la c.iirsuI oficia.l a!
leiilui moldovenesc din ziua efectuării plății."’
Achitarea poate avea loc prin plată directă saii prin reținere la sur-
să. Acest din ur:nă caz de stingere a obligațiilor fiscale se realizează
prin calcul area, reținerea şi plata sumelor obligației fi scale be căti’e o
alter persoană decât cow.tribuabilul.'°' Plata direct‹o. se efectuează prin
v irament sau in numerar.
Plata prin v irament se efectuează prin intermediul instituțiilor fi-
nanciare (sucursalelor sau fì lialelor acestora). Plata prim virament in-
clude şi plățile efectuate prin intermediul cardurilor bancare sau prin
holes ii’ea altO!’ instruiiiente de plată prevăzute de legis lație.
P lata în numerar poate fi eíectiiată prin intermediul:
- organului fiscal;
autorităților adininistrației publice locale;
operatorii or de poştă sou
instituțiilor íì nanciare (sucursalelor sau fi lialelor acestora).
"" Astfel, In cazurile prevăzute de art.347 alin.(3). 348-4 aliri.(2), ș i art.352
alin.(8) din Codul fiscal, achitarea obligației fiscale se poate efectua șî in valută străi-
n'd la cursul oficial al !eului moldovenesc din ziua efectuări i plății.
' Cazurile cănd p1ala se efectuează prin reținere la surs5 sunt prey ñzułe la art.88.
89, 90, 90' şi 92 din Codul fiscal.
140
Vlad VLAICU, Aureliu RO"fARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
c) data emiterii deciziei privind derularea procesului de lichidare
(dizolvare) sau a hotărârii de intentare a procesului de insolva-
bilitate (art.178 alin.(1) din Codul fiscal).
Debitarea contului de card respectiv se confirmă prin bonul (chi-
tanța) ae plată cu card de plată perfectat la terminal POS sau la alt
dispozitiv de utilizare a cardurilor de plată, bon (ckitanță) care se eli-
DREPT FISC.G
Aiitoritățile administrației publice İocale pot stabili încasarea im-
pozitelor şi taxelor locale şi prin intermediul altor persoane. Astfel,
conform Hotărîrii Guvernului n1’.998 din 20.08.2003 privind acti-
vitatea Serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale din
cadrul primăriei (SCITL), aceste persoane pot fi: perceptorii fiscali
ai SCITL din cadrul primăriilor sau secretarul ori alt funcționar al p:-
imăriei, care nu este învestit cu dreptul de a semna documentele de
casă, sau alte persoane învestite de către primar cu funcțiile per-
ceptorului fiscal.
Autoritățile şi instituțiile enumerate mai sus (cu excepția celor fi-
nanciare), care au încasat bani in numerar de la contribuabil, sunt obli-
gate să verse la buget, in numele acestuia, in aceeaşi sau in urmãtoarea
zi lucrătoare, sumele încasate. Autoritățile administrației publice lo-
cale din satele şi comunele, în care nu existã instituți i financiare sau
subdiviziuni ale acestora, pot stabili pentru SCITL şi pentru operatorii
de poştă o altă periodicitate de vărsare la buget a sumelor încasate, dar
nu mai rar de o dată pe săptămânã.
În cazul în care sontribuabilul deține la contul säu bancar rn ijloace
băneşti, instituția financiară (sucursala saii fi liala acesteia) este obliga-
tă să execute, in limita acestor mijloace, ordinul de platã al contribua-
òilului fn decursul zilei lucrătoare in ccire a fosl pt-imíl.
Sumele trecute la scăderi din contul bancar al contribuabilului
pen- tru stingerea obligațiilor fiscale se transferă de instituția financiară
(su- cursala sau filiala acesteia) la buget în ziua lucrătoare in care au
fost trecute la scăderi.
Sumele încasate in numerar de la contribuabili pentru stingerea
obligațiilor fiscale se transferã de cñtre instituția financiarä (sucursala
sau fi liala acesteia) la buget in ziua lucrătoare in care au fost încasate.
Dată a stingerii obligației fiscale prin achitare se considerã:
a) data la care sumele au fost înscrise la buget în contul obligației
fiscale respective;
b) în cazul achitării prin intermediul cardurilor de platñ, datñ a
stingerii obligației fiscale se consideră data zilei lucrătoare in
care a fost debitat contul de card, din care a fost emis cardu!
utilizat la platã at contribuabilului (deținătorului de card) cu
suma obligației fiscale;
bereazã deținătorului de card.
Referitor la faptul cá legislația fiscală (art.178
alin.(1) lit.a) din Codul fiscal) prevede cä datã a
stingerii obligatiei fiscale prin achita- re se consideră
data la care sumele au fost înscrise la buget în contul
obligației fiscale respective, se impune o precizare.
Astfel, in raport de plătitorul care achită impozitul,
prevederea in cauză nu se va in- terpreta ad litteram, deoarece norma
specificată mai sus indicã ex- clusiv destinația finală a plății. Este
imposibil a interpreta această prevedere in sensul că plătitorul este
obligat să achite impozitul in buget Uară utilizarea unor mecanisme
intermediare. Acest lucru se explică prin faptul cä in relațiile ce apar
in procesul achitării impo- zitelor participä nu doar plătitorul şí
statul reprezentat de organele sale, dar și anumiți intermediari, in
special instituțiia financiară care îl deserveşte in legături cu
transferarea impozitului in buget. Astfel, in cadrul relațiilor legate de
achitarea impozitelor instituția financia- ră are propria Răspundere
pentru neexecutarea in termen a ordinelor de plată ale
contribuabililor.
Ordinul de platá reprezintă ordinul sau dispozitia, dată de către plă-
titor băncii care îl deserveşte, de a transfera beneficiarului o anumitã
sumă de bani. În acest caz, beneficiarul va fi bugetul de stat. Încasarea
mijloacelor băneşti pe contul beneficiarului se realizează numai după
transferarea sumelor respective de pe contul plătitorului, aceasta efec-
tuându-se exclusiv prin ordinul de plată dat de plătitor.
În aceeaşi ordine de idei, sumele de bani nu pot fi încasate pe contul
beneficiarului până la transferarea lor de pe contul plătitorului. După
transferarea lor însă, ultimul nu mai răspunde de soarta ulterioară a
acestor mijloace, deoarece s-a produs deja preluarea unei părți din
proprietatea acestuia sub formä de impozit sau taxă, iar răspunderea in
continuare o va purta exclusiv instituția bancară.
142
\'1a:i \' LA ITU, Am rełitl ROTA RU, \'iorica õ OAGHI. Daniela \'!Dń ICT
DREPT FISCAL
İn concluzie, momentul plății impozitului coincide en momentul
transferării mijloacelor băneşti de pe contul plătitorului şi, in acest
3ens, obligația plătitorului de achitare a impozitului se va stinge.2'0
6'tingerea obligației fiscale prin anulare se efectuează p.cin acte cu
caracter general sau individual, adoptate conform legis1a(ièi (art.172
din Codul fiscal). În literatura de specialitate întâlnim această mo-
dalitate de stingere a obligației fiscale şi cu denumirea de amnistie
Țâcćïfõ.2" Cu titlu de exemplificare, ne putem referi in acest caz la
unele legi, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova in diferite
perioade, fie privind anularea datoriilor istorice ale unor întreprin-
deri aflate in proces de restructurare, fie prin anularea unor penalitäți
şi amenzi aplicate contribuabililor, spre exemplu: Legea nr.111 din
27.04.2007, privind modificarea şi GOmpletarea Legii nr.1164-XIII
din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale
Codului fiscal (conține reglementări privind amnistia fisca’lá şi legali-
zarea capitalului), sau Legea nr.389 din 08.12.2006, privind anularea
majorărilor de întârziere şi a amenzilor. Prin urmare, anularea poate
viza fie obligații fiscale ce revin anumitor contribuabili, fie anumite
categorii de venituri fiscale. Scopul acestor acte legislative constă, de
regulă, in stimularea contribuabililor de a efectua plățile la bugetul
de stat, la bugetele unităților administrativ-teritoriale, anulându-li-se
majorările de întârziere şi amenzile la impozite şi taxe. Cu referire la
forma actului care anulează o obligație fiscalã, se va ține cont atât de
conținutul prevederilor art.132 din Constituția Republicii!. M,
oldova; cât şi ale art.7 din Codul fiscal. Prin urmare, anularea
unor...obligație fiscale poate fi efectuată doar printr-un act legislativ
adoptąt:de Par- lament. Conform prevederilor art.178 a1in.(2) din Codul
fìscal, data” a stingerii obligației fiscale prin anulare este considerată
data indicată în actul de anulare.
2" Conform art.169 alin.(3) din Codul fiscal, instituția financiară (sucursala sau fi-
liala acesteia) care primeşte de la contribuabil sau de la organul fìscal ordine de platä şi,
respectiv, ordine incaso pentru transfer de mijloace băneşti in contul stingerii‹obligației
íìscale este consideratä, din momentul primirii ordinului, responsabilă dë obligație
iìscalä in limita mijloacelor disponibile îri contul bancar al contribuabilului. Totodată,
contribuabilul este considerat responsabil de obligația fiscalä ííi limita mijloäcelor care
:iu sunt disponibile in contul bancar pentru stingerea integralh a obligatiei fìscale.
'" Dan Drosu Ş aguna, Dreptfiscal, Vol. II, Oscar PRINT, Bucureşti, 1997, p.165.
143
Stingerea oö!igafìei fiscale prim presc-rigJie.
Liacã nu a fost er.erci- tat In termenele prevăzute ‹re Ł“odul fi scal,
dreptu ì statului be a deter-
!nina oblìgația fiscală sau de a o executa silit se stinge p7in pi‘escripție.
Concomitent, se stinge şi obligația fiscală a contribuabilului.
Astfel, conform art.264 şi 265 din Codul fiscal, obligațiile fiscale
exprimate prin impox.ite, taxe, majorări de întârziere, sancțiuni fisca-
le aferente sau reafereBte unor impozite şi taxe concrete pot fi deter-
iiiate in ce1 imi1t 4 ani de la ultima dată stab ilită pentru prezentarea
dării de semă fi scale, de la data când impozitul sau taxa urmau să fie
achitate (cazrtl iinpozit- lor și taxelor pentru care !egis1ația fì scală nti
İ yrev•.de depunerea
ării de seamă fiscale), sau de la data sãv ărşirii
încă lc‹ari i ft sca le.
Dacă determinarea obligației fiscale a avut loc in termen sau in
perioada de 4 an i, ea poate fi stinsă prin executare silită de către
organul fi scal sau în baza unei hotărâri judecătorești doar dacă acțiu-
nile organului fiscal sau sesizarea instanței judecãtoreşti au avut Îoc
pe Ęarcursti l a 6 ant după determinarea obligației fiscale.
In materie fiscalã, prescripția produce şi un alt efect, şi anume:
stinge dreptul contribuabilului de a cere restituirea şi/sau compensarea
sumelor achitate in plus.° Conform pre /ederilor art.178 alin.(3) din
Codul fiscal, dată a stingerii obligației fiscale prin prescripție este con-
siderată prima zi dupã data in care a expirai teiniienul ciC prescripție.
Stingerea ońligațic•î hscalc• pr/n sc‹ide.•e se efeetucază îr. situaț'-
ile in care persoana fi zică:
‹ decedat;
este dcc ìarată rrioai’tã:
este dec!a: ată disnărutá. Uară ’veste;
este declai‘ată lipsită de capacitate de exerciț iu sau cu capaci-
tate de exei cițiu restrânsă (art.l 74 din Codtll fiscal).
În cazurile enumerate, stingerea prin scãdere a obligației fi scale
se efectuează l!•. mărimea întregii obligat i i fiscale (dacă persoana
nu
c. iăsat (nu d ispune) de bunuri) sau in mărimea părți i nestinse din
ob!igația fiscală (dacã averea lãsată de ea (averea existentă) este in-
sufi cientă).
'" .4 s e vedea pentru deîalii art.266 din Codu ł
ii.scal.
DREPT FISCAL
Responsabili de stingerea obligației fiscaíe a persoanei fìzice de-
cedate sau declarate moarte sunt inoştenitorii acesteia, care o sting
din valoarea bunuriior moştenite şi proporțional pă rții lor de moşte-
nire. Obligația fiscală a persoanei fizice declarate, în modul stabilit,
dispă rută Uară veste se stinge de către tutorele num it sã administre-
ze bunurile dispă rutului din contul acestora, iar obligația fiscală a
pcrsoanei fizice, inclusiv a minorului, recunoscute, în conformitate
cu legislația, incapabilă sau cu capacitate de exercițiu restrâ nsã , o
sting pă rinții, înfietorii, tutorele sau curatorul din contul bunurilor
acesteia.
Iil cazul contribuabilului persoană juridiCÔ, Stfngerea prin scã-
dere a obligație i fiscale se efectuează in ui ma încetă rii activitã ții
lui prin lichidare, inclusiv pe cale judiciarä , sau prin reorganizare
(art. 173 a1in.(3) din Codul fiscal). Astfel, responsabilitatea pentru
stingerea obligației fiscale a persoanei juridice in curs de lichidare
o are organul, organizația sau persoana, responsabilă , conform le-
gislației civile, de lichidarea acesteia. Obligația fiscală se stinge in
acest caz din contul mijloacelor băneşti rezultate din coinercializarea
activelor, iar în cazul aplică rii modalită ților de depă şire a insolva-
bilități i, obligațiile fiscale se sting conform prevederilor legislației
ínsolvabilită ții.
In cazul reorganiză rii persoanei /Jiiridice, responsab i! de stingerea
obligațiilor fiscale ale acesteia este succesorul persoanei juridice,
că - mrna î se inipuns obligația fiscală.
În fond, stingerea obligației fiscale prin scãdere, atât in cazul per-
soanelor fi zice (inclusìv a! întreprinzätorului indiv idual), cat şi al
celor juridice, se efectuează ca urmare a lipsei sau insuficiențe i de
bunuri, inclusiv a constatării acestor circumstanțe în procesul efec-
tuării de către organul fiscal a executării silite a obligațiilor fi scale rv-
s'.ante ale acestora." 3 Suma obligației fiscale a cărei executare si- łită
este imposibilă, precum şi suma obligați ilor fi scale stinse prin scãdere,
vol fi luate la o ex idență fiscală specială, pânä la expirarea termenului
de prescripție pentru stingerea obligației ft scale sau in alt
" 3 Cazurile in care executarea silitã a obligației fiscai.• se consideră imposibilă ca
u:mare a lipsei sau insuń cienței de bunuri, sau ca urmare a lipsei succesorilor, sunt
prevăzute la art.206 aIin.(I ) din Codul fiscal.
 1 45
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
termen prevăzut de legislația fiscală. ' În opinia unor autori,"’ con-
2 4
siderarea operațiunii de scñdCfC ca fiind un mod de stingere a obli-
gației fiscale este oarecum improprie, deoarece presupune scoaterea
sumelor datorate de contribuabil din evidența curentă şi trecerea lor
într-o evidențá separată până la împlinirea termenului de prescripție.
În consecință, şi în acest caz stingerea obligației fiscale se efectuează
tot prin prescripție. AstIe1, in cazul in care instanța judecătorească
emite o decizie de anulare a declarärii persoanei fizice moartă sau
dispárută Uară veste ori c decizie de recunoaştere a capacității de-
pline de exercițiu, a țiunea obligațiilor fiscale stinse anterior prin
scädere se restabileşte, Uarä a se aplica majorările de întârziere şi
amenzile pentru perioada cuprinsã între momentul declarării persoa-
nei fizice moartă sau dispărută tară veste, sau lipsită de capacitate
de exercìțiu, sau cu capacitate de exercițiu restrânsă şi data emiterii
deciziei respective (art.186 din Codul fiscal).
Pentru determinarea momentului din care obligațiile fiscale se sting,
prin scădere, se va ține cont de prevederile art.178 a1iri.(3) din
Codul fìscal, conform cäruia datä a stingerii obligației fiscale prin
scădere
este considerată data:
a) întocmirii actului comun al autorității administrației publice lo-
cale şi al organului fiscal, prìn care ele constată cä persoana ,
decedată, declarată moartá, dispäruta“ Uară veste, lipsită de ca-
pacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrâ nsă nu
t
deținea (nu deține) bunuri;
b) rămânerii definitive a deciziei de incetare activității persoanei
a juridice; de lichidare (di-
¡
c) emiterii deciziei privind derularea procesului de insolvabili-
zolvare) sau a hota”râ rii de intentare a
procesului
tate. scă dere, atâ t in cazul persoanelor
Stingerea obligației fiscale prin
fizice, cât şi al celor juridice, are loc in temeiul unei decizii a
condu-
2'• Modul de luare şi ținere in acest caz a evidenței speciale este reglementat prin
Regulamentul privind evidența specialä a obligației fiscale, aprobat de Ministerul Finan-
țelor sub nr. 4/2 din 01.04.2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.12ò-
13 l). Totodată, art.206 din Codul fiscal prevede pentru anumite cazuri de imposibilitate
a executării silite a obligațiilor fiscale alte termene de evidențl fiscală speeialä.
"' Dan Drosu Şaguna, Drept fiscal, Vol. II, p.168.
146
DREPT FISCAL
cerii organului fiscal, inclusiv in cazul cánd stingerea eì p n executare
silită in conformitate cu legislația fiscală este imposibilă. In cazul Ser-
viciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primä ri-
ilor, decizia se adoptă de că tre Consiliul local. Decizia Inspectoratului
fiscal de stat teritorial privind stingerea obligației fiscale prin scãdere
poate fi verificată, modificată sau anulată de Inspectoratul Fiscal Prin-
cipal de Stat.
De asemenea, in contextual stingerii prin scă dere a obligațiilor
fiscale, este necesar sä menționă m condițiile şi cazurtlè de stingere
simylificată prin scădere (art.174’ din Codul fiscal) a obligației fisca-
le a contribuabililor persoane juridice şi persoane fizice care practică
aetivitate de întreprinză tor. Stingerea simplificata“ a obligației fiscale
se efectuează doar in lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de
evaziune fisca!ă sau de pseudoactivitate de întreprinză tor. În acest caz,
organul fiscal stinge simplificat prin scă dere obligația fiscală doar în
cazul in care stabileşte in cumul cã .
a) persoanajuridicä are datorii la bugetul de stat, la bugetul unității
administratív-teritoriale şi/sau la fondurile asigurãrii obligatorii
de asistențñ medicalá;
b) persoana juridică nu este fondator al unei persoane juridice;
e) persoana juridică , în decursul ultimelor 24 de luni conseGutive,
nu a depus dă rile de seamă fiscale prevă zute de legislație şi nu
a efectuat operații pe niciun cont bancar;
d) ćață de persoana juridică au fost aplicate toate mă surile de exe-
cutare silită a obligației fiscale prevăzute de lege;
e) persoana juridică nu dispune de bunuri care pot fi urmărite în
scopul executării obligației fiscale.
Conform art.174' a1in.(3) din Codul fiscal, lista contribuabililor ale
căror obligații fiscale au fost stinse simplificat prin scg‘agdere se prezin-
tä de cãtre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat entitațH!abi1itate CU
rlreptul de înregistrare de stat pentru a iniția din oficiu procedura de
radiere din Registrul de stat.
Stingerea oblig ter fiscale prîn compensare se efectuează prin
trecerea in contul restanței a sumei plătite in plus sau a .sumei care,
conform legislației fiscale, urmează a fi restituită. Compensarea se
efectuează la inițiativa organului fiscal sau la cererea
contribuabilului,
147
 \'lad VLA ICU, nureliu RO(ARU, Viorica BOAGHI, Dar.iela VI DAI CL'
dacă legislația fiscală nu prevede altfel. Modalitatea de stingere a obli-
galiei fiscale prin compensație este prevăzută de art. 175 din Codui
fiscal.°' 6 Această modalitate de stingere a obligațiilor fiscale este apli-
cabilă atâ t persoanelor juridice și fizice întreprinzători individuali, căt
și persoanelor fizice cetă țeni.
Sub aspect procedural, in termen de pâ n‹a la 30 de zile de la apa-
riția circumstanțelor respective sau de la primirea cererii contribua-
dilulii, organul fiscal întocmește documentul de plată și î1 transmite
Trezoreriei de Stat spre executare, în modul stabilit de Ministerul
F inanțelor. In termen de 7 zile de la data primirii documentului de
plată, Trezoreria de Stat trece, după caz, dintr-un cont al bugetului
în alt cont al aceluiași buget sau în contul unui alt buget sumele con-
semnate în documentul de plată. După executarea documentului de
plată, Trezoreria de Stat remite, după caz, organului fiscal sau (dacă
sumele compensate au vizat obligații fiscale constatate în vamă ) Ser-
viciului Vamal extrasul din conturile trezoreriale de venituri. După ce
a primit extrasul din conturile trezoreriale de venituri, organul fiscal
face inscrierile de rigoare în contul personal a1 contribuabilului, iar
Serv iciul Vamal remite extrasul cel tâ rziu a doua zi unităților sale.
Excedentul sumei compensate, la cerere, poate fi restituit contri-
buabilului sau lă sat in contul stingerii ur.e i viitoare obligații fiscale
de alt tip. In caz de nedepunere a cererii, exc•dentu i se lasă în contu!
stingerii ob!igației fiscale de acelaș: tip.
Dată a stingerii obligației fiscale prin compensare este conside-
rată data la care Trezoreria de Stat a executat documentele de plată
(art. 178 a1in.(5) din Codul fiscal).
Stingerea obliga]iei fiscale prin executare silită are loc prin ac-
țiun ile întreprinse de organul fiscal pentru perceperea forțată a res-
tanțelor îti conform itate cu legislația fiscală. Modul dc efectuare a
execută rii silite a obligații lor fiscale și, respectiv, modalitățile de
stingere a obligației fiscale ca urmare a aplică rii acesteia sunt expuse
ii prezenta lucrare (Tema 7), precum și în art. 193-207 din Codul
'" Suplirrientar a se vedeci prevederile Regulamentului privind stingerea obliga-
ției fiscale prin compensare, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.42 din
07.07.2004. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, l 63- I 67/320.
148
DREPT FIS CAL
<ubiecte pentru autoevaluare
1. Care sunt asemănările și deosebirile dintre obligația fiscală și
obligația civilă?
2. Care sunt temeiurile nașterii obligației fiscale?
3. In ce constă obligația de înregistrare fiscală a contribuabilului?
4. Cine este în drept să calculeze obligația fiscală?
5. Cine stinge obligațiile fiscale ale persoanei juridice reorganizate?
6. În ce cazuri se modifică obligația fiscală?
7. Cum se modifică termenul de stingere a obligației fi scale?
8. Care sunt cazurile de suspendare a executării obligației fiscale?
9. Cum operează restituirea din buget a sumelor impozitelor și
taxelor?
10.Ce modalități de asigurare a stingerii obligațiilor fiscale pot fi
aplicate în cadrul rapomirilor juridice fi scale?
11. . Când obligația fiscală se stinge prin scădere?
Bibliografie
kiteratură recomandată:
1. Dan Drosu Șaguna, Drept fiscal, C.H. Bcck, Bucureşti, 2006.
2. Niță Nelu, Drep/Juaocfnr și fiscal, Tipo Moldova, lași, 2010.
3. nenenseB C.F., Haaoeoooe npaao, T›FrK Hpecc, MOCKBft, 2000.
4. QeMHH A.B., Hmioeoaoe npcieo °occuu. e6Hoe n‹rco6iie,
KpacHOfl]9cK, 2006.
5. Rotaru Aureliu, Litigii fiscale. Manuahil judecătorului pentru
cauze civile, Chișinău, 2013.
Acte legislative și normative.
1. Codul fiscal al Republicii Moldo . a, nr. i 1 63-XIII din 24.04.1997.
Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din
25.03.2005, ediție specială.
2. Legea insolvabilității, nr.149 din 29.06.2012. In: Monitorul Ofi-
cial al Republicii Moldova, 2012, nr.193-197.
3. Regulamentul privind restituirea taxei pe valoare adăugață,
aprobat prin Hotărârea Gu °emului nr.93 din 01.0<.2013. In:
Monitorul Oficial a1 Republicii Mo1dov.a., 2013, nr.27-30.
149
 Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica DOAGHI, Daniela VIDAICU
4. Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin
Ordinul IFPS nr.299 din 02.05.2012. În: Monitorul Oficial a1
Republicii Moldova, 2012, nr.99-102.
5. Regulamentul privind evidența specială a obligației fiscale,
aprobat de Ministerul Finanțelor sub nr.4/2 din 01.04.2003. În:
Monitorul Oficial a1 Republicii Moldova, 2003, nr.126-131.
6. Regulamentul Ministerului Finanțelor privind stingerea obli-
gației fiscale prin compensare, aprobat prin Ordinul nr.42 din
07.07.2004. In: Monitorul Oficial a1 Republicii Moldova, 2004,
nr.163-167.
1.
altor obligații) regula de bază constă în executarea de bunăvoie,°l7 din
Bucureşti, 1992, p.101.
Tema 7.
kXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAT EI FISCALE
1. Noțiiiaea și caracterele executării silite în cadrul
raporturilor juridice fiscale
2. Condițiile declanșării executării silite a obligației fiscale
3. Subiecții și modalitățile de executare silită a obligației
fiscale
4. Incasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale
contribuabililor
5. I•erceperea restanțelor din contul altor bunuri ale
contribuabililor
5.1. Procedura ridicării de la contribuabil a mijloacelor
băneşti în numerar
5.2. Urmărirea bunurilor contribuabililor
5.2.1. Sechestrarea bunurilor contribuabililor '
5.2.2. Particularitățile sechestrării unor categorii de
bunuri
5.2.3. Cazuri de ridicare a sechestrului aplicat pe
bunuri
6. Comercializarea bunurilor sechestrate
6.1. Incheierea contractului de vânzare-cumpărare și
achitarea prețului bunurilor comercializate
6.2. Ridicarea bunurilor
7. Urmărirea datoriei debitoare a contribuabilului . ‘
8. Procedura de distribuire în faz•a de executare silită:a
sumelor încasate și eategoriile de creante
9. Cazuri de imposibilitate a executării silite a obligației fiscale
10.Contestarea deciziilor și acțiunilor privind executarea
silită a obligației fiscale
Noțiunea și caracterele executării silite în cadrul
raportiirilor juridice fiscale
În rnateria executării obligațiilor fiscale (ca, de altfel, șf în cazul
2' 7 Gliga
loan, Dreptul finanțelor publice, Editura Didactică și Pedagogică, R.A.
“
151
 VlaÖ VL.àICU, Aureliu ROTARU, Viotica BOAGHÏ, Daniela VI DAICU
propriu inițiativă de către contribuabil a obligațiilor ce-i revin acestuia.
De regulã, stingerea acestor obligații se face prin plată.2'
Totuşi, dacă debitorul nu execută obligația sa în cuantumul şi la
termenul stabilit de lege, creditorul (statul), pentni a valorifica dreptul
său subiectiv patrimonial pe care ïl are asupra debitorului (contribua-
bilului), poate recurge la anumite ”loace pe care legislația fiscală i
!e pune la dispoziție pentru a-1 sili pe ultimul la executare°l’. In acest
caz, creditonil va cere executarea sí litã , car e este un mij loc subsidiar
de realizare a creanțelor fiscale.
Conform art.129 ct.( 1 4) din Codu! ß.sca ì, executarea silită a ohli-
gației fiscale constă in acțiunile întreprinse de organul fisca.l penrru
perr:eperea forțatü a i’cstanțe i.
Execută rii silite aplicate pentru stinge7ea Obligațiilor fiscale îi sunt
specifice urmă toarele caractere:
a) Temeiul trecerii la executarea silită este neexecutarea obligației
fiscale de cñ tre contribuabil in cuantamul și la termenul stabilit de
lege, adi.:ă , existența i estanței."'
b) La fel ca și în alte raporturi juridice, executarea silită în cadrul ra-
porturilor juridice fiscale repreaintă calea excepțională de recupera-
re a creanțelor fiscale, ea pomindu-se numai in cazul neachită rii — de
bunăvoie, în cuantum l şi la termenele 1egale°' l — a impozitelor şi
taxe- lor (inclusiv a amenzi!or şi penalită ților aplicate, aferente sau
neaferen- te acestora, care de asemenea constituie parte a obligației
fiscaIe).222
''' Conform prevederilor art. 170 din Codul fiscal, in afarã de plată, stingerea obli-
gațiilor fiscale se poate efectua şi p: in an.ulare, prescripție, scădere, compensare şi
executare silită).
'" Balan Emil, ›Gi-eat finciciai-, A'.I- ï3eck, Bucureşti, 1999, p.l 47.
" Conform prevederilor pet.l 3) a1in.(1) art.! 29 din Codul fìscal. restan{a este
suma pe care contribuabilul era GU igat să o plätc-asc ã la buget ca impozit. taxã sau
altă plata, dar pe care nu a p1‹atit-o in termen, precum și suma m.ajoräri i de întârziere
(penalită ți i) şi/sau amenzi i . Obli gația fiscal ä care reprezintă obiectul concilierii at
contractului incheiat conform art. 1 80 dev îne i estanJä dupã expirarea term.cnut ui mo-
Jificat în conformitate cu contractul respectiv. Suma. neachitatã a obligațiilor fiscale
in cuantum de până I a 100 de let inc lusiv nu se consideră restanță față de bugetul
¡cuff ic national i n. scopul: a) benefi cierii de red ucere c u 50% a amenzi i pentru incã-
car ca fiscal ä; b) nepre zentärii şi/sau anulării dispoziț iei de suspendare a operațiunilor
la coniiil bancar at contri buaÒ il ul ui. em isã pentru asigurarea încasări i
restanțelor,
c) atestări i lipsei restante for față c\c bugetul publ ic național ale agenților economici.
"' Minea Ştefan Mircea, Dreptul fìnan¡eloi publice, Târgu-Mureş, 1993, p.149.
"' St:ma obligaț ie. i scale include, conform prevederil or a lin.(I) pct.(6) art 129
din Codul fiscal, impozitul. taxa, majorarea de întârziere (penalitatea) şi/sau amenda.
1.°2.
Vlad ’JLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
a) existența restanței, adică a sumei pe care contribuabilul era
obligat sä o plă tească la buget ca impozit, taxă sau altă plată , dar pe
care nu a plă tit-o îri termen, precum şi suma majoră rii de întâ rziere
DREPT FIS PAL
c) Executarea silită ïn cadrul dreptului fiscal rept ezintă o con-
strângere necondițiønată de efeetuare a pIăților ce derivă dintr-o
obligație constitnțional-publicà. Obligația fiscalä a contribuabilului,
precum şi dreptul stat›u1ui de a cere executarea acestei obligații (in
termenul şi in modul stabilit de legislația fiscală), nu rezultă dintr-o
convenție sau înțelegere, dar exclusiv din lege şi, ca urmare, raportul
privind neexecutarea creanței fiscale ține de dreptul public. De aici re-
iese şi învestiTea (autorizarea) organului fiscal cu dreptul de a proceda
atitoritar in raporturile fìscal—patrimoniale.
d) Procedura de executare silită ‹lesfăşurată de ørganele fis-
cale nu este precedaiă de o altă procedură cu caracter judiciar
(îmbraeă forma perceperii extrajudiciare a datoriilor). 2" Cu toate
acestea, conform prevederilor legislației fiscale, în procesul executării
silite, persoanelor juridice şi fi zice le este garantată protecția jiiõiciarã
a dreptului de proprietate, ceea ce nu suprimă şi nu reduce drePtU rile
şi libertãțile cetățeariului.
Sub aspect procedural, perceperea extrajudiciară a creanțelor fis-
cale se realizează prin aplicarea modaìită ților concrete de executare
silita prevă zute de legislația fiscală .
In concluzie, pornirea execută rii silite a creanțelor fiscale se im-
pune ca o necesitate in vederea recuperă ri i creanțelor fiscale restante,
ca o modalitate de percepere a ›•eniturilor bugetare din surse fiscale
necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice prevă zute de legea
bugetară anuală , inclusiv In contextul art.58 din Constituția Republicii
Moldova care prevede că „cetățeni i sunt ob!igați să contribuie prìn
impozite şi taxe la clieltuielile p'ablice”.
2. Cøndițiile ßeclanşării executării silite a obligației fiscale
İ Pentru ca organul fiscal să poată începe ex.ercitarea efectivă a acțiu-
i
nilor de executare silltã a obligațiilor fiscale restante, este necesar să fie
ïntrunite cumulativ unnétoarele condiții (art.19c din Codul fiscal):
"-’“’ A se vede c Flotä:‘ârea Curții Constituționale a Republicii Nloltlova nr.4 din
26.01.1998, despre controlul constituționalității unor artîcole din Legea nr.633-XIII
din I 0.11.1995 „Cu privire İa modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăti”
În: Monitorul Oil cial al Republicii Moldova, 1998, nr.l 6-17.
°" Dan Drosu Şaguna, Drept financ tar şi fiscal, Vol.2, Oscar Print, Bucureşti,
1997.p.171.
(penalitñ ții) şi/sau amenzií. Aplicarea pentru
sumele amenzilor afe- rente sau neaferente unor
impozite şi taxe a modalitã ților de executare silită
se efectuează, dacă decizia prin care a fost aplicată
 aceast‹i sanc- țiune nu a fost •xecutată benevol d.C că tre contribuabil
în termen de 30 de zile din data pronunță rii acesteia, inclusiv asupra
penalitä ților calculate până in acest moment (art,252 din Codul fì
scal);225
b) neexpirarea termenelor de prescripție stabilite de Codul
ascal
Este vorba, ïn primul râ nd, despre neexpirarea termenului de pre-
scripție pentru stingerea obligației fiscale. Astfel, dacă determinarea
obligației fiscale a avut loc în termen s-‹iu in perioada stabilită la art.264
din Codul fiscal, ea poate fi stinsä prin executare silită de că tre organul
fiscal sau (după caz) de că tre irstanța de judecată, însä numai in cazul
în care acțiunile organului fiscal sau sesizarea instanței de judecată au
avut loc pe parcursul a 6 ani după determinarea obligației fiscale. Or,
este imposibil sñ execuți (inclusiv silit) o obligație care nu a fost încä
determinată sub aspectul naturii, mã rimii (volumului) acesteia sau,
char, al existenței acesteia;
c) necontestarea faptului existenței restanței şi a mãrimii aces-
teia, în următoarele două cazuri:
- când in privința contribuabilului a fost aplicată modalitatea de
executare silită prin urmărirea bunurilor contribuabilului (cu
excepția încasării de pe conturi şi ridicării numCrãrlllui);
- când a fost aplicată modalitatea de executare silită prin urmări-
rea datoriilor debitoare ale contribuabililor (urmărirea debitori-
lor acestuia) 226
2º' Totodată, atât restanța, cât şi amenzile aplicate pentru aceasta (sau pentru alte
temeiuri), se constată, de regulă, ca urmare a examinärii cazului de încälcare fiscală,
care se finalizeazä cv adoptarea deciziei de sancționare.
a
2 2
Conform alin.(6) art.205 din Codul fiscal, urmărirea debitorilor
contribuabilu- lui restanțier este similarä cu urmărirea contribuabilului însuşi,
realizeazându-se prin aceleaşi modalitäți de executare silitã, cum ar fì: încasarea
mijloacelor băneşti de pe conturile lor, ridicarea numerarului de la aceştia şi
urmărirea bunurilor acestora.
154
Vjad Y’LAICU, AureÌiu ROTARU, Vio:ica BOA GHI, Daniela VIDAICU
art.159 alin.(2)"' d:•n Codul fiscal, reiese cã, de fapt, executarea silită
DREPT FISCAL
d)contribuabilul riu se află în procedură de
lichidare(dizolvare) sau in proces de insolvabilitate, conform
prevederilor legìslației,'2’ cu excepția obligațiilor fiscale curente.
Totodată, este necesar a menționa cã, deoarece la a1in.(5) art.196
din Codul fiscal se prevede că „executarea silită a obligației fiscale, in
modul prevăzut la art.194 a1in.(l) lit.b), c) şi d) din Cod sC efectuează
in temeiul unei hotărári emise de conducerea organului fìscal care
are valoare de document executoriu”' 2', considerăm cä o coyidiție su-
plimentară pentru pornirea executării silite ar fi în astfel del cazuri şi
existența acestui document exectitoriti, şi anume: a Tlotărâkii de exe-
cutare silită emise de organul fiscal. Or, deşi este o condiție formalá,
in lipsa acesteia organul fìscal nu ar putea începe executarea silita“,
iar acțiunile de executare silită ale acestuia nu ar fi întemeiate şi
legale pentru motivul necorespunderii prevederii art.196 din Codul
fiscal.
3. Subîectìișa moåal’iI“aț’ye de executare silită a obligației
fiscale
Regula generală in cazul executării silite a obligatiilor fiscale
con- stă în faptul că aceasta se efectuează de cätre organul fiscal. Prin
exe- cutarea silita efectuată de catre organul fiscal se înțelege:
a) executarea silită efectuată de către Inspectoratul Fiscal Principal
de Stat (art.133 alin.(1) lit.í) din Codul fisca1);2°’
b) executarea silită efectuată de către inspectoratul fiscal teritoria
(art.133 a1in.(2) lit.d) din Codul fiscal);
Dacă este vorba despre executarea silită a obligațiilor fiscale cal-
culate de către Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale
! (SCITL), executarea silită a acestor obligații se efectuează de către
acest serviciu doar i“n comun r anul fiscal (art.195 diri Codul fis-
cu
cal). În fond, din analiza prevederilor art.156 alin.(2), ale art.157 şi ale
"' A se vedea Legea insolvabilită ții, nr. 149 din 29.06.2012. În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 2012, nr.193-197, in vigoare din 13.03.2013.
22a Formularul tipizat este aprobat prin Ordinul IFPS nr.143 din 13.09.2002. În:
Monitorul Oficial a1 Republicii Moldova, 2005, nr.176-181.
2z' De regulä , IFPS efectuează executarea silitä a obligațiilor fiscale ale marilor
contribuabili, deoarece evidența acestora este ținutl de IFPS (din momentul dobândi-
rii de cätre aceşti contribuabili a acestui statut).
155
se efectuează tot de către organul fiscal.
Comțietența de executare silită a organului
fiscal. Indiferent de modalitatea de executare silită la care
proeedeazã organul fiscal, exe- cutarea hotărârii privind executarea
silită a obligațiilor fiscale restante se efectuează in toate cazurile de
cãtre organiil fiscal de la locul de evidență şi asistență contribriabilului
(art.196 a1in.(3), (4) din Codul fiscal). Prin urmare, organul fiscal
indicat va fi competent sã efectueze executarea silită şi in cazul în care
bunurile sau debitorii contribua- bilului se aflã in diferite unități
administrativ-teritoriale. İn acest din urmă caz, poate sã participle şi
funcționarul fiscal de la locul aflării bunurilor sau de la sediul
(domiciliul) debitorului, Uară insă a avea dreptul sã efectueze, din
numele organului fiscal pe care îl reprezintă, acțiuni de executare
silită.
În cazul in care, după inițlerea procedurii de executare silită, con-
tribuabilul a fost trecut, coniplet sau parțial, la evidența sau asistența
unui alt organ fiscal, dosanil acestuia ş i hotărârea de executare silită a
obligației fiscale se remit acestuia in termen de pánä la 1 0 zile lucră-
toare in vederea continuări i procedurii de executare silită.
Totodată, este necesat a menționa că legislația fiscală prevede o
derogare de la regula generală, anume: că executarea silită a obligați-
ilor fiscale se efectueazã doar prin intermediul unei hotärâri emise de
către organul fiscal."' Astfel, dacă persoana fizică nu permite accesul
in domiciliul sau in reşedința sa pentru a i se sechestra bunurile, func-
ționarul fiscal consemnează faptul într-un act şi, in astfel de cazuri,
organul fiscal va intenta o acțiune ïn instanța de judecatñ competen-
tă (conform normelor de competență din Codul de procedură civilä).
După ce ilistanța de judecată emite o hotărâTe de executcire silită z
obligației fiscale, aceasta va fi executată în contour itate cu legislația
de procedură ci‹•ilă.
Cu toate acestea, instanța de judecatá nu poate fi considerată subiect
at executării silite a ob1igați ilor fiscale. Hotărârea instanței de judecati
'"' În special, conform art. 159 at in.(2) din Codu! fiscal, in cazul atribuți ilor SCITL
cxercitate in comun cu organul fìscal (inclusiv efectuarea executãrii silite), decizia
este em isă de conducerea organului fiscal.
'"' ź se vedea art.199 a1 in.(3), (4) din Codul fiscal.
DREPT FISCAL
va constitui doar un mijloc de realizare de către organul fiscal a execu-
tării silite la care poate recurge ultimul în anumite împrejurări.
Prin urmare, reieşind din cele expuse mai sus, executarea silită a
obligațiilor fiscale se efectueazã cu participarea urinătorilor subiecți:
- organul fiscal;
- Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale (SCITL)
(doar în comun cu organul fiscal);
- contribuabilii persoane juridice;
- contribuabilii persoane fizice (înregistarți ca întreprinzători in-
dividuali, care desUaşoară activități profesionale, persoane fizi-
ce cetățeni).
Confo.w prevederilor art.l 94 alin.(1) din Codul fiscal, executarea
silită a obligației fiscale se efectuează prin următoarele modalități:
a) încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale con-
tribuabilului, cu excepția celor de pe conturile de credit şi pro-
vizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea
sau majorarea capitalului social);
b) ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti in numerar;
c) urmärirea bunurilor contribuabilului, altele decât mijloacele bä-
neşti de pe conturile bancare şi numeraru! contribuabilului;
d) urmărirea datoriilor (sumelor) debitoare ale contribuabililor,
care se efectuează prin oricare dintre modalităłile expuse mai
sus.
Dintre modalitãțile expuse, organul fiscal este in drept să aplice
una sau concomitent mai multe moda!ități de executare silită a obli-
gației fiscale.
Cheltuielile aferente executării siìite a obligației fiscale efectuate
prin oricare din modalitățile expuse mai sus sunt efectuate de la
buge- tul àe stat, urmând să fiC recuperate din contul contribuabilului.
Executarea silită a obligației fiscale efectuate pt in încasarea mij-
ioueelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabililor se efectu-
ează in baza orJmH/ut incaso care are valoare de document executo-
rna. Acesta se întocmeşt• şi se emite de către organul fiscal in forma şi
urmănd procedura ap:obatã prln Regulamentul BOM privind s•aspei•.-
dares. operațiunilor, sechestrarea şi perceperea în mod incontestabil a
mijloacelor băneşti din conturile bancare (aprobat prin Hotărârea Con-
 Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
siliului fie Administarare al BNNI nr.375 din 15.12.2005. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.1-4).
Executarea silită a obligației fiscale efectuate prin ridicarea de la
contribuabil a mijloacelor băneşti in numerar, urmărirea bunurilor
contribuabilului șî urmărirea datoriilor (sumelor) debitoare ale contri-
buabililor se •feetuează numai în temeiul unei hotărâri emise de către
conducerea organului fiscal carl are valoare de document executoriu.
4. Încasarea mijloacelor bă neşti de pe conturile bancare ale
contribuabilului
Încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribua-
bilului este prima modalitate de executare silită prevăzută L’te legislația
fiscală. Totodată, în raport cu celelalte modalități de executare silită
prevăzute de legislația fiscală, aceasta este, de regulă, și cea mai rapidă
modaliatate. Aplicarea de către organul fiscal în primul rând a acestei
modalități este explicabilă (pe lângă asigurarea rapidității executării)
și prin faptul că se realizează cu cheltuieli minime de executare. In
acest mod, urmărirea efectuaiă prin celelalte modalități de executare
silită (în special, a bunurilor contribuabililor ca fiind cea mai com-
plicată, de durată și costisitoare modalitate de executare silită), se va
realiza în mod subsidiar, și doar în caz de lipsă sau insuficiență a mij-
loacelor băneşti pe conturile bancare ale contribuabilului.
Încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribua-
bilului se aplică doar în privința persoanelor juridice și fizice înregis-
trate ca întreprinzători individuali (art.197 alin.(l) din Codul fiscal).
Sub aspect procedural, începând cu ziua următoare celei în care a
apărut restanța sau în care s-a aflat despre apariția ei, 232 organul fis-
cal este în drept să înainteze ordine incaso la conturile bancare ale
contribuabilului, dacă acesta dispune de ele și dacă organul fiscal le
cunoaşte. Prezentarea către instituția finanziară a ordinului incaso se
efectuează doar în mod electronic prin intermediul Sistemului infor-
mațional automatizat de creare și circulație a documentelor electronice
2 2
' Sintagma „s-a aflat despre apariția ei (a restanței)” semnifică cazurile când des-
pre existența restan{ei se constată ulterior ca urmare a efectuării unui control fiscal
pentru o perioadă anterioară (spre exemplu, controlul fiscal efectuat în 2013 a vizat
perioada fiscală din 201 l).
158
Had \'LA UU, .Aureliu RO‘lñRU, \'iorica D OA GH I, Daniel a \'1DAI CU
DREPT FISCAL
(SIA CCDE).2” Pentru toate categoriile de conturi bancare (inclusiv
în valută străină), înscrise în Registrul fiscal de stat, ordinele incaso
se emit în monedă națională. Astfel, dacă ordinul incaso este, depus
la contul contribuabilului în valută străină, atunci executarea asestuia
de către instituția financiară se va efectua prin cumpărarea de către
bancă a valutei străine contra monedei naționale aplicând cursul
stabilit de ultima, cu transferarea în aceeaşi zi a leilor moldovenești în
buget.
De la aplicarea procedurii încasării mijloacelor băneşti de pe con-
turile bancare ale contribuabilului sunt exceptate următoarele con-
turi bancare:
- conturile de împrumut;
- conturile bancare deschise conform prevederilor acordurilor
de împrmut încheiate între Republica Moldova și donatorii ex-
tGfTtl;
- conturile provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare
pen- tru formarea sau majorarea capitalului social);
- conturile persoanelor fizice care nu sunt subiecți ai acti ității de
întreprinzător.
Conform reglementărilor imperative ale art.197 a1in.(2) din Codul
fiscal, i“n cazul în care contribuabilul deține la contul său bancar
mij- loace băneşti, instituția financiară este obligată să execute, în limite
acestor mijloace, ordinul incaso emis de organului fiscal, i“n decursul
a 24 de ore din momentul în care a fost primit.2’ 4
^° Conform prevederilor Ordinului IFPS nr.284 din 19.04.2012 cu privire la ex-
pedierea și recepționarea documenteior electronice prin Sistemul infomiaponal auto-
matizat de creare și circulație a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat
și tnstituțiile financiare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, iir.99-102),
începând cu 01 septembrie 2012, ordinul incaso se prezintă în adresa instituției finan-
ciare doar în mod electronic prin SIA CCDE. Prin acelaşi sistem, instituția financiară
expediază informația către organul fiscal privind executarea totală sau parțiala, lipsa în
totalitate de mijloace financiare pe cont sau despre remitere, după caz, a ordinului inca-
so executorului judecătoresc competent (cazul de la art.197 alin.(2) indice 1 din Codul
fiscal). Formatul informației privind executarea (sau executarea parțială/neqxecutarea)
ordinului incaso este aprobat prin Anexa la Ordinul IFPS nr.302 din 03.05.2012 cu
privire la circuitul electronic al docmmentelor ce țin de executarea silită a rpijloacelor
blnești din conturile bancare ale restan}ierilor 1a bugetul public national\
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.99-102).
În partea cc ține de determinarea termenului de 24 de ore, deoarece acțiunea
prevdzută la art.197 a1in.(2) din Codul fiscal urmează să fie săvârșită de către o organi-
zație (instituția financiară), în acest caz se vor aplica prevederile art.264 din Codul ci-
159
IU Cõ Ztll IU Co1’G in ziua set u anterior recepționării
ordinului inca- so privind încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile
banGare ale contribuabilului au fost înaintate alte documente
executorii şi/sau în
aceeaşi zi au fost înaintate alte ordine incaso pentru acelaşi cont/con-
turi bancare, emise de organele ìegal abilitate, şi mijloacele băneşti
disponibile in aceste conturi nu sunt suficiente pentru executarea
inte- grală a ordinelor incaso şi a documentelor executorii indicate,
acestea (ordinul incaso ,și documentiil exeeutoriii) se remit de către
instituția financiară (sucursalã saıı fi lială) in aceeaşi zî primului
executor jude- cătoresc emiten: j›enti u inca Of ea şi distribuirea
mijloacelor baneşti in ordinea satisfaceriip2
cieanțelor şi conform
procedurii stabilite de Codul de executare. In aceeaşi zi, instituția
financiară (sucursala sau fi liala) va inform a in scris'
36
şi/sau prin
alte metode legale organul
As fel, dacă acțiunea urmează săvàrşitä Ihtf-0 entitate cu orar limitat de lucru,
atunci termenul de executare se consideră expirat la ora când entitatea dată, conform
regulilor interne stabiiite, îşi încheie ziua de lucru sau îşi încheie doar efectuarea unor
operațiuni (chiar dacä e:itita!ea continuă să lucreze). Spre exemplu, deşi, conform
prop ainului, banca activ’cazä pâ ná !a ! 7"". uncle operațiuni bancare (spre exemplu,
pt ä¡ile prin transferuri bãneşti) pot fi et“ectuate de c5tre bancã numai pânä la orele 16'°.
In acest caz, se va lua in corisi‹iciare c‹a üctele de executare aferente acestor operațiuni
pot łi realizate până la orele orele 16 , tar altele până la 17". Astł‘el, pentru determina-
rea faptului cã instituția financiară a respectat întocmai norma imperativã de la art.197
a lin.(2à din FOdUl tiSCci, SC \ of dtia in considerare prevederile norrnelor şi regulilor
interne referitoare la program ul de lucru, iriclusiv de efeetuare a anumitor operațiuni.
Totodată, din con¡inutu1 art.197 alin.(2) ain Codul fiscal rezultă cä instituția financiară
poate e: ecuta partial ordinul incaso (adicä, in limita mijloacelor existente in cont,
dacă acestea nu au fost sufi eiente pentru executarea totală a acestuia). Astfel, dacä
ordinul incaso a fost executat partial (in decursul a 24 de ore din momentul recepțio-
nãri:i fur şi pânã la íinalizarea unei zile de lucru), se va considera cä ordinul inca’so
u test executat. În acest din ui mä cax, organul fiscal nu va fi in drept să înainteze
pretenți i institu¡iei fina!iciare, deoarece ordinul a tost executat în decurs de 24 de ore
in o ent rece na i chiar daca acest lucru a fost efectuat pânä la finalizarea
acestui termen. Totodată, in acest caz, organul fi scal are posibilitatea (şi este in drept)
s‹a înainteze alt ordin incaso pâna la finalizarea termenului de 24 de ore.
Procedura es:• preväzută de a lin.(3) şi (4) art.92 din Codul de executare.
"‘ Conform pct.(2) din Ordinu! I FPS nr. 302 din 03.05.2012 cu privire la circuitul
electronic al documentelor ce țin de ez.ecutarea silită a mijloacelor băneşti din contu-
i‘ile bancare ale restanțierilor la bugetul public national (lvlonitorul Oficial al Republi-
cii Moldova, 2012, nr.99-! 02), prin sintagma «in.stituții financiare participante la SIA
CCDE» se admite de fapt că nu toate instituțiiİe financiare (spre exemplu, anumite
filiale ale acestora) incă nu suni pan icipante la SIA CCDE.
1d0
DREPT FUS CAL
fiscal despre existența altor ordine incaso și/sau documente executorii
şi despre remiterea acestora executorrilui judecă toresc corespunză tor.
Pentru situațiile descrise mai sas, se vor aplica prin analogie dispozi-
țiile art.92 din Codul de executare, respecti›*, organul fiscal va putea
s- ă se alăture la executare."7 În. urma alăturării realizate şi dupä expi-
rarea termenului de alăturare stabił it la art.92 dì n Codul de executare,
executorui ju‹iecă toresc va coniunica, 23" ïn termen de 3 zile, organului
C.ssa1 despre toate acțiiinile şi actele ca.re trebuie sau au fost realizate cu
această ocazie, in special despre cele care vízează gradul de prioritate a
cr•arițrelor care concureazñ pen*ru inijíoaceie bă neşti aflate pe conturi-
le debitorului ce sunt implicate în procedura de executare respectivă şi
va solicita a•/izu1 orgar.r:lui fiscal in. acest sens. Repartizarea sumelor
încasate de pe contui’iie d•bitoru1ui (in spezele car e vizează şi creanțe-
le statului) se va realize conform prev‘ederilor legale in vigoare şi doar
in baza avizului pozitív at oiganului,ñscal.
În cazu! primirii reË uzu!ui legat de ordinea de repartizare a sumelor,
eventualeł• arte u!terioare c)e executare a!e executorului judecñ toresc
vor íì lovite dc n li t-, deceit:orul ju.decãtoresc trend obligat să se con-
íormeze p:‘eSG7tQțiilor p i And riGdu! be repaniza7e a sumelor indicate
de cãtre organul fiscai, ținâns co!it de prevederiic legislației in vigoare.
Dacă contribuabilul riu deține la. -cntul său bancar mijloace bâne.ști
pentru a stinge, to*aJ sau uarțial, obligațìa íìscală şi nu există sïtcații de
înaintare a altor documente executorii, instituția financiară (sucursala
sau fi liala acesteia) remite organului fiscal, in, ziua primirii, ordinul in-
caso, Uacâ nd pe eJ luențiilnea despre lipsa, totals. sau parțială , a mijloa-
celor. İn cazul în care anterior a fost aplicate mă sura suspendă rii opei’a-
țiunilor la contul bancai‘ pentru nestingerea obl.gației fiscale, instituția
financiară (sucursala sau filiala acesteia) inlõ rmează imediat organul
íiscal despre inscrierea in contul contriÒ uabi!ului a mijloacelor bă neşti.
"’ Confo.w art. 10 l din Coc*ui de executare. acest ter!ren. este de 10 zile din data
lnștiintãrii in cadru! procedurii etc executare.
”’ De mention*.t că. ì0gisla*ia ..u stabileşte for ma in c:ire executorul cornunică or-
g‹inului fiscal despre n:.oću I de diet-ibuire a sumelor bă neşti. dar, luâ ndu-se in consi-
derare preved•rile æ1.66 ć in inău! de e-:*cutare, intentarea, mmânarea, suspendarea.
ș. încetarea executării silite, e!iberarea sau dìstribuirea sumelor obtinute din executa-
re, apl îcarea şi ridicarca măsurilor de asigure.re a executãrii, alte măsuri prc•văzuîe de
lege se dispun prin încheîei e. Prir: urrn are, considerñm cù informare a organului ïâscal
se › a *ace *ot prin'r-o iuche iere a executorului judecătoresc.
 Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
Procedura încasării incontestabile a mijloacelor de la conturile bancare
este stabilită de Banca Națională a Moldovei conform
Regulamentului privind suspendarea operațiunilor, sechestrarea şi
perceperea in mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile
bancare, nr.375 din 15.12.2005 (Monitorul Oficial a1 Republicii
Moldova, 2006, nr.1-4).
Prevederile enunțate mai sus nu se aplică in cazul in care in
contul bancar al contribuabilului sunt înscrise mijloace băneşti
încasate de la comercializarea bunurilor gajate, in limita sumelor
direcționate spre pla- ta cheltuielilor aferente vânzării bunului gajat şi in
limita creanțelor care se plătesc din produsul vânzării bunului gajat,
sume care au o destinație specială ca sume dobândite in cazul exercitärii
dreptului la bunul gajat.
De asemenea, in cazul lipsei sau insuficienței de mijloace băneşti
in conturile bancare ale plătitorului, organul fiscal poate proceda con-
comitent la aplicarea altor modalități de executare silită. Astfel, orga-
nul fiscal va emite o hotărâre de executare silită și va proceda fie la
urmărirea bunurilor contribuabililor, fie la ridicarea numerarului, in-
clusiv in valută străină, care se află în safeul casei contribuabilului sau
in rețeaua comercialä a acestuia, fie la urmărirea datoriilor debitoare
ale contribuabilului.
5. Perceperea restanțelor din contul altor bunuri ale
contribuabúilor
Perceperea restanțelor din contul altor bunuri ale contribuabililor
se efectuiază doar printr-o hotăráre de executare silită emis“a în acest
scop de că tre organul fiscal. Punerea in executare a hotă râ rii privind
executarea silită a obligației fiscale se va efectua doar in zilele lucră -
toare, între orele 6.00 şi 22.00. Executarea silitä în alt timp se
admite în cazul în care contribuabilul sau debitorul lui se eschivează
de la executarea silită . Prin hotă râ rea respectivă, organul fiscal poate
pro- ceda fie la una, fie concomitent la următoarele modalități de
executare silitã a obligațiilor fiscale:
- ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti in nume-
rar;
- urmărirea bunurilor contribuabilului;
- urmãrirea datoriilor (sumelor) debitoare ale contribuabili-
jyp,
162
1 1 LrlL. ruiukOOf%,Voia8OiCH!,D,nUaVlDxiCu
DREPT FISCAL
Totodată prin bunuri se înțelege totalitatea de valori matériale şi
de active nemateriale, inclusiv de bani şi de valori mobiliare, care se
află in proprietatea persoanei, indiferent de faptul in a cãrei folosință
efectivă este, precum şi de alte drepturi patrimoniale.
5.1. Procedura ridicărìi de la contribuabil a mijloacelor baneşti
in numerar
Conform art.198 din Codul fiscal, executarea silită a obliğáției fis-
cale prin ridicarea de mijloace băneşti in numerar este apliGată doar
contribuabilului persoană juridică sau persoană fizică subiect al acti-
vității de întreprinzător.
Pentru ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în nume-
rar, inclusiv in valută strãină, funcționarul fiscal verifică locurile şi lo-
calurile in care contribuabilul păstreazã numerarul, precum şi rețeaua
lui comercială.
În cazul in care contribuabilul sau reprezentantul" lui refuză de
a participa la ridicarea numerarului, deschiderea Uară consimțământul
reprezentantului contribuabilului sau in lipsa acestuia a locurilor şi lo-
calurilor in care se pástrează numerarul se efectuează în prezența a doí
martori asistenți şi a colaboratorilor poliției. Până la sosirea acestora
din urmă, funcționarul fiscal sigilează locurile şi localurile.
Faptul ridicärii numerarului şi a1 deschiderii locurilor şi localurilor
fără consimța“mântul reprezeńtantului contribuabilului este consemnat
în acte semnate de cei prezenți. Actele se întocmesc in două exempla-
rs. Exemplarul a1 doilea se remite contribuabilului sau reprezentan-
2"’ Coform prevederilor art.129 pct.(5) din Codul fiscal, reprezentant.'al contri-
buabilului (al persoanei) este persoana care act'oneazh in baza unei procure, elibera-
te in conformitate cu legislația; avocat învestit cu împuterniciri conform legislației;
pärinte, înfietor, tutore sau curator in cazul persoanei fizice lipsite de cápäcitate de
exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsä; alte persoane care, conform legisla-
ției, pot avea calitatea de reprezentant. Totodată , art.198 alin.(3) din Codul fiscal pre-
vede o derogare de la noțiunea de reprezentant a1 contribuabilului expusă in art.129
pet.(5). Astfel, la ridicarea mijloacelor băneşti in numerar, in calitate de réprezentant
al contribuabilului participã casierul (gestionarul) sau un alt angajat care îl înlocuieş
te. În acest caz, este necesar a se lua in considerare cä, fiind vorba despre o derogare,
aceste persoane au calitatea de reprezentant a1 contribuabilului doar in cadrul acestei
modalitãți de executare silitä şi doar in raport de obligațiile acestora de prezentare
a documentelor necesare, de asigurare a accesului liber la seiful casei
contribuabilului, in încäperea izolată a casei, precum şi in rețeaua comercialä a
ćontribuabilnlui.
163
tului acestuia contra s•innăturá pe primul exemplar
sau se expediază recomandat conti’ibuabilului In aceeaşi zi sau in
urmãtoarea zi Iucră- toare.
Funcționart:1 fi scal predä iTiíjloacele băneşti ridicate instituției
íinanciare (sucursa!ei sau fi lialei acesteid) proxime, care este obligată
sa le primească ş. sã le iransfere la bugetele respective pentru stin-
gerea restanțelor, iai’ drept confirmare de predare a banilor serveşte
recipisa bancarča satu. copia ordinului de încasare.
Numerarul it› aliită străini se predă la etirsul stabilìt d•. Banca
ł4ațională a Mo!do ei in ziua predării, în ordinul de încasare a acesteia.
indicăndu- se număi‘u! de ‹:ont unde se va efectua inregistrarea in lei
inoldoveneşti, data și cursril la care valuta a Cost achiziționatã.
Dacă depune-ea na ijloacelor 'oàneşti in numerar la instïtuț‹a finan-
ciară (sucursala sau íi liala aceste.ia) In ziua i‘idicării for este imposi-
bilća, e1e vor fì prelate casieriei organului fisciti, pentru ca aceasta să
le ít‘ansinită insiitu,ii•i financ iar‹• (sucursalci sau fiììa!ei acest•ia) in
urmãtoarea zi iucràtoare.
contr biiabi!ì1or sC realizează prin .s*chestra-
obligațiilor fisca(e, aceste
cepute ca o procedurïu de executare silită, şi a.nime: urmărirea
bunurilor contribtiabilulu..'""
5.2.1. $echestarea bunurilor coiitribuabìlului
$echestarea bunurilor contribuabilului este prima fază a pro-
ced•uri i de urmărire a bunurilor contribuabilului. Conform art.129
}act.(l 6) din Codiii fiscal, sechestarea bunurilor reprezintă acțiunile
ïnîreprinse de orga:ii'1 fiscal pentr u ind‹spon ìbilizarea bunurilcl per-
soanei. Aplicarea 'ri cadrul acestei proceduri a seclaestru lui asupra
õiii›.uri1or contrib':abi1i!c›r constituie o mod a.iltate de asigurare silită
a stingerii obligației fiscale restante.
'" Sechestrarea bunurilor fi ind o măsură asiguratorie, poate ft aplicată şi separal, nu
doar in cadrul executării silite a obligațiilor fiscale (Ordinul IFPS nr.295 din 08.06.2010
privind aprobarea for!ru1arelor cu privire ła aplicarea mãsuri!or õe asigurare a s:inger«
oblígației fiscale (Monitorul Oficio! a1 P edu Ublicii łdoldova, 20! 0, iir.98-%°)J.
DR£?T FİSCA
Regula generalã privind executarea hotărârii organului fiscal de se-
chestrare a bunurilor contribuabilului constã in faptul cã sechestararea
se efectuează in prezența contribuabilului (a reprezentantului acestuia),
a persoanei lui cu funcție de răspundere, iar în cazul în care contri-
buabilul este persoane fizică neînregistrată ca subiect al activității de
întreprinzãtor — a unui membru major al familiei acesteia. Totodată,
dacă contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcție
de răspundere se eschiveazã de a fi prezenți la sechestrarea bunurilor,
aceasta se efectuează Uară consimțămñntul salt în absența for (cu ex-
cepția sechestrării bunurilor persoanelor fizice). Deschiderea Uară con-
simțământul contribuabilului (reprezentantului acestuia), al persoanei
liii cu funcție de răspundere ori in lipsa acestora a încăperilor şi a altor
locuri in care se află bunurile, precum şi sechestrarea lor, se efectuează
ïn prezența a dci martori asistenți.
Sub aspect proce‹iuraî, sechestrarea bunuriloi în teme iu1 hotărârii
de executa7e silită este efectuatã de funcționarul fi scal, care, înainte
de a proceda la sechestrare, are urrnãtoarele obligații în raport cu
contribuabilul:
a) să remitñ contribuabi1r!luí (reprezentantii lui acestuia), persoanei
lui en tuncție de răspundere o copie de pe hotărârea privind
executarea si1ité a obligației fisca!e;
Ü) să aducă obligatoriu la cunoştin;a cont7íbuabilului, in scris sau
verbal, desp1’e drepturile şi obligațiile pe care acesta le are in
timpul sechestrării şi ce rãspundere pre ede legea pent7u neîn-
deplinirea de către contribuabil a obligațiilor sale.
În temeiul hotărârii oi’ganului fiscal privind executarea silită a obli-
gației fiscale, sunt pasibi!e sechestrării toate bunurile contribuabì lului,
indiferent de locul aflării lot, cu excepția celor care nu sunt sechestra-
bile potrivit legii.
Obligația principală a contribua.bilului (reprezentantul acestuia), a
persoanei ltıi cu funcție de rãspunderc constă in prezentarea spre se-
chestrare a tuturor b•un.urílor, inclusiv a ce!or transmise alto.• persoane
la păstrare sau in folosințã, precum şi să prezinte documentele ce ates-
tă dreptul de proprietate asupra bunurilor şi să comuliice în scris:
a) informați i despre bunurile care nu aparțin contribuabilului şi
despre proprietar. i acestora;
 Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
b) informații despre bunurile care aparțin contribuabilului și care
au fost transmite altor persoane la păstrare sau în folosință;
c) informații despre bunurile gajate;
d) informații despre bunurile sechestrate de alte autorități publice.
Pentru depistarea bunurilor contribuabilului, funcționarul fiscal
este în drept să cerceteze locurile în care se presupune că se află
aces- tea, iar în cazul domiciliului și reședinței — doar cu acordul
persoanei
căreia îi aparține sau în baza hotărârii instanței de judecată.
Nu sunt sechestrabile următoarele bunuri:
a) produsele agricole perisabile, conform listei aprobate dc
Guvern;' 4'
b) bunurile gajate până la momentul sechestrării;
c) bunurile personale ale persoanei fizice care, conform Codului de
executare, nu sunt urmăribile;
d) bunurile sechestrate de alte autorități publice;
e) alte bunuri care, confo.rm legislației, nu pot fi urmărite.2’ 2
Vor fi sechestrate bunuri numai în valoarea necesară și suficientă
pentru stingerea obligației fiscale restante, pentru achitarea impozite-
lor și taxelor aferente comercializării bunurilor sechestrate,24' al căror
termen de plata” este stabilit până la sau la data comercializării, și pen-
tru recuperarea cheltuielilor de executare silită.
Pentru determinarea cantității suficiente de bunuri care urmează a
z4 ’ Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1538 din 27.11.2002 „Cu privire la apro-
barea component«i nominale a Comisiei republicane permanente pentru organizarea
expertizei, evaluării și comercializării bunurilor sechestrate și a Listei produselor ag-
ricole perisabile care nu sunt sechestrabile”.
2 2
‘ Spre exemplu, nu pot fi urmarite bunurile din domeniul public care constituie
obiectul exclusiv al proprietă ții publice în conformitate cu lit.c) alin.(2) art.10 din
Legea nr. 121 din 04.05.2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice.
(Monitorul Oficial al Republicii Moldo a, 2007, nr.90-93). Circuitul cîvil al acestor
bunuri fiind interzis, prin urmare, ele nu pot fi înstră inate, nici prin privatizare sau de-
puse în capitalul social al unei persoane juridice; nu pot constitui obiect al gajului sau
al unei alte garanții reale; nu pot fi supuse urmă ririi silite, nici chiar în cazul insolva-
bilității persoanei juridice care le gestionează ; dreptul de proprietate asupra lor nu se
stinge prin neuz; nu pot fi dobândite dc persoane fizice sau juridice prin uzucapiune.
243
Spre exemplu, conform art.203 alin.(13) din Codul fiscal, pentru contribuabilul
restanțier, comercializarea bunurilor sechestrate înseamnă desfacerea și livrarea de măr-
furi cu toate consecințele ce decurg din aceste operațiuni, inclusiv cu eliberarea obliga-
torie a facturii fiscale, cu calcularea și plata eventualelor impozite și taxe aferente.
166
DREPT FISCAL
fi sechestrate, în momentul sechestrării se stabileşte prețul de seches-
tru al bunurilor după valoarea lor de bilanț, în conformitate cu datele
contabilității contribuabilului. În cazul în care persoanele care, con-
form legislației, nu țin evidență contabilă și contribuabilul (reprezen-
tantul acestuia), persoana lui cu funcție de răspundere se eschivează
de a fi prezenți la sechestru sau lipsesc, prețul de sechestru a1 bunurilor
î1 stabileşte funcționarul fiscal, luând în considerare starea lor tehnică
și alte caracteristici. Pentru constatarea stării tehnice pot fi invitați,
după caz, specialiști în domeniu. Valorile mobiliare sunt sechestrate
la prețul lor nominal. Cota-parte într-o societate se determină conform
documentelor ei de constituire.
Ulterior, funcționarul fiscal întocmește, în două exemplare, lista bu-
nurilor sechestrate, unde se indică denumirea, cantitatea, semnele indi-
viduale și valoarea bunurilor. La valorile mobiliare se indică numărul,
emitentul, prețul nominal și alte date cunoscute la momentul sechestră-
rii. Fiecare foaie este semnată de participanții la sechestru. După trece-
rea în listă a bunurilor sechestrate, se întocmește, în două exemplare,
actul de sechestru’44. care se semnează de participanții la sechestru.
Exemplarul a1 doilea se remite contribuabilului (reprezentantului aces-
tuia), persoanei lui cu funcție de răspundere contra semnătură.
Bunurile sechestrate se lasă spre păstrare la locul aflării lor la mo-
mentul sechestrării: la contribuabil sau la o altă persoană (dacă în mo-
mentul sechestrării acestea se aflau la ele). În acest din urmă caz, se
admite remiterea bunurilor spre păstrare nemijlocit contribuabilului,
care este obligat să le primească. Totodată, prin decizia funcționaru-
lui fiscal, bunurile pot fi transmise spre păstrare și altor persone în
bază de contract.°45 Responsabili de păstrarea bunurilor sechestrate
sunt contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcție
2* Modelele hotărârii de execurare silită, actului de sechestru, listei bunurilor se-
chestrate, actului de ridicare a mijloacelor bdnești, actului de ridicare, proceselor-ver-
bale cu privire la rezultatele licitației și a1 licitației nule, precum și modelele cererilor
de participare la licitație, sunt aprobate prin Ordinul IFPS nr.143 din 13.09.2002. În:
Monitorul Oficial a1 Republicii Moldova, 2005, nr.176-181.
2
” Spre exemplu, conform art.200 alin.(12) din Codul fiscal, bijuteriile și alte
obiecte din aur, argint, platină și metalele din grupa platinei, pietrele prețioase și
perlele, precum și reziduurile din astfel de materiale, sunt depuse spre păstrare la
instituția financiară (sucursala sau filiala acesteia) de către functionarul fiscal.
167
 o siapìineş:e, cărora. li s-a adii$ !4 ct!-
;oei‘soana că reia ì-au (ost încredințaie
suD semn.ati!rã b.‹i•i-: in seches*'atL.
ń .ctul de sechestru 'onține soniația că dacá, în iermen de 3fJ de zile
luci atoars din date s icã rii scc‘ncstrului, contribuabilul ni: va achita
restanțele, bunt›i:‹le sechestrate vor ń cornercializate.
Dcacă contri!*‹ic.lr.‹!i!1 (reț›rez•ntantul acestuia), persoana ltii cu
funcție de rãspun.den- .-e." izr sà semneze actul de s•chestru, funcțio-
narul fiscat not=eazà î ^"*!*"' " 'iiriøluí acesteia: „A refuzat să semne-
ze' . Nota !sfìizti1uí se can*: mr, de :egul‹, prìn semnătura martorilor
.e. al doiica fiind expediat recoinandat
com:: ibuab.1uiuí
D‹:că contríú a*• !':1 (.'eÿ:.i*.cntantiii acestuia), persoana lui cu fuic-
tie be i áspundere '* i! :.iii*i țJł’fi’:z.''nți la scchestru, faptul se va conseinna
in aetiil ‹re seclie›:ii u ïn }> ezența a doi martori asisienți, exeinplarul al
.â oitea fìin‹1 •x¡•eri.ü “i ccOrnü nc1«t GOr:tribtiabilului in 24 de ore.
În cazu! sec! :°•r : i' ' e!o: i ioi moL›ilìare, organul fìscal a remit.•.
regisiratoi i:itii independen: sau ;oersoa-
.imediat cinp‹a pr.•:•iiree c:›p:e.'. ›•chestrar•a valori for mobiliare. Din
va fì informată despre sechestrarea bun.urilor contribuabilului. despre
obligația acesteia de a asigura irite3i‘itatea ior și despre int•rdicția de
a !e transmite contribuabilului sau unor terti fà rã ac.ordul organului
fiscai. Duqă caz, bunuril• vor íì er.amâ nate la lc›cul aflä rii lor.
b) Dacă contribuabilul nu a com.utiicc.t despre bunurile sale aflate la
a!t• personae, :-ar faptu! al!ã i°.i aceste: bunuri la aceste perso ne şí fap-
tul că Ale nu au fost sechestrate anter ìor se depistează de că tre organul
fìscal ulterior, in t:adriii un.or controale fiscale, acesteia i se va remite o
scina'ie prin car• '.'s Fri ii.fo::naiä ñ <•spi e sechestrarea bunuriior contri-
buabil t1!ui, despre cbliz,ałi* ‹-c İ 1’í••.’Íl!P. ‹i.•. a asi*ura integritatea ior şi
àespre .•nterdìcția öe a le i i i:ns:nity :›oot:’ibuabi!ului sau tinor terți Parã
acoi dul organului sca!. :ü c nt:om!tent, se va întocini o listä a acelor
bunuri, ń ecare par,ir.à íi ir'd senin.at- dr ïuncționuru! fìsca! și de deți-
năîort!i tit:i:i.i:‘ilor (:‘•p!•z•..•.:itanli'! :u.). JR:i,o.•. se:ri•tarea listei bunurilor
dețiao‹°- Use o alt*. her ':'o*'.ä i ‹the:*'øaom1 *‹.at e v:•. .'q°ri*cc õ i.who dccu- 'i!
er•tcle d-c evideiițã en:-.'am ìă a:'e .: st .i: ‹!st.*b: i' !ui. J3t:şoñ icìe. ¡ificarea
*:.‹ rilo!’, se ’va .:.to:!r í ::‘° .: :: ü .. ..-c!iesi.':.
fìscal.**‘ Astfe!, dccc pers°ir:r:a d:•ic.s :°.i:. bern ił.° accesul in óoinìcił'i:1
sau In reşedința se pen:ru a s• s*‹:1v.str‹. bum:rì1e. funcționarul fìscal
conseinneazä faptul într-on a.ct .ì. in estfêl de cazuri, organul fiscal ›:a
intenta o acțiune In instanța ae juõecatã cont ietentă (conform ncrtne-

t,,ï,2. Particuła rìt.ațil.•. s*‹:iiesträrii unor categorii de buriuri

S •chestrar•.•! !,it iiii'ilør coritribuabil ului care se află la ałte
 vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Vior’tca BOAGHI, Daniela VIDAICU
de a permite accesul în domiciliul sau în reşedința persoanei, dar o
acțiune de a percepe suma obligațiilor fiscale, în mod forțat, printr-o
hotă râre judecătorească. Instanța de judecată competentã va examina
acțiunea după regulile generale de procedură , va aprecia probele pă r-
ților care confirmă sau infirmã datoria fiscală şi va pronunța o hotă râ re
de admitere a cerințelor privind perceperea sumelor datorate sau (după
caz) va respinge acțiunea organului fiscal. Procedura prealabilă se va
considera respectatä de că tre autoritatea fiscală dacă ultima va prezen-
ta actul întocmit de cä tre funcționarul fiscal, prin care se confirmá că
contribuabilul persoană fizică nu permite accesul funcționaruiui fiscal
în domiciliul sau reşedința sa in vederea sechestrã rii bunurilor aces-
tuia. În cazul unei hotă râ ri de admitere a cerințelor formulate de către
organul fiscal, aceasta va fi executatä conform prevederilor Codului
de executare, inclusiv prin sechestrarea, comercializarea şi ridicarea
bunurilor persoanei fìzice.°"
B'arlicularităJile sechestrãrii prodffcției agricole
nerecoltate
(viiioare)
Organul fiscal este în drept sã sechestreze producția agricolă nere-
coltata” (viitoare), cu excepția produselor agricole perisabile, lista
că- rora este stabilită in Anexa nr.2 din Hotărârea Guvemului nr.1538
din 27.11.2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002,
nr.162- 167). Procedura respectivă poate fi aplicata“ atât persoanelor
juridice şi întreprinzătorilor individuali, cât şi (cu mici diferențe
legate de prezentarea unor documente) persoanelor fizice neînregistate
ca între- prinzători individuali.
Aplicarea sechestrului pe producția agricolă nerecoltată nu
absolvă contribuabilul restanțier de cultivare, recoltare şi/sau păstrare
a pro- ducției.
Sechestrarea in acest caz se efectuează conform regulilor generale
preväzute de Codul fiscal. Cu toate acestea, fiind vorba despre
bunuri viitoare, procedura de sechestare in acest caz are următoarele
particu- larități:
2
" Hotărârea Plenului CSJ a RM, nr.18 din 3l.05.2004, „Cu privire la unele chesti-
uni ce vizeazã procedura de eliberare a ordonanțelor judecătoreşti”, precum şi Manua-
lul judecãtorului pentru cauze civile, Ediția a II-a, Chişinäu, 2013, p.651-652.
170
DREPT FISCAL
a) În cazul sechestrării producției agricole nerecoltate, perioada de
conformare benevolă a contribuabilului, in partea ce ține de achitarea
sumelor obligațiilor fiscale la buget, se va extinde până la apariția in
natură a obiectului sechesmilui (a producției agricole viitoare), adică
până in momentul recoltării. Acest fapt constituie o derogare de la
ter- menul de 30 de zile prevázut de art.199 a1in.(5) şi de art.200
a1in.(13) din Codul fiscal, la a cărui expirare organul fiscal poate
proceda la comercializarea bunurilor sechestrate. Prin urmare, in
cazul seches- trării producției agricole nerecoltate (viitoare), organul
fiscal va putea comercializa recolta obținută doar dacă la momentul
obținerii acesteia contribuabilul nu şi-a onorat obligațiile fiscale
restante.
b) Pentru determinarea in lista bunurilor sechestrarte a volumului
şi valorii producției agricole viitoare care poate fi sechestratä, organul
fiscal va solicita de la contribuabil in momentul sechestrării anumite
documente confirmative din evidența contabilă care prevăd suprafața,
volumul şi prețul eventual de comercializare a producției agricole vii-
toare, precum şi alte documente specifice.249
c) In momentul întocmirii listei bunurilor sechestarte, organul fis-
cal va asigura înscrierea in această listă a bunului sechestrat
(producția agricolă viitoare ca bun accesoriu), asigurând corelația
dintre bunul sechestrat ca bun accesoriu şi terenul agricol ca bun
principal, indicân- du-se codul cadastral al ultimului.
d) Organul fiscal va prezenta oficiului cadastarl teritorial, în ace-
eaşi zi sau în ziua următoare, copia actului de sechestru şi a hotărârii
de executare silită în vederea notării in registrul cadastral a1 bunurilor
imobile a sechestrului asupra producției agricole viitoare.^°
2
" Este vorba in acest caz şi despre rapoartele statistice nr.4-agr (Totälurile semã-
natului pentru recolta anului 20a, nr. 7-agr (Recolta roadei, semänatu1.éülturi1or de
toamnă şi aratul de zäble la 20a, nr. 29-AGR(Producția obținutü la culturiİe
recoltate pe toatü suprafața însämânțatä in anul 20a, nr.21-VÍNZ (vânzarea
producției agrico- le), aprobate prin Ordinele BNS nr.112 din 25. 10.2010 şi nr.87 din
18.10.2011.
2
’° Conform art.288 a1in.(2) din Codul civil, la categoria de bunuri imobile se ra-
porteazã terenurile, porțiunile de subsol, obiectele acvatice separate, plantațiile prinse
de rädäcini...precum şi tot ceea ce este, în mod natural sau artificial, încorporat dura-
bil in acesta (teren). Totodată, conform art.4 alin.(5) din Legea cadastrului bunurilor
imobile, nr.1543 din 25.02.1998, in registrul bunurilor imobile, în afara drepturilor
reale ce au ca obiect bunuri imobile, pot fi înscrise drepturile de creanțü , faptele sau
raporturile juridice aferente acestor bunuri.
171
 'Ind \ ¿.¿!cU, .-. ureliu Ț iO1“ *.RU, '.’ior ica a OAG H i, D min iela ’I D.x IC U
e) Organul fiscai va remite, i!i aceeaşi zi sau in xiua următoare,
copid actului de sechestru și hotărârea de executare silită a obligației
fisca- le autorităților admínistrației puolice locale de nivelul a1 doilea
pentru notarea aplicã rii sechestru!tií in Registrul producției agricole
sechestra- te, confonn modului şi formu!arului aprobat de Ministerul
Finanțelor şi Ministerul Agricu1tui’ii şi Industriei Alimentare. Din acest
moment, contribuabilului îi este interzis să efectueze Uară acordul
organului fiscal tranzacții de însträinare a producției agricole nerecoltate
sechestrate.
í) Imediat după recoltarea producției agricole, organul fiscal va
intocmi un act č.e c i75farare la faza locului, prin care va determina
cantitatea de facto a recoltei colectate. În baza actului respectiv, care
este parte a inaterialelor aferente sechestrului, organul fiscal va decide
asupra cantității necesare şi suficiente de producție agricolă care va
fì transmisă pentru comercializare (ținñ nd cont de documentele şi ra-
-ioartele statistics pi’ezentate, d.•. prețurile ae piațñ la moment, precum
.)i be cheltuielile be executare).
5.2.3. Cazuri de ridicare a sechestrului aplicat pe bunuri
Sechestrul de pe bunuri se i’idică in cazul:
a) stiiigcri i, totale s*.u pa.rțiale., de către contribuabi! a obligației
fiscale și a1 recuperări ì c!ieltu:'e1ilor de executare silită;
':) stinge7i i, í.otale sa': parțiale, o obì igației fiscale şi al recuperării c!
ne!tuielilor de e:‹ecu:are silită prin alte moda!ități de executare silită
decát secliestruì.
c) necesități i s.•.chestrãri‹ uner alte bunuri, solicitate pe piață., în
æderea iirgentărì i pt ,i: restanțelo:
ü) înstrăinări í sau clispariției bunurilor;
e) itiaposibilității comercializării bunurilor;
I) emiterii unei decizii in acest sens de către autoritatea care exami-
i’ie.ază plăngerea dacă se încalcă procedura de sechestrare;
p) încheieri i en organul fiscai a contractului privind modificarea
'ermenului de stingere a obligației fiscale, cu recuperarea până la în- cìi-
ierea acestu:a a che!tuìelilor de executare silită suportate anterior
semnă rii contractului;
'i) emiterii un i in.c1ieieri/!iotă râ ri a instan.ței de judecată .
După ridicarea sechestru!iii de pe bunuri, organul fiscal le restituie
›ntribuabi!ului dacă păstrarea acestora s-a. efectuat in alt loc. În cazu.
.72,
!*ÎÍfigei ìi pa.qiaìe a oü iipaîie ‹ fisca!e, oi’ge.rm1 fìscal va õ ispunc ridica-
re‹i secń estrului de pe bunuri și imediat va aplica sechestru! pe bu.n.u-
ri!e contribuabiİriİuî in măsură suiìcientă pentru a asigura stingerea
restanțelor existente și co:r pen.sarea cheI iuieliİor de executare siİ‹tă
suportate sau eveniuaîe, precum și a 'mpozitelor şi taxelor aferente
comercializă rii bunurilor.
6. Cømercializarea bunurilor sechestrate
Comercializarea bunuri!or sechestrate este a doua faZă a procedU7\i
de urmă rire a bunurilor contribuabilului. L*. această fază organ.ui fisca.1
¡ recurge in cazul în care contribuabilul iiu şi-a stins obligația fiscală și
dacă acțiunile de secìiest:‘are a bunuri!or nu au fost atacate ïn decursul
I a 30 de zile lucră toarc din data sech-strñ rii.
Gomercia.!izarea bunurilor sechestrate. se ef‹:ctuează după evalu -
tea ac.estO7ã, la !icitații, orppanizate de către organul fiscal.
Evaluarea bun.urìlor sechestrate ale contribuabilului se organizeazã
şi sc efectuează de către organul fiscal prin. interm.ediu! evaluatori!or
care dispun de licența pentru acti itatea respecti vã . Selectarea acestora
se -fectuează prin concursul ores.nizat in acest scop de către organul fis-
ca!. P!ata. sei>.•iciiior pr sta*e de aceste persoane n% poate depăşi 10% din
m i iloacele bã neşti obtinute ü i!ì COfiQ! cializarea bunurilor sechesîraie.
În ai‹umite cazur', dcşi sec1iestrn.red r:nor categoi i i de bunuri este
eč•ctiiată de cñ tre organu! F.scal. e› aicat ea şi, u lterior. coirercia1izar<a
acestora se eî•ca:eaza d.-. că tre al'* *.titorități (art.203 I i n. "2.) di'* Co-
dur .€.scal). Este vorba despre ur:r ătoa.›ele categorii àe Gunn.' :
"' A se vedea Legge a nr. 1 ? 1 di:i 04.05. 2007 privuid adminisirarea şi deetaîizarea
§l ODSİetäțiİ ptiblice. In: Monitorul Oficial üi Republicii Ríoldova, 2007, ru 90-93.
'Anexa 2 la i-hotărârea <c uvernului nr.332 din 02.04."2004 pentru aprobarea Regu-
!‹ìor de expunere spre vănzai c la Bursa Universalä de k4ărfuri a k4oidovei a bunurilor
sei:hes.rate In scepu! stingeril obl ì gațJ ilor ^scale, a bunui ilor contiscatc, fărä stăpăn,
sec.h.estrate uşor alterabile saw ‹:u termen *oe p^strare limitat, a corpurilor delicte şi a
bunurilor trecute in peserta siaiului >u d:ept de succesirine. In: Ł4onitori'l Oficial a‹
*.epublic'1 ! 4ol‹ic*'o.. 2004. ni. 56-s0.
 Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
53
- bunurile cu o valoare mai mică de 10 000 lei.'
Expertiza, evaluarea și comercializarea bunurilor sechestrate ale
contribuabilului, care fac parte din fondurile fixe ale întreprinderilor
și ale altor obiecte cuprinse în programul de privatizare în care statul
deține mai mult de o pă trime din capitalul social, se organizează de
că tre Agenția Proprietă ții Publice de pe lâ ngă Ministerul Economiei,
în modul stabilit pentru privatizarea patrimoniului public.
Comercializarea valorilor mobiliare sechestrate de către organele
fiscale se efectuează prin Bursa de valori în conformitate cu reglemen-
tă rile legale privind circulația valorilor mobiliare. În acest scop, orga-
nul fiscal va remite Bursei de valori documentele aferente seehestră rii
valorilor mobiliare, iar Bursa de valori va organiza ulterior comercia-
lizarea acestora.254
Bunurile sechestrate calificate drept mă rfuri bursiere se comercia-
lizează prin intermediul Bursei de mă rfuri în conformitate cu regulile
acesteia.
Comercializarea bunurilor sechestrate a că ror valoare, conform
actului de sechestru, constituie mai puțin de 10 000 lei (cu excepția
mijloacelor de transport, a imobilului, a valorilor mobiliare, a bunu-
rilor calificate drept mă rfuri bursiere cu valoarea lotului mai mare
de 10 000 lei), precum și a bunurilor care au fost expuse la bursa de
mă rfuri, dar nu au fost solicitate spre a fi comercializate și au fost
excluse din planul de licitație, se efectuează de că tre mandatari prin
intermediul unită ților comerciale.
Totodată , este necesar a menționa că în cazul aplică rii sechestrului
asupra bunurilor întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor de stat și
ale întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor cu cota statului în ca-
pitalul social, neincluse în programul de privatizare, se înștiințează în
scris organele centrale de specialitate ale administratiei publice și auto-
ritățile administrației publice locale. In cazul neluării de măsuri pentru
2
'° Evaluarea acestor bunuri se efectuează de către o comisie specială, conform
Instrucțiunii IFPS nr.11 din 19.12.2005 „Cu privire la modul de ridicare, predare și
cornercializare a buniirilor sechestrate a căror valoare nu depășește 10000 lei” In:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.21-24.
2
” A se vedea și Instrucțiunea IFPS din 12.12.2003 privind organizarea și efectu-
area trarizacțiilor la Bursa de Valori a Moldovei cu valorile mobiliare sechestrate dc
către organele fiscale. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 46-49.
174
Vlad \’LAIC . Aureliu RO2’ARU, Viorica BOAGH I, Daniel a 4’I DAICU
Aprobarea preyili:* initial de licitare a fiecă rui lot de bunuri, pr cum
DREPT FISCAL
achitare în termenul stabilit, organul fiscal va organiza evaluarea și
comercializarea bunurilor sechestrate conform principiilor generale.
Conform prevederilor art.209 din Codul fiscal, pentru a organiza
comercializarea prin intermediul licitațiilor a bunurilor sechestrate,
evaluatorul (expertul) transmite organului fiscal dosarele loturilor de
bunuri care au constituit obiectul evaluării. Din acest moment, organul
fiscal efectuează următoarele acțiuni:
a) examinează dosarele loturilor de bunuri;
b) aprobă prețul inițial de licitare a fiecărui lot aparte dacă exper-
tiza și evaluarea bunurilor au fost efectuate de specialiști în do-
meniu;
c) decide asupra scoaterii bunurilor la licitație;
d) dispune publicarea comunicatului informativ despre desUașura-
rea iicitației;
e) aprobă componența comisiei de licitație și numeşte preşedintele
ei;
f) determină modul de comercializare a patrimoniului sechestrat;°'s
g) în cazul apariției litigiului, desemnează un reprezentant pentru
apărarea intereselor sale în instanța de judecată.
2" Spre exemplu, conform prevederilor Legii nr.354 din 28.10.2004 cu privire la
formarea bunurilor imobile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.233-
236), organul fiscal poate fi inițiator a1 formdrii unor bunuri imobile. Formarea bunului
imobil separat la inițiativa organului fiscal se efectuează în scopul vânzării la licitație a
unei porțiuni din teren și/’sau a unei părți din construcție a persoanei fizice sau juridice
a1 cărei patrimoniu a fost sechestrat și/sau se comercializeazh pentru stingerea obliga-
țiilor fiscale restante. Formarea bunului imobil prin hotărârea (la inițiativa) organului
fiscal poate fi dispusă după apariția, conform legislației, a dreptului de comercializare
a fiuoxfoi imobil. Prin urmare, după expirarea termenului de 30 de zile din data aplică-
rii sechestrului pe bunul imobil. Hotărârea organului fiscal trebuie să conțină: data 3i
locul emiterii; denumirea organului care decide formarea; funcție, numele, prenumele
reprezentantului organului fiscal; datele de identificare ale proprietarului; locul află-
rii (adresa) bunului imobil inițial, numărul lui cadastral și numărul de înregistrare în
Registrul bunurilor imobile, modul de divizare a bunului imobil, semnătura
reprezen- tantului organului fiscal. Pentru înregistrarea drepturilor asupra bunului
imobil format și operarea modificdrilor de rigoare în documentele cadastrale, la
proiectul planului bunului imobil format se anexează hotărârea organului fiscal privind
sechestrarea bu- nului imobil (privind executarea silită a obligației fiscale) și hotărârea
organului fiscal privind formarea bunului imobil. În aceste cazuri, cererea de
înregistrare sau decizia proprietarului privind formarea bunului imobil nu este
necesară
175
și cu privire la expunerea bunurilor sechestrate la
licitație, se efectuea- ză prie aprobarea. *oeciziilor
respective de că tre organul fiscal.
Coii•!unicatul .=’n.forrnaȚi›.› e..’ organului fiscal cu privire la desUaşu-
:‘a.sea licitației se publicñ in Monitorul Ofic iai a1 Republicii Moldova
(art.209 alin.(5) clin CoCtul fiscaì). Com unicatul trebuie să conținã :
a) data, ora și lccu1 desUaşu: ñ ri i licitației;
b) specificarea bu.nuri1or, principalelor caracteristici tehnico-eco-
riomice şi loc ului află ri i lor;
c) inform.ații despre proprietarul bunurilor;
cl) informații despre terenul pe care sunt amplasate bunurile imo-
biliare și condiți ile de utilizare a terenului de că tre proprietar;
e) condițiile de comercia!izare a bunurilor;
í inìõ rn›.ațiì despre forma dø p!ată , condițiile de plată eşalonata,
ó acă aceasta este prevă zută de organul fiscal;
g) modul de e.xaminare prealabilă a bunurilor scoase la licitație;
h) condițiile d-. înaintare a. cererilor de participare la licitație;
i) 'ct irenul íinai de p.•im.ice a cererilor, propunerilor şi altor docu-
mente pen.trŁ! participare la licitație;
j) in.formația despre necesitatea depiiner li unui acont de ł 0% din
¡arețti! initial ‹re comercia1izai‘e a bu.nurilor şi contu l bancar la
care acesta urmează sha fie vä rsat;
ì‹) informația de contact a comisiei de licitație, a organului fiscal și
a altor organizatori ai licitației;
ł) alte infori:.ae.ții : ecesare.
L icitația urmează sé aibă loc ia cel puțin 15 zile de la data pU- b!
ică ri i ‹:omunic«ti i I Ł!İ inforrnativ in Mon ilor'.'l Oficial aI Republicii
(olú cova.
. ic itația se e er:tu•aza In łocalitatea de reşedință a orgai4'!1tii h.s-
cal teritorial in a că rui raza au fost sechestrate bunurile. Persoana la
care se pñ strează bunurile este obligată să asigure publicului accesu!
la e!e.
*entru co'nerci lizarea Lunurilor sechestrate, la fiecare licitație se
Fonneazã o Con sie in a cărei componențã intră cel puiin 5 membri
clintre reprezenta.ii1ii organului fiscal şi ai autorităților adrninistrației
176
ÿ!3b1ic• locale şi experți indeD°<!łCÎc țl. P.<prezentanții organ'alui fiscal
și at autor:•tăților a‹irn1nistroiieì publice locale sunt propuşi de către
Experts' îndependenii pot ft propuşi de contri-
btìfiÚ 1.' 3ô U CiO fi!t" {3 ëSO£ìf'C I l8.t0Fesate Url colTiercializarea bunurilor
•ccase la ì‹citație. Compel.ența Comisieí se aprobă prin ordin de că tre
c.or:ci›ucerea organu ìii î Rece:!,
Prin.tre atribuțiile urine ipale a!e ü “omisiei de licitație, pre ă zute de
art.2 10 ú h. Codul fiscal. sunt: recepțíonarea şi verificarea dosarelor
ì•ot:ii’iior scoase la licitație, perfectarea documentelor aferente licita-
ției, desUaşurarea (ținerea) licitației, exercitarea controlului asupra în-
Paeplinirii condiți ilor de £ìartisipare la licitație și asigurarea respectă rii
drepturilor ciimparătorului. des*ă şurarea negocierilor directe în cazul
'nscriei ii lv licita'ie a rniui singur pal4icipant etc.
d.a iicìtație an dreiatu! să participe persoanele care au depus la or-
ganul íìscal la timp cerere de participare, an prezentat dOcumentelG
necesare şi au plă *.it. ïn moc4ul stabilit, acontul de 10% din prețtil initial
a1 bunuriior.
Recepționarea be c.ă tre organul ft scal a Cer+7ilor șì a documentelor
se înciieie cu 3 zi!e inainte će data !'citațìei.
C'i ceì puț.:! xile înainte õ e à c.ta I íciiațici, organul fiscal va pre-
zenia, tar Corn isic. •û e ldc itație va examina documentele prezentate de
potei1;ialii partlc ipan.ți ia !icitațìe Dupä cxaunlnare, Cont isi.. de lici-
tație In. egistreazfi lu calits.te de particira-ant !a !icitație persoana care a
cp'•s cerere sat: cat respir.ge cerei ea dacă pe.rsoana i‹u a respecteit
cerin.țeie refer'to i e la îni crib. irea șì la prezentarea documentelor. Mo-
tiv u1 respinger'! cererilor *?c›mis iq ¡j yq j¡irÎ{2ą distinct în hotărâre, pe
ran o va comu:i ic:a persoan.ct avizaie. 4otodatã , persoana are dreptul Sã-
şi retd a*,ñ cererea be paarticipare, dr.•.sã.o.d ti!s demurs in scris cu 3 z.ì! r
îi;a.nte be de.tc ì'icií .'.e: O*act a Cost. 'nregistra.t un singur partici- pant,
Comisia be *iclta{ie 2 duce en acesta, in .cua 1 icitației, negocieri directe.
După stałoi!irea dC comercializare a bunurilor şi după
S0!Jä!iarea proc.esriiu'- »orba! referitor îla rezuitałele negocierilor direc-
te, materiale!e or ï.- transmise orp•anu!ui fiscal organizator al licitației
yentru a se încheie contrac*'i1 de vàiizare-cumpărare.
Runurile sechesirate sc cometc ializeazá prin intermediul !icitații-
!oi cv xri’fgfr• şi at /.c‹/oJ/i/or cv red.uccrr.
 Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
Participantul la licitație (atát în cazul celei cu strigare, cât şi a1 celei
cu reducere) care a câştigat lotul este obligat să semneze un proces-
verbal privind rezultatele licitației.
Dacă la licitația cu strigare nu s-a înscris niciun participant sau dacă
bunurile nu au putut fi comercializate (bunurile nu au fost solicitate),
organul fiscal, in termen de 30 de zile de la data expirärii termenului
de înscriere la licitația la care nu s-a înscris niciun participant sau de la
efectuarea licitației, va anunța o licitație cu reducere (art.203 alin.(4)
din Codul fiscal). Prețul de începere a licitației cu reducere va fi prețul
inițial de la licitația cu strigare. Pasul de reducere a prețului in cazul
acestei licitații nu poate fi mai mare de 5% din prețul maxim.
Dacă la licitația cu reduceTC fill S-a înscris niciun participant sau
dacă bunurile nu au putut fi comercializate, organul íìscal, in termen
de 30 de zile de la data expirărïi termenului de înscriere la licitația la
care nu s-a înscris niciun participant sau de la efectuarea lìcitației, va
anunța o licitaJie repetată. Dacă şi de aceastã datä nu se înscrie
niciun participant sau dacă bunurile nu sunt vândute, organul fiscal
va ridica sechestrul de pe bunurile necomercializate (art.203 alin.(14)
din Co- dul fiscal).
În cazul înscrierii unui singur participant la licitația cu strigare,
comercializarea se efectueazä în bază de contract încheiat cu organul
fiscal la un preț care să nu fie mai mic decât prețul inițial, iar la licitația
cu reducere comercializarea se efectuează în baza unui contract simi-
lar la un preț redus cu eel mult 10% fațä de prețul initial.
Comercializarea terenurilor pe care sunt Flasate bazine de apă
închise, clădiri, construcții, instalații şi alte obiective, care nu pot fi
mutate Pară a se cauza pierderi directe destinației lor şi tGrenului afe-
rent necesar utilizärii lor normale, se efectuează in conformitate cu
legislația.2' 6 Totodată, cu eel pułin 3 zile înainte de licitație, organului
fiscal i se permite sã comercializeze, Para acordul proprietarului, bunu-
rile sechestrate la un preț care să nu fie mai mic decât prețul inițial de
comercializare stabilit de organul fiscal, cu condiția virării sau vărsärii
sumelor mijloacelor obținute direct in contul stingerii obligației fiscale
şi al recuperärii cheltuielilor de executare silitã.
2” A se vedea Legea nr.354 din 28.10.2004 cu privire la formarea bunurilor '
bile. În: Monitoru1 Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 233-236.
178
‘Vlad VLA!CU, Aureliu RO’fARU, Viorica BOAGH-II, Daniela VI DA ICU
DREPT FISCAL
Din mijloacele obținute din comercializarea bunurilor sechestrate
se efectuează succesiv recuperarea următoarelor cheltuieli:
a celor de executare silită;
plata restanțelor la bugetele respective;
- a impozitelor şi taxelor aferente comercializării bunurilor se-
chestrate, al cäro7 termen de plată este stabilit până la sáu la data
comercializării for.
Excedentul din mijloacele obtinute din comercializarea bunurilor
sechestrate (incluzând cheltuielile aferente executării şi alte sume) ca
urmare a comercializärii bunurilor se va restitui contribuabilului.
Mijloacele bäneşti se virează sau se varsă direct pe conturile buge-
tare (trezoreriale) respGctive, evitându-se contul bancar a1 contribua-
bilului sau al debitorului acestuia.°57
Pentru contribuabil, comercializarea de către organul fiscal a bu-
nurilor sechestrate înseamnă desfacerea şi livrarea de mărfuri cu toa-
te consecințele ce deeurg din aceste operațiuni, inclusiv cu eliberarea
obligatorie de către contribuabil a facturii fiscale, cu calcularea şi plata
posibilelor impozite şi taxe aferente.
6.1. Încheierea contractului de vânZ•are-cumpărare şi achitarea
prețului bunurilor comereializate
La încheierea licitării unui lot, Comisia de licitație va negocia di-
rect cu câştigătorul lotului asupra modului şi termenelor lui de platä,
fapt care se consemnează în procesul-verbal privind rezultatele licita-
ției. După semnare, un exemplar al procesului-verbal se remite, în 24
de ore, contribuabilului.
Contractul de vânzare-cumpărare se încheie in termen de 5 zile
din data încheierii licitației sau a negocierilor directe. Vânzător al bu-
nurilor sechestrate este organul fiscal care le-a sechestrat. Acesta va
încheia contractul de vânzare-cumpärare in cazul vânzării bunurilor
atûtqprin procedura licitației, cât şi prin negocieri directe.
In cazul in care Comisia de licitație și cumpãrätorul au convenit ca
achitarea prepilui lotului să se efectueze printr-o sumă unicä, ultimul
"' În acest caz, in ordinul de plată se indicä in calitate de pìätitor ciimpärätorul,
‘ de beneficiar — bugetul respectiv, iar la destinația pläții se indicã in contul ‘cärui con-
tribuabil restanțier se efectuează viramentul.
179
piătește integral prețui lotului ïn termen de 7 zile din
data semnării contractului de vănzare-cumpãrare.
 În cazul în care Comisia de licitație şi cumpărătorul au convenit
ca achitarea prețului lotului să se łăcä eşalonat, în acelaşi termen de
7 zile, cumpärătorul achită prima ti anşã, de cel puțin 40%, din prețul
indicat în procesul-verbal, ia: restul in termenul stabilit in contractul
de vánzare-cumpărare, care nu va depãşi 60 de zile din data incheierii
licitației. Pentru această perioadă, cumpărătorul achitñ suplimentar <›
iiiajorare de întârziere. r:a!culată, in modul stabilit, pentru suma eşa!c-
naiă ui finicție de Perioada eșalonă: ii, iar contribuabilul este absolvit
de majorarea de întárxiere (penalitatea) respectivă.
^etățenii străirii și apatrizii, persoanele care nu au raporturi cu siste-
m.ul bugetar at Republicii Moldova achită integral prețul lotului în ter-
i’ac n de 7 zile din data semnării contractului de vânzare-cumpărare.
La cumpărarea lotului, acontul depus de cumpărătol’ este inclus in
suma stabi!itñ î.n contractul de vânzare-cumpărare. Aconturile nercs-
tituite (spre exemplu!, pentru motivul refuzului de a semna procesu!-
vei bal privind rezultatele licitației) se consideră venit a1 contribuabi-
lului ale cJanii bunu7i au fost scoase la licitație şi se folosesc pentru
recupera7ea clieltuieì ilor de executare silită, pentru plata restanțelor la
bugetele respective.
Dacă cumpãrătorul nu achitä prețul lotului in termenul stabilit,
organul fi scal are dreptul să anuleze rezultatele licitației. În acest caz,
bunurile se scot la o nouă licitație cu strigare sau. respectiv, cu reduce-
re. tar acontul nu se restituie.
Dacă, după încheierea contractului de vănzarc-eumpăra.•e, eurnpă-
: ã£orul se dezice de bunuri, lieitarea lor se consideră nulă. În accost
caz, bunurile se scot la o nouă licitație cu strigare sau, respectiv, cu
reducere, iar acontul nu se restituie.
ó.2. ltidicarea bunurilor
După semnarea contractului de vânzare-cumpărai e, organ.ml íiscal
va ridica bunurile sechestrate spre a le remite cumpărătorului.
Ridica- rea se efectuează ïn baza ac!v.lv.i de ridicare a br.mari/or
secheStafe"'
"' Mode lul actului de ridicare a bunurilor este aprobat prin Ordinul IFPS nr.I 43
r'ln i 3.C*S.2002. In: łüonitorul Oficial al Republicii Moldo›'a, 2005, nr.! 76-181.
i 80
DREPT FIS CAL
inioci‹it îi‹ exemp!are şi transmis, contra semnătură, contribuabilului
sau reprezentantului acestuia sau persoanei iui cu funcție de rãspun-
dere (exemplarul trei), cuinpărătorului (exemplarul doi), iar primuİ
exemplar va rămâne la organul fiscal care a ridicat bunurile.
Ridicarea bunurilor sechestrate se efectuează in prezența contri-
buabilului (a reprezentantului acestuia), a persoanei lui cu funcție de
răspundere şi a cumpărătorului (a Reprezentantului acestuia). În
caziil absenței nemot'vate a contribuabi!ului (a reprezentantului
acestuia), a persoanei lui cm funcție de răspi:ndere, ridicarea buniirilor
se efectuea- zã :n prezența a doi martori asistenți. În cazul
împiedicării acțiunilor de ridicare a bunurilor, organul íìscai va
efectua ridicarea lor forțată.
Dacã bunurile unui contribuabi! au fost vândute mai inultor cum-
părãtori, ridicarea lor se va face separat pentru fiecare cumpärător.
İn timpul ridicãrii bunurilor sechestrate sau în cel mult 24 de ore
după semnarea actului de ridicare, contribuabilul (reprezentantul aces-
tuia), persoana lui cu fiincție de răspundere sunt obligați să remită
organul ai fìscal sau nemijlocit cumpărătorului toate documentele re-
feritoare la bunurile ridicate, dacñ aceste documente nu an fost ridicate
de organul íìscal odatd cu sechestrarea bumirilor.
İn temeiul actului de ridicare a bunurilor sechestrate, contribuabilu!
o.fecti1ec.ză înregistrñrile contabile in legătură cu comercializarea lor.
Bunurile supuse accizelor se ridică cu condiția achitãrii accizului
în conformitate cu legislația fiscală. Din momentul semnãrii actului de
ridicare a bunui’ilor sechestrate, dreptu! de proprietate asupra acestora
trece la crimpžarätor, rat cheltuielile d.e păstrare şi de transportare a bunu-
rilor, de perfectare a ti(in î› for de ¡aroprie*mte le suportã tioul proprietar.
Trai‹zacțiiìe in urma cărora bunurile sechestrate au fost înstrăinate
VüT“s acordul scris al autorității fiscale pot fi declarate nule de instanța
rìe judecată din momenPa! încheierii lor. P.ăspunderea. pentru piei’de-
rile suportate de acestea o poartă contribuabi!u1 sau persoana care a
î:‹străinat bunurile sau a decis înstrăinarea for. Astfel, dacă se constată
lipsa, substituirea sau degradar•a calitativă a tinor bunuri din lista bu-
marilor sechestrate, organul fiscal este obligat să remită organelor de
urmărire penală materialele de rigoare.
În temeiul contractului de vânzare-cunipărare, al actului de ridicare
a bunurilor sechestrate şì at certificatu!ui de achitare integrală eliberat
i 81
 Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
de organul fiscal, cumpărătorul înregistrează la organeie de resort, în
cazurile prevăzute de legislație, bunurile ridicate. In baza contractului
de vânzare-cumpărare și a actului de ridicare a bunului cumpärătorul
poate să folosească bunurile până la înregistrarea acestora (cu excepția
scoaterii lor din Republica Moldova). După expirarea termenului de
plată stabilit in contractul de vânzare-cumpărare, bunurile nu vor mai
putea fi folosite în baza documentelor menționate.
1. Urmărirea datoriei debitoare a contribuabilului
Urmărirea datoriei debitoare de la persoane care au sediu în Repu-
blica Moldova se face in baza listei debitorilor, prezentate de contri-
buabil, sau a altor informații de care dispune organul fiscal. În confor-
mitate cu tratatele intemaționale la care Republica Moldova este parte,
pot ft urmărite datoriile debitoare de la persoane din străinătate, pre-
cum şi de la debitorii autohtoni in beneficiul contribuabililor sträini.
Urmărirea datoriei debitoare se efectuează şi atunci când însuşi de-
bitorul are restanțe.
Pentru urmărirea datoriei debitoare, contribuabilul este oblig£ft Sd
prezinte organului fiscal lista debitorilor, semnatä de e1 (de reprezen-
tantul său), de persoana sa cu funcție de räspundere. La cererea orga-
nului fiscal, datele din listă sunt confirmate documentar. Lista debito-
rilor trebuie să conțină, după caz:
a) denumirea (numele, prenumele) debitorului, sediul (adresa),
codul fiscal, informația de contact;
b) conturile bancare ale debitorului, denumirea, sediul şi codul in-
stituțiilor financiare (sucursalelor sau filialelor acestora) in
care sunt deschise conturile;
c) data apariției datoriilor debitoare, suma totală şi scadența lor;
d) măsurile întreprinse de contribuabil pentru a i se plăti datoria
debitoare;
e) data ultimei verificäri reciproce.
În baza datelor fumizate de contribuabil, organul fiscal verifică
dacä datoriile debitoare an devenit scadente şi dacä contribuabilul are
dreptul să ceară plata lor. În cazul in care dreptul de a cere plata este
confirmat, organul fiscal remite debitorului somația că, la data primirii
ei, asupra sumelor pe care e1 le datorează contribuabilului s-a aplicat
182
DRSPT FISCAL
sechestru in cuantumul obligației fiscale a acestuia şi că debitorul este
obligat să stingă obligația fiscală.
Persoana care a primit somația este obligată ca, in termen de 10 zile
lucrătoare, să confirme sau să infirme, parțial ori total, datorià debitoa-
re a contribuabilului indicată în somație. Dacä datoria este infirmată,
la scrisoare se anexează copiile de pe documentele de rigoare.
Dacã suma datoriei debitoare a contribuabilului a fost confirmată
sau dacă ea a fost infirmată Uară anexarea documentelor de rigoare,
precum şi dacă, la expirarea a 10 zile lucrătoare de la primirea so-
mației, nu i s-a Tăspuns organului fiscal, aceasta are dreptul să aplice
debitorului, in modul corespunzător, oricare din modalitățile de exe-
cutare silitä a obligației fiscale, cu exepția, desigur, a urmăririi datoriei
debitoare.
8. Procedura de distribuire in faza de executare silită a
sumelor încasate şi categoriile de
creanțe
Procedura de distribuire a sumelor încasate şi categoriile de creanțe
sunt reglementate de art.144 şi 145 din Codul de executare, nr.443
din 24.12.2004.
La întocmirea de către organul fiscal a avizului (pozitiv sau nega-
tiv) pe marginea acțiunilor şi actelor de executare efectuate sau care
trebuie de efectuat de către executorul judecătoresc, organul fiscal se
va conduce exclusiv şi necondiționat de următoarea procedură de dis-
tribuire şi repartizare a creanțelor:
a) dacă sumele obținute din executare nu sunt suficiente pentru
stingerea creanțelor, ele se distribuie creditorilor, in modul sta-
bilit de Codul de executare, proporțional creanței fiecäruia în
modul stabilit de lege, până la satisfacerea totală a creanțelor
acestora;
b) creanțele fiecãrei categorii ulterioare se satisfac dupä ce au fost
satisfăcute creanțele categoriei anterioare;
c) in cazul în care, până la distribuirea sumelor obținute prin exe-
cutare, şi alți creditori au depus documente executorii, executo-
rul judecătoresc va dispune distribuirea sumelor potrivit ordinii
stabilite la art.145 şi 146 din Codul de executare, dacă legea nu
prevede altfel.
183
 La categoria a ooua de creanțe sunt atribuite creanțele privind:
a) impozitele, taxele şi alte plä ți aferente bugetului public națio-
na!;
b) taxele d* stat, aisienziie şi penalitățìle aferente bugetului public
național;
c) reparația prejudiciilor cauzate prin infracțiune sau contravenție
persoanelor juridice, precum. șJ asociațiilor şi societñ ților care
nu au personalitat<• juridică , dar care ü ispun de organe de con-
ci'acere yropl i i;
d) plățile pentru ćìrenturile de autor şì cirepturile conexe;
e) cheltaielile de asistență juridică
La categoria a treia de creanțe st. ni atribuite ceÍeİalte creanłe.
Sumele calculate la cererea creditorului de că tre execiitorul jtidec‹.-
toresc reprezintă dobâ nzile, perialitățile şi alte sume rezulte.te din întâ r-
zierea execută rii, in Funeție de rata iiifiației şi in conforrnitate cm art.6! 9
din Codul civiİ. Sumele menționate se calculează . de la data la care ho-
flare.i ‹-a jr:decă toreascã a devenit ü efi:iití a sau, in cazui celorlalte doct'-
riei:•‹e executorii, de la data la card creanța a devenit exigibila (scadeniżaj
și çaànă la data plății efective a oö !igației cuprinse ïn o1’ïce doc•ument
d:›ntre acestea, in perioada de calcu! ñ ind inclusã şi durata crisper.dă rii
proeeö r›rii de executare. .Aceste sume se vor plă ti in ultimul ránd.
Cheltuie1i!e de executare se restituie in ordine prioriiară înainte de
sc‹tisfacerea tuturor creanțelor. Creantele y•arantate prin gaj sau ipotecñ
constituite asupra bunurilor vândute se plãtesc din suma obțintită, in
ordi:ae prioritară , înainte de satisfacerea. ce1oi‘1aite creanțe.

9. Uqazur• de imposibilitate a execută rii silite a obligației

b) plă țile ce d In procesu! eFectudr'i executării siÍ ite a obligațiilor fiscale restan›.e,
c›rgan uì fiscal toate sã consi te o.tá t in cazul persoane for fìzice (iii- c!
usi a. între i’in.ză tc:::1ui individua!), câ t st al celor jui’idice. lipsa
success:-ilor. respect:'v 1.ü sa a:.' lnsuíi.cien{ra de bus.in’i care ar putea f.
i:rn ă rite. i oioćioiă , ex.•cuiarea silită . toate fi imposibilă ș. in anuiiiìte
situațit şi lms:’ejurä ri !ega1 pre °*ziate. Legea fìscal (art.206 lir'.( !))
Prevede urrnotoareie c zuri in cat e exccutarea silită a obligației .* scale
se con.sideră iiiiposìb'ł de e:.ecu'i*i:

ïü -
 Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
a) persoana lichidată nu are successor şi nu posedă bunuri pasibile
urmăririi;
b) persoana se află in process de lichidare (dizolvare) sau in proce-
dură de insolvabilitate;
c) exista” un act judecătoresc care suspendă executarea deciziGi Of-
ganului fiscal asupra cazului de încälcare fiscală sau de execu-
tare silită — pe perioada valabilității actului de suspendare;
d) există actul respectiv al instanței de judecată sau al executorului
judecătoresc potrivit căruia perceperea restanței este imposibilă.
La constatarea acestor cazuri, suma restantă a obligației fiscale, a
cărei executare silită este imposibilă, este luată la o evidență fiscală
specială.2’
Perioada aflării obligațiilor fiscale la evidență fiscalã specialä con-
stituie:
a) pentru cazurile indicate la lit.a) — perioada termenului de pres-
cripție prevăzut la art.265 din Codul fiscal (6 ani);
b) pentru cazurile indicate la lit.b) — din data emiterii deciziei in-
stanței de judecatã şi până la definitivarea procesului;
c) pentru cazurile indicate la lit.c) şi d) — din data emiterii actului
şi până la expirarea valabilității acestuia.
În fond, in aceste cazuri, datoria restantă a contribuabilului este
nerambursabilă, fiind, ca urmare, considerată compromisă şi poate fi
stinsã prin scădere.
În funcție de cazul constatat, acestea se confirmä documentar, fie
printr-o decizie judecãtoreascä, fie printr-un act comun a1 autorita“ții
publice locale şi a1 organului fiscal.
În temeiul documentelor confirmative ale cazurílor de imposibi-
litate a executării silite a obligației fiscale, conducerea organului cu
atribuții de administrare fiscală, care administrează obligația fiscală
respectivă, emite decizia despre stingerea prin scădere a obligației
fis-
cale (inclusiv a cärei executare silită este imposibilă) şi luarea ei la o
evidență specială.
2
” Modul de luare şi ținere in acest caz a evidenței speciale este reglementat prin
Regulamentul privind evidența specia)ã a obligației fiscale, aprobat de Ministerul
Finanțelor sub nr.4/2 din 01.04.2003. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2003, nr.126-131.
186
BREPT FISCAL
Din data emiterii deciziei indicate operează excluderea obligației
fiscale din fişa contului personal, iar înscrierea acesteia in Registrul
evidenței speciale a obligațiilor fiscale se va efectua cu ziua lucrătoare
imediat următoare zilei emiterii deciziei.
10. Contestarea deciziilor şi acțiunilor privind executarea
silitã a obligației fiscale
Contestarea decizilor organului fiscal şi a acțiunilor fìincționarului
fiscal privind executarea silită a obligației fiscale se efectuează con-
form regulilor generale de contestare prevăzute de Codul fiscal. Cu
toate acestea, termenul de contestare in acest caz diferă de termenul
general de contestare (de 30 de zile). Astfel, contestația împotriva
deciziei organului fiscal şi a acțiunilor funcționarului fiscal privind
executarea silită a obligației fiscale se depune in decursul a 10 zile lu-
crătoare de la data emiterii deciziei sau săvârşirii acțiunilor contestate.
Decizia organului fiscal şi acțiunea funcÎionarului fiscal privind exe-
cutarea silită a obligației fiscale pot fi con.testate numai de persoanele
care cad sub incidența executării silite a obligațiilor fiscale.
Contestația se depune, urmând regulile generale de contestare,
la organul fiscal care a emis decizia contestată sau la organul fiscal,
funcționarul din cadrul căruia a săvârşit acțiunile contestate. 2" De-
punerea contestației la organul fiscal nu sistează executarea silită a
obligației fiscale, cu excepția comercializärii bunurilor sechestrate.
In aGest caz, acțiunile legate de comercializarea bunurilor še suspen-
dă pânä la soluționarea printr-o decizie a organului fiscal sau,
după caz, printr-o hotarâre judecătorească a contestației depuse.
Dacä a fost respectată procedura prealabilă de contestare a actului,
decizia organului fiscal şi acțiunea funcționarului fiscal pot fi atacate,
in mo- dul stabilit de legislație, şi in instanța judecătoreasca de
contencios administrativ.
2 0
‘ Contestarea decizilor organului fiscal şi acțiunilor funcționarului fișcal privind
executarea silitã a obligației fiscale poate include eel puțin: contestarea'..deciziei de
executare silită, contestarea rezultatelor licitației din motivul încälcärii procedurii de
înscriere sau de desfàşurare a acesteia, contestarea modului de desfdşurarë a licitației,
contestarea acțiunilor concrete săvârşite de funcționarul fiscal la aplicarea proce-
durilor de executare silitä etc.
187
 Vlad VLAICU, Aurel iu ROTARL' Viorica BOAGH I, Daniela VIDAICU
Subiecte pentru autoevaluare
1. Enumerați caracterele executării silite a obligației fiscale.
2. Care sunt condițiile pentru a porni executarea silită?
3. Care sunt modalitățile aplicate pentru executarea silită a
obliga- ției fiscale?
Cine este în drept să efectueze executarea silită a obligațiilor
fiscale?
5. Cum se efectuează încasarea mijloacelor băneşti din conturile
bancare ale contribuabilului?
6. Ce conturi bancare sunt exceptate de la aplicarea măsurii de
încasare a mijloacelor băneşti din conturile bancare ale contri-
buabilului?
7. În ce constă urmărirea bunurilor contribuabilului?
8. Cum se aplică sechestrul pe bunurile contribuabilului?
9. Care sunt particularitățile sechestrării producției agricole vii-
toare?
l 0.Cum se comercializează bunurile contribuabilului?
11. Care sunt particularitățile încheierii contractului de vânzare-
ctimpărare a bunurilor comercializate ca urmare a urmării ii si-
lite a acestora?
l 2.Care este procedura de urmărire a datoriei (sumelor) debitoare
a contribuabilului?
13.Care este termenul de contestare a decizilor organului fiscal și a
acțiunilor funcționarului fiscal privind executarea silită a obli-
gației fiscale?
Bibliografie
kiteratură recomandată:
1. Balan Emil, Drept finaciar, ALL Beck, Bucureşti, 1999.
2. Dan Drosu Șaguna, Drept fiscal, C.H. Beck, Bucureşti, 2006.
3. Rotaru Aureliu, Litigii fiscale. Manualul judecătorului pentru
cauze civile, Chișinău, 2013.
4. Niță Nelu, Drept financiar și fiscal, Tipo Moldova, lași, 2010.
5. HenemeB C.F., Hmioeoaoe npaao, GfiK Flpecc, Mocxea, 2000.
6. KpoXiiH IO.A., Hmioeoaoe npaao, IOHHTH, Mocxea, 20 i 1.
188
DREPT FISCAL
Acte legislative și normative:
l. Codul de executare, nr.443-XV din 24.12.2004, Republicat în:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.214-220.
2. Legea nr.121 din 04.05.2007 privind administrarea și
deetatiza- rea proprietății publice. În: Monitorul Oficial al
Republicii Mol- dova, 2007, nr.90-93.
3. Legea nr.354 din 28.10.2004 cu privire la formarea bunurilor
imobile. În: Monitorul Oficial a1 Republicii Moldova, 2004,
nr.233-236.
4. Hotărârea Guvernului nr.1538 din 27.11.2002 „Cu privire la
aprobarea componenței nominale a Comisiei republicane per-
manente pentru organizarea expertizei, evaluării și comerciali-
zării bunurilor sechestrate și a Listei produselor agricole
perisa- bile care nu sunt sechestrabile”.
5. Hotărârea Guvernului nr.332 din 02.04.2004 pentru aprobarea
Regulilor de expunere spre vânzare la Bursa Universală de Măr-
furi a Moldovei a bunurilor sechestrate în scopul stingerii obliga-
țiilor fiscale, a bunurilor confiscate, bară sta”pân, sechestrate ușor
alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte și
a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune.
In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.56-60.
6. lnstrucțiunea IFPS din 12.12.2003 privind organizarea și efec-
tuarea tranzacțiilor la Bursa de Valori a Moldovei cu valorile
mobiliare sechestrate de către organele fiscale. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.46-49.
7. Instrucțiunea IFPS nr.l 1 din 19.12.2005 „Cu privire la modul
de ridicare, predare și comercializare a bunurilor sechestrate a
căror valoare nu depășește 10000 lei”. În: Monitorul Oficial a1
Republicii Moldova, 2006, nr.21-24.
189

Tema 8.
CONTROLUL FISCAL
1. Noțiunea de control fiscal
2. Formele și metodele de efectuare a controlului fiscal
2.1. Noțiunea de formă și metodă de efectuare a controlului
fiscal
2.2. Controlul fiscal la oficiul organului fiscal (cameral)
2.3. Controlul fiscal la fata locului
2.3.1. Postul fiscal
2.3.2. Nfodalități speciale de verificare aplicate în
cadrul controlului fiscal la fața locului
2.4. Metodele de efectuare a controlului fiscal
2.5. Controlul fiscal repetat
3. Documentele aferente controlului fiscal
4. Contestarea acțiunilor și actelor de control fiscal
1. Noțiunea de control fiscal
Noțiunea „control” semnifică, în general, una dintre formele acti-
vității de conducere exercitate de către stat, iar controlul fiscal, fiind
o parte componentă a acesteia, este o formă a controlului de stat
exerci- tat în domeniul impozitării, alături de controlul de stat
exercitat în alte domenii, cum ar fi cel bugetar, valutar, concurențial,
ecologic, bancar, vamal etc.26’ Scopul primordial și general a1
controlului fiscal constă în protejarea interesului fiscal al statului,
precum și în asigurarea secu- rității economice a acestuia.
Interesul deosebit al statului pentru reglementarea detaliată a con-
trolalui fiscal este determinat, pe de o parte, de importanța publică
a plăților fiscale ca surse de bază a veniturilor bugetare, iar, pe de altă
parte — de tendința firească a contribuabilului de a reduce și minimi-
za mărimea obligației sale fiscale. Această relație prin natura ei este
una contradictorie, generând situații confiictuale între organul fiscal
și contribuabili. Privit din această perspectivă, procesul reglementării
juridice a controlului fiscal de către orice stat se va confrunta întot-
2 ‘ TaqeeB . ., Ha]3bIPHHFf B.A., Hmioeoaoe npaao, DKCMO, MocxBH, 2004, c.343.
" KpoXilH 10. A., H MOeoaoe npaao, IOHFfTii, MocxB£t, 2011. c.193.
190
DREPT FISCAL
deauna cu problema realizării adecvate a echilibrului dintre interesele
private și cele publice.262
Cu toate acestea, anume controlul fiscal poate fi considerat ca fiind
mecanismul juridic care stabileşte modul și regulile de interacțiune
dintre stat și contribuabil, având concomitent și scopul asigurării echi-
librului dintre interesele private și cele publice.
Conform prevederilor alin.(1) art.132 din Codul fiscal, sarcina de
bază a activității organului fiscal constă în exercitarea controlului asu-
pra respectării legislației fiscale, precum ș“i asupra calculării corecte,
vărsării depline și la timp la buget a sumelor obligațiilor fiscale.
Totodată, din analiza prevederilor legislației fiscale a Republicii
Moldova constatăm existența în cadrul raporturilor juridice fiscale a
unei diversități de metode și mecanisme de verificare exercitate de că-
tre organul fiscal. Aceste verificări se realizează la orice etapă a proce-
sului de impozitare și rezultă din însuși modul de reglemenare juridică
a mecanismului de impunere, precum și din natura obligatiilor impuse
contribuabililor.
Cu toate aceasta, modalitatea de bază care asigură verificarea ne-
mijlocită și în profunzime a respectării de către contribuabil a
prevede- rilor legislației fiscale și, implicit, a calculării corecte, vărsării
depline și la timp la buget a sumelor obligațiilor fiscale, este
controlul fiscal. Urmează a se distin.ge între noțiunile „control fiscal”
și „control asupra respectării legislației fiscale”, deoarece ultima este
mai largă. Aceste noțiuni se aseamănă după scopul lor, însă se
deosebesc atât după componența autorităților care exercită controlul,
cât și după conținutul acestuia.*6’ Astfel, controlul asupra respectării
prevederi- lor legislației fiscale poate fi efectuat în afară de organele
cu atribuții de administare fiscală și de alte organe (având
competență generală),
legale ale căror funcții prevăd asigurarea legalității în general, inclusi
în domeniul fiscal (instanțele de judcată, organele procuraturii, ale afa-
cerilor interne, CNA, Curtea de Conturi, inspecția financiară etc.).“ 4
Prin urmare, putem afirma că „controlul asupra respectării legislației
" 2Il JexiiH Q.M., Hei oeocoe npaao eocybapcma - yracmnuKO8 CHI, CTayT,
MocrB&, 2008, c.254-255.
2 3
’* A se vedea alin.(5) art.131 din Codul fiscal.
191
 Vlad */ LAICU, Aureliu ROTARU, V iorica bOAGHI, Dariiela VIDA łCU

fiscale' efectuat de aceste „alte organe” nu este, în sensul prevederilor găturii lot cu cictivito.tea contr ibua“öilului prin metode. forme şi ope-
Codului fiscal, un control fiscal. r cițiuni pre.văzute c!e legislațio p266
fisccial
Totodată, controlul fiscal urmează a fi distins de alte forme de ve- 1
rificări şi control exercitate de către organul fiscal in cadrul realizărií 9
altor funcții decât cele fiscale, cu care este legal învestit acesta. Aceste 2
funcții, de regulă, nu se încadrează în noțiunea „administrare
fiscală”, fiind poziționate in afara acesteia, urmând un alt regim de
reglemenare juridică decât cel al controlului fiscal (spre exemplu:
organizarea evi- denței, evaluării şi comercializării bunurilor
confiscate, fărä stăpân, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în
proprietatea statului cu drept de. succesiune, perceperea în mod silit
a creditelor acordate de stat sau sub garanție statului, încasarea
dividendelor aferente cotei-părți a statului în capitalul social al
societăților pe acțiuni şi a altor venituri la bugetul public național, a
achitării contribuțiilor de asigurare socialã de stat şi a celor medicale
obligatorii etc.).°65
Astfel, obiectul verificărilor nefiscale este respectarea 1egis!ației
din acele domenii, iar obiectul controlului fiscal este, după cum am
indicat mai sus, verifìcarea respectării de către contribuabil exclusiv a
legislației fiscale şi, irriplicit, a calculării corecte, vărsării d•pline şi la
timp la buget a sumelor obligațiilor fiscale.
Totodat‹a, este necesar a menționa noțiunea de vizifõ /.ecu/õ, care
reprezintă 'un procedeu de asistență fiscală ce constă in explicarea
le- gislației fiscale, cu caracter consultativ, și/sau in stabilirea unor
date de ordin general despre activitatea contribuabilului (art.129 pct.(l
l’) din Codul fiscal). Prin urmare, scopul vizitei fiscale se deosebeşte
de scopul controlului fiscal, ultimul efectuându-se exlusiv întru
verifica- rea respectării de către contribuabil a prevederilor legislației
fiscale, iar vizita fiscală constituie o acțiune de asistență şi
consultanță fiscală.
Coiitrolul fisciil reprezintă o verifìcare a corectituclinii cu car e
coiltribuab ilul execv.tâ obligația fiscală şi alte oblfgații prevâzute de
icgislo.ția fiscală, inclusiv verificare a altor persoane sub aspectul le-
'"' A se vedeci a1in.(9) art.4 din Legea nr.408-XV din 26.07.200 l pentru punerea in
aplicare a Tiilului V a1 Codului fiscal (republicatä in Monitorul Oficial a1 Republicii
ńdolöova din 08.02.2007, ediție specialh), precum și Hotărârea Guvernului nr.1208
tin 20.10.2006 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a Serviciului fiscal
de Stat pentru anii 2006-2010. În: Monitorul Ofìcial al Republicii Moldova, 2006,
nr.170-! 73/1313.
 Scopul special al controlului fiscal costă în verificarea modului în care
contribuabilul respectă iegislatia fiscală într-o anumită perioadă sau in
câ teva perioade fiseale.
C.or.troliil fiscal are min caracter procedural şi constă dintr-o totalitate de
acțiuni procedurale ale organului fiscal exercitate in scopul constată - rii
respectă i ii de că tre contribuabil a preveder ilor legislației fiscale prin
.ompararea datelor prezentate de că tre contribuabil sau altă persoană cu
situația rea! ă a aciivitã ții economico-íìnanciare a acestuia.
Astfel, procedures controlului fiscal constă într-nn ansamblu de me- tode
și operațiuni de organizare şi desUaşui‘are a controlului, precum şi de va!
orificare a rezuìtatelor lui.
Controls! fiscal este e...era.itat de catre organul ft scal și/sau de un alt
organ cv atribuții de ‹administrare fiscală , in limetele competențelor
acordate acestora de )egis1ația ft.scale.
1 Førinele și metodele de efeetuare a controlului fiscal
2.1. í4oțiunea õ e formă și inetodču de efeetuare a controlului fiscal
Prin. formc“i de ..fectuare a controlului íiscal înțelegem modalitatea.
concretă de exprim re și organizare a activită ții de control.26’
Prin metoclă de efeciue.re a controluiui fiscal în¡elegem procedeele,
n›odałitñ țile *ehnice. operațiuni le st mijloace.ìe aplicate și exercitatc in
procesul efectuă rii con.tro1ului fiscal de către *uncționarul organului
íìsca! care efectuează contro1u1 .°6"
Conform prevedCrilor aíin.(2) art.21d. din Codul fiscai, controlul
fiscal este exercitat în urmatoarele form.e:
1) la oficiui organului fiscal (contro! fiscal cameral);
2) la fat.a locului.
Totodată, divizarea formelor be control indicate doar după crite-
riul locului efectuă rii acțiunilor de con.îro1 fiscal nu poate fi elCment
determin.ant pentru definirea juridică a acestor două forme de control
fiscal. Astfel, elemental determinant pentru definirea şi divizarea aces-
" 6 A se vz•dea pct.(1! / art.I 2% din Codul fiscaL
'^7 KpOXHHil . A., lice.oz oaoe npaao, c.1 95.
'"' TmeeB A.A., Fiapsirnxa B.A.. He oeocoe npaoo, c.342.

Vlad VLAICU, Aiireliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU 3) selectarea convențională a contribuabililor in scopul
tor două forme ale controlului fiscal cameral î1 constituie volumul de efectuă rii
atribuții, de drepturi şi împuterniciri ale organului fiscal exercitate în controlului fiscal la fața locului.
Din analiza prevederilor art.215 din Codul fiscal pot fi
cadrul unei sau altei forme de control fiscal. Spre exemplu, controlul
delimitate urmă toarele caracteristici ale controlul fiscal
fiscal la oficiul organului fiscal se rezumă la verificarea şi analiza do- cameral:
cumentară (a dărilor de seamă fiscale sau a altor documente), iar teme-
iul efectuării acestuia este însuşi faptul prezentării documentelor. 26’
2.2. Controlul fiscal la oficiul organului fiscal (cameral)
Controlul fiscal cameral este o formă distinctă şi specifică a con-
trolului fiscal. Totodată , aceasta este forma de bază (primordială ) a
controlului fiscal şi se efectuează prin:
a) verificarea corectitudinii întocmirii dä rilor de seamă fiscale, a
altor documente prezentate de contribuabil, care servesc drept
temei pentru calcularea şi achitarea impozitelor şi taxelor, a al-
tor documente de care dispune organul fiscal sau alt organ cu
atribuții de administrare fiscalä ;
b) verificarea altor circumstanțe ce țin de respectarea legislației
fiq Scale 2Û0
În fond, scopul controlului fiscal cameral poate fi divizat in trei
direcții şi consta” în:
1) constatarea erorilor şi omisiunilor admise la întocmirea dã rilor
de seamă fiscale prezentate, prin verificarea corectitudinii întoc-
mirii acestora şi compararea datelor incluse în acestea cu datele
din alte documente;
2) prevenirea, constatarea încă lcä rilor fiscale şi aplicarea, după
caz, a ră spunderii pentru încă lcarea legislației fiscale;
 DREPT FISCAL
7 Din prevederile alin.(1) art.215 din Codul fiscal reiese că obiectul
necesar a mentiona că evidența (înregistarea fiscală) a subdiviziunilo N '
(unita“ților) structurale Pară personalitate juridică ale contribuabilului per-
soanăjuridică, amplasate in alta” parte decât sediul său, este efectuata” tot de
către organul fiscal de la locul de evidență fiscală a întreprinderii de bază.
Prin urmare, controlul fiscal cameral in privința acestora se va efec- tuatot de
către acest organ ca urmare a prezentării de către întreprinderea de bază a
dărilor de seamă fiscale pe aceste subdiviziuni.272
Excepția de la această regulä se referă la contribuabilii mari, con- trolul
fiscal al cãrora este efectuat, din momentul dobândirii acestui statut, de către
Direcția generală a marilor contribuabili din cadrul IFPS şi nu de către
organele fiscale teritoriale de la sediul şi locul de
evidență fiscală inițială a acestora.*’3
b) constã i“n verificarea corectitudinii întocmirii dărilor de seamă Jscnfe
şi a altor documente, precum și i“n verificarea altor circum- stan]e ce
a) este efectuat doar la oficiul organului fiscal 5i doar de către
organul fiscal de ła locul de eviden]ă a contribuabilului.
Aceasta rezultä din prevederile alin.(2) art.187 din Codul fiscal, potri-
vit cärora „contribuabilul este obligat sãprezinte organului fiscal de la lo-
culde evidență dä ri de seamă privind impozitele şi taxele”. Totodata,” este
2
llțexøH p.M., Hmioeoaoe npaao zacyòapcma - yuacmnu›toa CHF, c.272.
”’A se vedea a1in.(1) art.215 din Codul fiscal.
194
\’Iad VLAI CU, Aureliu ROT.ARU, Viorica BO.fiGH!, Daniels VIDAI CU
Legislația fiscală a Republicii Moldova include in categoria dârilor
de seamă fiscale orice declarație, informație, calcul, notă
informativă, alt document, care sunt prezentate sau trebuie să fie
prezentate organu- lui fiscal, privind calcularea, achitarea, reținerea
impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere (penalităților) şi/sau
amenzilor, inclusiv de către întreprinzătorul individual şi gospodăria
țărăneascã (de fermier), ori privind alte fapte ce țin de naşterea,
modifìcarea sau stingerea obli- gației fiscale.'75 De fapt, darea de seamă
fiscală este un document fiscal prevăzut de legislația fiscală care
trebuie prezentat de către contribua- hil in termenele indicate expres
de legislația fiscalà pentru fiecare tip de impozit sau taxă și pentru
fiecare perioadă fiscală prevăzută pentru aceste pffiJ i / scnfe.' 7’ Spre
exemplu, declarația pe venit a persoanei fixice sau juridice, declarația
de TVA, calculul privind achitarea unei taxe locale, nota de informare
cu privire la reținerea impozitului la sur- sa de plată etc. Prin urmare,
documentele care corespund noțiunii de dare rie seamă fiscală
(indiferent de denumirea lor) se caracterizează prin faptul cä forma
Jin de respectarea legislației fiscale.
controlului fiscal cameral include atât verificarea dărilor de seamă fis-
cale, cât şi a altor documente prezentate de contribuabil.
Cu toate acestea, obiectul controlului fiscal cameral vizează in pri-
mul rând verificarea documentelor care corespund no łiunii de dare de
seamă fiscală. Aceasta rezultä și din răspunderea distinctă preväzuta“
de Codul fiscal pentru nerespectarea modului de întocmire şi prezen-
tare anume a därilor de seamă fiscale.2’ 4
2” Conform prevederilor pct.(29) art.5 din Codul fiscal, subdiviziunea este o uni-
tate structuralä a întreprinderii, institułiei, organizației (filialä, reprezentanțà, sucursa-
lä, secție, magazin, deposit etc.) situatä in afara locului ei de reşedințä de bazä, care
exercită unele din atribuțiile acesteia.
2’2 A Se vedea a1in.(5) art.7 din Codul fiscal.
2'° A se vedea pct.(56) din Instricțiunea privind evidența contribuabililor aprobatä
prin Ordinul IFPS nr. 229 din 02.05.2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2012, nr.99-102), inclusiv Ordinul IFPS nr.267 din 14.04.2011 (Monitorul Oficial
al
Republicii Moldova, 2011, nr.70-73).
274 Răspunderea pentru nerespectarea modului de întocmite şi prezentare a därilor
de seamä fiscale este preväzutä in mod distinct de art.260 din Codul fiscal. Totodată,
răspunderea preväzutfi de alin.(1) şi (5) art253 din Codul fìscal se aplicä fìe pentru îm-
piedicarea in procesul efectuării controlului fiscal a activitäții organului fiscal, inclusiv
prin neprezentare de informații, explicații şi documente, fie pentru neexecutarea cerin-
țe1or din citalia organului fiscal, care se exprimä fie prin neprezentarea contribuabilului
citat, fie prin neprezentarea unor documente suplimentare (dacä această cerințä a fóst
formulată in citație conform prevederilor art.226 alin.(l), (2) şi alin.(3) lit.a) — e) din
Codul fiscal). In tot cazul, răspunderea preväzutä de arL253 Cod fiscal nu se referã la
nerespectarea modului de întocmite şi prezentare a därilor de seamä fiscale.
195
acestora, modul de completare, termenul şi moda- litatea de
prezentare sunt reglementate şi stabilite expres de !egislația
I:scalã pentru fiecare tip de impozit sau taxă. În acest context,
daca. documentul nu corespunde noțiunii de dare de seamă
fiscală. atunci verificarea acestuia (in cadrul controlului fiscal
cameral) va. avea uli caracter secundar şi subsidiar față de *
erificarea dărilor de seamă fis- cale. Yerificarea eameralã a acestor
documente se efectuează, de regu- lă, doar în scopul confirmării
sau infirmarii datelor şi informați ilor din darile de seamã fiscale
prezentate de contribuabil. Totodată, solicita- rea de la
contribuabil a acestor documente (suplimentare) se face de catre
organul fiscal în caz de necesitate şi, de regulă, după prezentarca
de către contribuabil a dării de seamă fiscale, adică după
momentu! inceperii in privința acestuia a controlului fiscal
cameral.
În categoria acestor documente se includ documentele de
evidență,
ct1m ar fi cele referitoare la operațiuni economice efectuate
(contracte, acorduri, acte de verificare etc.), cele referitoare la
 efectuarea plăților aferente acestor operațiuni, iliclusiv documente
confirmative, docu- menteİe de evićlență contabilă (prevăzute în
legislația privind ev idența
' 7' se vedea pc*.(9) şi (9') ari.129 din Cod fiscal.
'" .4 se vedea art.187 a!in.(l) din Codul fiscal.

196

contabìlă’l, dările be seamă fananciare. informațiile. registrele contabi- le,

titlurił• de creanțã, daiele contabile, precum şi orice alte docurrierte
justificati›•e legate de activitatea contribuabiİului.
Totodată, menționárn că obligația prezentării de către contribuabil
a documentelor indicate nu are un caracter absolut, deoarece, in sensul a1in.
(l) art.215 dìn Codul fiscal, organul fiscal este in drept sä solicite dOar
documentele care z’er»esc ãrept teme i pen.in calcularea şi achi- tarea
impozitelor şi taxelor. Pi’in u:rmare, in cazul în care documentu! nu
corespunde ca esență și conținut acestei condiții, considerăm că organul Û scal
nu va Ëa ïn drept sã-1 solicite de la contribuabil.°'
Pe de altă parte, contribuabilul însuşi poate s‹a. decidă asupra tipului şi
volumtilui de documente suplimentare pe care le va prezenta şi pe care !e i
va considera sufucierite pentru confirmarea corectitudinii infor- ma.ții1or şi
datelor dirt darile de seamă fiscale prezentate de el.
De asemenea, categoria „alte documente” include şi:
a) documentele de care la momentul inițieri i controlului fiscal cameral
orga.nu! fiscal dz•io. dï›yii›ie. Aseste documents- fie an fost obținut
de or ganul fiscal ïi. r».omentti1 înregistrării fiscale
a conti’ić•uabi!ului (set* ctin osarui personal at acestuia), fie an fost
preze!itate tilt:+.:‘íor be căt'e contribuabil in pi’ocesui efeciiiă- ri i In
pri›• ința ace:›t'iia de către c.•ç3 nut fiscal a altor controale
carrierale şi/sau lv fă ța local lU i;
docum.entele care an fosi solicitate și obținute de cfitre organui fiscal
de le terți privind reÍațİi!e for cu contribuabilu I respectiv. Conform
prevederilor alin.(1) art.215 dirt *Codul fiscal, In cadrul controlului fiscal
cameral organul fiscal poate să procedeze !a ver ca-
i- eci allor cit cunistarițe c“€ ț“lł1 G.‘C i”u°.S pOCtG.sea legislaJie i‘’fiscai’e. Obiectul
acestor verificări const in co›o fi”H! itarea infor:rațiilor obțin.ute de căti e
orgar:u1 íìscal din alte surse de info! maț.ii cu cele din dările de seamé și alte
documente p.•ezentaie de contribua/oil. Ac‹:stea pot include.
a) verificarea in scopuri fiscale it Unei tranzacț ií concrete efectuate
de către contribuabil:
b) verificarea altor pe:’soane sub aspectul İegăturii for cu activi- tatea
contribuabilului prin. rn.e:ode. forme si operațiuni prevă-
 Vlad VLAInU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
zute de legislatia fiscală, inclusiv verificarea concomitentă a
acestora;
c) verificarea legalității solicitării restituirii din buget a unor sume
(spre exemplu, in cazul rambursării sumelor TVA);
d) verificarea persoanelor fizice prin aplicarea metodelor
indirecte de estimare a venitului impozabil.27
c) pentru inițierea şi efectuarea controlului fiscal cameral no este
necesarã adoptarea unei decizií scrise a conducerii organului care
exercită controłuł.
l a dărilor de seamá fiscale:2’9
Controlul fiscal cameral se efectuează de cãtre funcționarii fiscali
sau persoanele cu funcție de răspundere ale altor organe cu atribu-
ții de administrare fiscalä conform obligațiilor for de serviciu, Uară
adoptarea unei decizii scrise asupra obiectivului vizat. Totodată, con-
tribuabilul nu este in mod special informat despre începutul efectuării
controlului fiscal cameral.
Controlul fiscal cameral se efectuează in orele de program ale or-
ganului care exercitä controlul fiscal.
Momentul începerii controlului fiscal cameral in privința contribua-
bilului este data (ziua) prezentării elective de către ultimul a dării de
seamă fiscale ori a altui document sau, după caz, ziua in care, la soli-
citarea organului fiscal, terțul a depus documentele ce vizeazä contri-
buabilul verificat. În acest caz, dacã ne referim doar la darea de seamă
fiscală, nu are importanță faptul prezentării acesteia la termenul legal,
cu depăşirea acestuia sau chiar înainte de termenul legal stabilit. De
fapt, normele de la a1in.(1) şi (2) art.215 din Codul fiscal nu
condițio- nează şi raportează datn începerii controlului fisoal cameral
de faptul respectării sau nerespectării de către contribuabil a termenului
legal de prezentare a dării de seamä fiscale.
2
" A se vedea art.226’ - 226' 6 din Codul fiscal. Totodată, controlul fiscal suplimen-
tar la domiciliul persoanei fizice, prevãzut la alin.(17) art.226' 7din Codul fiscal, se va
efectua doar prin control fiscal la fața locului şi in condițiile imperative preväzite de
norma indicatä (cu acordul persoanei sau in temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti). Prin
urmare, verificarea persoanelor fizice prin această modalitate de control (verificare
indirectã) se efectuează atât in cadrul controlului fiscal cameral (faza verificärii do-
cumentelor şi informațiilor obtinute din alte surse), cât şi in cadrul celui exercitat la
fața locului.
198
Vlad VLAICL'. .but eliu ROTA RL', Viorica BOAG H!. Daniela \'IDAICU
re.-s prevã zutã de !eg:•. pentru prezentarea de date şi inforrnații false sat:
eronate."'
PT SC
Modalitatea de prezentare şi de confirmare a recepționării
därilor de seamă fiscale
Darea de seamă fiscală se consideră prezentată la data la care orga-
nul fiscal o primeşte, dacä este întocmită in modul stabilit de legislația
fiscală şi dacă este perfectată în modul reglementat de Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat.
În prezent, legislația fiscală prevede douä modalități de prezentare
a) pe suport de hârtie;
b) in format electronic.
Confirmarea recepționării dărilor de seamă fiscale se efectuează în
mod distinct, dupä cum aceasta a fost prezentată pe suport de hârtie
sau în format electronic. Darea de seamă prezentata” pe suport de hârtie
se consideră prezentată in unul dintre următoarele cazuri:
- dacă exemplarul contribuabilului conține mențiunea de recep-
ționare a organului fiscal;
dacä organul fiscal a eliberat o recipisă de confirmare a recep-
ționării;
8
confirmarea recepționării se face printr-un aviz poşta1.° '
Darea de seamă prezentata in format electronic se confirmă prin
recipisa electronică de confirmare a acceptării acesteia in sistemul
informațional SIE E-declarație al Serviciului Fiscal de Stat.°"
Contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcție de
rãspundere semnează darea de seamă fiscală, asumându-şi răspunde-
2'" Notă: Conform prevederilor art.187 din Codul íiscal, darea de seamä fiscală se
prezintă utilizând, ìn mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronicä,
in forma 3i in modul reglementat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, dupä cum
urmează: a) începînd en 1 ianuarie 2012 — de cätre subiecții impunerii cu TVA care se
deservesc de Inspectoratul Fiscal Prİncipal de Stat, Inspectoratul fiscal de stat pe muni-
cipiul Chişinäu, Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Bälți şi Direc}ia admİIiİSÒäfİİ
fiscale Comrat din cadrul Inspectoratului fiscal de stat pe unitatea terito
rialä autonomå
Gãgãuzia; b) începînd cu 1 ianuarie 2013 — de către subiecții impunerii cu 'TVA.
2' 0 A se vedea alin.(5) şi (6) art.187 din Codul fìscal.
2ÊI A se vedea Ordinul IFPS, nr.183 din 30.03.2012, cu privire la aprobarea Instruc-
țiunii privind modul de prezentare a därilor de seamä fiscale in formã electronicä (Mo-
nitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, Rr.76-80), precum şi Ordinul IFPS, nr.217
din 04.04.2012, cu privire la unele mãsuri suplimentare de aplicare a articolelor 187 şi
188 din Codul fìscal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.88-91).
199
ktapele controlului fiscal cameral
În procesul efectuã rii controlului fiscal cameral pot fi
 delimitate
urmă toarele etape:
verificarea prezentă rii tuturor darilor de seamã fiscale prevă zute
de legislația fiscală pentru fiecare impozit sau taxã (verificarea
doar a faptului prezentă i ii acestora, Uară a se face referire şi ra-
portare la termenele legale de prezentare);
verificarea vizualä (formală) a corectitudinii întocmiri i darilor
de seamă fiscale (completare.a conformă şi completă a pozițiilor
şi ràndurilor, a perioadei fiscale, indicarea codului fiscal și a de-
numirii contribuabilului, existența ştampilelor şi semnă turilor
pCrsoanelor autorizate ale contribuabilului etc. );2'"
- verificarea aritmetică a iiiformațiilor şi datelor pt ezentate in ci:-
prinsul dă rii de seamñ fiscale;
verificarea prezentării in termenul ìegal stabiì it a därii die seain.
fiscale;
- verificarea corectitudinii aplică rii cotelor de impunere și a ln-
lesnirilor (facilită ților) fiscale (dac‹i contribuabilul inteiiiei‹ii a
aplicat şi utilizat cota sau inlcsnirea fiscală );
verificarea corectitiidinii deierminării şi calculă rii bazei be ìni-
pune1’e.
iupä cum s-a menționat mai sus, contribuabilul nu este în mod
special informat despre începutul efectuă rii controliilui fiscal came-
ral. Gu toate acestea, la relevarea unor erori şi/sau contradicții între
"' Darea de seamä pe suport de hârtie va confine semnätura, autentificată cu ştam-
pilñ, a persoanelor responsabile (conducätorul şi contabilul-şef) ale contribuabilului
sau semnätura contribuabilului (a reprezentantului acestuia), iar darea de seamñ in
format electronic va conține semnãtura digitalh, aplicatä în modul stabilii de Guvern.
”’ Conform prevederilor Capitolului II at Ordinului IFPS, nr.183 din 30.03.20 12,
cu privire la aprobarea lnstrucțiunii privind modul de prezentare a dărilor de seamä
fiscale in formă electro nicã (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.76-
80), verifi carea dărilor de seamä fiscale in formä electronicã sub aspectul formei de
prezentare, semnăturilor úigitale şi a celor elecrtronice de autentificare ale persoanei
lmputernicite a contribuabilului, a datelor şi infonr ațiî lor prezentate in aceasta sunt
verificate in mod automat prin intermediul serviciului „Declarație electronic ă"
200
Vlad VLAICU, Aureliti ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
cal cameral, organul fiscal este în drept să contracteze sau antreneze
specialiști, experți, interpreți calificați în domeniul solicitat pentru a
acorda asistența respectivă și a contribui la clarificarea unor constatări
fixate în procesul controlului fiscal.
DREPT FISCAL
indicatorii dă rilor de seamă și ai documentelor prezentate, organul
care a efectuat controlul este obligat să comunice despre aceasta con-
tribuabilului, cerându-i, toiodată , să modifice documentele respective
in termenul stabilit.2" În acest caz, obiectul comunică rii poate viza
urmă roarele aspecte:
1) la depistarea de că tre organul fiscal a unor erori și/sau omisiuni în
darea de seamă prezentatä anterior de cä tre contribuabil, organul fiscal
poate comunica despre necesitatea prezentă rii de că tre contribuabil a
dă rii de seamă fiscale corectate.' 8’
Solicitarea de prezentare la inițiativa organului fiscal a dă rii de
seamã corectate poate fi realizatã doar dacă erorile şî/sau oinisiuni-
le depistate in darea ćie seamä prezentată au un caracter mecanic sau
telinic (spre exemplu, lipsa semnă turilor și/sau ștampilei contribuabi-
lului, a codului fiscal a1 acestuia, a sumei de control etc.);
2) solicitarea de la contribuabil a unor documente suplimentare, a
unor informații şi explicații care pot contribui la clarificarea contra-
dicțiilor depistate îritre indicatorii dă r lor de seamã și ai documente-
lor prezentate. Totodatã, însuşi contribuabilul este in drept să prezinte
(dir. proprie inițiativă ) informații şi explicații pe care ìe consideră per-
tinente şi oportune.
Controlul fiscal cameral se efectueazã prin urrriă toarele metode:
- verificare documenia: ă ;
verificare parțiaiă ;
verificare tematică ;
verificare prin contrapunere.
Totodată, in scopul realiză ri i unor obiective ale contro!ului Fas-
í z
“A se ›!edea prevederile alìn.(3) art.215 din Codul fiscal.
'" Conform prevederilor art. 188 din Codul fiscal, darea de seamä corectatä poate
li depusä înainte sau la termenul stabilit pentru prezentarea dãrii de seamã fiscale pe
o anumitã perioadã. Totodată, darea de seamă corectată nu va fì luatã îri considerare
şi, prin urmare, nu ›'a modifica dat ea de seamä precedentä dacă a fost prezentată:
1) după em iterea de către conducerea organului care exercită controlul a unei decízii
scrise cu privire la inițierea efectuări i unui control fiscal, al cärui obiect va fi şi darea
de seamä prezentată greşit sau cu omisiuni; 2) pentru o perioadă supusä unei verifìcãri
documentare sau dupñ ea. Totodată, conform pet.(18) din Capitolu! III al Ordinului
ìF. S, nr.183 din 30.03.2012, cu privire la aprobarea ìnstrucțiunii priv ind modul de
prezentare a dărilor de seamä fiscale în formă elecironicã, darea de seamă corectatä
poate fi prezentată şî in conformitate cu decizia organului fìscal.
De regulă, în cadrul controlului fiscal cameral au se
întocmește actul de control fiscal. Cu toate acestea, legislația
fiscală prevede doar nn singur caz când în cadrul acestei
forme de control se întocmește Actul de control fiscal.
Astfel, conform prevederilor art.215 alin.(4) din Codul fiscal,
în cazul în care depistarea încălcării fiscale este po- sibilă în
cadrul controlului fiscal cameral, nefiind necesar controlul la fata
locului, funcționarii fiscali sau persoanele cu funcție de răspunde- re
ale altor organe cu atribuții de administrare fiscală pot întocmi actul de
control fiscal, iar contribuabilul este obligat (fie prin intermediul
conducătorului sau altui reprezentant a1 său) să semneze actul de con-
trol fiscal, chiar și în cazul dezacordului cu acesta.
2.3. Controlul fiscal la fața locului
Controlul fiscal la fața locului este cea mai complexă și
efectivă formă a controlului fiscal.°'6 Aceasta“ formă de control este
direcționa- tă spre depistarea încălcărilor legislației fiscale care nu au
fost și nu pot fi depistate în cadrul controlului hscal cameral.°"
Controlul fiscal la fața locului are ca scop verificarea respectării
legislației fiscale dc cătrC contribuabil sau de o altă persoană supusă
controlului și se efec- tuează la locurile aflării acestor persoane de
către funcționarii fiscali sau dc persoane cu funcție de răspundere ale
altor organe cu atribuții de administrare fiscală. Controlul fiscal la fața
locului poate fi efectuat nurrtni tn temeiul unei decizii scrise a
conducerii organului care exer- cită controlul.
Contribuabilul (inclusiv prin intermediul conducătorului sau altui
reprezentant al său) este obligat, după caz, să asigure condiții adecvate
pentru efectuarea controlului și să participe la efectuarea lui. Controlul
fiscal la fața locului se efectuează în orele de program ale organului
care exercită controlul fiscal și/sau cele ale contribuabilului. Contro-
2
'• ,f{euHH A.B., Hei oeoaoe npaao Poccuu, Ha,gazeni.coco KpacHOfl]3GKOrO ȚHfl-
Bepcirrera, 2006, c. 16.
2 mentează pe rațiunea că în procesul efectuării acestuia pot să apară une-
" B hl3I JIliH A.B., Hot OEOabie npoaepKu. Bubui, npoqebypbi, oepa+iuueiiun,
DKGMO, MocKBiț, 2011, c.43.
202
To.c›dată, deş.• lii adiiiiie, an.ï l ò din Codul fiscai nu prevede ex-
DREPT FISCAL
1u1 la fața locului asupra subdiviziunilor structurale bară personalitate
juridică ale contribuabiliilui se efectuează de Către organul fiscal de la
locul de evidență fiscală a întreprinderii de bază, cu participarea orga-
nului fiscal teritorial în a cărui rază de deservire se află subdiviziunea
verificată a contribuabilului.
La finalizarea controlului fiscal la fața locului se întocmește obli-
gatoriu actul de control fiscal. Contribuabilul este obligat să semneze
Actul de control fiscal, chiar și în cazul dezacOTdului cu acesta. Tot-
odată, in caz de dezacord, el este obligat să prezinte în scris, în termen
de până la 15 zile calendaristice, argumentarea dezacordului, anexând
documentele pe care se întemeiază dezacordul.
Durata controlului fiscal la fața locului nu trebuie să depășească
douâ luni calendaristice. Termenul respectiv se calculează din mo-
mentul aducerii la cunoștința contribuabilului a deciziei de control.
În cazuri excepționale, conducerea organului care exercită controlul
fiscal poate să decidă prelungirea duratei în cauză cu cel mult 3
luni calendaristice sau să sisteze cor.trolu1. Perioada sistării
controlului și prezenta”rii documentelor nu se include în durata
efectuării controlu- lui, ultima fiind calculată din ziua începerii lui
până la ziua semnării actului respectiv, inclusiv. Decizia de sistare se
întocmește de aseme- nea în scris și urmează a fi adusă la cunoștința
contribuabilului.
Mecanismului de sistare a controlul fiscal la fața locului se funda-
le circimstanțe obiective de natură să împiedice realizarea în termenul
legal de 3 luni a tuturor obiectivelor controlului fiscal la fața locului.°"
Din prevederile art.216 din Codul fiscal reiese că faptul solicitârii
și prezentării documentelor suplimentare constituie unul dintre cazu-
rile de sistare a controlului fiscal la fața locului.2' 9
2
" B]3bI3FdJIHH A.B., Hmto8oobie npoaepnu. Bubui, npoqebypbi, ozpauu venus, C.44.
"" Totodată, conform art.226" din Codul fiscal, sistarea controlului fiscal efectuat în
privința persoanei fizice în cadrul estimării prin medode indirecte a venimrilor acesteia
se efectuează la apariția uneia din următoarele condiții care țin de obiectul controlului:
a) necesitatea obținerii de la terți a unor documente, informații, explicații și/sau
probe suplimentare; b) solicitarea efectuării expertizei; c) solicitarea de la persoana fizică
su- pusă verificării a unor documente, informa@ explicații și/sau probe suplimentare; d)
so- licitarea scrisă a persoanei fizice ca urmare a apariției unei situații obiective,
confirmate de organul fiscal, care duce la imposit›ilitatea continuării controlului fiscal.
203
pres și alte cazur' će sistare, in‹iicã nd doar cä acestea trebt!İC
sã fie e ‹ceuționaie. Concoi1IiÎØ!ât, .?c'd ł fiscai n . pr•v-‹ie expres
caı’e sun.t aceste cazuri exceÿ›țíonaIe sau c.el puțin care sunt critei’i ile
postal le de. a{arec iere o. saracterului exce)ațio:.al al acestora.' S“
onsiderăm ct ast*eì de cazui i pot fi ce!e care min de obiecte) c‹.n-
ti’o1ul'ii şi sunt dci natură sä conuuc« ia irriposibilitatea realizã rii pe
moriient a obiective:Icii şi scopuíui cront7olului íisca!. Aprecierea for se
efecte:eazë. de la caz la caz de cãtre conducerea organului fiscal (spre
exeiiaplu, necesitatea eiectučari i unei expertize complexe sat: inteiveni-
rea 'l!sor cauze dC forțä majoră ).
ł:. ceea ce priv"eşte sistarea c.ontroiu1ui !a fața locului pentru moti-
v'c!!. so!íc i‹'à.'-ii şi JJre•eufö r'iz Docurnentełoi- supi'imeistare, n.ienț;onăm
ct. deşi legislația fi.ssală nc. ›•ever4e expres lista și natura. documente
ic›r. a că ror solicitate poate avea ca efect sistarea pe perioada prezentă -
rii !or a acțiunilor de con'.rol, totuşi, din analiza prevederilor leg islației
fiscaie deducem ca poate fí, spre exemplu, vorba despre: pri.niirea in-
toriri.atiiloi’ de ìa organele competente din alte state referitoare i a aCtİ-
v itatea contribuabiİului in acele state (alin.( 1) !iî.ij art. l 3•1 J in (?odul
scei), pu imirea documentelor și informațiiloi de !‹i persoanele «: u care
con .i".buabi.u*› are salt a cvLii raporturi econoni ie•c, fi.nanciare şi de o-ltd.
.i‹itui .., penti’u a s‹•. ccnstata ‹aiiteriticiiatea acesto:‹’ i’apoid r!ri i a ‹opsr‹i
him:'lor efectuate (at in.ț I) i:•t.b) art.l 34 Min Rodu! íisca) ì. .'rim urmare,
est c: orba ‹(espre aiirii1*.ite ‹iocr•imenie, a cãro: prezeiitUre liii ,n°.o*ive
ob.ec tive necesat . 'erioadã extinsã de tin›;o şi concern iten: sunt a’o-
•s» *.:- ner:esare per:rt! fCaliza.rea Obiectivului şi sCopu!ui concro!iiiiii.
:’›nü ’ *u1 íìst .1 '' faț loculul referi‹'or fcc «ii iiÆr/ć•.‹iC ti pc*tc
r:! ir›i'‹ ! e Jtdt I:ir'* c.ïat şí inal n1T:‹lte tipuri Cfc iin¡oozi*e și tax.e. i I
odatà, ft nrsøí i‹ iił oø cafes Juristic .se nd ifî* f/c*/i3‹vreo ñ oo.• o
Spre exemplu, in legisi ati a łi scalñ a altor sta'e, cazuri le excepț ioiaalc de pre-
l angirc :i duratei co* 'rolu!ui fisca! la fața locum: Jaot ñ: a) efectuarea controls:lui
fis‹:al 1s contribuabili i mari b) recep¡ion area in timpr:l efectuării controlul u. a unor
inłõrrn anii de la orp•aiaeie de drep' sau din. alte surse care certiííca Inca ìcarea de către 2.3.
contriüuabilu.t verificat a leg'.s1ației tiscale, fapt care neces ii‹a o verificare suplimenta-
: ú: c) inter venirea un‹ar cazui i de foqñ • •i ã pe teritoriul unde se efectuează con:ro-
lul. ci) neprezentarea de către contribuabilu! veri cat ü document--łor st 'nfornjaiiilor
n.ece,so.re yentru ef.-c:uarea contro1ult:i e*c.
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat hotărăște asupra instituirii
posturilor fiscale, stabileşte tipul și locul de amplasare, iar în cazul
DREPT FISCAL
unui singur control fiscal la faJa locului pe unele și aceleaşi tipuri
de impozite și toxe pentru una şi aceeaşi perioadă fiscală. Această
restricție nu se extinde asupra urmatoarelor cazuri:
a) cà nö controlul fiscal la fața locului se efectuează in legă tură cu
reorganizarea sau lichidarea contribuabilului;
b) când după efectuarea controlului se depistează semne de încäl-
cări fiscale;
c) când acesta este o verificare prin contrapunere (adică. control
concomitant al coiltribuabilului şi al persoanelor cu care
aces- ta are sau a avut raporturi economice, financiare și cle
altă na- tură, pentru a se constata autenticitateo. acc6'lor
raporturi şi a operaJiunilor e,/eciucite);
d) când controlul ține de activitatea posturilor fiscale.
e) când controlul se efectuează la solicitarea organelor de drept şi
a celor prevăzute la art.131 alin.(5) din Codul fiscal (spre exem-
plu, la solicitarea autorităților publice, autorităților fiscale ale
altor state etc.);
în legătură cu auditul activitălii organului fi scal de către organul
ierarhic superior;
g) când necesitatea controlului a apărut in urma examinării cazului cu
privire la incñ lcarea fiscală sau in urma examină rii contestației.
Prin urmare, !a intervenirea unuia dintre cazurile indicate, organul
fiscal este in drept să procedeze la efectuares repetată a controlului
fisca! la łața locului asupra unora şi aceloraşi impozite şi taxe pentru
una şi aceeaşi perioadă fiscală din cadrul unui an calendaristic care
anterior a fost supusă con':rolu1ui.
î. Postal ñseal
Controlul fiscal la łă ¡a locului se realizează şi prin instituirea şi
fulicțioøarea posturilor íìscale. Instituirea posturilor fiscale este o mo-
‹Calitate de control fiscal !a fața locului. Conform prevederilor art.146
din Codul fiscal, postul fiscai se creează in scopul prevenirii şi depis-
tă rii cazurilor de incălcare fiscalñ , inclusiv a cazurilor de eschivare de
la stingerea obİİgațiilor fiscale, precum şi in scopul exercită rii aitor
atribuții de administrare Ü ‹scală (spre exemplu, pentru estimarea veni-
turilor din. vâ nză ri).
postului fiscal electronic — și tehnologia de comunicare
electronică.
În Ordinul IFPS de instituire a postului fiscal se va indica:
 l) agentul economic la care se instituie postul fiscal;
2) subdiviziunile ag•ntu1ui economic la care va funcționa postul
fiscal;
3) tipul postului fiscal;
4) termenul de funcționare a postului fiscal;
5) modalitatea de prezentare de către funcționarul fiscal responsa-
bil de activitatea postului fiscal a informației privind
activitatea postului fiscal, adresa e-mail, alte informații.
În temeiul Ordinului IFPS, de către IFS teritorial se va emite, în
termen de 1 zi din data recepționării ordinului, un ordin privind
de- semnarea funcționarilor fiscali responsabili de activitatea postului
fis- cal. Concomitent cu emiterea ordiriului privind desemnarea
funcțio- narilor fiscali responsabili de activitatea postului fiscal se va
completa formularul înștiințării agentului econoinic privind instituirea
postului fiscal. Funcționarea postului fiscal va începe nu mai târziu de
urmă- toarea zi a celei de recepționare a Ordinului emis de IFPS sau din
data menționată expres în Ordinul emis de IFPS.
Art.146 alin.(2) din Codul fiscal prevede 3 tipuri de posturi fiscale:
1) staționare;
2) mobile;
3) electronice.
Postul fisccil stațfonar este amplasat într-un loc stabil și special ame-
najat, unde își exercită atribuțiile. Acesta este constituit din cel puțin un
fiincționar fiscal și, în funcție de caz și de modul de efectuare a controlu-
lui, din angajați ai organelor afacerilor interne sau ai altor organe.
Postul fiscal mobil este asigurat cu mijloace tehnice, inclusiv de
transport, se deplaseaaă, după caz, în raza teritoriului controlat. Aces-
ta, ca și postul fiscal staționar, este constituit din cel puțin uri
funcțio-
nar fiscal și, în funcție de caz și de modul de efectuare a controlului,
din angajati ai organelor afacerilor interne sau ai altor organe.
Postul fiscal electronic este constituit din soluția tehnico-informa-
țională de transmitere a informației în formă electronică, folosind re-
206
DREPT FISCAL
) țelele de comunicații, de la contribuabil către sistemul informațional al
Serviciului Fiscal de Stat. Postul fiscal electronic reprezintă o soluție
tehnico-informațională de transmitere și stocare în mod electronic a
informației care poate fi utilizată în mod direct sau indirect la determi-
narea obligației fiscale.
În cazul creării de posturi fiscale în locuri publice proprietate pu-
blică, decizia se aduce la cunoștință organului executiv a1 administra-
ției publice locale. În cazul creării de posturi fiscale pe teritoriul unui
agent economic, acesta este obligat să asigure personalului lor
accesul și condițiile necesare exercitării atribuțiilor, precum și
condițiile teh- nice de instalare a echipamentelor electronice de
comunicare (în cazul instalării postului fiscal electronic).’9'
2.3.2. Modalități speciale de verificare aplicate în cadrul
controlului fiseal la fața locului
Cumpărăt iira de control este o modalitate de control care se re-
alizează prin metoda verificârii faptice și are ca scop direct fixarea fap-
tului realizării bară utilizarea maşinilor de casă și control cu memorie
fiscală a mărfurilor sau serviciilor.
Cumpărătura de control este reglementată de art.224 din Codul
fiscal și tehnic se realizează prin crearea artificială de către funcțio-
narul fiscal a situației de procurare a bunurilor materiale, de efectuare
a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor bară
scopul de a le achiziționa (consuma) sau de a le comercializa. Cum-
părătura de control poate fi efectuată atât în monedă națională, cât și
în valută străină.
Contribuabilul (reprezentantul său în persoana vânzătorului, casi-
erului sau altei persoane împuternicite de a acționa în numele contri-
buabilului la realizarea bunurilor materiale, la primirea comenzii de
executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor, care rezultă din si-
tuatia sau din documente confirmative) este informat despre aplicarea
cumpărăturii de control după efectuarea acesteia.
29' Mai multe detalii despre principiile dc instituire și funcționare a posturilor fis-
cale sunt expuse în Reguiamentul-cadru privind principiile generale de instituire și
funcționare a posturilor fiscale aprobat prin Ordinul IFPS nr.776 din 17.06.2013 In:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.136-139.
207
 DREPT FISCAL
łiscal care a efecte:at cumpăratur* dC cOntro!. bunurile materisİe se Conform alin.(2) art.225 din CGdul fiscal, metodele şi sursele in-
directe inelud:
a) tipul şi natura activităților practicate de contribuabil;
; b) mărimea capitalului contribuabilului;
c) venituriie din vânzări ale contribuabilului, inclusiv cele consta-
ci irecte de estimare .•. obligații Íor fi scale este una õin metodele spe- tate in cadrul posturilor fiscale;
ciale de efeetuare a cc›nt!. oiului r"iscal la fața locu!ui. Scopul aplicării numărul de angajați ai contribuabilului;
acest‹ora Gategoria clienților contribuabilului şi numărul lor;
lării sumei obJigațlcï iìscale. Prin nietoc!ă indirectá d• estin1c.re se diferența dintre caracteristicile cantitative şi cele calitative ale
ïnțelege o metodä de deters.ninare a venitului imoozabii estimat materiei prime, ate altor materiale procurate şi ale celor folosite
intermediul anal ízci siiuației íìscale a pe7soanei, utilizând informați i în producție;
g) analiza schimbării valorii nete a proprietății contribuabilului;
h) chiria iinobilului folosit de contribuabil in afaceri;
rulajul mijloacelor băneşti şi soldul lor pe conturile bancare ale
de la sursa de plată - enitului şi dir. alte surse de seamă contribuabilului;
decãt
fiscale ale persoanei i‘espective. ì'entru organul fiscal s'i rsñ inclirect j) compararea cheltuielilor contribuabilului cu v’eniturile lui;
*) venitul altor persoane care activeazã în aceleaşi condiții sau in
condiții siniilare cu cele ale contribuabilului;
›°erifìcării şi/sau referitoare !a iiuații s*milare produse în 1) proprietatea persoanei cu fúncție de răspundere (locuința. auto-
m.obilu1 etc.) procuratä sau folositã în scopuri personale, starea
ei fizică, apartenența persoanei la diferite cercuri, numãrul per-
sona!ului ei casnic;
inforrnații de !a instituțiile financiare (sucursale sau fi liale ale
acestora), birourile notariale, organele vamale, organele poliți-
ei, Agenția de Stat Relații Funciare și Cadastru, bursele de va-
lori privind tranzacțiile şi operațiirnile efectuate de contribuabil
care urinal şi datele despre el;
indicatorii contoarelor de evidențñ a elementelor de consumuri
sa de ev idciiță contab il^a orì din cauza ține1’ii eî necoritorme; şi cheltuieli;
dacă contr. ouabiiul (reprezentantu! acestuia) sat.i persoana ‹I:›
o) capacitatea normativă a utilajului de producție/prelucrare;
cu *uncție .de ăspunde.re nu prezinte., in total itate sau in
p) alte obiective, procese şi fenomene, informații şi date care de-
notã suma obligației fiscale a contribuabilului.
Metodele şi sursele indirecte de estimare a obligațiilor fiscale se
aplică şi ca urmare a instituirii postw ilor fiscale in scopul estiniării
‘venitul“ui dirt vânzâ”i.
Această modalitate specială de control este parte a metodelor in-
directe de estimare a obligațiilor fisGale şi mai poartă denumirea de
Vlad VLAICU, Aureliu RO’fARU, Viorica DOAGHI, Daniela VIDAICU
specială de control are sarcina de a constata situațiile care
nu sunt reflectate sau care nø rezultă din documentC.
„cronometrare fisca1ă *"q2 92 În acest caz, mecanismul de control se ScOpul aplicării acestei modalități speciale de control la
rea- lizează prin metoda verificării faptice şi constă in observarea fața to- cului consta“ in estimarea veniturilor din vânzări ale
directă a obiectelor, proceselor şi fenomenelor, in cercetarea şi unui contribuabil concret ca urmare a instituirii şi
analiza activi- tății contribuabiJului. Totodată, această modalitate
funcționării la acesüt a unui post fis- cal. Obiectul analizei acestuia îl
constituie livrările zilnice de mărfuri şi servicii realizate ß• cã.re
contribuabil.
Pentru realizarea c•stimärii in acest mod a veniturilor contribuabilu-
lui este necesară respectarea cumulativä a următoarelor condiții:
a) posturile fiscale au fost instituite eel puțin de douñ ori pe parcur-
su1 anului fiscal;
b) perioadele de funcționare a posturilor fiscale sunt de ce1 pttțin
30 de zilG Galendaristice, iar diferența dintre perioadele de
ac:i-
vitate este de cel puțin 60 de zile calendaristice;
c) livrñrile dC mărfuri și servicii in medie pe zi pánã la şi între
perioadele de funcționare a posturilor íìscale sunt mai mici de
70% față de livrările mediì pe zi înregistrate in perioadele de
funcționare a posturilor fiscale.
Estimarea veniturilor din vanzăi i se efecüiează, având ca bază li-
vrările zilnice de mărfuri şi servicii înregistrate pe perioada funcționă-
rii posturilor fiscale, pentru perioada de la începutul anului fiscal până
la instituirea primului post fiscal şi între perioadele de funcționare a
posturilor fiscale, pentru lunile in care media zilnică a livrărilor în-
registrate in evidența agentului economic este mai micã de 70%
din media zilnicä a Jivrărilor înregistrate in perioadele de funcționare
a posturilor fiscale.°9"
°’° Art.107 din Codul fiscal al Georgiei din 22.12.2004.
29 ! A se vedea prevederile art.225' din Codul fiscal, precum şi Regulamentul-
cadru
privind principiile generale de instituire şi funcționare a posturilor fiscale aprobat prin
Ordinul IFPS rtr.776 din 17.06.2013 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013,
nr.136-139). De asemenea, pentru confirmarea dreptului la restituirea TVA, organul
fìscal poate, in cadrul controlului fiscal efectuat in acest scop, sã ridice documente (in-
clusiv in original) de la subiectul care beneficiazä de restituirea sumelor respective.
210
V]ad VLA ICU, Aureli ROTARU, Viorica BOAGH ł, Daniel a \’I DAI CU
Examinarea îiicăperiior corttribuabilului.‘ 9’ Este vorba despre
DREPT FISCAL
Ridicarea documentelor ş‘Tsar a maşinilor de casã şi control.
Procedura ridicării acestora este reglementată de art.145 din Codul
fiscal. Reieşind din esența acestei proceduri, ridicarea documentelor
şi/sau a maşinilor de casñ şi control poate fì efectuatã doar in cadrul
controlului fìscal la fața locului.
Dosumentele şi/sau maşinile de casä şi de control se ridică in ca-
zurile:
a) necesității de a proba prin documente încălcarea fiscală;
b) TObabilității dispariției acestora;
c) in alte cazuri expres preväzute de legislația fiscală.2”
RidicarCa documentelor şi/sau a maşinilor de casă şi control se
efectuează in următoarele condiții:
se ridică documentele şi/sau maşinile de casă şi de control indi-
fererit de apartenența şi de locul aflării lor;
ridicarea documentelor şi/sau a maşinilor de casă şi de control
se efectueazã in prezența persoanei de la care acestea se ridică,
iar dacă ea lipseşte sau refuză sä participe la procedura de ridi-
care, in prezența a doi martori asistenți;
- asupra cazu!ui de. i idisare a documentelor şi/sau a maşinilor de
casă şi de control se întocmeşte un proces-verbal de ridicare;
- procesul-verbal de ridicare este semnat de persoana care I-a în-
tocmit şi de persoana de la care s-au ridicat doGumentele ori de
martorii asistenți. Dacă persoana de la care se ridică documen-
tele refuză să semneze procesul-verbal. in el se va consemna
refuzul.
Documentele ridicate, după utilizare, sunt restituite persoanei de la
care au fost ridicate sau, in lipsa acesteia, persoanei care o
înlocuiește, iar maşinile de casă şi de control ridicate sunt restituite,
după verifica- rea softului instalat in acestea, persoanei de la care au
fost ridicate sau, în lipsa acesteia, persoanei care o înlocuieşte.
‘9ᵉ Un caz particular, prevazut de art.2 ì6 a1in.(l) din Codul fiscal, este cel in care
contribuabilul sau o altă persoană supusä controlului nu dispune de sediu sau de oficiu
orí sediul lui se află la domiciliu, sau in alte cazuri când nu existä condiții adecvate de
lucru (de exemplu, achiziționarea de la gospodä ria ł ä neascä a produselor agricole
direct de pe cămp). In aceste cazuri, controlul fiscal se efectuează la oficiul organului
care exercită contiolul fiscal, inclusiv prin ridicarea de catre ultimul de la contribuabil
a documentelor necesare (de exemplu, a actelor de achiziție a produselor agricole),
asigurând pastrarea lor la organul fiscal.
2ll
verificarea în cadrul controlului fiscal la rața locului a încăperilor
(clă- dirilor) utilizate de către contribuabil exlusiv ca spații de
prodticție, de depozitare, localurile de comers sau alte încăperi şi
locuri (spre exem- plu, spațiile utilizate doar ca sediu sau reşedință PHS
a contribuabilului
persoană juridică sau fizică — întreprinzător individual). Prin urmare, Examinarea oomiciliului şi reșCdinței persoanei íìzice folosite ex-
; clusiv in acest scop se efectuează doar cu acordul persoanei fizice su- de
puse verificării, iar in caz de refuz organul fiscal va întocmi un act
control fiscal, in baza căruia ’va înainta o acțiune in instanța de judeca-
taDupä ce instanța de judecată emite o hotărâre în favoarea organului
.iscal, acesta, însoțit de coiaboratorul poliției, va efectua controlul fis-
este vorba doar despi e încãpcri utilizate pentru desUaşurarea activi- cal faptic la domiciliul persoanei fizice supuse verificării. re-
tății de întreprinzător. Organul fiscal are dreptul să descliidă, sã intre Inventarierea, experli zri. speciiiliştilor și a interp
nntrenareii
şi sã examineze, precum şi, după caz, să sigileze încăperi! e indicated. Vitor
de obiective-
Efectuarea acestor acțiuni se permite doar in timpul orelor de lucru În cadrul controluluidefiscal la fața apărutča
no.cesitatea locului, inin funcție
procesul controlului,
ale contribuabilului. Scopul examinării acsestora constă in verificarea 1e acestuia, precum şi drept să procedeze la efectuarea invenlarierii,
autenticiiăți i datelor din Jocumentele contabile, din dările õe seamă, organul fiscal este in aritreneze specicliști şi interpreți care posedă
din declarațiile fiscaìe, di:i calculus, precum şi în vei ificarea îndeplinirii experli eior şi/sau SP calificați in dorneniul soliGitat, er.tru a
oÒligațiilor față de buget. Totodată, reieşind din scopul acetor acțiuni, anumite cunoştințe spec.iaIe,
In cadrul procedurii de examinare a ïncăperiìor orga.nui fisca! poate acoi’da asistența respectiv/a şi a contribui la cerificarea şi c1arificar•a
proceda la: un.or constatări sau a unor situații apăriite in cadrul controlului fiscal
verificarea documentelor gãsite í.n încăperi; (art.134 alin.(3’) din Cod\l1 at'.
ridicarea de documente;
2.4. Nfetodele de efeetuare a controlului fiscal
verificai’ea oricărui mijloc de transport aflat in incăpere sau pe
drum, inclusiv a documentelor de transport, p7ecum şi a mărfu- Controlul fiscal la fața lOcului şi/saU IN ońciul organului fiscal (sau
rilor aflate in ni ijlocul de transport respectiv.2' 6 al altui organ cu atribuții de alin.iinistrare fiscală) poate fi efectuat prin
La acțiunile indicate man sus in afara orelor de lucru ale contribua- urmatoarele metoćle:
bilului se procedează doar in baza încheierii judecătorului de instruc- a) verificarea faptică;
ție şi doar in cazul in care există bănuieli întemeiate că se produce o b) verificarea documentară;
încälcare a legislației fiscale. e) verificarea totală;
Examinarea domiciliului şi reședinței persoanei fizice/o/osíte pen- d) verificarea parția!ă;
truobținerea de »enitur i s•an pentru păsti a.rea obiecle for impozit'o e) erificarea tern tică;
th san ct documentelor se poate eł‘ectua doar cu acordul persoanei, tar 'n I) verificarea. operativă:
lipsa acestuia doar in baza încheierii judecătoru lu i de instrucție şi doar
in cazul in care există laănuieł i iiitemeiate că. se produce o liicălcare a Unele dintre metodele de cor.trot ëüpuse s°-il9ra sunt aplicate de ca-
fiscal cameral, cât
legislației fiscale. tre orga.nu1 fiscal ată: in cazu! efectuari i contrclului
şi al celui exersitat İa fața IOCUIU İ.
'” Pentru detali i n re vedea art.8 alin.(2) lit.g), art.125 alin.(I ), art. 134 alin.(1) Verificarea faptică — se aplică îr1 cazul controlului fì.scal ìa fața
lit. d) şi art.226" alin.( 17) din Codul fìscal. locului şi constă in obsei area d irectă a obiectelor, proceselor şi feno-
'“ Ac¡iunea respectivà se efectuează doar in cazul in care ex.istä bänuieii înteme- me Tl e1or, in cercetarea Si ariallzà ñC*.l'v’ ită* contribuabi k;!ui. Verif.ca-
iate şi rezonabile cã se admire o încălcare ìegatã de achitarea accizelor sau că in locul.
cI ädirea, închperea, mijlocul de transport in cauzä se aflñ mărfuri pasibile impunerii cu rea faptică are sarcina de a constata situaț iile care nu sunt reflectate sau
ei re nu rezu!tă ain dOf uis ente.
,
accize, dar pentru care accizele nu au fost act.itate (ari.128 alin.(l) din Codul fisca!).
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU HeriJcarea documentară — se aplică atât in cazul controlului
fiscal cameral, càt şi al celui la fața locului şi constă în
confruntarea dărilor de seamă fiscale. documentelor de evidență şi T p SC
altei informații prezen- tate de contribuabil cu documentele şi cu
informațiile referitoare la acesta, de care dispune organul care Metodele şi operațiunile concrete utilizate la organizarea şi exerci-
exerGită controlul fiscal. tarea controlului fiscal sunt deierminate şi in cadrul instrucțiunilor cu
Verificarea totală — se aplică in cazul controlului fiscal la fața locu- I caracter intern ale InspCctoratului Fiscal Principal de Stat.
lui asupra tuturor actelor şi operațiunilor de determinare a obiectelor ; 2.5. Controlul fiscal repetat
(bazei) impozabile şi de stingere a obligațiilor fiscale în perioada de
Controlul fiscal repetat poate fi efectuat atât in cazul controlului
fiscal cameral, cât şi in cazul controlului fiscal la fața locului. Organe-
le cu atribuții de administrare fiscală pot efectua controlul fiscal repe-
după ultimul control fiscal. Verificarea totală este una documentară tat in următoarele cazuri:
şi, în acelaşi timp, fapticä a modului in care contribuabilul executä a) dacă rezu!tatele controlului fiscal exercitat anterior sunt necon-
legislația fiscală. cludente, incomplete sau nesatisPacătoare;
Verificarea parJială — se aplică atât în cazul controlului fiscal b) dacă ulterior au fost depistate circumstanțe ce atestă existența
ca- meral, cât şi al celui la fața locului şi constă in controlul asupra unor semne de încălcare fiscală şi, prin urmare, se impune un
stin- gerii unor anumite tipuri de obligații fiscale, asupra executării nou control fìscal;
unor alte obligații prevăzute de legislația fiscală dintr-o anumită în procesul examinării contestațiilor împotriva deciziei organu-
perioadă, verificându-se, in tot sau in parte, documentele saga lui fiscal sau acțiunii funcț ionarului fiscal şi, in alte cazuri, la
activitatea contri- buabilului. decizia conducerii organelor cu atribuții de administrare
fisca-
Verificarea tematică — se aplică atât în cazul controlului fiscal ca- lă;
d) la uneia situațiile inpreväzurte
dintrefiscal alin.(8)
de art.214 la
meral,
rii unuicât şi al celui
anumit tip delaobligație
fața locului şi constă
fiscalä in controlul
sau asupra asupra
executării stinge-
unei alte dinintervenirea
Codul fiscal, organul drept să procedeze
estełìscale la fata locului
efec-
asupra
obligații prevăzute de legislația fiscală, verificându-se documentele luarea repetată a controalelor
care
sau activitatea contribuabilului. unora şi aceloraşi impozite şi taxe pentru o perioadă fiscală
Verificarea operativă — se aplică in cazul controlului fiscal la fața anterior a fost supusă controlului, inclusiv pentru perioadele fis-
locului, observându-se proGesele economice şi financiare, actele și cale din cursul unui an calendaristic.
operațiunile aferente, pentru a constata autenticitatea lor, pentru a de- În fond, efectuarea repetată a_controlului fiscal (atât a celui came-a
pista şi a preveni încălcarea legislației fiscale. Verificarea operativã ral, cât și a celui de la fața locului) se referă la verificarea repetată
activității contribuabilu lui pentru anumite perioade fiscale anterioare
se face inopinat, prin verificare fapticã şi/sau documen.tară. Dacã se
constată vreo încălcare a legislației fiscale, iar verificarea circumstan- care au constituit deja obiectul unor interzice efectua-
verïficäri.
țelor necesită mai mult timp, materialele se transmit subdiviziunilor Este necesar a menționa că legislația fiscală nu
respective ale organului cu atribuții de control fìscal pentru efectuarea rea controlului fiscal la fața locului asupra aceleiași perioade fiscale şi
unui control fiscal prin alte metode tehnice. aceloraşi impozite şi taxe după efectuarea controlului fiscal cameral forme-
Verificarea prin contrapunere — se aplică atât în cazul controlului care a avut acelaşi obiect a1 verificării. Prin urmare, in virtutea
fiscal cameral, cât şi a1 celui la fața locului şi constã în controlul con- lor distincte de control, controlul fiscal la fața locului, in raport cu ce1
comitent a1 contribuabilului şi al persoanelor cu care acesta are sau a cameral, nu poate fi considerat caprivința
fiind un control fiscal repetat (chiar
avut raporturi economice, financiare şi de altă natură, pentru a se con- şí în cazul când se efectuează în aceloraşi impozite şi taxe şi
stata autenticitatea acestor raporturi şi a operațiunilor efectuate. pentru aceeaşi perioadä fiscală).

21%
Vlad VLAICU, P.ureliu ROTARU, *Viorica B OAGH I, Daniels VIDAICU
Activitatea contribuabilului din perioadele fiscale anterioare poate
215
fi supusă controlului fiscal (inclusiv repetat) pentru o perioadă
care nu va depăşi termenul de prescriție stabilit pentru
determinarea obligației fiscale, adlGă {ì8BtPii un termen de
eel mult 4 ani. ' 97
Deoarece determinarea obligațiilor fiscale se efectuează in cadrul
controlului fiscal, fiind unul dintre obiectivele de bază ale acestuia,
atât termenul de efectuare a controlului fiscal pentru perioadele fısca1c
anterioare, cât şí termeriul de prescriție stabilit pentru determinarea
obligației fiscale, sui.t identice, fìind vorba despre acelaşi termen. Prìn
urmare, calcularea acestuia se efectuează după aceleaşi principii.298
Termenul de prescripție pent7u efectuarea controlului fiscal pentru
perioadele fiscale ar.terioare se determină în mod individual pentru
fiecare tip de impozit sau taxă. .Acesta se calculează în funcție de pe-
rioada iìsca1ă concretă a fiecărui impozit sau taxă, precum şi in fincțle
de termenul legal de prezentare a dării de seamă fiscale pentru aceste
impozite sau taxe. Dacă pentru un impozit sau taxă nu este prevăzută
prezentarea dării de seamă fiscale, termenul se •a calcula din ultima
dată siabilită pentru plata impozitului sau taxei respective.
Astfel, pentru obligațiile fiscale cu perioatle Urmare de prezentare
a dării de seamă fissale, termenul în care organul fiscal va avea drep-
tul să efectueze controlul fisca! al acestora (pcntru perioadele fì scale
anterioare) începe a curge din prima zi a lunii următoare celei in care
a expirat termenul de raportare (adică, din luna a doua după luna de
raportare) şi se finalizează dupa expirarea termenului de 4 ani. Pentru
obligațiile fiscale cu perion‹le trimestriale de prezentare a darii de
2
” A re vedea alin.( l) art.21^. din Modu! łiscal.
2
"' Conform alin.( ! ) art. 264 din Codul. fiscal, obligațí ile fiscale pot fi
determinate
“in următoarele termene:
a) impozitele, taxele, majorăr î le de lntârziere — in cel mult 4 anî de la uì'ima dată
stabilită pentru prezentarea dãrii de seamă fiscale respeclive sau pentru plata impo-
zitului. taxei, majorări:' de întârziere (penalit5ții), in caxul in care nu este preväzutû
prezentarea unei dãri õe seamä fiscale;
Ò) sancțiunile fìscaie aferente tinor impozite şi t«x e concrete — in ceI mult 4 ani de
ia u. daih stabilită. pentru pr>•z*ntarea dhrí i de seamă fiscale priv ind impozitul şi
taxa menționatä sau pentru plata impozitului şi taxe í în cazul in care nu este pt ev ăzuta
prezentarea unei dări de sea.mă scale;
c) sancțiunile fiscale neaferente iinor impozite şi taxe concrete — in ccl mult 4 ar i
din data sävărşirii încälcării fiscale.
DREPT FISCAL
seamă fiscale, termenul in care organul fiscal va avea dreptul sã efec-
tueze controlul fiscal al acestora (pentru perioadele fiscale anterioare)
începe a curge din prima zi a lunii următoare celei in care a expitat
trimestrul şi se Analizează după expirarea termenului de 4 ani. Pentru
obligațiile fiscale ca perioade an ffale de prezentare a därii de seamă
fiscale, termenul în care organul fiscal va avea dreptul să efectueze
controlul fiscal al acestora (pentru perioadele fiscale anterioare) în-
cepe a curge din prima zi a lunii urmă toare celei in care legislația a
determinat ultima datã de prezentare a dării de seamă fiscale şi se fi-
nalizează după expirarea termene lui de 4 ani (spre exemplu, in cazul
impozitului pe venit ultima dată úe prezentare a dării de seamă
fiscale
este 31 martie, iar termenul de prescripție va începe a curge din 0 l
aprilie).
Conform prevederilor alin.(2) r.rt.264 din Codul fiscal, termenul
de prescripție nu se extinde asupra impozitului, taxei, majoră rii de
în*ărziere (penalității) sau sancțiuniìor fiscale aferente unui impozit,
unei taxe concrete, dacă darea de seama fiscală care stabileşte obli-
gația fiscală conține infoi’inațti ce induc in eroare sau reflectă faptă ce
c.onstituie infracțiuni fiscale ori nu a fost prezentată.
În primul râ nd, este vorba despre o dare de seamă fiscalä pentru o
perioadă fiscală anterioară, care deja a Cost verificata Uarã ca Ja finalul
acelei verificări organul fiscal să fì depistat erori sau alte neconcordan-
țe in cuprinsul acesteia. Astfel, se cor.sideră că dareci de seamă fiscalä
confine iriforinații ce incluc in eroare in cazul în care organul fiscal a
ajuns la această concluzie ultei’ior, şi anume — in momentul verificä rii
perioadeior íìscale u lterioare, atunci cá nd:
a depistat ei’ori sistematice legate de determinarea şi calcularea
unui anumit tip de impozit sau taXa;
- a depistat legături permanente cu anumiți partenerí de afaceri,
prin intermediu! cüTora contribuabiiul reducea baza ‹re impune-
re aferentă t!nui anumit tip de impozit sau taxã;
- in procesul aplicării unor proceduri analitice interne asupra dă -
R ilor ô e seamã curent e a depistat caracteristicile unei
erori fisca-
le permanente car-. apă rea In dă rile de seama fiscale o perioadă
înaelungat'a de timp. '°
 Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Dariiela VIDAICU
Darea de seamă reflectă fapte ce constituie infracțiuni fiscale dacă
indicatorii şi datele din conținutul acesteia, raportati la alte documen-
te, inclisiv la rezultatele unor controale fiscale ulterioare, reflectă şi
confirrnă intenția contribuabilului de a se eschiva de la plata unor im-
pozite sau taxe sau confirmã mimimizarea íntenționatä a bazei impo-
zabile sau alte fapte să vä rsite intenționat (spre exemplu, contribuabi-
lul a beneficiat de restituirea ilicită a TVA etc.). Prin urmare, esențial
in acest caz este prezentarea intenționată a unor date denaturate, fapt
care probează comiterea inćracțiunii de evaziune fiscalã. 0 Astfel, la
constatarea şi confirinarea prin probe°°’ a cazurilor indicate mai sus
(inclusiv câ nd darea de seamä fiscală pentru o perioadă fiscală ante-
rioară nu a fost prezentată ), organul fiscal va fi in drept să procedeze
“! juridică din momentul semnării ei de către conducerea organului fis-
la efectuarea controlului fiscal al acelor perioade fiscale, chiar dacă îil
timp acestea depă sesc termenul de 4 ani.
3. Documentele a€erentecoatrolaluîãssal
1. Actul de control
2. Citalia la organul fiscal
3. Citația bancarã
4. Înștiințarea privind instituirea postului fiscal.
.Actul de control fìscal este un document întocmit la łinalizarea
controlului fiscal ìa fața locului de către funcționarul fiscal sau altă
persoană cu funcție de răspundere a organului care exercită controlul,
în care se consemnează rezultatele controlului fiscal efectuat. În act
se
va descrie obiectiv, clar şi exact încälcarea legislației fiscale şi/sau a
modului de evidență a obiectelor impunerii, cu referire la documentele
de evidență respective şi la alte materiale, indicăndu-se actele nor-
matlve încălcate. De asemenea, in act va fi reflectată in parte fiecare
perioadă fiSe£flă, specificându-se încălcările fiscale depistate in cadrul
acesteia (art.216 alin.(6) din Codul fiscal). Contribuabilul (sau, după
Gaz, reprezentantul său) este obligat sä semneze actul de control fiscal,
chiar şi in cazul dezacordului cu aGesta (art.8 alin.(1) lit.g) din Co-
dul fical). Totodată, contribuabilul este obligat să asiste la efectuarea
”’A se vedea an.244 și 244' din Codul penal al Republicii Moldova.
”' A se vedea Deciziile CSI pronunțate in cauzele civile nr.3r-1752/10 din
24.11.2010 şi nr.3r-73/13 din 30.01.2013.
218
DREPT FISCAL
controlului privind respectarea legislației fiscale, să semneze actele
privind rezultatul controlului, sa dea explicați: in scris sau oral (art.6
alin.(2) lit.h) din Codul fiscal).
La posturile fiscale, actul de control fiscal se va intocmi numai in
caz de depistare a încălcării legislației fiscale.° ' În cazul depistării
0
vreunei încălcări fiscale, organul care exercită controlul va aproba de-
cizia corespunzătoare. I)acñ încălcarea fiscală se depistează de către
serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale, decizia respectivă
se emite de organul fiscal, coordoriatä cu primaru1(pretorul). Dacă pri-
marul (pretorul) refuzä să semneze decizia, aceasta dobândeşte putere
cal, care fixează prin înscriere despre refuzul primarului (pretoruluì).
í Citația la organul fiscal este un înscris in care persoana este invi-
tatä la organul fiscal ca să depună documente sau sã prezinte aìt gen de
informație, relevante pentru determinarea obligației fiscale.
Organul fiscal este in drept să citeze orice persoană pentru a depu-
ne mărturii sau a prezenta documenie.
În citație se indică scopul citării, data, ora și loeiil unde trebuie sä
se prezinte persoana citatä, obligațiile şi responsabilit atea ei."’
In cazul citärii, trebuiG respCctate următoarele reguli:
a) citația sã fie semnatä de conćíuserea organului fiscal;
b) citația să fie înmânată cu •• r uțin 3 zile lucrătoare îhainte de
Ì data
nu prevede persoana citatã trebuie sä se prezinte, dacñ legislația
la care altfel;
ecificate doc•amentele de evidență sau un alt
I c) în citație să fie sp
gen de inform•‹iții, urmează prezentate;
să fiefiscal poate schimba data,
organul
dacă
d) la cererea persoanei citate,
ora sau locul de prezentare;
privind principiile generale
° Cu toate acestea, pct.(12) din Regulamentul-cadru
Ordinul IFPS nf.776 din
de instituire şi funcționare a posturilor fiscale, aprobat prin 139), prevede în-
17.06.2013 tMonitorul Oficial a1 Republicii KlOldova, 2013, nr.136-
tocmirea Actului de control fiscal in scopul consemnării rezultatelor inventarierii sto-
cului de mărfuri, materiale, materie primä, blanchetelor de strictä evidența” neutilizate,
verificärii faptice.
fiind in acest scop efectuat un control fiscal prin aplicarea metodei
A se vedea Ordinul IFPS, rir.125 din 01.03.2011, privind aprobarea formula-
rului Citației la examinarea contestației (Monitorul Oficial a1 Republicii Moldova,
2011, nr.34-36).
219
 “Had VG.ICU, Au rel in ROTARU, Viorica 13 OAGH I, Daniel a VI DAICU
e) persoana citată are dreptul sa depună inărturii in prezenta repre-
zentantului sãu;
f) organul fiscal este in drept sha ceară persoanei citate să prezinte
documentele existente, nu este însă in drept sã ceară întocmirea
şi/sau semnarea de documente, cu excepția procesului-verbal
(art.226 alin.(2) din Codul fiscal).
Citația bancară reprezintă o cerere specifică, adresatã in scris in-
stituției financiare (sucursalei saii fi lialei acesteia) prin intermediul sis-
temului informațional automatizat de creare şi circulație a documente-
lor electronice (SIA CCDE) între Serviciul Fiscal de Stat şi instituțiile
financiare, în care acesteia i se solicită să prezinte informații despre
persoana supusă controlului fiscal ori pasibilă de el şi documentele
referitoare la operațiunile din conturile bancare ale persoanei.
Citalia bancară trebuie să întrun.ească urmñtoăreìe condiții:
să fie 0de un model aprobat de Inspectoranil Fiscal Principal de
St at;3 °
- să fie remisă, după caz, in.stituției financiare respective saıı filia-
iei (sucursalei), in care contribuabilul are Öeschis cont bancar.
ori instituției ńnanciare dacă filiala (suc:irsala) ei nu este ciinos-
entă sau dacă contribuabilul arc ori se presupune că are conturi
bancare la mai multe filiaie ale acesieia.
- Sä İndice perioada examinării ‹documentelor specificate iri ea,
perioadă care va dura cel mult 10 zi!e din data primirii docu-
mentelor.
În termen de 3 zile lucrătoare de la primirea citației bancare,
insti- tuția financiarä (sucursala sau fi liala acesteia) trebuie să asigure
colec- tarea tuturor documente!or pe care ie deține referitor la contul
bancar al contribuabilului şi la operațiunile efectuate in. acest cont
pentru pe- rioada (perioadele) supusă(se) examinării și sã le prezinte
organului fìscal.
Înştiințarea privind lnstituirea postului fiscal este un documerit
‘inmânat contra semnñtură de către organul fiscal, prin care ultimul adu-
ce la cunoştința administrației agentului economic şi/sau subdiviziunii
”" Formularui ciiației bancare este aprobat prin Ordinu! IFPS, nr.982 diri
26.09.2012, cu privire la aprobarea formularelor utllizate in SIA CCDE (h4onitorul
Ofì cial a! Republicii î.4o1c.ova, 20! 2, in 212-215).
Vlad VLAİCU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
În dezacord, contribuabilul urmează să specifice argumentele şi
}3robelC pe care își fundamentează dezacordul, cu faptel• coristatate in
actul de control. Dezacordul contribuabilului cu actul de control fiscal
DREPT FISCAL
la care este instituit postul fiscal, amplasate in alta” localitate decât
sediul agentului economic, despre instituirea postului fiscal sau despre
prelun- girea termenului de funcționare a acestuia. 3” Inştiințarea
respectivă se înmànează contribuabilului la instuirea tuturor tipurilor de
posturi fisca- le sau, după caz, la prelungirea termenului de funcționare
a acestora.
Completarea formularului înştiința“rii agentului economic privind
instituirea postului fiscal se efectuează de către organul fiscal teritorial
concomitent cu emiterea ordinului acestuia privind desemnarea funcțio-
marilor fiscali responsabili de activitatea postului fiscal, iar înştiințarea
privind prelungirea termenului de funcționare a postului fiscal se aduce
la cunoştința agentului economic in ce1 puțin douã zile lucrătoare de la
data emiterii ordinului IFPS privind prelungirea postului fiscal.
4. Contestarea aețiunilor și actelor de control fiscal
Conform prevederilor art.8 alin. din Ciodul fiscal, contribua-
bilul este in drept să conieste, in modul stabilit de legislație,
deciziile, acțiunile sau inacțiiinea organelor cm atribuții de administrare
fiscală şi ale persoanelor cu fvncții õ e ră spundere ale acestora.
Procedura contestării acțiunílor şi actelor de control fiscal include:
prezentarea dezacordului cu actul de control fiscal;
- contestarea decizi ilor emise in baza actelor de control fiscal.
Prezentarea dezacoräului ctt actul de control fisctil reprezintã o
contestare a acțiunilor de control efectuate de catre funcționarul fisca! .
În caz de dezacord eu faptele indicate şi consiatate in actul de con-
trol fiscal, contribuabilul este obligat să prezinte in scris, in termen
de până la 15 zile calendaristice, argumentarea dezacordului, anexând
documentele pe care se ćundamentează dezacordul. Termenul de 15
zile calendaristice íncepe a curge de la data câ n‹i contribuabilul a sem-
3
na*. efectiv acti:ì de control P.scal. ' 6
Regulamentul — cadru pri›'ind principiile generale dc instituire şi funcționare a
nosturiior fiscale, aprobat prin Ordinul IFPS nr.776 din 17.06. 2013 (Monitorui Oficiaî
aì Republicii Moldova, 2013. nr.136-1 39).
°" În acest scop, pentru cal cu!area corectă a termenul de prezenta e a dezacordu-
L:i, este important ca in momentul semnării de către contribuabil a actuluieldea actului.
control
fscal acesta sä indice şi sã fìxeze in act òata și momentul semnării de cätre
I n caz contrar, termenul de 15 zile pentci prezentarea dezacordului se va calcula din
üata lntocmirii de către lunch in narul fiscal a actului de control fiscal.
PT F S
a) in cazul prezentării de către contribuabil a unor argumente
întemeiate;.°0’
b) in baza demersului argumentat, prezentat de persoana trasă la
 se prezintă fie de către contribuabil, inclusiv prin intermediul condu-
că torului sau prin reprezentantul să u.
Dezacordu! se prezintă şi se depune la organul fiscal teritorial care
a efectuat contro!ul şí, respeGîiv, a întocmit actul de control fiscaì
(art.267 din Codul fiscal).
Conform prevederilor art.246 alin.(l) din Codul fiscal, cazul de
íncă lcare fiscală reílec'mt în actul de control fiscal se examinează de
că tre organul fiscal in termen de 15 zile din data:
a) prezentä rii dezacordului — dacă a fost prezentat la timp;
b) expirärii termenului de prezentare a dezacordului — dacă nu a
fost prezentat sau dacă acesta a fost prezentat cu înta“rziere.
Deoarece norina de la art.246 alin.(1) din Codul fiscal este una
imperativñ , respecta7ea de cätre organul fiscal a termenului de 15 zile
pentru depunerea de către contribuabil a dezacordului este obligatorie,
astfel íncât organul fiscal nu poate, pâ nä la expirarea acestui termen,
să emită o decizie de sancționare pentru încă lcarile fiscale reflectate in
actul de control fiscal, indiferent dacă contribuabilul a prezentat sau
nu în termenul de 15 zile acest dezacord.°°7
Prin decizia organului fiscal, termenul de 15 zile pentru examinare
a cazului de însălcare fiscală poate ft prelungit cu 30 de zile:30'
°' 7 Cu toate acestea, art.246 alin.(2’) din Codul fiscal prevede o derogare de la
regula că examinarea cazului de încälcare fiscalä se efectueazã de cätre organul
fisca[ doar dupã expirarea termenului de 15 zile pentru depunerea de cätre contri-
buabil a dezacordului. .Astfel, la solicitarea scrisä a contribuabilului cu mențiunea
cä este de acord cu rezultatele controlului, examinarea cazului de încälcare fiscalä
poate fi efectuatã iàrä respectarea termenului de prezentare a dezacordului preväzut
la art.216 alin.(8) din Codul fiscal. Ïn acest duri urmã eaz, examinarea cazului de
încãlcare fiscali şi emiterea deciziei pe marginea acestuia se va efectua in termen de
15 zile din data prezentării de cätr• contribuabil a cotifirmãrii scrise cä este de acord
en rezultatele controlului.
° ' Astfel, dacä termenul legal de 15 zile pentru prezentarea dezacordului nu poate
fi modificat, atunci termenul de 15 zile pentru examinarea cazului de încălcare fiscalä
poate ft prelungit de la 15 pânã la 30 de zile (in total).
221
Vjad \’LAlCiU, \ ir-•1iu fiO iA RU, Viorica BćJAGHì, Dan iela VIDAI CU
tenței. Conform dispozițiilor art.252 din Codul fiscal, persoana v iza-
ta In decizia asupra. cazului de încă lcare fiscală urmează să o execute
în termen de 30 de zile din data proøoD/õ r ii.'l ’ Pentru această peri-
oadă nu se suspendă calcularea majoră rii de intâ rziere.
După expirarea termenului de 30 de zile, dacă nu a fost
răspundere pentru încălcare fiscală prin care aceasta solicită
amânarea examinării cazului.
Prin urmare, termenul de examinare poate fi prelungit atât la iniți-
ativa organului fiscal, cât şi la inițiativa persoanei trase la răspundere.
În ambele cazuri, contribuabilului i se va comunica din timp, prin ci-
tație, data examinării cazului. Totodată, deoarece in ambele cazuri ter-
! menul de examinare a cazului de încälcare fì.scală se prelungeşte „prin
i decizia organului fiscal”, prin urmare, contribuabilul este in drept să
solicite de la organul fiscal prezentarea deciziei in baza căreia a pre-
lungit acest termen.
Persoana trasă la rãspundere pentru încălcarea fiscală are dreptul
să ia cunoştințá de dosarul său, să dea explicații, Sa prezinte probe, să
formuleze cereri, să conteste decizia asupra cazului de încälcare fisca-
lă. Ea poate beneficia de asistența unui avocat GaFUİ£f îi incredințCază
exercitarea, in numele säu, a drepturilor menționate.
Decizia asupra cazului de încălcare fiscală se pronunță imediat
după încheierea examlnarii lui, iar în decursul a 3 zile după emiterea
deciziei asupra cazului de încălcare fiscală un exemplar al deciziei
se înmânează sciu se expediază reconianda t C ontribuabilttl ui (art.250
din Codul fiscal). Faptul emiterii deciziei asupra cazului de încälcare
fiscalñ semnifică încheierea de către organul fiscal a procedurii de
control fisca l.310 Dacă in procesul examinări i cazurilor de
încãlcare fiscală au fost constatate indicii de infracțiune,
materialele se remit
spre urmărire penală organelor de urinărire penală conform compe-
dezacordului cu actul de control fiscal,
°0• Spre exemplu, dacä in urma examinării
întemeiat e, acesta
organul fiscal constată cä argumentele prezentate sunt parțialcontrol va
nu poate
(deoarece actul de initial
întocmi un act de control fiscal suplimentar
va constitui supliment la actul de control inİțial. În parteaa constata-
fi rectifìcat), care control
toare a actului de suplimentar se vor reflecta pozițnle c odificate c urmare a
acceptärii argumentelor şi documentelor prezentate de contribuabil. Această împreju-
cazului de încälcare
care poate avea ca efect prelungirea termenului de examinare a
fiscală reflectat in actul de control fiscal.
°' Astfel, dupã pronunt ea organul fìscal nu este in drept sã solicite de
deciziei, suplimentare.
documente
la conEibuabil informații sau
223
executatä benevol sau nu a fost constituit gajul legal, decizia
asupra cazului de incä lcare fiscală ester executatä silit de
că tre organul fiscal.
Contestarea ‹leciziilor emise in baza rictelor de control
fiscal ”‘’
c>ec ízia organului fiscal saii acțiunea funcționarului fiscal
poate fi contestată numai de persoana vizată in decizie sau
impotriva că re-
’'' Totodatä, art.234 alin.(2) din Codul fiscal prevede cã, in cazul in care contri-
buabilul recunoaşte că a com is in.cälcarea fiscală i efleciatä in actul de control, aceasta
beneficiazã de o reducere cu 50*/o a amenzilor aplica:•., dacă respectă strict următoa-
rele condiții:
a) nu are restanțe I.a data adoptärii decizie.i asupra cazului de încălcare fiscal ă .sau
le stinge concomitent ct: acțiunile prevăzute la lit. b);
b) in termen de 3 zile lucrätoare de la data înmânäri:› deciziei asupra cazului de
lncñlcare fiscalä, stinge sumele impozite for, taxelor, majorărilor de întârziere (pena-
lităților) şi/sau 50% din •menzile ink'icate î.n decizie sau stinge ob!igați a fiscală prin
compensar*;
c) prezintă. in termenul pt eväzut pentru executarea benevolä a deciziei asupra
cazului de încălcare fìscalã, documentele ce confirmä stingerea sumelor prey äzute la
lit.a) şi b).
În cazu I in care datele din sistemu! informational al Serviciului Fiscal de St‹o.I
atestă executarea cerințelor de la lit.a) şi b), auto.ritatea abilitată să exam ineze cazurile
privind încãlcärile fiscale, de sine stätãtor, in termen de cel mult 15 zile lucrătoare din
data expirärii termenului prevăzut la lit.b), adopt'‹t o decizie privind reducere a amen-
zilor in cauzh cu 50%.
În baza documentelor prezentate conform lit.c), autoritatea abilitată sä examineze
cazurile privind încälcările fiscale va adopta, în termen de cel mult 10 zile lucrãtoare,
o decizie privind reducerea amenzilor in cauză cu 50%.
"Deoarece activitatea posturilor fiscale constituie o modalitate de control lìscal la
faza locului, contribuabilul este in drept st conteste in termen de 30 de zile de la recep;i-
onarea sau săvârşiriea acțiunilor, următoarele decizii şi acțiuni ale funcționarului fiscal.
a) ordinul privind inst‹I:iirea sau prelungii ea activitñți i postului fiscal; b) acțiunile sau
inacțiunile function.ærului fiscal din perioada funcționärii postului fiscal: c) darea de
seamă a funcționării postului úscal. dacă se contestã. ordinul de instituire a postului fis-
cal, contestarea se va efectua le iFPS (autoritatea care emite acest ordin); dacă se con-
testă acțiunile (in acțiunile) funcționarului fiscal impl icat in activitatea postu lui, atinci
contestarea se va efectua la organul fiscal teritorial în care activează acesta.
Z24
VIad VLAICU, Aureliu ROTARU, \’iorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
după expirarea termenului indicat, sau în cazul în care organul fiscal
a considerat neîntemeiate motivele omiterii termenului de contestare,
va
rămâne neexaminată și se va restitui reclamantului.
PT SC
ia a fost întreprinsă acțiunea (art.267 din Codul fiscal) sau de cätre
reprezentantul acesteia."'
Conform art.268 alin.(1) din Codul fiscal, contestația împotriva de-
ciziei organului fiscal sau acțiunii funcționarului fiscal poate fi depusã
de către contribuabil sau (luând in considerare prevederile art.129 pGt.
(5) din Codul fiscal) de reprezentantul său, în decursul a 30 de zile de
la data recepționârii acesteia. In cazul omiterii din motive întemeiate
a acestui termen, la cererea persoanei vizate în decizie sau împotriva
că reia a fost întreprinsă acțiunea, termenul poate fi restabilit de către
organul fiscal competent să examineze contestația. Contestația depusã
"° La determinarea calitäț ii de reprezentant al contribuabilului, se va ține cont de
prevederile art.129 pct.(5) din Codul fìscal, care indicä cã reprezentant al contribuabi-
/iif«i este persoana care acționează in baza unei procuri, eliberate in conformitate cu
1egisla¡ia; avocat învestit cu împuterniciri conform legislației; pärinte, înfietor, tutore
sau curator in cazul persoanei fizice lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate
de exercițiu restrânsă: alte persoane care, conform legislației, pot avea calitatea de
reprezentant. Conform art.243 alin.(3) din Codul fiscal, contribuabilul persoană fizicä
îşi exercită drepturile procedurale personal, printr-un reprezentant sau in comun cu
reprezentantul, iar coniribuab i!u! persoană juridiCã — prin intermediul conducätorului
sau a1 reprezentantului său.
În cazul in care dreDturilc sunt exercitate printr-un reprezentant, confirmarea îm-
pt l ternicirilor acestuia se efectueazä conform art.244 din Codul fiscal, in urmätorul
luod:
- persoana lipsită õe capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrâ nsä
curator). Acesta va
este înfäțişata de reprezentantul ei legal (pñrinte, înfietor, tutore,
prezenta autoritäții care examineazä cazul certifìcatul împutemicirilor.
Reprezentan-
tul legal efectueazã, personal sau prin reprezentant, toate acțiunile de care are dreptul,
cu restricțiile preväzute de lege.
- împuternicirile reprezentantului, altul decât cel legal, trebuie să fìe confirmate
dice — printr-un document
printr-o procur ä, iar in cazul conducãtorului persoanei juri de o persoa-
ce atestä funcția On împutemicirile pe care le deține. Astł’el, procura dată
l comunei),
nã fizicä se autentificã, dupã caz: de notar, de secretaru primăriei satului (
de adrriinistrația (conducerea) persoanei la care lucreazä sau învațä mandantul, de
administrația instituției curativ-profi lactice sta¡ionare in care mandantul se aflä pentru
tratament, de com anda.ntul (şeful) øn¡iății militare (dacíí mandantul este militar) sau
Procura din par-
de şeful locului de deten¡iune (dacã mandantul se aflã in detențîune).
de conducătorul ei (sau adjunctul (locțiitorul)
tea u.nei persoane juridice se eliberează
acestuia care s<• . a determina reieşind din competes.ța acestuia conform actelor de
constituire).
- îniputemicirile as ocatului se certifică printr-o ordonanțä (mandat) emisä de bi-
roul de avocați.
DREPT FISCAL
În cazul în care contribuabilul nu este satisfăcut de decizia adop-
tată de către organul fiscal, aceasta poate fi contestată la Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat sau atacată în instanța de judecată competentă.
 Contestația împotriva deciziei organului fiscal sau acțiunii func-
ționarului fiscal se depune la organul fiscal emiterii a deciziei sau al
cărei funcționar a întreyrins acțiunea contestată (art.269 alin.(1) din
Codul fiscal).
Faptul contestării dCciziei organului fiscal nu suspendă și nu sistea-
ză executarea deciziei contestate.
Examinarea contestației se efectuează, reieşind din prevederile
art.270 din Codul fiscal, de către organul fiscal competent în termen de
30 de zile din data recepționării (primirii) acesteia, cu excepția cazuri-
lor in care conducerea acestuia emite o decizie cu privire la prelungirea
acestui termen, fapt despre care este înștiințat contribuabilul. Timpul
cu care se prelungește termenu! nu va depăși 30 de zile. Examinarea
contestației are loc cu participarea contribuabilului, cu citarea obli-
gatorie a acestuia. În procesul examinării contestației contribuabilul
are dreptul de a da explicații și de a depune documente confirmative.
Obligația de a dovedi incorectitudinea deciziei emise de organul fiscal
este în sarcina contribuabilului.
După examinarea contestației, conducerea organului fiscal emite o
decizie, uri exemplar a1 căreia se remite contribuabilului.
Conform prevederilor art.271 din Codul fiscal, ca urmare a exami-
nării contestației împotrivci deciziei organului fiscal, ultimul poate să
emită una din următoarele decizii privind:
a) respingerea contestației și menținerea deciziei contestate;
b) satisfacerea parțială a contestației și modificarea deciziei con-
testate;
c) satisfacerea contestației și anularea deciziei contestate;
d) suspendarea executării deciziei contestate și efectuarea unui
control repetat.
Pe marginea contestației împotriv£f acțiunii funcJionarului fiscal,
organul fiscal poate să emită o decizie privind respingerea contestației
sau privind tragerea la răspundere a funcționarului fiscal în conformi-
tate cu legislația, cu restabilirea drepturilor lezate ale persoanei care a
contestat acțiunea funcționarului fiscal.
226
Vlad V Lz\I C U. ^.ure1iu ROG.fiRU, Viorica BOAGH I, Danicia VIDAI CU
6, b umiți durata legaÎa de efectuare a controlului fiscal !a îața lo-
cului.
7. Determinați termenul de efectuare a acțiunilor de control pentru
perioadele fiscale anterioare.
8. Definiți noțiunile de post fi scal staționar, post fiscal mobil și
post fiscal electronic.
În caz de adresare la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, eontestația
este prezentată de către contribuabil organului fiscal emitent a deci-
ziei, care este obligat ca, în termen de 3 zile, să o remită Inspectora-
tului Fiscal Principal de Stat, anexând la ea materialele de control și
deciziile de rigoare. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, ca urmare
a examinării contestației, poate adopta una din deciziile prevăzute la
art.271 alin.(1) și (2) din Codul fiscal, iar eopia acesteia se remite spre
executare inspectoratului fiscal de stat teritorial.
Depunerea contestației asupra deciziei organului fiscal emitent la
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat nu exclude sesizarea în conti-
nuare a instanței judecătorești competente (art.269 alin.(2) din Codul
fiscal).
Deciziile emise de organul fiscal sunt acte administartive fiscale, iar
contestarea acestora în instanța de judecata“ se va efectua în cadrul pro-
cedurii contenciosului administarativ. Prin urmare, conform art.267-
273 din Codul fiscal, nerespectarea procedurii prealabile de contestare
a actului administrativ fiscal constituie temei de restituire a cererii de
chemare în judecată (art.170 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură ci-
vilă), iar dacă cererea a fost primită, instanța, în temeiul art.267 lit.a)
din Codul de procedură civilă, scoate cererea de pe rol.3’ 4
Subiecte pentru autoevaluare
1. Definiți noțiunea de control fiscal.
2. Definiți noțiunile de formă și metodă de efectuare a controlului
fiscal.
3. Clasificați formele de efectuare a controlului fiscal.
4. Specificați modalitățile și operațiunile tehnice aplicate pentru
efectuarea controlului fiscal.
5. Stabiliți caracteristicile controlului fiscal cameral.
°" Hotărârea Plenului CSJ a RM, nr.10 din 30.10.2009, cu privire la practica apli-
cării de către instanțele de contencios administrativ a unor prevederi ale Legii conten-
ciosului administrativ (Buletinul CSJ a RM, 2010, nr.7-8/4, precum și art.1 și 2 din
Legea contenciosului administrativ, nr.793-XIV din 10 februarie 2000).
227
DREPT ZISCAL
. Regulamentul-cad ru privind princlpii1e generale de instituire și
funcționare a posțurilor fiscale aprobat prin Ordinul IFPS nr.776
din 17.06.2013. In: Nlonitorul Oficial a1 Republicii Moldova,
2013, nr.136-139. entare a dărilor de seamă
4. Instrucțiunea privind modul de prez
9. Definiți noțitinile de act de
prin Ordinul IFPS nr.183 c‹
 ntrol fiscal, citație la organul fiscal fiscale în formă electronică aprobată
din 30.03.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
și eitație bancară. 2012, nr.76-80.
10.Caracterizați procedur-u de prezentare a dezacordului c›u actul 5. Ordinul IFPS, nr.125 din 01.03.2011, priv În:ind Monitorul
aprobarea OfiGial
formu-
de control fisca!. larului Citației la examinarea contestației.
11 . Determinați termene:i de contestare a acțiunilor și a deciziilor al Republicii Moldova, 2011, nr.34-36.
de control fiscal. 6. Ordinul IFPS, nr.982 din 26.09.2012, cu privire la aprobarea
formularelor utilizate în SIA CCDE. În: Monitorul Oficial a1
Republicii Moldova, 2012, nr.212-215.
Bibliografie
Literatura recomandată:
1. Dan Drosu Șagun.a, Drept fiscal, C.H. Beck, Bucureşti, 2006.
2. Niță Nelu, Di-ept financiar și fiscal, Tipo Moldova, lași, 2010.
3. Balan Emil, Dra pt hnacicii , ALL Beck, Eucurești, 1999.
4. Rotaru Aure!iu, Litigii fiscale. Manualul juclecâtorului penlri!
cauze civile, Cb.ișinău. 20! 3

oepaiiuvetii , Oxcvo, MOcxBa, 20 l1 .

6. HenemeB C.l:, Hmioeoaoe npaao, OBK Flpecc, fvlOCKBa,
2000.
”/. k@OXriHa IO.A., Holoeoaoe npaao, IDHHTFI, MocKBa, 2011.

Acte legislative și normative.-

1 . Codul fiscal ml Republicii Moldo a, nr.1163-XIII din 24.04.1997,
Titlul V. Republicat în: Monitorul Oficial a1 Republicii Moldo-
va din 25.03 .2005, ediție specială.
2. Legea nr.405-XV din 26.b^7.200 i pentni punerea în apl icare a
TitÎului V al fiodu1u' fiscal. Republicată în: Monitonil Ofi cial ai
Republicii Moldo a, ediție specială din 08.02.2007.

0
DREPT FISCAL

Tema 9. prevăzute de legislația fiscală, a unor sancțiuni față de persoanele

RĂSPUNDEREA JURIDICĂ PENTRU ÎNCĂLCAR care au săvârșit încălcări fiscale. Astfel, temeiul tragerii la răspundere
pentru încălcarea fiscală este însăși încălcarea fiscală, săvârșita” de
EA către per- soana respectivă. Deci, încălcarea legislației fiscale serveșțe
LEGISLA ȚIEI FISCALE drept temei
1. Noțiunea răspunderii juridice pentru incălcarea pentru tragerea la răspundere juridică a contribuabilului. In acest sens,
fiscale legislației legiuitorul a adoptat un șir de acte normative, printre care Codul fiscal,
2. Temeiurile tragerii la răspundere pentru incălcările fiscale
3. Tipuri de sancțiuni aplicate .
Codul contravenționa13, Codul penal4, Codul muncii’ etc., care stau la baza
4. Subiecții răspunderii juridice
fiscale pentru încălcarea legislației
5. Noțiunea și caracterele incălcării fiscale
6. Tipuri de încălcări ale legislat'e ' Sc le
7. Temeiurile de liberare a contribuabililor de răspundere
juridică pentru încălcarea legislației fiscale
8. Procedura de examinare
il CHZlirilor de ineălcare fiscală.
Contestări
9. Alte forme de răspundere juridică pentru încălcarea
legislației fiscale
1. Noțiunea răspunderii juridice pentru încălcarea
legislației fiscale
Răspunderea juridică pentru încălcarea legislației fiscale reprezintă
raportul juridic de constrângere care are ca obiect sancțiuneajuridică, ca
un complex de drepturi și obligații conexe care se nasc, potrivit legii, ca
urmare a săvârșirii unei încălcări fiscale și care constituie cadrul de rea-
lizare a constrângerii de stat, prin aplicarea sancțiunilor juridice.
Răspunderea juridică în domeniul fiscal este aplicarea de către or-
ganele abilitate ale statului asupra contribuabilului de rea-credință a
forței de constrângere a statului, având ca scop reeducarea acestuia,
educarea la el a spiritului respectării legislației fiscale și, ca scop final,
i va achita, pe lângă obligația fiscală, penalitatea și amenda.. Luând în
achitarea la timp și completă a obligației fiscale.
2. Temeiurile tragerii la răspundere pentru încălcările
fiscale
Tragerea la răspundere pentru încălcarea fiscală reprezintă, în sensul
art.231 din Codul fisGal, aplicarea de către organul fiscal, în condițiile
230
Vlad VLAiUÜ, .xure I in ROTARU, V iorica BOAGI-II, Daniel a VIDAI
CU
În situația admiterii unor erori in dările de seamă fiscale etc. sau
calculării incorecte a obligației fiscale, nu se aplică amendă dacã
aces- tea an fost depistate de contribuabil şi lichidate pănă la efectuarea
con- trolului fiscal, se menționează in acelaşi articol.
La art.238 din Codul fiscal legiutorul concretizează cã în situația
sãvârşirii a două sau mai multe încălcäri ale legislației fiscale se aplică
respectării legislației fiscale, în general, și în baza cărora sunt trase
la răspundere juridică persoanele ce violează legea fiscală, în special.
Conform prevederilor art.129 pct.(12) din Codul fiscal, încălca-
rea fiscală reprezintă acțiunea sau inacțiunea, exprimată prin înde-
plinirea sau îndeplinirea neadecvată a prevederilor legislației fiscale,
prin încălcarea drepturilor și intereselor legale ale participanților la
raporturile fiscale, pentru care este prevăzută răspundere în confor-
mitate cu Codul fiscal.
3. Tipuri de sancțiuni aplicate
i Sancțiunea pentru încălcarea legislației fiscale reprezintă măsura
cu caracter punitiv care se aplică asupra delicventului cu scopul de a
preveni săvârșirea de către acesta a unor noi încălcări, cu scopul de
a-l educa în spiritul respectării legii fiscale, de a-l trece din categoria
delicvenților în cea a contribuabililor de bună-credință, a contribuabi-
lilor care respectă legislația fiscală, achită complet și la termen impo-
zitele și taxele în bugetele de toate nivelurile.
Sancțiunea în domeniul fiscal este amenda, care reprezintă o plată
obligatorie, în formă pecuniară ce se achită de persoanele fizice sau ju-
ridice care au încălcat legislația fiscală. În conformitate cu art.236 din
Codul fiscal, aceasta se aplică indiferent de faptul dacă au fost
aplicate sau nu alte sancțiuni fiscale ori plătite impozite, taxe,
penalități, cal-
culate suplimentar la cele declarate sau nedeclarate. În cazul neachita”-
rii complete și în termen a obligației fiscale, contribuabilul delicvent
considerare că amenda este o parte a obligației fiscale ce constă în
obligarea persoanei care a săvârșit o încălcare fiscală de a plăti o
sumă de bani, din art.236 Cod fiscal reiese că amenda poate fi colectata‘
prin executare silită, în caz de necesitate.
231
DREPT US CAL
Sancțiunile penale aplicabile pentru ïncálcarea legislației fiscale
sancțiune pentru fiecare încălcare în parte şi pentru íìecare
perioadă fiscală în parte.
În dependență de încălcarea legislației fiscale, mai pot fi
aplicate şi
sancțiuni contravenționale sau penale.
 Categoria sancțiunilor contravenționale aplicabile persoanei fizice
pentru încã lcarea legislației fiscale sunt prevăzute în art.32 din Codul
contravențional şi constau in: amendă ; privarea de dreptul de a des-
Uaşura o anumitã activitate; privarea de dreptul de a deține anumite
funcții şi in munca neremunerată in folosul comunită ții.'"
Acelaşi articol conține şi sancțiuniìe contravenționale aplicabi-
le persoanei juridice pentru încă lcarea legislației fiscale, şi anume:
amenda şi privarea de dreptul de a desUaşura o anumită activitate.
Acestea mai pot fì deduse şi din conținutul art.272, 293, 293(1),
294, 295, 296, 297, 299, 301, 3 lldin Codul contravențional, norme ce
conțin contravenții in domeniul fìscal şi stabilesc răspunderea pentru
săvárşirea acestora. De ex., art.30 1 din Codul contravențional prevede
pedeapsa pentru evaziunea û scală a persoanelor fizice sub formă de
amendă contravențională .
Categoria pedepselor penale aplicate persoanelor fizice pentru
încălcarea legislației fiscale sunt expres prevă zute în art.62 din Co-
dul penal, şi anume: amenda; privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcții sau de a exercita o anumită activitate; munca neremunerată in
folosul comunitã ții şi închisoarea.’’6
De asemena, în Codul penal (şi anume, in art.63) sunt prevăzute
şi pedepsele aplicate persoanelor juridice pentru îneălcarea legislației
fiscale, acestea coilstând în: amendă; privarea de dreptul de a
exercita o anumită activitate și lichidarea întreprinderii.
° i’ Codul contravențional al Republicii Moldova, nr.218 din 24. l 0.2008. În: Mon-
itorul Oficial aI Republicii Moldova, 2009, nr.3-6.
'" Codul penal a1 Republicii Moldova, nr.985 din 18.04.2002. În: Monitorul Ofi-
cial at Republicii Moldo›/a, 2002, nr.128- 129.
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Danlela VIDAICU
a) persoana juridică este vinovată de neîndeplinirea sau de înde-
plinirea necorespunzătoare a dispozițiilor directe ale legii ce
stabilesc îndatoriri sau interdicții pentru efectuarea unei anumi-
te activități;
b) persoana juridică este vinovată de efectuarea unei activități ce
pot fi deduse şi din conținutul art.244, 244(1), 248, 250, 251 din Co-
duli penal, norme ce conțin infracțiuni săvàrșite in domeniul fiscal şi
care stabilesc răspunderea pentru săvârşirea acestora.
De ex., art.2<.4 din Codul penal prevede sancțiunea pentru evaziu-
nea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor şi organizațiilor sub formă de
amendă, închisoare sau privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții
sau de a exereita o anumită activitate — pentru persoanele fìzice şi
amendă sau privarea de dreptul de a exercita o anumitã activitate sau
cu lichidarea persoanei juridice — pentru persoanele juridice.
De asemenea Codul penal prevede, in art.244(1), sancțiunea pentru
evaziunea fiscală a persoanelor fizice care nu practicä actİvitate de
întreprinzător, aceasta fiind in formă de amendă, muncă neremunerată
in folosul comunității şi inchisoare.
4. Subiecții răspunderii juridice pentru încălcarea
legislației fiscale
Subiecții pasibili răspunderii pentru încălcarea legislației fiscale
sunt specificați în art.232 din Codul fiscal, şi anume: persoanele fizice
care practică activitate de întreprinzător a căror persoană cu funcție
de raspundere a să»ârșit o încãlcare fiscală; persoanele juridlCC ã Gă-
ror persoană cu funcție de răspundere a săvârşit o încălcare fiscală;
persoana fi zică care nu practică activitate oe întreprinzător și care a
săv ãrșit o încălcare fisca.1ă.
Conform dispoziții!or art.232 din Codu! fiscal, in cazul in care con-
tribuabilul, persoană fizică care nu practică activitate de întreprinzător,
este lipsit de capacitatea de exercițiu sau are capacitatea de exercițiu
restrânsă, pentru încălcarea fiscală săvârşită de e1 va răspunde repre-
zentantul sãu legal in funcție de obiectul impozabil, de obligația fiSG£f-
lă şi de bunurile contribuabililor.
Sunt pasibili de răspundere penală pentru încălcarea legislației fis-
cale, in conformitate cu art.21 din Codil penal, persoanele fizice res-
ponsabile care, la momentul sãvârşiríi infracțiunii, an împlinit vârsta
de 16 ani.
Aceeaşi normä stabileşte şi conöițiile răspunderii juridice penale a
persoanelor juridice pentru îricălcarea ìegislaței fiscale, și anume:
nu corespunde actelor de constituire sau scopurilor
declarate;
c) fapta care cauzează sau creează pGricolul cauzärii de
daune in proporții considerabile persoanei, societäții sau
statului a fost săvârşită in interesul acestei persoane
juridice sau a fost admisă, sancționată, aprobată,
utilizată de organul sau persoa- na împuternicită cu
 funcții de conducere a persoanei juridice respestiVC.
Sutit pasibili ‹re răspundere contravențională pentru încălcarea
legislației fiscale, in conformitate cu art.16 din Codul
contravențional, persoanele fizice cu capacitate de exercițiu care, la
momentul sävârşi- rii contravenției, an ìmplinitä vârsta de 16 ani.
Persoana juridică este pasibili de răspundere contravențională pen-
tru încălcarea legislației fiscale — pentru contravențiile sãvârşite în nu-
mele său ori in interesul său de către organele sale ori de
reprezentanții acestora, dacă aceasta corespunde condițiilor
menționate in art.17 din Codul fiscal.“ 7
5. Noțiunea şi caracterele incălcării fiscale
Confrom art.129 pct.12) din Codul fiscal, „încălcarea fiscală” re-
prezintă acțiunea sau inacțiunea, exprimată prin neîndeplinire sau în-
deplinire neadecvatã a prevederilor legislației fiscale, prin încălcarea
drepturilor şi intereselor legitime ale partieipanților la raporturile fis-
cale, pentru care este prevăzută răspunderea juridică.
3" a) este vinovatä de neîndeplinirea sau de îndeplinirea necorespunzätoare a
dispozițiilor legii ce stabilesc îndatoriri sau interdicții pentru desUaşurarea unei anu-
mite activități;
b) este vinovatä de desfăşurarea unei activitäți ce nu corespunde actelor sale
con-
stitutive ori scopurilor declarate;
c) fapta care a cauzat sau a creat pcricolul cauzării de daune in proporții consid-
erabile unei alte persoane, societãții ori statului a fost sävârşitä in interesul acestei
persoane, a fost admise, sancționatä, aprobată, utílizatä de organul säu împutemicit
ori de persoana cu funcție de räspundere.
234
Vlad VLAI C U, Aureliu ROTARU, Viorica B OAGH!, Daniela
VIDAICU
tank Jłt€ălco.rea Jc• c’àtre institutiile financ’iare a modului de
DREPT FISCAL
Noțiunea „încălcare fiscală” este definită, într-un sens similar, și
in literatura de specialitate I', ea fiind acea acțiune ilicìtă îndreptată
spre neexcutarea obligației fiscale sau spre executarea într-un mod
necorespunzátor a acesteia, inclusiv acele acțiuni sau inacțiuni care
încalcă drepturile şi interesele legale ale subiecților raportului juri-
dic fiscal.
O serie de autori, precum și legislația anglo-saxonă, utilizează ter-
menu1„fraudă fiscală”, care constituie un termen generic şi desemnea-
ză totalitatea manifestărilor de „fugã” din fața impozitelor.319
Aşadar, încălcarea fiscală servește drept temei juridic pentru tra-
gerea subiectlui vinovat la răspunderea fiscală. Obiectivul sancțiunii
pentru încălcarea fiscală urmăreşte aplicarea corectă a forței de con-
strângere, cu tragerea subiectului vinovat la raspundere, în funcție de
gradul de peruculozitate a faptei ilicite şi de consecințele acesteia.
încălcarea fiscalä se caracterizează prin următoarele:
- caracterul ilegal, acesta fiind stabilit de legislația fiscală;
- întruneşte un Garacter ímperativ față de săvârşirea acțiunii sau
inacțiunii ilicite;
- poartă un caracter de învinuire a subiectului ìmplicat;
- are un caracter cert a1 prejudiciului produs;
- implică un caracter de reeducare pentru subiectul vinovat yi
- are un caracter de asigurare a ordinii publice.
6. Tipuri de încãlcări ale legislației fiscale
Tipurile de încălcări ale legislației fiscale se pot grupa in:
a) încălcări prevăzute de Codul fiscal
a) Împiedicarea activității organului fiscal
b) Neutilizarea maşinilor de casă şi de control, neeliberarea
bile- telor de cãlătorie
c) Neprezentarea informației despre sediu
d) Nerespectarea regulilor de evidență a contribuabililor
e) Încălcarea regulilor de ținere a evidenței contabile şi a evidenței
in scopuri fiscale
f) Neeliberarea facturii fiscale in cazul bunurilor gajate
*' CTO)3OBC}3OBã O.B., Has oeoaoe npaao, MOGKBil, 2001, c.87.
°'9 Ş aguna Dan Drosul, Drept fiscal, Bucureşti, 2013, p.282.
235
decoii-

h) Nerespectareci n1c›dului de întocmire yf de prezentare a dării de
seanai fiscale § i a facturii fi cale, precum şi neinregistrarea facturii
fiscale in Registrul general electronic al facturilor fiscale
i) Incâlcarea regulilor de calculare şi de plată a impozitelor şi tcl-
xelor
j) Lipsa timbrelor de acciz
lc) Nerespectarea regv.lilor cue comercializare a țigaretelor cti Ț/—
i) Ł"erespectcæeci regulilor de executare silită. a obligației fiscale,
ß) încălcări prevăzute de Codul contravențional
a) Evaziuneci fiscală
b) Desfâşurareo. ilegalõ. a activitÕț fi de întreprinzător
) încălcarea modului de procurare, de desfacere a timbrelor de
OCC’iz
‹l) Conierciali area fără achitarea taxei de piață, a taxei pentru
amplasarea unităților comerciale
c) Íncâlcarea reguliior privincl Gperațiunile valutare
f) Încâlcarea regulilor de exploatare a .maşinilor de
!'ro.!;
c) încălcări prevăzute de Codul penal
a) Evazíunea fiscalči a persoanelor fìzice
b) Eva-iuriea fiscalâ a persoanelor juriclice
c) Practicareci ilegală a activifàții de întreprinzâtor
‹I) Eschivarea de la achitarea plàJilor vamale
c) Conlerc ializarea supuse accizelor fârâ marccirea íor
cm timbre de acci .
Literatiira d•p specialitate"° clasifică încălcările legislației fiscaie in:
I ) incălcări întreptate spre sistemul de impozitare (ex.: depăşirea
atribuțiilor de serviciu de către persoanele de conducere sau
funcționarii serviciului fi scal cu privire la aplicarea impozitelor
sau taxelor);
2) încălcări îirpotriva drepturilor şi libertăților contribuabili-
lor (ex.: refuzul funcționarílor serviciului fiscal de a acorda
"' Flenenøeø C.F.. Ma.i oz•oaoe npaoo, MOGKBã, 2001, c.423.
236
Vlad VLAłCU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
in termen de 3 zile lucrătoare de la data înmánării deciziei asupra
cazului de încălcare fiscală stinge sumele impozitelor, taxelor,
majorărilor de întârziere (penalităților) şi/sau 50% din amenzile
indicate in decizie şi dacă prezintă, in termenul prevăzut
pentru executarea benevolă a deciziei asupra cazului de
inform.ație privind aplicarea legislației fiscale);
3) încălcări împotriva sistemului de garanții stabilite de legislația
fiscală (ex.: informațìi false prezentate la aplicarea garanțiilor
fiscale);
4) încălcări ce privesc desUașurărea acțiunii de control fiscal;
5) încălcări ale ordinii de ținere a evidenței contabile;
6) încălcări ce privesc obligatia de achitare a impozitelor şi taxe-
lor.
Într-o altă abordare'", încălcările fiscale sunt grupate in:
1) încălcări fiscale privinô impozitarea obiectelor- cu valore adau-
gată;
2) încčalcări fiscale privind impozitarea veniturilor contribuabili-
lor;
3) încãlcări fiscale privind impozitarea veniturilor bäncilor comer-
ciaie şi companiilor de asigurare;
4) încălcări fiscale privind impozitarea hârtiilor de valoare;
5) încălcări fiscale privind stabilirea cotei impozabile;
6) încălcări fiscale privind stabilirea garanțiilor și facilităților
con- tribuabililor;
7) încălcări fiscale privind veniturile persoanelor străine.
7. Temeiurile de liberare a contribuabililor de răspundere
juridică pentru încãlcarea legislației fiscale
J“emeiurile de liberare a contribuabililor de răspundere pentru în-
‹:ălcarea legislației fiscale sunt prevăzute de art.23 4 și 240 din Codul
fiscal, și anume cazurile ïn care:
se constată că fapta nu întruneşie elementele încălcării fiscale
(ex.. lipsa terneiu!ui încălcãrii fi scale, decesul contribuabilului
etc.);
- se confirmă legalitatea tuturor acțiunilor (inacțiunilor) sau a
unor acțiuni (inacțiuni) considerate anterior ilegale, prin pre-
zentarea dovezilor certe și verificate de organul fiscal;
persoana trasã la rãspundere pentru îneălcare fiscală beneficiază
de o reducere cu 500 a am nzilor aplicate, dacă nu are restanțe
la data adoptării deciziei asupra cazului de încălcare fiscală, dacă
' He+pOBa F B. Um oeoaoe nyaao, ÏViocxBä, 2000, c.96.
încălcare fisca- lă, documentele ce confirmă stingerea
sumelor impozabile;
- persoanele scutìte de impozite şi/sau taxe, precum şi cele
care au calculat greşit impozitul şi/sau taxa din cauza
explicațiilor greşite, prezentate in scris de organul fiscal,
sunt liberate de rãspundere pentru diminuarea, calcularea
incorectă sau neplata acestora;
 - persoanele care au calculat greşit impozitul şi/sau taxa, dacă
acest fapt nu a fost depistat in cadrul controlului fiscal anterior,
la efectuarea repetată a controlului fiscal in condițiile reglemen-
tate la art.214 alin.(8), sunt absolvite de aplicarea amenzilor şi
penalitäților pentru încälcările fiscale depistate aferente perioa-
delor supuse controlului repetat.
La temeiurile prevăzute de norma fiscalã se adaugä şi cele preväzu-
te de norma contravențională şi cea penală.
8. Procedura de examinare a cazurilor de încălcare fiscalä.
Contestäri
Conform dispoțiilor din Capitolul 14, Titlul V, al Codului fiscal, pro-
cedura de examinare a cazurilor de încălcare fiscală urmäreşte clarifi-
carea promptă, multilateralä, exhaustivă şi obiectivă a circumstanțelor
in care s-a produs încälcarea fiscală, a cauzelor care au contribuit
la comiterea acesteia, precum şi soluționarea încälcării fiscale
confonn legislației cu restabilirea relațiilor sociale afectate, cu
educarea mem- brilor societäții şi prevenirea unor astfel de încälcări.
Sarcina de examinare a încälcărilor fiscale revine persoanelor in
funcții de conducere a organelor fiscale şi organelor Ministerului
Afa- cerilor Interne, conform art,241 din Codul fiscal.
Pot fi diferențiate urmätoarele etape in cadrul procedurii de
exami- nare a cazurilor de încălcare fiscală:
1) Etapa preliminarâ - presupune clarificarea circumstanțelor ca-
zului de încälcare fiscală. Aşadar, odată depistatã încălcarea fiscală
238
\*1ad VLA!CU, Aureliu ROTARU, Viorica B OAGHI, Daniela VI DAICU
Astfel, autoritățile abilitate cu examinarea cauzei de încalcare fiscală
DREPT FISCAL
de către persoana abilitată cu drept de examinare a încălcärii fiscale,
aceasta este obligată să clarifice existența încălcării, circumstanțele in
care s-a produs și dacă aceasta poartă elementele unei încălcări prevă-
zute de legislația fiscală (art.247 din Codul fìscal).
2) Etapa de examinare - presupune declanşarea procesului de
examinare a faptei cu semne culpabile preväzută de legislația fisca-
lă. Această etapä întrunește informarea părților implicate in realiza-
rea faptei ilicite și examinarea cauzei de încãlcare fiscalä. Autoritățile
abilitate cu atribuții de examinare a cauzei de încălcare fiscală vor
înștiința în scris, prin citație, despre deschiderea unui dosar pe margi-
nea cauzei date şi despre declanşarea procedurii de examinare a cauzei
de încălcare a legislației fiscale, informând despre data, locul şi ora
examinärii cazului. La rândul säu, persoana trasă la räspundere pentru
încălcarea fiscală are dreptul să ia cunoştința“ de dosarul deschis, sã
dea explicații, sñ prezinte probe, să formuleze cereri și să beneficieze
de reprezentatnt și asistență juridică, conform art.242 - 244 din Codul
fiscal. Cauza dată poate fi examinată atât in prezenta persoanei trase la
răspundere pentru încălcarea legislației fiscale, dacă s-a respectat pro-
cedura de înştiințare a part,ii, preGum şi in lipsa acesteia, dacă există
informații că ea a fost infonnată şi nu existã niciun demers cu privire
la amânarea soluționării cauzei date (art.243 din Codul fiscal). Cauza
de încălcare fiscală se va examina în termen de 15 zile din data prezen-
tării dezacordului din partea persoanei trase la răspundere sau din data
expirării termenului de prezentare a dezacordului. Totuşi, acest termen
poate fi prelungit cu 30 zile, la decizia organului abilitat cu
examina- rea cauzei date, dacă persoana trasă la răspundere
înaitează demers cu argumente întemeiate (art.246 din Codul fiscal).
Legislația prevede și
derogari de la termenele indicate, astfel încâĘ la solicitarea scrisä a
contribuabilului cu mențiunea că este de acord cu rezultatele controlu-
lui fiscal, examinarea cauzei de încălcare fiscală poate fi efectuatã Uarä
respectarea termenului de prezentare a dezacordului, menționat mai
sus. Dacă in decursul examinării cauzei au fost constatate semne de
înfracțiune, cauza dată se va remite spre urmárire penală organelor de
urmărire penală, confrom competenței (art.251 din Codul fìscal).
3) Etapa de soluționare - presupune formularea concluziei asupra
încălcării fiscale ca rezultat al examinării cauzei de încäÌcare fiscalä.
239
vor emite una din următoarele decizii, prevăzute de art.249 din Codul
fiscal:
 - cu privire la aplicarea sancțiunii fiscale;
- cu privire la clasarea cauzei;
cu privire la st:spendnrea cauzei şi efectuarea unui control fiscal
repetat.
Decizia asupra cauze i exaininate este pronunțarã imediat după
încheiei’ea examinării ca¿uzei, c.onținutul careia va întruni normele.
art.24 8 ci in Codu l fiscal. In decursul a 3 zile după emiterea deciziei
asupra cauzei de încãlcare fiscală, un exemplar al deciziei se înmânea-
ză sau se expediază recoinandat persoanei trase la răspundere (art.250
din Codul fìscal).
) Etapc de coni•stare — p esupune dreptul legal de atac al de-
ciziei autorității cai‘e a. soiuționa'. cauza de încalcare fiscală. Dreptu!
de contestare îl au doar persoanele vizate îri ciecizia emisă, astfel în-
càt pe seama acestora rămâne a demonstra ilegalitatea actului emis.
Contestațiile se vor depune, cu respecta: ea art.268 din Codul fiscal,
adica ’ïn decursul a 30 de zile de la data primirii deciziei sau de la
întrepinderea acțiunii contestate, cu excepția cazului de omitere de că-
tre persoana vizată "in decizie a acestui termen din motive întemeiate,
la decizia autoritãții care a examinat cauza de încãlcare fiscală. Însă,
contestațiile cu privire la executarea silità a obligației fiscale se vor
depuiie în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei sau
savărșirii acțiunilor contestate (art.273 din Codul fiscal).
Decizia pe rnarg inea contestației cauzei de încălcare fiscală poate fi
exami:rata la InsectoratuÎ Fisca! Principal de Stat sau atacată în instanța
de judecata (art 269, "?74 õin Coõu! fiscal). Examinarea contestației se
va efectua in terrre.. de 30 de zile din data primirii cererii cu privire
la contestație; acest termen poate fi prelungit prin decizia autorității
abilitate cu până !a 30 de zi İe, despre care fapt va fi informată persoa-
na vizată. Examinrea contestației va vea loc sub aceeaşi procedură ca
și examinarea cauzei de încălcare fiscală, conform art.226 din Codul
fiscal. Urmare a examinării, Insectoratul Fiscai Principal de Stat waste
în drept să emită ur.a diii decizi ile stabilite de art.271 din Codiil fiscal,
și anume:
Vlăd VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI,
Daniela VIDAICU
pecuniare de la 40.000 .la 60.000 lei sau închisoare de până
ambele cazuri cu privarea de dreptul la 3 ani, in
de a ocupa anumite funcții sau
DREPT FISCAL
Respingerea contestației şi menținerea deciziei contestate;
- Satisfacerea parțială şi modificarea deciziei contestate;
Satisfacerea contestației şi anularea deciziei contestate;
- Suspendarea executării deciziei contestate şi efectuarea unui
control repetat.
Ca urmare a examinării contestației, autoritatea abilitată poate tra-
ge la răspundere funcționarul fiscal, adițional îl poate obliga la restabi-
lirea drepturilor lezate ale persoanei care a contestat acțiunea acestuia.
Pentru executarea deciziei, Insectoratul Fiscal Principal de Stat va re-
mite decizia luată inspectoratului fiscal de stat teritorial și o altă copie
de pe decizie va fi remisă către personana care a depus contestația.
10. Alte forme de răspundere juridică pentru încălcarea
legislaț iei fiscale
Răspunderea penalã pentru i“ncčilcarea legislației fiscale
Cen mai frecventă infracțiune din domeniul fiscal este evaziunea
fiscală, care, în conformitate cu art.244 1 alin.(l) din Codul penal, se
manifestă prin eschivarea persoanelor fizice ce nu practică activitate
de antreprenariat de la prezentarea declarației cu privire la impozitul
pe venit sau prin includerea în declarație a unor date denaturate, dacă
suma impozitului pe venit ce urma a fi achitat depăşeşte 50.000 lei şi
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 20.000 la 40.000 lei sau cu
muncñ neremunerată in folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau
cu închisoare de până la l an.
Aceeaşi acțiune care a condus la neachitarea impozitului în pro-
porții deosebit de mari (niai mari de 1 00.000 lei) se pedepseşte cu
amendă în mãrime de la 40.000 la 60.000 let sau cu închisoare de până
la 3 ani.
Întreprinderile, instituțiile, org‹inizațiife ce admit evaziunea fisca-
lă vor fi pedepsite conform art.244 din Codul penal, normă ce prevede
evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor şi organizațiilor prin
includerea în documentele contabile, fiscale sau financiare a unor date
denaturate privind venituriie sau cheltuielile, a unor cheltuieli care
nu am la bază operațiuni rea!e ori care au !a bază operațiuni ce nu au
existat, fie prin tăinuirea unor obiecte impozabile, dacă suma impozi-
tului care trebuia să fie plătit depăşeşte 30.000 lei şi prevede pedepse
241
de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani
persoana fizică și amendă în mărime de
pentru la 40.000 la
privarea de dreptul de a exercita o
100.000 lei cu anumită
activitate
juridică . pentru
 Aceeaşi acțiune, dacăa dus la neachitarea ilTlQOZÎtu lui în proporții
deosebit de mari, se pedepseşte cu amendă DREPT FISCAL
în mărime de la 60.000 la
100.000 lei sau cu închisoare dc până ia 6 ani, în ambele d) Încălcarea regulilor privind operațiunile valutare — art.291;
varea de dreptul de a ocupa anumite ftlRcții sau de caauri cu pri-
a exercita o anumită
! e) Încă.lcarea regulilor de exploatare a maşinilor de casă și con-
.' trol — art.293’.
Răspunderea i:Iiscip1inară a funcționarului fiscal
Republica Moldova răspunderea disciplinară a funcționari-
lor fiscali este reglementată de Legea cu privire la funcția publică și
statutul funcționarului public, sancțiunile fiind aplicate în cazul ne-
executa“rii sau executării necorespunzătoare a funcției deținute. Deci,
în conformitate cu art.58 al acestei legi, funcționarului fiscal i se pot
. aplica următoarele sancțiuni: avertisment; mustrare; mustrare aspră;
activitate pe un termen de la 2 la 5 ani pentru persoanele fizice, iar ' suspendarea dreptului de a fi promovat în funcție în decursul unui an;
persoana juridică cu arriendă în mărime de la 60.000 la 120.000 lei
suspendarea dreptului de a fi avansat în trepte de salarizare pe o peri-
cu privarea dC dretntul de a exercita o anumită activitate sau cu oadȚa de la unu la doi ani sau destituirea din funcția publică.
lichidarea persoanei juridice.
in afară de evaziunea fiscală, în Republica Moldova sunt frecvente Intr-o caracterizare generică a elementelor încălcării fiscale, se pot
și un șir de alte infracțiuni care prejudiciază bugetul de stat, printre evidenția următoarele:
care: Obiectul yzfrfdic al încălcării fiscale îl reprezintă relațiile sociale
ractfcar’ea ilegalâ a activitâții de privind constituirea bugetului public și obiectul material care este re-
întreprinzător — art.241;
b) Eschivarea de la achitarea plăților vamale - art.249; prezentat de sumele datorate bugetului public.
Cooierciali:zOFpO niărfiirilor supuse
acci zelor fârâ marca pe a Latura obiectivă fiind constituită din acțiuni și inacțiuni, de exem-
lor cu timhre de acciz - art.250. plu: refuzul de a prezenta organelor de control documente justificative
și de evidență contabilă, întocmirea incompletă sau
necorespunzătoare
Răspu Caiitravențională pe f2tru iz Ca!*tt t•«a a documentelor fiscale, sustragerea de la executarea obligației fiscale,
tderea ținerea evidenței contabile duble, darea declarațiilor false etc.
fiscale legiSlt2ției
Se pedepseşte contravențional, în conformitate cu art.301 din Codul Latura subiectivă este caracterizată de intenția directă și, uneori,
contravențional, evaziunea fiscală a persoanelor fizice care nu practi-
de intenția indirectă.
Cff activitate de întFeprinzător prin eschivarea de la prezentarea Subiecții încălcării fiscale sunt contribuabilii. Practica arată că
decla-
rației cu privile la impozitul pe venit sau prin includerea în declara ie în cele mai dese cazuri subiecții încălcării fiscale sunt persoanele cu
a unor date denaturate, dacă suma impozitului pe venit care trebuia să funcție de răspundere sau persoanele cu atribuții de administrare.
fie achitat nu depășeyte 50.000 lei și se sancționează cu amendă unele cazuri, în calitate de subiecți ai încălcării 1egisla ‹ t ei fiscale pot fi
2000 la 3000 lei. de la
Se mai pedepseşte contravențional și și funcționarii serviciului fiscal, care în virtutea atribuțiilor de serviciu
a) Desfășurarea ilegală a activității de i“nrteprinzător - art.263; pot fi implicați în acțiuni sau inacțiuni ilegale ce privesc încălcarea
b) ITtCălcarea modului de procuT'are, dc des acere a timbreloF dc legislației fiscale.
acciz — art.272;
c) ComeFcializarea fârâ achitarea taxei de piață,
amplasarea unităJilor comerciale - art.274 alin.(1); a taxei pentru Subiecte pentru autoevaluare
1. Definiți răspunderea juridică pentru încălcarea legislației fis-
cale.
242

243
\'lad VLAI CU, Au reliu ROTA RU, Vio rica BOAGH I , Daniel a VI DA ITU
2. Stabiliți temeittl tragerii la răspundere pentru încălcarea
 legislației fiscale.
3. Identificați tipurile de sancțiuni pentru încălcarea legislației fis-
cale.
4. Emlmerați subiecți i răspiinderii pentru incãlcarea legislației fis-
cale.
5. Definiți noțiunea de încă lcare fiscală.
6. Specifìcați caracter•le încălcărií fiscale.
7. I ndicați tipul ile de îilcălcări ale legislației fìscale prevãzUtC de
Codul fiscal.
›3. Enumerați infracții'ni le din domeniul fisca!.
'?. Enumerați contravențiile din domeniul fiscal.
1 0, Specificați teme.ìi.rri1e de liherare a contribuabililor de răspunde-
re pentru încălcarea legislației fi scaie.
! 1 . :‹xplicați procedura be examinare a cazurilor’ de încălcare fis-
cală.
12. Explicați rãs;aunderea penală pentru încălcarea legislației fisca-
le.
13. Exrlicați rãspanderea cotravențională pentru
incălcarea legislației fi scale
1 4. Exp!icați răspiindi?i’ea Éunc:ționaru lui íiscal.
Acte legislative şi normative:
1. Codul fiscal at Republicii Moldova, nr.1 l 63-XIII din 24.04.1997.
Republicat în: Monitorul Oficial a1 Republicii Moldova din
25.03.2005, ediție specială.
2. Codul contravențional a1 Republicii Moldova, nr.218 din
24.10.2008. Ìn: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009,
nr.3-6.
3. Codul penal al Republicii Moldova, nr.985 din 18.04.2002. In:
Monitorul Oficial at Republicii Moldova, 2002, nr.128-129.
4. Codul de executare alRepublici Moldova, nr.443 din 24.12.2004.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.34-35.

Bibliografie
kiteratura recomandată:
1 . Armeanic A., Volcinschi V., Drept fisccil, Museum, Cńişinău,
2001.
2. Anneanic A.. drept fiscal: Suport dido.ctic, Edimra ASEM, Chi-
şinäu, 2013.
3. Dan Drosu Șaguna, Dr ept fis-al, C.H. Beck, Bucureşti, 20! 3.
4. Rotaru Aureliu, L.!‘i“igii fiscale, Manualul judecätorului yen/i-ti
cauze civile, Ghişinău, 2013.
5. Vlaicu Vlad etc., Evaziunea fiscalâ — aspecte teoretico-jw iclice.
İn: Materialele Conferinței Şti ințifice Internaționale ,.Promova-
rea dreptur:i!or omu In.› şì securitñții umanitar- prin prisma inte-
grãrii europen.e’“, CİS işiliău, # ȘM, 2013.

244 145
5. Taxele vamale
Tema 16. 6. Taxele percepute în fondul rutier
REGLEMEN TAREA JURIDI
CĂ A IMPOZITE LOR
TAXELOR GENERALE DE STAT 1• Impozitul pe venit
Impozitul pe venit este acea plata“, în formă pecuniară, care se
1. Impozitul pe venit tă de către persoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe
2. Taxa pe valoarea adăugată achi-
care aces- tea le obțin.
3. Accizele
4. Impozitul privat Reglementarea
Codului fiscal; Hota“normativă a acestui impozit este dată în: Titlul II a1
râreaGuvernu1uin r.596 din 13.08.2012 privind De-
 DREPT FISCAL Subiecți ai impunerii, în conformitate cu art.13 din Codul fiscal, sunt
persoanele fizice sau persoanele juridice rezidente care practică activi-
de că tre patron în folosul angajatului și a formularelor ce atestă reține- rea tate de antreprenoriat și obțin venituri din orice surse aflate în Republica
impozitului pe venit la sursa de plată°26 ; Regulamentul cu privire la Moldova sau în afara ei.
procedura de încheiere, acțiune și reziliere a Acordului privind scutirea de Subiecți ai impunerii cu un regim fiscal special sunt agenții
plata impozitului pe venit a agenților micului business și a gospodă- riilor eco- nomici ai zonelor economice libere°°’; subiecții ce activează în
ță ră nești (de fermier) 27; Instrucțiunea cu privire la reținerea impo- zitului pe dome- niul asigurărilor și reasigurărilor330; autoritățile și instituțiile
venit la sursa de plată "°' etc. publice, instituțiile medico-sanitare 3°’, organizațiile necomercia1e°32,
IIII OZitarea veniturilor persoanelor care practică activitate de între- prinderile create de societățile orbilor, surzilor, invalizilor,
antreprenoriat asociațiile de economii și îprumut, organizațiile sidicale,
organizațiile statelor
clarația cu privire la impozitul pe venit"22 Regulamentul cu privire la străne, organizațiile internaționale”"; regimul fiscal al întreprinderi-
determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe - enit °°; Regu-
lamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impo lor mici și mijlocii'"; regimul juridic în Gazul organizării, lichidării
zitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate și reorganizării agenților economici°°'; regimul fiscal al fondurilor
24• de
pr
între- inz ăt or" Regulamentul cu privire la reținerea im pozitului "‘ Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din
alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului și a formularelor ce atestă
pe venit la sursa de plată din alte plăți decât salariul 3' 5; Regulamentul cu reținerea impozitului pe venit la sursa de platk, aprobat prin Hotărârea Guvernului
privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți nr.10 din 19.01.2010. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.11-12.
efectuate
22 °27 Regulamentul Ministerului Finantelor nr.4 din 03.09.2002 cu privire la procedura
’ Hotărârea Guvernului nr.596 din 13.08.2012 privind Declarația de încheiere, acțiune și reziliere a Acordului privind scutirea de plata ÎIT1 Pozitului pe
impozitul pe venit. În: Monitorul Oficial al Republicii cu privire la venit a agenților micului business și a gospodăriilor țărănești (de fermier). În: Monitorul
" Regulamentul cu privire la determinarea Moldova, 2012, nr.170-174. Oficial a1 Republicii Moldova, 2002, nr.149.
obligațiilor fiscale aferente impoz- °2' Instrucțiunea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.14 din 19.12.2001 cu
itului pe venit, aprobat prin Guvernului nr.77 din 30.01.2008. În: Monitorul privire la reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În: Monitorul Oficial al Repu-
Hotărârea
Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.32-33. blicii Moldova, 2002, nr.005.
' 2’ Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozite- °°• Art.49 din Codul fiscal.
lui pe venit al persoanelor fizice care nu practica activitate de întreprinzător, aprobat
prin Hotarărea Guvernului nr.77 din 30.01.2008. În: ”’ Art.50 din Codul fiscal.
Moldova, 2008, nr.32-33. Monitorul Oficial al Republicii °°' Art.51, 51(l) din Codul fiscal.
32 ’ Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit "' Art.52 din Codul fiscal.
din alte plăți decât salariul, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.77ladin
sursa de plată
30.01.2008. °"° Art.53(1), 53(2), 53(3), 54 din Codul fiscal.
MonitOrul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.32-33. 3
În: °’Art.54 (1)-54 (4) din Codul fiscal.
' '°'Art.55-59 din Codul fiscal.

246
\'1ad V LAİ C U, Aurel in ROTA RU, Viorica B OAGHI, Daniela VIDAI CU
d.e › nvestiții" 6 impozitarea fondurilor nestatale de pensii' Û7• İ1TI]3O-
'
zita rea nerezidenților conform tratatelor internaționale' 3' şi
regimul fi scal pentru dividende"’.
Obi ctul impunerif, in conformitate cu art.14 din Codul fiscal,
este
venitul brut, inclusiv facilitățile acordate de patron obținute de per-
soana fizică sau persoana juridică din toate sursele aflate în
Republica Moldova, cu excepția deducerilor şi a scutirilor la care ati
dreptul aces- te persoane.
47
DREPT FISCAL
łJodul și termenele de achitare a impozitului. İn confonr itate cu
art.83 din Codul fiscal, dreptul de a prezenta declarație cu privire la
impozitul pe venit are fiecare contribuabil, însă sunt prevăzuți de lege
un șir de contribuabili care sunt obligați să prezinte declarația pe venit,
și anume: Societățile pe acțiuni (SA), Socíetățile cu răspundere limita-
În venitul brut se includ venituriie pt ovenite din activitatea de în-
treprinzător, venituriie ri ir. activ itatea societăților, venituriie din
chirie, veniturile din creșterea de capital, veniturile obținute sub formă
de do- bândi, royalty, anuitățile, venitul rezultat din neachitarea
datoriilor de cãtre agentul economic in cazurile exprirării temenului
de prescripție, dotațiile statului, primele şi premiile impozabile etc.
Î'entru nerezidenți, in conformitate cu art.70 -79(3) din Codul fiscal,
constituie surse de venit impozabile dividendele plătite de un agent
economic rezident; dobânzile pentru creanțele organului admlnistrației
publice locale din Republicii łvîoldova sau al societății rezidente; ve-
nitul obținut din vânzai’ea proprietăți i imobiliare aflate pe teritoriul
Republicii Moldova etc.
Cotele impozitului pe ›!enit, in conformitate cu art.15 din Codul
fiscal, constituie pentru persoanele juridice 12% din venitul impozabil
şi pentru gospodñriile țărăneşti — 7% din venitul impozabil; pentru
agenții economici al căror venit a fost estimat prin metodele şi
sursele indirecte de individual izare a obligațiilor fiscale în cadrul
controluh!' fiscal — 15% din depăşirea venitului estimat față de
venitul brut înre- gistrat in evidența contabilă a agentului economic şi
pentru întreprin- zătorii individuali — 7% şi 18%.
Sursele de venit tieinipozabile, in conformitate cu art.20 din Codul
fiscal, sunt dividendele (cu excepția celor primite de la agenții eco-
nomici nerezidenți). contribuțiile la capitaliil agentului economic in
conformitate cu ar.5 5 d111 Codul íìscal, averea prim lta ca donație etc.
“" Art.60-63 din Codul fiscai.
“”’ Art.64-69 din Cod ul fiscal
”' Art.70-79(3) din Codul fiscal.
""’ Art,80, 80( I ) din Codul
fiscal.
Z48
tă (SRL), Societățile în comandită, societatea în nume coiectiv, între-
prin.derea de stat și municipală, fondurile de investiții, instituțiile din
sfera financiară, ocrotirii sănătății, învățământului, ştiinței, culturii,
asoci2țiile obşteşti, fundațiile, organizațiile religioase, organizații ale
avocațí lor și notarilor, întreprinderile rezidente cu statut de persoana
fizică, întreprinderile individuale, gospodăriile țărănești, reprezentanța
permanenă a nerezidenților din Republica Moldova etc. In afară de
rezidenți, in conformitate cu art.70-79(3) şi art.91 din Codul fiscal,
sunt obligați să deplină deelarația pe venit și nerezidenții care sunt
obligați să achiie ilnpozitui pt venit.
Persoana care practieă activitate de antreprenoriat, in coiforii-
tate en pre.vederile Codului fiscal, are dreptul la unele deduces i din
veriltUl Gbținut, acestea fiind sume care la calcularea venitui›ii im-
pozabil se scad dir. venitul brut a1 contribuabilului. Astfel de dedu-
ceri sunt cb.eltuielile ordinare, necesare, achitate sau suportate de
contribuabil, pe parcursul anu!ui fiscal"’0, cheltuielile legate de ac-
tiv itatea de întreprinzător”’, cheltuielile pentru plata dobânzilor' ,
uzura mijloacelor fixe, cheltuielile pentru întreținerea, reparația şi
reconstituirea proprietă ți i, cheltuielile legate de investigați i şi cerce-
tări: ști ințifice, cheltuielile legate de extragerea resurselor naturale,
suma datoriilor compromise în legătură cu efectuarea activ ității de
întreprinzător, defalcările in fondul de asigurări, impozitele, donația
in scopuri fi lantropice"', cheltuielile de investiții, pierderile rezul-
tate din acti›•itatea de întreprinză tor şi diferențele de curs valutar
(art.23-32 din Codul fiscal). Nu se permite spre deducere sumele plã-
'..ite la procurarea terenuriicr, cheltuielile neconfi rmate documentar,
penal ‹tățile şi amenzile și impozitele achitate in numele altui contri-
buabil (art.55-89, 50-9 í din Codul fi scal).
' 4' Doar ce!e legate de acti itatea de întreprinzător.
"! Cheltuielile de afaceri fiind necesar să predomine asupra celor personale.
Care se referă exclusiv la efectuarea activitätii de întreprinzător.
"' Acesta urmănd să fie nu mai mare de 10% din venitul impozabil.
249
 Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica ßOAGHI, Daniela VIDAICU
Impozitarea veniturilor persoanelor fizice care nu practică
activitate de antreprenoriat
Subiecții impunerii, in conformitate cu art.13 din Codul fiscal, sunt
persoanele fizice rezidente' 44 și rierezidente"4’ care nu practică activi-
tate de antreprenoriat şi care obțin pe parcurul anului fiscal venit din
orice sursã aflată in Republica Moldova, precum și persoanele fìzice si
juridice rezidente, care obțin venit investițional şi financiar din surse
aflate in afara Republicii Moldova.
Obiectul impunerii, conform art.14 din Codul fiscal, sunt
venituriie obținute de către subiecții impunerii, şi anume: veniturile
din orice
surse din Republica Moldova, precum şi in afara ei pentru activitatea
in Republica Moldova, obținute de cetățenií iezidenți care nu practică
activitate de antreprenoriat; venitul din investiții și venitul financiar
din orice surse aflate in afara Republicii Moldova obținute de către
cetățenii rezidenți care nu practică activìtate de antreprenoriat. Așadar,
" 4 Sunt rezidenți in scopuri fiscale, in conformitate cu art.5 din Codul fiscal.
a) orice persoanb fizicä care corespunde uneia din cerințele de mai jos:
i) are domiciliu pennanent in Republica Moldova, inclusiv:
- se aflä la tratament sau la odihnä , sau ia învä țä turä , sau in deplasare peste
hotare;
- este persoană cu funcție de răspundere a Republicii Moldova, aflatã in exercițiul
funcțiunii peste hotare;
ii) se afiã in Republica Moldova cel puțin 183 de zile pe parcursul anului fiscal;
b) orice persoană juridică sau formă organizatoricä cu statut de persoană ftzicä a
cárei activitate este organizată sau gestionată in Republica Moldova ori al cãrei loc de
bazä de desfå şurare a activitã ții este Republica Moldova.
°” Sunt nerezidenți in scopuri fiscale, in conformitate cu art.5 din Codul fiscal:
a) orice persoană fizicä care nu este rezident în conformitate cu pct.5) lit.a) ori,
deşi corespunde cerințelor pct.5) lit.a), se aflã în Republica Moldova:
- in calitate de persoană cu statut diplomatic sau consular ori in calitate de
mem-
bru al familiei unei asemenea persoane;
- in calitate de colaborator al unei organizații internaționale, create în baza tratatu-
lui intemațional la care Republica Moldova este parte, sau in calitate de membru at
familiei unui asemenea colaborator;
- la tratament sau la odihnä, sau la înväțäturä, dacb această persoană fizicä s-a aft at
in Republica Moldova exclusiv in aceste scopuri;
- exclusiv in scopul trecerii dintr-un stat strã in in alt stat strä in prin teritoriul
Republicii Moldova (trecere tranzit);
b) orice persoană juridică sau formä organizatoricä cu statut de persoană fizică
care nu corespunde cerințelor pct.(5) lit.b) art.5 din Codul fìscal.
2S0
obiect a1 impunerii in cazul dat sunt plățile pentru munca efectuată şi
servìciile prestate, facilitățile acordate de patron, onorariile, venitul
din chirie, creșterea de capital, venitul obținut sub formă de dobândi,
royalty, dividende, veniturile notarilor, avocaților etG. fiscal, sunt:
Cotele impozitului pe venit, conform art.15 din Codul
pentru persoanele fizice care obțin venituri până la 27.852 lei anual —
7%, pentru venitul ce depăşeşte suma de 27.852 lGi cota constituie 18%
Deci, dacă cetățeanul X are un venit de 50.000 lei annuaİ, Al va aGhita
pentru 27.852 lei — 7%, iar pentru diferența de 22.148 lei — 18%°‘6
Modul şi termenele de achitare. Impozitarea persoanelor fizice din
salariu, in conformitate cu art.88 din Codul fiscal, se efectueazã la
sursa de plată, angajatorul fiind obligat să rețină impozitul pe venit
etc. şi să-1 transfere pe contul bugetului de stat. Se mai reține iinpozi-
tul pe venit la sursa plății şi din dividende (conformCodulart.80 din Codul
fiscal), din dobânzi și royalty (conform art.89 dİrl fiscal), din
90(1) din Co-
plățile efectuate in folosul rezidenților (conform art.90,
du1 fiscal) șİ a1 nerezidenților (CGnform art.91 şi 92 din actul normativ
menționat).
Persoanele fìzice caredacä auvenituri dintr-o singură sursă de venit,
salariu, beneficiat de scutirile și alte facilități
și anume — dìn
prevăzute de lege, nu depun declarația pe venit, pe cánd persoane-
le care au venituri salariale din două şi ma 1 multe surse, precum şi
venit,
venituri extrasalariale, vor depune declara t ia pe neprezentarea
acesteia fiind calificată Ga încălcare, persoana Ga
re a admis-o urmând
să suporte consecințele prevăzute de lege.
Mai mult ca atât, de la 01 ianuarie 2012a intrat în vigoare
metodelor şi surselor indirecte de estimare a obligației fiscale, organul
fiscal având dreptul de a aplica și alte date şi informații la calGularea
impozitului pe venit, cu excepția datelor prezentate de către angajator
şi a declarației pe venit, şi anume: compararea cheltuielilor persoanei
cu veniturile acesteia etc.’47
Sunt scutire de impozitul pe veer, in conformitate cu art.20 din
Co- du1 fiscal, orice plăți din bugetul asigurărilor sociale (pensiile de
inva- liditate, pensiile pentru atingerea limitei de vârstă, pensiile
alimentare,
"^ Suma venitului impozabil cu 7% creşte in fiecare an.
°•7 Suplimentar o se vedea art.226(l) — 226(15) din Codul fiscal.
251
 \’lad \’ì.AïCL, r\ ureliu ROTARU, \’iorica SOAG›HI, Daniela V I DAICU
indemnizați i le pentru copi i eîc.) despãgubirile și indemnizați ile primi-
te in urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, sumele
primite ca despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de calamitățile natu-
rale etc., bursele studenților, elevilor, indemnizațiile de concediere,
veniturile misiunilor diplomatice etc.
Facilitâțile acordate la impozitul pe venit. La achitarea impozitului
pe venit fiecare contribuabil persoană fizică rezidentă, în conformitate
cu art.33 din Codul fìscal, are dreptul la o scutire personală in sumă
de 9.5 ì ó lei anual."' În sittiația când contribuabilul persoană fi zică re-
zidentă: s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala provocatä de consecințele
avariei de la CAE Cernobâl; este invalid şi s-a stabilit că
invaliditatea sa este in legătură cauzală cu avaria de la CAE Cernobâl;
este părintele sau soția (soțul) unui participant căzut sau dat dispărut
in acțiunile de luptã din Stânga Nistrului, Republica Afghanistan;
este invalid ca ur- mare a participării la acțiunile de luptă din Stânga
Nistrului, precum şi din Republica Afghanistan; este invalid de război,
invalid din copilărie, invalid de gradul I şi II; este pensionar — victímă a
represiunilor po!iti- ce, ulterior reabilitatñ, scutirea personală va
constitui 14.148 1ei"49
Persoana fizică rezidentă aflatã in relații de căsãtorie are dreptul la
o scutire suplimentară in sumã de 9.516 lei anual, dacă so'ul (soția)
r! u berieficia-•i be s‹.ulire personalâ. Persoana fizică rezidentă aflatã
in relații de casătorie cu orice persoană specifìcată anterior, la care
suma scutirii personale constituie ! 4.148 lei, are dreptul la o scuttle
suplimentarã in sumă de ! 4.145 lei anual, cu condiția că soția (soțiil)
nu beneficiază de scutire personal (art.34 din Codul fìscal). Deci,
dacă contribuabilul este cãsătorit, iar soția nu munceşte sau nu
beneficiazã de scutire la locul de muncă, atunci soțul are dreptul să
folosească atât scutirea sa, cât şi cea a soției.
De asemenea, in conformitate cu art.35 din Codul fiscal, contribua-
bilul mai are dreptul şi la o scutire suplimentară in sumă de 2.124 lei
anual petltru fiecare persoană íntreținută, cu excepția invalizilor din
copilărie, pentru care scutirea constituie 9.516 lei anual.
Deci, in situația cănd cetățeanul Y are un salariu de 100.000 lci,
este cãsătorit, ìnsă so¡ia nu munceşte șì la intreținere are I copil, atunci
^" Aceasta se poate modifica anual, õe obiceì creşte.
°" Șì această scutirc s‹ poate modifica anual, de obicei crește.
el va beneficia de scutirea sa personală, scutirea pentru soție şi, respec-
tied, de scutirea pentru persoana aflată la întreținere (copil).
Impunerea activelor de capital
În conformitate cu art.37 din Codul fiscal, sunt considerate aci•ze
de capital acțiunile şi alte titluri de proprietate in activitatea de între-
prinzätor, titlurile de creanță, proprietatea privată nefolosită in activi-
tatea de întreprinzător, care este vândută la un preț ce depăşeşte baza
ei valorică ajustată, terenurile și, opțional, la procurarea sau vânzarea
activelor de capital.
Suma creșterilor sau pierderilor de capital provenită din vânza-
re, schiinb etc. a activelor menționate anterior este egală cm eY.ce-
dentul sumei incasate în raport cu baza valorică a acestor active, se
menționează in art.37-38 din Codul fiscal. Suma creşterii de capital
tn ar.ul fiscal este egala cri 50% din suma exeedentară a creşterii de
capital i’ecunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate
pe parcursul anului fiscal.
Im¡iunerea donațiilor
Sediul juridic al impunerii donațiilor este art.42 din Codul fiscal,
car e prevede expres că persoana care face o donație se consióeră caa
v ăndut bunul la un preț ce reprezintă mărimea maximä din baza lui va-
lorică ajustatã, aceasta fiind calculată în dependența” de uzura normalä
a acestuia etc. Subiect al impunerii in cazul donației este donatorul;
donatarul cetățean at R.Moldova, in conformitate cu art.18 din Codul
fiscal, este scutit de achitarea impozitului pe venit pentru primirea ca
dona.ție a patrimoniului etc.
Persoana care face o donație in formă pecuniară se consideră că a
obținut venit in mărimea sumei mijloacelor băneşti donate şi, respec-
tied, urmează să achite impozitul pe donații din suma datä (art.42 din
Uoõul fiscal).
Impunerea din transmiterea proprietäții ca urmare a decesului
În conformitate cu ari.43 din Codul fiscal, la data decesului, pro-
pr:'etatea contribuabilului se iransmite prin moștenire și se consideră
ca fi ind vándută la prețul ei de piațä, cu excepția locuinței de bază,
roprietății private materiale a persoanei decedate care nu a fost folo-
sită in activitatea de íntreprinzător etc.
253
 Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAłCU
2. Taxa pe valoarea adãugată
Taxa pe valoarea adaugată este un impozit general de stat care re-
prezintă o formă de colectare la buget a unei părți a valorii mărfurilor
livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul
Republicii Moldova, precum şi a unei părți din valoarea mărfurilor,
serviciilor impozabile importate in Republica Moldova.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit inclus in prețul p7o-
duselor sau a1 serviciilor, un impozit suportat de contribuabilul final.
Pe teritoriul Republicii Moldova TVA a fost introdusă pentru prima
datã prin Decretul Preşedintelui R.Moldova cu privire la TVA din
27.12.1991, ulterior, la 08.11.1994, a fost adoptată Legea cu privire
la TVA, ca la 17.12.1997 să fie adoptat Tit1u1 III a1 Codul fiscal
denumit
„Taxa pe Valoarea Adăugatä”, care este in vigoare şi azi.
Reglementarea normativä a acestui impozit este datã, după cum
am menționat anterior, in: Titlul III at Codului fiscal; Regulamentul en
privire la aplicarea TVA." 50; Regulamentul prin ind restituirea TVA”';
Instrucțiunea privind restituirea sumelor TVA°52 Regulamentul privind
modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrarea pe teritoriul țärii a
mãrfurilor şi serviciilor destinate proiectelor de asistență tehnică şi
proiectelor de asistență investițională etc.’Ô3
Subiecții impozabili, in conformitate cu art.94 din Codul fiscal,
sunt acele persoane juridice care comercializează sau importă mărfuri
sau servicii şi sunt plătitori de TVA, cu exceptia persoanelor fizice
care importă mărfuri pentru consum personal. Este obligat a se înre-
gistra ca plătitor de TVA agentul economic care pe parcursul a 12 luni
consecutive a livrat mărfuri sau servicii in sumă ce depăşeşte 600.000
de lei. La cerere, poate deveni plătitor de TVA agentul economic
care
' 5’ Regulamentul Ministerului Finanțelor nr.586 din 01.11.1999 cu privire la aplica-
rea TVA. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.073.
°" Regulamentul privind restituirea taxei p e vąloarea adãugatä, aprobat prin Ho-
tärârea Guvernului nr.93 din 01 februarie 2013. In: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2013, nr.27-30.
°52 Instrucțiunea privind restituirea sumelor TVA, aprobatü prin Ordinul IFPS nr.188
din 17.11.2005. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.001.
Regulamentul privind modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrarea pe terito-
riul țärii a mărfurilor şi serviciilor destinate proiectelor de asisten¡ä tehnicä şi proiect-
elor de, asistențã investiționalä, aprobat prin Hotărârea Guvemului nr.246 din 8 aprilie
2010. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.52-53.
254
\"lacÎ \’L.fi I C U, Au F8l Îu ROTA.RU, i'iOfJca BOAGH I, Danie la VIDA ICU
DREPT FISCAL
pe parcursul a 12 luni consecutive a efectuat livräri de mărfuri sau ser-
vicii în sumă ce depăşeşte i 00.000 de lei (art.112 din Codul fiscal).
Obiectele impozabile constituie, în conformitate cu art.95 din Co-
dul fiscal, livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecții impozabili,
reprezentând rezultatul activitătii lor de întreprinzător in Republica
Moldova; importul mărfurilor in Republica Moldova, cu excepția
mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice,
a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislația in vigoare,
importate de către persoanele fizice; importul serviciilor in Republica
Moldova. Nu constituie obiecte impozabile şi nu se aplică TVA la
livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată in interiorul zonei economi-
ce libere; transmiterea proprietățìi in cadrul reorganizării agentului
economic etc.
Cotele taxei pe valoarea adâugatã, conform art.96 din Codul fis-
cal, sunt: 20% — cota standard” 4 şi 8% — cote reduse — la pâine şi
produse de panificație, lapte şi produse lactate°”, unele medicamente,
zahărul din sfecla de zahăr, producția de fitotehnie şi horticultură, la
gazele naturale şi cele lichefiate. De asemenea, se aplică şi cota 0% la
unele produse şi servicii, ca de ex.: energia electrică, energia termică
şi apa caldă pentru bunurile imobiliare cu destinație locativã; mărfuri-
le livrate in magazinele duty-free; importul şi/sau livrarea pe teritoriul
republicii a mărfìirilor, serviciilor destinate folosinței oficiale de către
misiunile diplomatice în Republica Moldova etc. (art.104 din Codul
fiscal).
Modul și termenele de achitare. Persoana care practică activitate
de antreprenoriat, plătitor de TVA, urmează a aplica TVA la livrarea,
importul de mărfuri, servicii etc. și, după perceperea ei, urmează să o
achite pe contul bugetului de stat, dar nu după deducerea din aceasta
a TVA achitată la procurarea mărfurilor, materiei prime etc. Taxa pe
valoarea adăugată achitată de către agentul economic plätitor de TVA
se constitue din TVA calculată de acesta la livrarea, importul mărfuri-
lor, serviciilor etc., minus TVA inclusă in prețul mărfurilor, serviciilor,
materiei prime procurate anterior.
°5’ 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrärilor
efectuate pe teritoriul łŁMoldova.
3'^ Cu excepția produselor alimentare pentru copii care, in conformitate cu art. 103
alin.(1) pct.(2), sunt scutite de TVA.
255
In conformitate cci art.109 din Codul fiscal, termen al obligației
fiscale în situația importului de mărfuri destinate exercitării
activită ții de antreprenoriat se consideră data declarării mărfurilor la
posturile vamale și de grăniceri.
Fcicilitățile fisco.le. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, în
conformitate cu art.103 din Codul fiscal, locuința, pământul și aren-
da acestora, proprietatea de stat răscumpărată în procesul privatizării,
mărfurile și serviciile institutiilor de învățământ, serviciile de pregă-
tire și perfecționare a cadrelor, serviciile poștale, serviciile legate de
jocurilC de noroc, serviciile legate de transportarea pasageri lor pe te-
ritoriul țării etc.
Restituirea. TVA se efectuează în cazul exportului de mărfuri și
servicii, investițiilor dc capital etc. în conformitate cu Regulamentul
privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, adoptat la 01 februarie
2013.
Accizul este un impozit general de stat stabilit pentru unele măr-
furi de consum specificate în anexa la Capitolul IV al Codului fiscal,
responsabili dc colectarea accizelor fiind Organul Fiscal, iar în cazul
importului — Organ!i1 ^?ama[.
Reglementa7ea normativ>a a acestui impozit este dată în: Titlul II
al Codului fiscal; Regulamentul privind modul de solicitare a certili-
catului de acciz, de completare a declarației privind accizele și modul
de eviden{ă a mărfurilor supuse accizelor expediate (transportate) din
încăperea de acciz3’ 6; Regulamentul privind modalitatea de marcare
cu „Timbru de acciz. Marcă comercială de stat” a producției alcooli-
ce supuse accizelor'57; Regulamentul privind instituirea sistemului de
marcare cii timbre de acci.z a mărfurilor din țară (indigene) și de impon
”’ Regulamentul privind modul de solicitare a certificatului de acciz, de comple-
tare a declarație i privind accizele și modul de evidență a mărfurilor supuse accizelor
expediate (transportate) din î.ncăperea de acciz, aprobat pi în Hotărârea Guvernului
nr. 843 din l 8.12.2009. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.193- 196.
3” Regulamentul privind modalitatea de marcare cu „Timbru de accîz. Marcă co-
mercia!ă de sta:” a producției alcoolice supusc accizelor, aprobat prin Hotărârea Gu-
vemului nr.l 48 l din 26.12.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006.
nr. 199-202.
Vlad *VLAICU, Auieliu EOT.IRU, Vior'ica BOAGHI, Daiiiela VIDAICU
in situția cárid suni stabilite cote ad valorice in procente şi valoarea in
vamä a mărfurilor imp«oriate, determinate conform legislației vama!e.
"Cotele accizelor se s.abilesc in sumă absolută la unitatea de măsură
șí ad voioreir in procente de la valoarea mărfurilor Uară a se ține cont
DREPT FISCAL
pasibi!e accizeIor3". Regulamentul cu privire la restituirea accizeloi*’ 9;
Regulamentul cu privire la ordinea perfectă rii actelor și perceperii plă-
ților vamale la importul în Republica Moldova a mă rfurilor supuse ac-
cizelor' 60; Instrucțiunea cu privire la modul de calculare și achitare a
accize lor36i etc.
Accizele preced taxa pe valoarea adă ugată, fiind incluse în baza de
impozitare pentru calcularea taxei pe valoarea adă ugată , acestea fiind
percepute o singură dată și datorate într-o singură rată a circuitului
economic (art. 120, 123(1) din Codul fiscal).
Subiecții impunerii cu accize, în conformitate cu art.120 din Codul
fiscal, sunt persoanele juridice și persoanele fizice care prelucrează și/
sau fabrică mă rfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova,
precum și persoanele juridice și persoanele fizice care importă mă i’furi
supuse accizelor. În cazul în care agenții economici prelucrează și/
sau fabrică mă rfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova,
precum și atunci câ nd importă mă rfuri supuse accizelor, sunt obligați
să achite acest impozit (art.120 din Codul fiscal).
Obiectul impunerii. Subiecții impunerii achită accizul în cazul pre-
lucrării, fabricării, importării berii, vinurilor, țigărilor, parfumurilor și
ape!or de toaletă, îmbrăcăinintei din blană, motorinei, gaziilui natu-
ral, articolelor din metale prețioase, articolelor giuvaiere, cainereloT
de televiziune, cam.erelor ›veb, autoturisme lor etc.'62 Baza impozabi-
lă o constituie, în conformitate cu art.121 din Codul fiscal: volumul
mărfurilor în expresie naturală — în situația când cotele accizelor sunt
stabilită Îfl SUlTlă absolută la unitate de măsură, valoarea mărfurilor 36" —
'" Regulamentul Ministeruluî Finanțelor nr.6 din 19.03.2001 privind instituirea
sistemului de marcare cu timbre de acciz a mărfurilor din țarh (indigene) și de import
posibile accizelor. În: Monitorul Oficial al Republicii lVloldova, 2001, nr.044.
°” Regulamentul privind restituirea acizelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.l 123 din 28.09.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, ni’.l 57.
*' R•.gulamentul Ministerului Finan¡elor nr.282 din 25.05.1998 cu privire la ordinea
perfectării actelor și perceperii plăților vamale la importul în Republica Moldova a măr-
dirilor supuse accizelor. În. Monitorul Oficial a1 Republici i Moldova, 1998, nr.097.
”'' Instrucțiunea Ministerului *’inanțelor nr.03 din 16.G8.2002 cu privire la modui
d•. calculare și achitare a accizelor. În: IvlonitoruI Oficial al Republicii Moldova, 2002,
nr. i 44.
'^' Anexa la Capitolu l IV al Codului fiscal.
dc accize și T^ Ü. %cestea se stabilesc in formă bänească pomind
de la unitatea iiaP‹irală a mărfii fabricate in țarä supuse accizelor,
precum și asupra rnărfii importatC pt teritoriul Republicii
Moldova supuse ac- cizelo7, acestea íìind aplicate in formă
pecuniară (in lei moldovenești, eurc) şi îr. ectã pi‘ocentuală.
Moãi't’ !• .•erme!rele de achi•.*are. Subiecții impunerii cu accize care
expediază mărfuri supii,se accizelor din încăperea de acciz calculează
«ucciz•.e •porrind de la volumul mărfurilor in expresie naturală sau de
la valcar.•a ac•stora și, la momentul expedierii mărfurilor din încăpe-
rea de acciz, ac.Ł.ita acest impozit (art.123 din Codul fiscal).
tea iíităț:•. :".a achitarea accizelor sunt prevăzute de art.124 din Co-
dul Ascal or ,șir de înlesniri, printre care: importul mărfurilor de uz
sa.t cords‹iwi personal a căror‘ valoare sau cantitate nu depăşeşte limita
stabilită in legislația îri vigoarC; importarea ajutoarelor umanitare, in
caz.it in c‘are subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor;
plc.sarea. li›’rarea de pe tcriioriul vamal in magazinele duty-free şi co-
mercir.lizarea de c7atrC aceste magazine a mărfurilor supuse accizelor;
plasarea acestora sub regimurile vamale de tranzit, transformarea sub
cont.Vol vamal; mărfurile siipuse accizelor, importate de către persoane
juridice îri sropuri necomerciale, dacă valoarea in vamă a acestor măr-
furi nu depăşeşte suma de 50 de euro etc.
4. Impozitul privat
Impozite:I privat este o plată in formă pecuniară achitată de per-
soanele .fizice saga juridice (atât rezidente, cât şi nerezidente) in
cazul efec:uñi ii tranzacțiilor cu bunurile publice, deci în cazul
privatizării acestora. impozitul privat se achitä in cazul privatizării
bunurilor pro- prie*.ate de s*.at, inclusiv acțiuni.
'nnpozltul privat •.sts reglementat anual in legea bugetară şi con-
stituie I?° din valoarea de achiziție a bunurilor proprietate publică
supuse privatizärii, incJ›asiv din valoarea acțiunilor. Se achită până la
semnarea contractului de vânzare-cumpärare şi se varsă in bugetul de
258
Vlad VLAIC U, Aureí:'u IiOTAf'xU, Vioric a ß OAGH I, L'aniela IDA ITU
DREPT FISCAL
stat sau in bugetul unitãții administrativ-teritoriale in a cărei propri-
etate a fost bunul privatizat. În cazul rezilierii sau rezoluțiunii con-
tractului de vânzare-cumpărare, determinate de neexecutarea. sau de
executarea necorespunzătoare a obligațiilor asumate de cumpărător,
impozitul privat nu se restituie. La achitatrea acestuia este preväzută
de lege o singură facilitate, şi anume: in cazul primirii gratuite în pro-
prietate privată a bunurilor proprietate publică de către persoane fizice
rezidente care nu desUaşoară activitate de întreprinzäto/’ 4
5. Taxele vamale
Taxele vamale sunt impozitele care sunt percepute de organul va-
ma1 conform tarifului vamal de import. Tariful vamal de import repre-
zintă catalogul ce cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse sau
scoase de pe teritoriul vamal, precum şi cuantumul taxei vamale la
aceste mărfuri.
Sediul juridic a1 taxelor vamale este Codul vama1°65 şi Legea cu
privire la tariful vama1,366 care in Anexa nr.1 prevede tariful vamal
al Republicii Moldova — cota tarifară, denumirea produsului şi taxa
vamală pentru importul mărfurilor, iar in Anexa nr.2 prevede taxele
pentru procedurile vamale.
În conformitate ou art.3 al Legii cu privire la tariful vamal, taxele
vamale se clasifică in:
1) ad valorem, calculată in procente față de valoarea in vamă a
mărfìi;
2) specifică, calculatä in baza tarifului stabilit la o unitate de rñär-
la;
3) combinată, care îmbină tipurile de taxe vamale specifìcate la
punctele 1) şi 2);
4) excepțională, care, la rândul ei, se divizeazä în:
a) taxă specială, aplicată in scopul protejãrii mărfurilor de origi-
ne indigenă la introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de
3* Legea bugetului de stat pe anul 2014, nr.339 din 23.12.2013. În: Monitorul
Oficial a1 Republicii Moldova, 2014, nr.14-16, art. l1.
°" Codul vamal al Republicii Moldova, nr.1149-XIV din 20.07.2000. Republicat in
Monitorul Oficial at Republcii Moldova din 01.01.2007, ediție specială
°^^ Legea cu privire la tariful vamal, nr.1380 din 20.11.1997. In: Monitorul Oficİal
Republicii Moldova din 01.01.2007, ediție specială
259
 producție străini in cantități şi în condiți i care cauzează sau
pot cauza prejiià ici i rn ateriale cons iderab ile producãtorilor de
mărfuri autohtoni
b) taxă antidumping, percepută in cazul introducerii pe teritoriul
vamal a unor mărfuri la prețuri mai mici decât valoarea lor
in țara exportatoare la momentul importului, dacä sunt lezate
interesele sau apare pericoiul cauzării prejudici ilor materiale
producñtori Jor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori
apar piedici pentru organizarea sau extinderea in țarã a pro-
ducției de mărfuri identice sau sini ilare;
taxă compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul
varn.al a mărfurilor, la a căror producere sau export, direct sau
ind lrect, au fost utilizate subvenți i, dacă sunt lezate interesele
saii apare perico In l cauzãrii prejudiC iilor materi b.le producăto-
rilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici
pentru organizarea sau extinderea in țarä a producției de măr-
furi identice sau similare.
În afară de taxa 'ramalé, imporiatori i mai achită şi taxa pentru
procedurile vamale, adică taxa pentru vãmuirea mărfurilor; pãstra-
rea bunurilor in depozitele ce aparțin organelor vamale; aplicarea
sigiliulu i vamal; prelucrarea declarației vamale primare; eliberarea
certificatului die origine a ni ărfi ì etc. (eviõen.t, dacă s-au folosit de
aceste servicii).
De ex.: Pentru păstrarea Gunn:’ilor îri depozitele ce aparțin oi‘gane-
lor vamale se achitã ‹re fiecare kilogram, pentr u fiecare zi de
păstrare 0,01 euro pentru p1’imele o 0 de zile, 0,02 euro pentru
următoarele 30 de zile şi 0,05 euro pentru zilele uİterioare .' 67
Subiecții impunet ii sunt persoanele fi zice şi persoanele juridice
care importă sau exportă mărfuri sau servicii in Republica Moldova,
cu excepția celor ce i:uportã sau exportă in limitele prevăzute de lege
pentru consum personal.
Obiectul impunerii in cazul taxeloi‘ vamale constituie importul
de mărfuri şi servicii!e prestate de organul vamal acestea fi ind pre-
vãzute in anexele nr.! și 2 ale Legii cu privire la tariful vamal. Baza
de calcu1 a1 taxei vamale, conform art.130(l ) din Codul vamai, c›
'" Anexa tin.2 la Legea cu priv ire la tarifui vamal, pet.(9).
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHi, Daniela VIDAICU
6. Taxele percepute în fondul rutier
Taxele rutiere sunt taxe generale de stat care se percep de la persoa-
nele fizice sau juridice sare folosesc drumurile sau zonele de
DREPT FISCAL
constituie volumul natural sau valoarea in vainã a mărfurilor, deter-
:ninată in condițiile legii. iar a taxelor pentru procedurile vamale —
valoarea în vamă a mărfurilor sau taxele fixe.
Cotele taxelor vamale de asemenea sunt expres prevăzute in ane-
xele nr.l și 2 și constituie: cotă procentuală din cost; sumă fixă pre-
văzută pe unitatea de măsură ori combinarea acestora.
termene/ de achitare a taxelor vamale. Potrivit art.124 din Codul
vamal, taxele vamale se achită anticipativ, pănă la depunerea decla-
rației vamale, la momentul vămuirii fiind permisă achitarea doar a
diferentei dintre suma calculată şi suma plătită in prealabi! . P er
so £Ł- nele fizice care nu sunt subiecți ai activității de întreprinzător
plătesc drepturile de import sau de export in momentul trecerii
frontierei vamale, cu excepția drepturilor de import sau de export,
care urmea- ză a fi achitate la vămuirea bagajului neînsoțit şi a
mijloacelor de
transport.
În situația imposibilității achitãrii taxelor vamale, persoana co-
interesată poate solicita, in. conformitate cu art.126 din Codul va-
ndal, eșalonarea sau amânarea achitării acestora, cu excepția taxei
pentru procedurile vamale, la care aceste facilități sunt interzise.
Stirigc•rea obligației wrma'e, în conformitate cu art.128 din Codul
/o.mal, se efectuează prin:
õ) plată;
e) renunțarea la încasare, in cazul când se constată cñ este neda-
toratñ;
I) anulai-e, ca o consecințã a anulării declaratiei vamale;
g) expirarea termenului de prescripție de 6 ani;
h) confiscarea definitiv ă a mărfurilor;
i) distrugerea mărfurilor din dispoziția organului vamal sau aban-
donarea acestora în favoarea statului;
j) distrugerea sau pierderea mărfurilor cauzată de o forță majo-
ră;
scăderea cantitativă a mărfurilor, ca urmare a unor factori nßtU-
rali, pentru partea corespunzătoare procentului de scădere;
’› cornerc ïalizar•a baniirilor în conformitate cu prevederile Co-
dului fiscal, sechestrate şi/sau ridicate de cãtre organul va-
mal.
protecție a drumurilor din afara perimetrului localităților.
Reglementarea normativă a acestor taxe este dată în Titlul IX
al Codului Fiscal, în Legea fondului rutieP6' și în Regulamentul
cu privi- re la constituirea și utilizarea fondului rutier.°”
 În conformitate cu art.335 din Codul fiscal, sistemul taxelor rutiere
în Republica Moldova este constituit din:
a) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înma-
triculate în Republica Moldova;
b) taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către
autovehiculele neînrnatriculate în Republica Moldova;
c) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule a căror
masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite depă-
șesc limitele admise;
d) taxa pentru folosirea zonei de protecție a drumurilor din afara
perimetrului localităților pentru efectuarea lucrărilor de con-
strucție și montaj;
e) taxa pentru folosirea zonei de protecție a drumurilor din afara
perimetrului localităților pentru amplasarea publicității exteri-
oare;
9 taxa pentru folosirea zonei de protecție a drumurilor din
afara
perimetrului localităților pentru amplasarea obiectivelor de
pre- stare a serviciilor rutiere.
Taxa pentru folosirea drumurilor dc către autovehiculele înma-
triculate în Republica Moldova. Subiecții obligați să achite această
taxă sunt persoanale fizice sau persoanele juridice posesoare a unită-
ților de transport înmatriculate în Republica Moldova, și anume: mo-
tociclete, autoturisme, camioane, autovehicule cu destinație specială,
tractoare, remorci, autobuse etc., cu excepția tractoarelor și
remorcilor
°•' Legea fondului rutier, nr.720-XIII din 02.02.1996. În: Monitorul Oficial al Repu-
blicii Moldova, 1996, nr.14-15.
°‘9 Regulamentul cu privire la constituirea și utilizarea fondului rutier, aprobat prin
Hotarârea Parlamentului Republicii Moldova nr.893 din 26.06.1996. În: Monitorul
Oficial a1 Republicii Moldova, 1996, nr.57.
262
Vlad VLAICU, A urel in ROTARU, Vior ice. B OAGf4 I, Daniel a
VIDAICU
financiare sau la alte puncte autorizate. Persoane Îe juridice subiecți at
impunerii pot achita vínìeta in prcalabil, prin viram.ent, in acest caz ele
urmând să prezinte lv po5turile (birourile) vamale originalul documen-
DREPT FISCAL
folosite în agricultură și a troleibuzelor (art.337, 338 din. Codul fis-
cal).
Cotele cicestei taxe sunt prevăzute în Anexa nr.l la Titlul IX al Co-
dului fiscal și constituie cotă fixă /capacitatea cilindrică a motorului
autovehicolului.
Plătitorii calculează taxa de sine stătător și o varsă o dată pe an
în Contul Unic Trezorerial al Ministerului Finanțelor, anterior efec-
tuării reviziei tehnice sau testării tehnice asupra vehiculelo N 70, iar în
cazul primei înmatriculări ea se achita“ până sau în momentul înmatri-
culării, se menționează în art.340 din Codul fiscal.
Schimbarea posesorului vehiculului și reînmatricularea lui în le-
gătură cu aceasta la organele poliției rutiere, după efectuarea reviziei
tehnice sau testării tehnice, nu atrag plata unei noi taxe în anul în curs.
Sunt scutiți de plata acestei taxe invalizii care posedă autoturisme
cu acționare manuală.3”
De ex.: Ceta”țeanul X are un autoturism, înmatriculat în Republi-
ca Moldova, cu capacitatea cilindrică de 3200 cm". În acest caz, taxa
pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în
Republica Moldova se va calcula după cum urmează:
3200 • 0,80 Iei/cm"” = 2560 lei
Salutabilă este și introducerea, începând cu 01.11.2012, avinietei —
taxă pentru folosirea drumurilor de către autoturismele care tranzitează
sau intră pe teritoriul Republicii Moldova.
Subiecții impunerii, în conformitate cu art.348’ din Codul fiscal,
sunt persoanele fizice și persoanele juridice proprietari sau posesori ai
automobilelor și remorcilor la acestea care intră sau tranzitează terito-
riul Republicii Moldova.
Obiect al impunerii, conform art.3482 din Codul fiscal, sunt auto-
mobilele și remorcile la acestea.
Taxa se calculează pentru fiecare obiect a1 impunerii, pentru peri-
oada solicitată, însă în conformitate cu art.348 5 din Codul fiscal și se
achită la posturile (birourile) vamale prin intermediul unei instituții
°” Regulamentul cu privire la constituirea și utilizarea fondului rutier, pct.(16).
°’l Ibidem, pct.(17), (19).
" 2 Cota este stabilită în Anexa nr.1 la Capitolul IV din Codul fiscal.
263
tului ce confirmă achitarea taxei, unde vor lă sa o copie a acestuia.
<^’otele vinietei sunt stabilite in Anexa 2(l ) la Titlul IX aİ Codului
Fiscal şi constituie: pentru folosirea drumurilor timp de 7 zile — 4 euro;
timp de 15 zile — 8 euros timp de 30 de zile — 14 euro; timp de 90 de
zile — 30 euro şi timp de 180 de zile — 50 euro.
 Tara pentr u folosirea drumurilor He cčitre tiutovehiciile neîiimii-
fricøfa/e îii Begff blica .Moldova. Subiec’ții obligați să achite această
taxă sunt persoanele fizice şi juridice beneficiare de autovehicule neîn-
matriculate în Republica lvloldova, care nu au relații fiscale cu bugetul
republicii şi care folosesc teritoriul ei pentru trecerea cu autovehicule,
transportul de încă rcă turi şi de pasageri etc.
Taxa se calculează de sine stătă tor de contribuabil şi virează direct
la Contul Unic Trezorerial al Ministerului Finan}e1or.
Cotele taxei sunt prevă zute în Anexa nr.2 la Titlul IX al Codulul
fiscal şi constituie sumă fixă, în euro, pe categorii de transport. Acestea
‹iepind de tipul vehicuîului, capacitatea (numă rul de locuri) sau capaci-
tatea de încă rcare a acestuia, de categoria încă rcã turilor tralisportate și
de distanța (în kilometri) parcursă într-o direcție pe teritoriul Republic:ii
Moldova. Cotele se stabilesc pornind de la conditia că un autocami-
on se află pe teritoriul republicii timp de 24 de ore. In cazul in cai’e
autocamioanele ce tranzitează teritoriul Republicii Moldova depă şesc
terirenu ì de 24 de orr. de şedere pe teritoriul Rept:blicii Molclo ,'a, sr:bi-
ectii! impunerii va achita, pentru fiecare 24 de ore următoare de ședere,
o taxă de 24 de euro. Nu se calculează această taxñ în situația în care
reținerea a avut motive intemeiate care sunt docuirentate, ca de ex.: ca-
lamită ți naturale, accidente rutiere, îmbolnã virea şoferului etc. Trans-
portatorii care efectuează rute ínternaționale pot achita taxa anticipati ’.
prezentându-i organului vainal documentul de plată , pentru transporta-
Sea încä rcăturilor pericriloase urmâ nd a achita taxa dub1u."7’
De ex.: Două autocare „Mercedes” cu 45 de locuri, ale Uompa-
nie i „Româ nia Service SRL” doresc să tranziteze teritoriul Republicii
'” An.346, 347 din Codul íiscal; Regulamentul cu privire la constituirea şi utiliza-
rea fondului rutier, pet.(8), ( 10).
264
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Danìela VIDAICU
inginereşti, a lucrărilor de construcție a cãilor de accCS la drumuri, a
parcărilor, a clădirilor şi amenajärilor, cu excepția obiectivelor de pre-
DREPT FISCA
Moldova pentru a transporta pasageri in Federația Rusă. Taxa pentru
folosirea drumurilor de către autovehicule neînmatriculate în Republica
Moldova se va calcul a după cum urmează:
2 autocare • 100 euro/aiitoca N7’ = 200 euro
Tnxa pentru folosirea drumurilor de cãtre autovehicule a cčiror
masă totală, sarcină masicã pe osie sau ale cãror gabarite depăşesc
limitele admise (sau, cum inai este numită în doctrină, taxa pentru
folosirea drumurilor de cätre autovehicule cu gabarite excesive) este
achitată de către persoanele posesoare de autovehicule a căror sarcină
a masei pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise.
Subiecți at impunerii, în conformitate cu art.349 din Codul fiscal,
sunt persoanele fizice sau juridice care posedă astfel de autovels icole.
Obiect al impunerii sunt autovehicolele înmatriculate, precum şi
cele neinmatriculate in Republica Moldova, a căror masă totală, sar-
cinã masică pe osie sau ale căror gabarite depãşesc limitele admise şi
care folosesc drumurile Republicii Moldova, se menționează in
ar.350
din Codul fiscal.
Cotele taxei date sunt prevăzute expres în Anexa nr.3 la Capitolul
„Taxele rutiere” din Codul fiscal şi constituie sumă concretă pentru
fiecare km parcurs de autovehicolul care depăşeşte limita admisã ca
lungime, lățime, înălțime, greutate.
Calcularea taxei conform art.352 din Codul íìsca1 se efectuează la
stabilirea rutei vehicolului de către organul de administrare a gospodări-
ei nitiere, subiecții impunerii urmând să achite taxa, in mărime deplină,
pănă la obținerea actelor ce permit transportul rutier cu autovehicule, a
căror masă totală. sarcină rriasica pe osie sau ale căror gabarite depăşesc
limitele admise.
Tara pentrv. folosire i zonei de profecJie ı drumurilor din ifara
perimetrului localităJilor pentru efectffrirea lucrărilor de construcție
și montaj este acea taxă ce urmează a fi achitată de că tre persoanele
fizice şi persoanele juridice care solicită autorizație pentru efectuarea,
în zona de protecție a drumurilor din afara perimetrului localităților,
a lucrä rilor subterane şi/sau supraterane de montare a comunicațiilor
'" Cota este stabilită in Anexa nr.2 la Capitolul IX din Codul fiscal, aceasta putând
fi modificată.
265
stare a serviciilor rutiere (art.353 din Codul fiscal).
Obiectul acestei taxe, in conformitate cu art.354 din Codul
fiscal, îl constituie proiectele de lucräri de construcție şi montaj
etc.
 Cotele tœxei sunt stabilite conform Anexei nr.5 la Titlul IX al Codu-
lui fìscal şi constituie, de ex., 18 let/m pentru eliberarea de autorizații
pentru efectuarea lucrărilor supraterane de montare a comunicațiilor
inginereşti pe piloni de-a lungul drumurilor; pentru eliberarea de auto-
rizații pentru efectuarea lucrărilor subterane de montare a comunicați-
ilor inginereşti sub trotuare — 27 leč'm; pentru eliberarea de autorizații
pentru construcția de clădiri şi amenajări — 54 let/m' etc.
Taxa pentru folosirea zonei de protecție a drumurilor din afara
perimetrului localităților pentru efectuarea lucrărilor de construcție
şi montaj se calculează de cãtre organul fiscal la data depunerii pro-
iectelor sau până la obținerea autorizației pentru efectuarea lucrärilor.
Organul abilitat al administrației publice centrale eliberează actele
necesare pentru efectuarea lucrărilor doar la prezentarea copiei do-
cumentului de plată ce confirmă achitarea taxei, se menționează în
art.356 din Codul fiscal.
taxa pezttru folosirea zonei de protecție a drumurilor din afara
perimetrul ui localităJilor pentru amplasarea publicității
exterioiire
este taxa achitatã de către persoanele fizice şi persoanele juridice care
solicită autorízație pentru amplasarea publicității in zonele respective.
Obiectul acestei taxe, în conformitate cu art.355 din Codul fiscal,
sunt proiectele obiectivelor de publicitate exterioară amplasate in
zona
de protecție a drumurilor din afara perimetrului localităților, inclusiv
pe terenuri proprietate a subiectului impunerii: afişe, panouri, standuri,
instalații şi construcții (situate separat sau pe pereții şi pe acoperişurile
olãdirilor), firme tridimensionale, fìrme luminoase, tablouri
suspenda- te electromecanice şi electronice, alte mijloace tehnice
publicitare.
Cotele taxei date sunt stabilite în Anexa nr.6 la Capitolul IX din
Codul fiscal şi constituie 500 let/m' pe an pentru obiectivele de publi-
Nitate exterioară amplasate în zona de protecție a drumurilor din
afara
perimetrului localităților, calculele efctuându-se pentru ambele fețe
ale panoului publicitar, dacă acesta le are.
2ò6
Vlad V LAI CU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VI DAI
DREPT FISCAL
Taxa se achită până la eliberarea autorizației pentru amplasarea
obiectivelor publicitare specificate. Prima dată această taxă o cal-
culeazä autoritatea administrativă locală care anunță organul fiscal
despre subiecții impunerii, obiectul, sumele acumulate etc. Pentru
perioadele fiscale următoare, subiectul impunerii calculează taxa de
sine stătätor şi o achită, printr-o plată unică, până la data de 1 martie
a perioadei fiscale curente. İn acest caz, subiectul impunerii prezintă,
pânñ la data de 3 l martie a perioadei fiscale curente, inspectoratului
fiscal de stat teritorial de la sediul säu o dare de seamă privind taxa
calculatä (art.361 din Codul fiseal).
Dacă obiectivtil de publicitate exterioarã a fost amplasat sau a
fost retras pe parcursul perioadei fiscal•, taxa va fi calculată dìn ziua
in care a fost obținută autorizația sau, respectiv, până in ziua in care
obiectivul a fost retras in modul stabilit de organul abilitat al'admi-
nistrației publice centrale {Ibidem).
Taxa pentru folosirea zonei de grotecJîe a drumurilor din afara
perimetrului localităJilor pentru amplasarea obi’ecti‘vefor de pre-
stare a serviciilor røriere este acea taxä care este achitată de către
persoanele fizice şi persoanele juridice care solicită autorizație
pen- tru amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere in
zona de protecție a drumurilor din afara perimetrului localităților, şi
anu-
me: stațiì de alimentare cu combustibil, stații de deservire tehnică,
puncte de vulcanizare, tarabe, unități de comerț cu amănuntul, in-
treprinderi de alimentație pußlicä, structuri de primire turistică cu
funcții de cazare şi de servire a mesei.
Cotele taxei date sunt stabilite in Anexa nr.6 la Capitolul IX din
Codul fiscal şi constituie, de ex.: 900 lei anual pentru un post de de-
servire la o stație de deservire tehnică și tot 900 lei pentru un contor
de la o stație de alimentare cu combustibil; 3600 lei pe an pentru o
unitate de comerț cu amănuntul, întreprindere de alimentație publi-
cä, structură de primire turistică cu funGțií de cazare şi de servire a
mesei etc.
Taxa se achită până la eliberarea autorizațieì pentru amplasarea
obiectivelor specificate anterior. Contribuabilii care deja activează
267
CU
în domeniu achită taxa pentru amplasarea acestora anual pănă la
l martie.’
In afară de taxele rutiere, Legea fondului rutier prevede, in art.3, și
alte venituri ale fondului rutier, și anume:
a) 80% din volumul total al accizelor la produsele petroliere. Aces-
tea se achită la vămuire de către persoanele fi zice și persoanel•
juridice care importă benzină sau niotorină;
b) taxele pentru eliberarea autorizațiilor pentru transporturi auto in-
ternaționale de mărfuri și ocazionale de călători; de ex.: autoriza-
ția pentru transportul auto intemațional constituie 10 euro anual
pentni produsele ușor alterabile pentru Ucraina; 30 euro —
autori- zația pentru Ungaria; 150 euro pentru transportatorii
străini care transportă mărfuri în/din Republica Moldova;"76
c) amenzile aplicate pentru nerespectarea regulilor transportulu.!
de călători, deteriorarea drumurilor, construcțiilor și utilajelor
.rutiere, a plantațiilor aferente drumurilor Ji
d) taxa pentru comercializarea gazelor naturale destinate
utilizării în calitate de carbtiranți pentru iinitățile de transport
auto, taxă ce constituie 0,40 lei per m"."7 Aceasta se achită de
către impor- tatori la vărr.şti re.' 7'
Cu părere de rău, venitui’ile acumulate din aplicarea taxelor rutiere,
în comparație cu clieltuie Iile reale necesare pentru repararea ca¡oitală
5i întreținei ea curentă a drumurilor, sunt cu mult riiai rn ici.
Salutabil este faptul existenței taxelor rutiere. însă, sprc regret,
ac•asta nu reflectă realitatea deteriorării drumurilor de către fiecare
mijloc de transport în parte. In scopul soluționări i aceste i probleme
ș i in scopul ca achitarea să se facă de fiecare în dependenț?a de cât
de fi‘ecvent se foloseşte de drumurile publice, se propune ca această
îaxă să fie incluse, după modelul m ultor state eilropene, în pretu!
de comercializare a carburanților. Doar o astfel de abordare a pro-
bleinei ar stabili uri. echilibru în domeniu, deoarece fiecare ar achita
”' Regulamentul cu privire la constituirea și utilizarea fondului rutier. pct.(2.6).
"' Anexa nr.3 la Leg•ea fondului rutier.
' ›\nexa nr.2 la Legea fondului rutier.
"' Regulamentul cu pri›’ire la constituirea și utilizarea fondului rutier, pct.(1).
268
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
19. Ex.plicați specificul taxei pentru folosirea drumurilor de către
autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale
căror gabarite depăşesc limitele admise.
DREPT FISCAL
taxa pentru repararea drumurilor in dependență de frecvența utiliză-
rii acestora; totodată, cel ce foloseşte drumurile intensiv va procura
mai mult combustibil, deci va achita și o taxă mai mare, și viceversa.
Autoturismele cu capacitatea motorului mai mare, cu o greutate mai
mare vor deteriora mai mult drumurile, în schimb vor procura mai
mult combustibil și, respectiv, vor achita o taxă mai înaltă pentru
folosirea drumurilor.
Subiecte pentru autoevaluare
1. Definiți impozitul pe venit.
2. Enumerați actele normative și legislative care reglementează
impozitul pe venit.
3. Explicați specificul impozitării venlturilor persoanelor care
practică activitate de antreprenoriat.
4. Explicați specificul impozitării veniturilor persoanelor care nu
practică activitate de antreprenoriat.
5. Explicați impunerea activelor de capital.
6. Explicați impunerea donațiilor.
7. Explicați impunei ea din transmiterea proprietăți ca urmare a
decesului.
S. Enumerați actele normative și legislative care reglementează
taxa pe valoarea adăugată.
9. Numiți elementele taxei pe valoarea adăugată.
l0. Enumerați actele norinative și legislative care reglementează ac-
cizele.
11. Expuneți elementele accizelor.
i2. Expuneți elementele impozitului privat.
13. Expuneți elementele taxelor vamale.
i 4. Clasificați taxele vamale.
15. Expuneți elementele taxelor rutiere.
6. Expuneți elementele taxei pe valoarea adăugată.
17. Explicați specificul taxei pentru folosirea drumurilor de către
autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova.
18. Explicați specificul taxei pen.tru fo!osirea drumurilor Republica i
Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica
Moldova.
269
20. Explicați specificul taxei pentru folosirea zonei de
protectie a drumurilor din afara perimetrului
localităților pentru efectuarea lucrărilor de construcție
și montaj.
21 Explicați specificul taxei pentru folosirea zonei de
protecție a
drumurilor din afara perimetrului localităților pentru amplasarea
publicității exterioare.
22. Explicați specificul taxei pentru folosirea zonei de protecție a
drumurilor din afara perimetrului localităților pentru
amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere.
Bibliografie
Literatura recomandată.-
1. Armeanic A., Volcinschi V., Drept fiscal, Museum, Chișinău,
2001.
2. Armeanic A., DFept fiscal: Suport didactic, Editura A.S.E.M.,
Chișinău, 2013.
3. Dan Drosu Șaguna, Drept fiscal, C.H. Beck, Bucureşti, 2013.
4. Rotaru Aureliu, Litigii fiscale. Manualul judecătorului pentru
5. cauze
Vlaicucivile, Chișinău, 2013.
taxelor.Vlad, Reglemqentarea juridică a impozitelor și
Dreptul afacerilor: In: Manual, Capitolul XXIII. CEP UShi,
Chișinău, 2013.
6. Vlaicu Vlad, Problemele actuale ale impozitării veniturilor
în RepubJica Moldova. In: Materialele Conferinței Științifice
Intemaționale „Dreptul privat Ga factor în dezvoltarea
relațiilor economice: tradiții, actualitate și perspective”, 22
aprilie 2013, p.69-76.
7. Vlaicu Vlad, Impozitele și taxele generale dc stat în Republica
Moldova — aspecte teoFetico-juridice. In: Materialele Congre-
sului al 37-lea al Academiei Romano-Americane de Științe și
Arte(ARA), Chișinău, 04-09 iunie 2013, Proceeding, Presses
lnternationales Polytechnique, Montreal, Canada, p.124-130.
270
Vlad VLAICU, Aurel iu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
.<. Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit la sur-
DREPT FISCAL
8. Vlaicu Vlad etc., L"nele aspecte referitor la conceptul și efectele
aplicării taxelor vamale. In: Materialelel Conferinței științifice
cu participare internatională „Interferențe universitare — inte-
grare prin cercetare și inovare”, 25—26 septembrie 2012,
Chiși- nău, p.147-150.
9. Vlaicu Vlad, Taxele rutiere — aspecte teorgtico-juridice. În:
Materialele Conferinței științifice cu partlcipare internatională
„Interferențe universitare — integrare prin Gercetare și inovare*,
25—26 septembrie 2012, Chișinău, p.150-155.
Acte legislative ȘI BOrmative:
1. Codul fiscal al Republicii Moldova, nr.1163-XIII din 24.04.1997.
Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din
25.03.2005, ediție specială.
2. Codulvamalal Republicii Moldova, nr.1149-XIVdin 20.07.2000.
Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din
01.01.2007, ediție specială.
3. Legea bugetului de stat pe anul 2014, nr.339 din i“n:
z3.12.2013.
Monitorul Oficial a1 Republicii Moldova, 2014, nr.14-16.
4. Legea cu privire la tariful vamal, nr.1380 din 20.1.11997. . In:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 01.01.2007, ediție
specială.
5. Legea fondului rutier, nr.720-XIII din 02.02.1996. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.14-15.
6. Hotărârea Guvernului nr.596 din 13.08.2012 privind Declarația
cu privire la impozitul pe venit. În: Monitorul Oficial a1 Repu-
blicii Moldova, 2012, nr.170-174.
7. Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor. fiscale
aferente impozitului pe venit, aprobat prin Hotărârea Guver-
nului nr.77 din 30.01.2008. In: Monitorul Oficial a1 Republicii
Moldova, z008, nr.32-33.
8. Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale afe-
rente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică
activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.77 din 30.01.2008. In: Monitorul Oficial al Republicii Mol-
dova, 2008, nr.32-33.
2‘71
sa de plată din alte plăți decât salariul, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.77 din 30.01.2008. In: Monitorul
 Oficial al Repu- blicii Moldova, 2008, nr.32-33.
i 0. Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit vin
salariu și din alte plăți efectuate de că tre patron în folosul anga-
jatului și a formularelor ce atestă reținerea impozitului pe venit
la sursa de plată, aprobat prin Hotă râ rea Guvernului nr.10 din
19.01.2010. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 20! 0,
nr.l l- 12.
1 1 . Regulamentul Ministerului Finanțelor nr.4 din 03.09.2002 cu
privire la procedura de încheiere, acțiune și reziliere a Acordului
privind scutirea de plata impozitului pe venit a agenților micului
business și a gospodă riilor ță rănești (de fermier). in: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.149.
î ?. Instrucțiunea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.l 4 din
19.12.2001 cii privire la reținerca impozitului pe venit la sursa
de plată . În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002,
nr.005.
13. Regulamentul Ministerului Finanțelor nr.586 din 01.! 1.1999
cu privire la aplicarea TVA. În: Monitorul Oficial a1 Republicii
Moldova, 2000, nr.073.
4. Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.93 din 01.02.2013. ln:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.27-30.
15. lnstrucțiunea privind restituirea sumelor TVA, aprobată prin Or-
diml IFPS nr.188 din 17.1L2005. În: Monitorul Oficial al Repu-
blicii Moldo a, 2006. nr.001.
1 6. Regulamentul pri»ind modul de aplicare a cotei zero a T\*.•\ ia
livrarea pe teritoriul ță i ii a mă rfurilor și serviciilor destinaie pro-
iecte!or de asistentă tehnică și proiectelor de asistență investiți-
onală , aprobat prin Hotă râ rea Guvernului nr.246 din 8.i)4.20 10.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 201 0, nr.52-53
! 7. Regulamentului privind modul de solicitate a certificatului de ac
ciz. de completai’e a declarației privind accizele și modul de evi-
dență a mă rf•uri1or supuse accizelor expe‹iiate (transportate) din
DREPT FISCAL
încă perea de acciz, aprobat prin Hotă râ rea Guveniului nr.843 din
18.12.2009. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009,
nr.193-196.
18. Regulamentul privind modalitatea de marcare cu „Timbru de
acciz. Marcă comercială de stat” a producției alcoolice supu-
se accizelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1481 din
26.12.2008. În: Monitorul Oficial a1 Republicii Moldova, 2006,
nr.199-202.
19 Regulamentul Ministerului Finanțelor nr.6 din 19.03.2001 pri-
vind instituirea sistemului de marcare cu timbre de acciz, a măr-
furilor din țară (indigene) și de import pasibile accizelor. In: Mo-
nitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.044.
20. Instrucțiunea Ministerului Finanțelor nr.03 din 16.08.2002 cu
privire la modul de calculare și achitare a accizelor. In: Monitorul
Oficial a1 Republicii Moldova, 2002, nr.144.
21. Regulamentul privind restituirea acizelor, aprobat prin Hotă-
rîrea Guvernului nr.1123 din 28.09.2006. In: Monitorul Oficial
a1 Republicii Moldova, 2006, nr.157.
22. Regulamentul Ministerului Finanțelor nr.282 din 25.05.1998 cu
privire la ordinea perfectării actelor și perceperii plăților vamale
la importul în Republica Moldova a mărfurilor supuse accizelor.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.097.
23. Regulamentului cu privire la constituirea și utilizarea fondului
rutier, aprobat prin Hotarârea Parlamentului Republicii Mol-
dova nr.893 din 26.06.1996. În: Monitorul Oficial a1 Republicii
Moldova, 1996, nr.57.
273
Tema
 11.
REGLEMENTAREA JURIDICĂ A IMPOZITELOR ŞI
TAXEI•OR L€lCAkE
1. Competența autorităților publice locale in domeniul fiscal
2. kmpozitul pe bunuri imobiliare
3. Taxele pentru folosirea resurselor naturale
4. Taxele locale
1. Com petenła autoritñților publice locale în domeniul
PentTu asigurarea autonomiei locaìe. autoritățile administrației pu-
blice locale elaborează, aprobã şi gestionează in mod autonom bugete-
le unităților administrativ țeritoriaie, având dreptul, în conformitate cu
art.9 al Legii privind administrația p ublică locală379, să pună in aplica-
re taxe şi impozite locale și să stabilcască cuantumul for. Competența
de a pune în aplicare şi de a m.odifica .impozitele şi taxele locale, in-
clusiv de a stabili modul și termenele de plată a acestora, precum şi de
a acorda. facilități pe parcursul anului bugetar este a consiliului local
(municipal, oraşenesc etc.), se menționează in art.14 al legii, acesta
luând deciziile cu vonil majoritãții deputaților aleşi.
Autoritäțile administrației publice locale, in conformitate cu LC-
gea privind fìnanțele publice locale' 80, este responsabilă de elabora-
rea, aprobarea şi executarea bugetului unității administrativ-teritorial e
respective, acesta, la rândul lui, fiind format in majoritate din impozite
şi taxe. Autoritatea deliberativă a administrației publice locale poate
aplica toate sau numai o parte din taxele locale prevăzute de lege"', in
funcție de posibilitățile şi necesitățile acesteia, ele fiind modificate ori
anulate de către autoritatea administrației publice locale concomitent
°7’ Legea privind administratia
ml Oficial al Republicii Moldova,publicä localã, nr.436 din 28.12.2006. În: Monito-
2007, nr.32-35.
Legea privind finanțele publice locale, nr.397 din 16.10.2003. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.248-253.
.Autoritatea dcliberativa a administr-ației publice locale, in conformitate cu
art.297 din Codul fiscal, nu are dreptul sã aplice alte taxe locale decât cele prevăzute
In Titlul VII „Taxele locale” din Codul fiscal.
274
\lad VLAICC', Aureliu RCiT.IRU, Viorica BOAGí-i I, Daniela VIDA ICU
Cotele concrete a!e impozitului pe bunurile imobiliare intr-o uni-
tate administrativ-teritorială sunt adoptate anual prin Decizia organu-
lui deliberativ local (Consiliul local, Consiliul municipal etc.). Acesta
DREPT FISCAL
cu adoptarea sau modificarea bugetului local. Autoritatea executivä a
administrației publice locale monitorìzează deciziile consiliului local
privind aplicarea taxelor locale pe teritoriul administrat şi le prezintă
organelor fiscale în termen de 10 zile din data adopta“rii acestora, adu-
câ ndu-le la eunoştință şi contribuabililor (art.297 din Codul fiscal).
De asemenea, autorită țile administrației publice locale, în confor-
mitate cu art.293 din Codul fiscal, au obligația de a prezenta, trimes-
trial, inspectoratului fiscal de stat teritorial o informatie cu privire la
subiecții impunerii care au primit autorizații, că rora le-an fost suspen-
date, anulate, retiase autorizațiile sau la care au expirat termenele de
valabilitate a acestora.
Autorită țile administraței publice locale mai au dreptul, in con-
formitate cu art.296 din Codul fiscal, sã acorde subiecților impunerii
scutiri în plus la cele enumerate la art.295 din Codul fiscal; sñ acorde
amâ nă ri la plata taxelor locale pe anul fìscal respectiv şi să prevadă
înlesniri la plata taxelor locale pentru categoriile socialmente vulnera-
bile ale populației.
2. Impozitul pe bunurile imobiliare
Impozitul pe bunurile imobiliare este o plată obligatorie, in for-
mă pecuniară achitat3. in bugetul local de cátre persoanele fizice sau
juridice ce au in proprietate sau posesie bunuri imobiliare, şi anume:
terenuri, clădiri, construcții, apartamente, case şi alte încăperi, a cãror
strămutare este imposibilă Uară cauzarea de prejudicii destînațieì lor.
Subiecții impunerii, in conformitate cu art.277 din Codul fiscal,
sunt persoanele fizice şi persoanele juridice rezidente și nerezidente
care au in proprietate bunuri imobiliare sau in posesie, gestiune sau
folosința” bunuri imobile pe teritoriul Republicii Moldova proprietate
a statului sau a unita”ților administrative-teritoriale. Sunt subiecți ai
impunerii, conform aceleiași norme juridice, şi arendaşii terenurilor
agricole, dacä contractul de arendă nu prevede altfel. .
Obiect al impunerii sunt bunurile imobiliare menționate anterior,
inclusiv terenurile, indiferent de locația şi destinația acestora, precum
şi acele bunuri care se află in construcție mai mult de 50%, rămase
ne- finisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcție
(art.278 din Codul fiscal).
275
stabileşte cotele în conformitate cu art.280 din Codul fiscal, și
anume: penîru bunurile imobiliare cu destinație locativă — între 0,05%
şi 0,3% din valoarea bunurilor imobiliare; pentru cele cu altă destinație
— 0,1%. Responscib il be ccilciilarea impozitului pe bunurile
imobiliare este,
în cazul persoanei fizir.e care nu practică activitate de antreprenoriat şi PDF C
al gospodãriei țărănești, see iciu! de colectare a impozitelor şi taxelor,
În Republica Moldova, sistemul taxelor pentru folosirea resurselor
naturale este alcătuit din următoarele taxe:
Taxa pentru apâ — este acea taxă ce se achită de persoanele juridice
din
şi fizice înregistrate in calitate de întreprinzători, care extrag apă
fondul apelor sau utilizează apa la hidrocentrale. Acestea calculează
de sine statator taxa pentru apă şi o virează in bugetul local. Cota aces-
tei taxe constitue 30 bani pentru 1 m’ de apă extrasă din fondul
apelor, 16 lei pentru 1 m3 pentru cei ce o îmbuteliază şi 16 bani
pentru fiecare
10 m3 de apă folosită de către hid rocentrale. Taxa nu se achitä pentru
care calculeazä suma impozitului și expediază contribuabilului apa extrasă din subsol concomitent cu minereurile utile sau extrasă
avizul
de plată; în cazul pei’soariei fizice cai e practicá activitate de -ntrepre- pentru prevenirea acțiunii dăunătoare ce poate fi adusă acestor ape;
noriat şi al celor juridlCe — înseşi aGCstea urmând sã calculeze şi să apa extrasă și livrată populației, publice şi instituțiilor fì-
autorităților
achite de sine stătätor impozitul pr venit. nanțate de la bugetele de toate nivelurile; apa extrasă pentru stingerea
Term.enul de plată z- impozitului pe bunurile imobiliare este in două incendiilor sau livrată pentru aceste scopuri; apa extrasă de întreprin-
rate egale până la 15 august și 15 octombrie, însă acei contribuabili derile societăților orbilor, surzilor, invalizilor şi de instituțiile medico-
din
care vor achita impozitul pànă la 30 iunie, vor avea o reducere de l 5% sanitare publice sau livrată acestora; apa extrasă de întreprinderile
din suma acestuia (art.252 din Codul fiscal). cadrul sistemului penitenciar sau livrată acestora (art.302-306, Anexa
Evaluarea bunurilor 'mobilìare in scopul impozitării o fa.ce Orga- nr.1, din Codul fiscal).
nul Cadastral care, o‹iată la 3 ani, reevaliiează bunurile imobile. Taxa pentru efect uarea prospectiunilor geologice — este taxa ce seq
Nuuf scîfffre total de plata impozitului pe biinurile imobiliare, in achită de către persoanele fìzice sau juridice, care efectuează cercetări
zăcămintele dG
conformitate cu art.283 din Codul fiscal, autoritățile publice finanțate pe teren şi în laborator, pentru a descoperi şi a localİZ£t
Acestea
din btiget, societățile orbilor, surziìor, invalizilor, instituțiile pcniten- minerale utile dintr-o regiune, şi nu sunt finanțate din buget.
ciare, organizațiile religioase, misiunile diplomatice etc. De aseme.nea calctilează taxacontul
de sinebugetului din valoarea
stãtãtor, unității contractuală a lucrärilor,
şi o vireazä pe administrativ-teri toriale până la
an scutiri parțiale la achitarea impozitului pe bunurile imobiliare, în a constituie 2% din
începerea lucrărilor de prospeețiuni geologice. Cotgeologice
conformitate cu Anexa la Titlul VI al Codului fìscal, persoanele in suma contractului de efectuare a prospecțiunil or (art.307-
valide, familiile celor decedați in război, celor care au participat la 310 din Codul fiscal).
lichidarea avariei de la Cernobâł, in dependență de prețul imobilului şi
amplasarea acestuia etc.
Taxa pentru explorărilor — este acea taxă
efectuareii geologice
3. Taxele pe emu folosirea resurselor n at uralc care se achită de către persoanele fizice sau juridice, care fac cercetări
geologice şi geofìzice pentru a afla adâncimea zăcămintelor minerale,
Taxele pentru folosirea resurselor naturale sunt acele taxe ce se calitatea lor etc., cu ex-
pentru a preciza structura acestora, cantitatea,
achită de personele fi zice înregistrate care pia.ctică activi'.ate :ie an- de către plă-
treprenoriat sau persoanele juridice care folosesc resursele naturale, cepția instituțiilor finanțate din buget. Taxa se calculează
şi se achitã
şi anume: extrag ape., efectuează explorări geologice, prospecțiuni titor de sine stătător, din valoarea contractuală a lucrărilor,
geologice, extrag minereuri utile, folosesc spațitil subteran ïn scopul integral la bugetul unității admin istrativ-teritoria le pânä la începerea
construcțiilor obiectivelor subterane etc. lucrărilor de explorări geologice. Cota taxei pentru efectuarea explo-
277
Vlad VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
tuală (de deviz) a lucrărilor (art.311-314 din Codul fiscal).
Taxa pentru extragerea mineraîelor utile — este taxa care se
rărilor geologice se ,stabileşte în mărime de 5% din valoarea contrac- achită de către persoanele juridice și fizice, indiferent de tipul de
 proprietate și forma juridică de organizare, înregistrate în calitate de
întreprinză- tor, care efectuează extragerea mineralelor utile, și
anume: a nisipului, argilei, gipsului, petrolului, gazului, calcarului
etc. Taxa se calculează de sine stătător de către plătitor, din costul
mineralelor utile extrase, și se achită la bugetul unității
administrativ-teritoriale pentru fiecare trimestru separat. Cotele sunt
prevăzute în Anexa nr.2 la Titlul VIH al Codului fiscal și sonstituie:
20% pentru petrol și gaz, 10% pentru ghips și gresie, 7% pentru
piatră, nisip, argilă, calcar etc. Sunt scutite de taxa pentru extragerea
mineralelor utile întreprinderile din sistemul penitenciar (art.315-319
din Codul fiscal).
Taxa pentru folosirea spațiilor subterane în scopul construcți-
ilor obiectivelor subterane — este taxa achitată de către persoanele
juridice și fizice, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică
de organizare, înregistrate în calitate de întreprinzător, care folosesc
spațiile subterane în scopul construcției obiectivelor subterane, alte-
le decât cele destinate extracției mine7alelor utile. Taxa se calculează
de către plătitor de sine stătător, din valoarea contractuală a lucrărilor
de construcție a obiectivului, și se achită integral la bugetul
unității administrativ-teritoriale până la începerea lucrărilor de
construcție. Cota taxei constituie 3% din valoarea contractuală a
lucrărilor de construcție a obiectivului. Sunt scutite de aceasta“ taxă
întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar și întreprinderile
ce reprezintă o valoare științifică, culturală și educațională
deosebită (art.320-324 din Codul fiscal).
Taxa pentru exploatarea construcJiilor subterane tn scopul des-
fășurării activităJii dc întreprinzător - este taxa achitată de către per-
soanele juridice și fizice, indiferent de tipul de proprietate și forma
juridică de organizare, înregistrate în calitate de întreprinzător, care au
în proprietate sau posesie construcții subterane, altele decât cele desti-
nate extracției mineralelor utile. Taxa se calculează de sine stăta“tor de
către contribuabil, din valoarea de bilanț a construcțiilor, și se achita la
278
Vlad VLAI C U, Aureliu RO iARU, î'iorica BOAGI-i I, Daniels \+I DAI
CU
cadrul primăriei"'; în Instrucțiunea Ministei‘ului Finanțelor privind
modul de percepere de la populație și transferare în buget a impozitelor
DREPT FISCAL
bugetul unita”ții administrativ-teritoriale pentru fiecare trimestru sepa-
rat, pe parcursul întregii perioade de exploatare a constructiilor. Cota
taxei constituie 0,2% din valoarea de bilanț a construcției subterane.
Sunt scutite de această taxă întreprinderile din cadrul sistemului peni-
tenciar și întreprinderile ce reprezintă o valoare științifică, culturală și
educațională deos•bită (art.325-329 din Codul fiscal).
Taxa pentru lemnul eliberat pe picior — Gste taxa care se achita dc
către beneficiarii forestieri — persoane juridice și fizice, indife:unt de
tipu1 de proprietate și forma juridică de organizare. Obiect al irripu-
nerii este volumul lemnului eliberat p• picior la tăierile din pădurile
fondului forestier și din vegetația forestieră din afara acestuia. Cotele
taxei se stabilesc în funcție 3e specia forestieră, grupa materialului
lemnos și destinația 1emnu!ui eliberat pe picior, potrivit Anexei n.r.3 la
3
Titlul VIII a1 Codul fiscal, și constituie, de ex.: 25 lei/m de lemn
mare de specie saleâm; 16 lei/m' pin; 14 lei/m° molid etc. (art.330-
333 din
Codul fiscal).
Sunt scutite de ta.xa pentru lemnul eliberat pe picior, în confor-
mitate cu art.334 din Codul fiscal, întreprinderile silvice în situația
efectuării tăierilor de reconstrucție ecologică, a celor de conservare și
a celor de produse secundare, la efectuarea amenajamentului silvic, a
1ueră.rilor de cercetare și de proiectare pentru necesitățile gospodăriei
silvice, de lichidare a efectelor calamităților naturale, precum și a altor
lucrări silvice legate de îngrijirea pădarilor etc.
4. Taxele locale
Taxele locale sunt acele taxe specificate în Capitolul VII al Codului
fiscal, care, pe lângă impozitul pe bunurile imobiliare, taxele .pentru
folosirea resurselor naturale, formează. bugetele locale. În competența
autorităților locale intră adoptarea acelor taxe locale din Codul fiscal
care sunt necesare în unitatea administrativ -teritorială în cauză și sta-
bilirea cotelor acestora.
locale este dată în Legea pri-
Reglementarea normativă aÂ82taxelor
Iy Hotărârea Guvernului cu privire
vind finanțele publice 1Oca1e
la activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale
din
" 2 Legea privind finanțele publice locale, nr.397-XV din 16.10.2003. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2003, Rr.248.
279
și taxelor locale de către primării. "
Instituirea taxelor locale și determinarea cotelor concrete ale aces-
tora este, cum am menționat anterior, de competența consiliilor locale,
acestea neavând dreptul de a aplica alte taxe decăt cele prevăzute de
Codul fiscal. La aplicarea taxelor locale autoritatea locală trebuie să ia
în considerare necesitățile unității administraitv-teritoriale, precum și
cotele maxime ale acestora prevâzute în Anexa îa Titlul VII al Codului
fiscal (art.297).
În Republica Moi’dr. vo, siz•leinv.l tcelor ’ocale este alcătuit din ›ar-
mătoarele taxe:
a) taxa pentru amenajarea teritoriulu.›;
b) taxa de organizarC o. licitaț:•l lo:’ și loteriilor pe ieritoriul unității
administrativ-teritoriale;
cj taxa de plasare (amplasare) a ț›ublicității (rec!amei);
d) taxa de aplicare a simbolici i locale;
e) taxa pentru unitățile corrierciale și/sau de prestări servicii de dc-
servi1’e socială;
taxa de piață;
g) taxa pentru cazare;
h) taxa balneară;
i) taxa pentru prestarea serv ici ilor dc transport auto de călători pe
teritoriul municipii!or, oraşelor și satelor (comunelor);
j) taxa pentru parcare;
k) taxa pentru unitătile stradale dc comert, și/sau de prestare a ser-
vici ilor;
l) taxa pentru dispozitivele pubiicitare.
În conformitate cu art,295 din Codul fiscai, se scrreSc dc plata.’
a) tuturor taxelor l•ocale
autoritățile publice și instituțiile fnanțate de la bugetele de
toate nivelurile;
’” fîotărârea nuverriii'u\ cc prin ii e la activ:i:atea c•e: viciuiui fie colectare a impo-
zitelor ș i taxelor locaie diii cadi u1 prirriăr îel. În: Monitorul Oficial al Republici!
Moldova, 2003, nr.191- 195.
lnstivcțiunea Ministru.i!iii Finanțelor .tu’.4 oin 07.1 2. i 999 pri› ind .modul ele pcr -
cepere de, la populație și tre.sfeiare în buget ‹o. impozitelor și taxelor locale de către
Mori Jtorul Oficial a! Republici i Mo!dova. 2000, nr.12.
280
DREPT FISCAL
- misiunile diplomatice, organizațiile intemaționale, în conformitate
cu tratatele intemaționale la care Republica h4oldova este parte;
- Banca Națională a Moldovei;
b) taxei de organizare a licitaJiilor și loteriilor pe teritoriul uni-
tății administrativ-teritoriale — organizatorii licitațiilor desUașurate în
scopul achitării datoriilor la buget, vânzării patrimoniului de stat și a
patrimoniului unităților administrativ- teritoriale;
c) taxei de plasare am lasare) a publicității reclamei — produ-
cătorii și difuzorii de publicitate socială și de publicitate plasată pe
trirniterile poșta!e;
d) taxei pentru ameiicijareci tei itoi iului — fon‹âatorii gospodăriilor
țărănești (de fermier) care au atins ‘vărsta Je pensionare;
e) taxei pentru tiiiirfiJffe comercla.le )’:‹/sau dc prestări servicii de
deservire socială — persoanele care practică activități de pompe fii-
nebre și acordă servicii similare, inclusiv care confecționează sicrie,
coroane, flori artificiale, ghir!ande.
taxa pentru ameiiajoreri teritoriului — este acea plată în bugetul
local achitata“ de persoanele fizice sau ju: idice, înregistrate în calitate
de întreprinzător, care dispun. dc bază i.mpozabilă (salariați, fondatori),
pentru amenajarea localității, aceasta fiind achitată în dependență de nu-
mărul salariaților și fondatorilor până 1s ultima zi a lunii următoare tri-
mestrului gestionat. Cota maximă a taxei pentru amenajarea teritoriului,
în conformitate cu Anexa la Titlul VII din Codul fiscal, constituie 80 lei,
stabilirea cotei concrete fiind la discreția administrațiilor publice locale,
în mun.Chișinău aceasta fi ilid de 80 lei anual pentru fiecare salariat și
fondator, dacă ultimul nu este angajat al întreprinderii fondate.
Taxa pentru organizarea licitațiilor, loteriilor — este taxa care se
achită de persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de între-
prinzător-organizator al licitațiilor și loteriilor, ain valoarea bunurilor
declarate la licitație sau a biletelor de loterie eni ise, baza iiripozabilă
a acesteia constituind-o %eo.ittiriie din vănzai’ea bunurilor declarate la
!icitație sau a biletelor dc loterle. Cota maximă a taxei pentru organi-
zarea iicitațiilor, loter'iior, în conformitate su Anexa la Titlul VII din
Codul fiscal, constitiiie ?, i’zt, stabilirea. cotei concrete fiind la discrețtia
administrațiilor pub lice iocale. ln muri Chișinău aceasta este de 0, i
o
oo.
 Vlad VIAICU, Aiireliu ROTARU, *Viorica BOAGHI, Daniela VIDAICU
Taxa pentru amplasarea yøfifieifèJfi — este acea plată achitată de
persoanele juridice sau fizice, înregistrate in calitate de întreprinzător,
care plasează şi saii difìizează informații pilblicitare (cu excepția publi-
cítății exterioare) prin intermediul mijloacelor cinematografice, rețele-
lor tetefonice, telegrafiee, telex, mijloacelor de transport, altor mijloace
(cu excepția TV, intemetiilui, radioului, presei periodice,
tipăriturilor).
Obiectul impozabil î1 constituie serviciile de plasare şi/sau difuzare a
anunțurilor publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, vi-
deo, prin rețelele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de trans-
port, prin alte mijloace (cu excepția TV, internetului, radiouluí, presei
periodice, tipäriturilor), precum şi afişele, pancartele, panourile şi alte
mijloace tehnice prin intermediul Gărora se amplasează publicitatea ex-
terioară. Baza impozabilă o constituie veniturile din vânzäri ale servi-
ciilor de plasare sau difuzare a publícității prin intermediul mijloacelor
specificate. Cota maximă a taxei pentru amplasarea publicității, in con-
formitate cu Anexa la Titlul YII dìn Codil fiscal, constituie 5%, stabi-
lirea cotei concrete fiind la discreția administrațiìlor publice locale; in
mtin.Chișinău aceasta este de 5%.
Tara pentru folosirea simbolicii locale — este taxa achitată de per-
soanele juridice sau fizice, înregistrate in calitate de întreprinzător,
care aplică simbolica locală pe produsele fabricate, obiectul impunerii
fiind produsele fabricate cărora li se aplică simbolica locală, iar baza
impozabilã — venitul din vânzări ale produse.lor fabricate cărora li se
aplică simbolica locală. Cota maximă a taxei pentru folosirea simboli-
cii locale, in conformitate cu Anexa la Titlul VII din Codul fiscal,
con- stituie 0,1%, stabilirea cotei concrete fiind la discreția
administrațiilor publice locale; in inun.Chişinău ac.easta este de
0,1%.
taxa pentru unită]ile comerciale — este taxa achitată de persoanele
juridice sau fizice, înregistrate in calitate de întreprinzător, care dispun
de unități comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială,
obiectul impunerii fiind unitătile de comerț şi/sau de presta“ri servi-
cii de deservire socială, iar baza impozabilă — suprafața ocupată de
unitäțile de comerț şi/sau de prestări servicii de deservire socialã, am-
plasarea lor, tipul mărfurilor desPacute şi al serviciilor prestate. Cota
maximă a taxei pentru unitățile comerciale, in conformitate cu Anexa
la Titlul VII din Cod fiscal, constituie: pentru mun,Chişinău — 18.000
282
Vlad VLA ICT, Aureİiu ROTARU, Viorica BOAGH ł, Dnniela VIDAICU
leì anual pentru fiecare unitate de comerț şi/sau de prestări servicii
de deservire socìalã şi 100.000 lei anual pentru fiecare unitate de
comerț şi/sau de prestări servicii de deservire socială indicate in sec-
țiunea O clasa 92.71 din ClasïficatOTul Activităților din Economia
Moldovei din 9 februarie 2000; pentru mun.Bă1ți şi Comrat — 11.000
lei anual pentru categoria I și 75.000 lei anual pentru categoria II;
pentru celelalte orașe şi sate — 7000 lei anual pentru categoria I şi
23.000 let anual pentru categoria II.
taxa de piață - este taxă achitată de persoanele juridice sau n-
zice, înregistrate in calitate de întreprinzător-administrator a1 pieței,
in dependență de mărimea pieței, obiectul impozabil lìind suprafața
totală a terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul pieței. Cota
maximä a taxei de piață, in conformitate cu Anexa la Titlul VII din
Codul fiscal, constituie in mun.Chişinău 96 lei anual pentru fiecare
metru pătrat; in mun.Bă1ți — 60 lei anual pentru fiecare metru pátrat
şi in alte oraşe şi sate câte 30 leì• anual pentru fiecare metru pă trat,
stabilirea cotelor concrete fiind la discreția administrațiilor publice
locale.
doua pentru cazare — este taxa achitată de persoanele juridice
sau fizice, înregistrate in calitate de întreprinzător, care prestea-
ză servicii de cazare din venitul din vânzări, din venitul
serviciilor prestate de structurile cu funcții de cazare, obiectul
impozabil fiind servieiile prestate de structurile cu íuncții de
cazare. Cota maximă a taxei pentru cazare, in conformitate cu
Anexa la Titlul VII din Co- du1 fiscal, constituie 5%, stabilirea
cotei concrete fiind la discreția administrațiilor publice locale; in
mun.Chişinău aceasta este de 50ó.
Taxa balneară - este taxa achitată de persoanele juridice sau fi-
zice, înregistrate în calitate de întreprinzăto r, care prestează servicii
de odihnã şi tratament din venitul din vânzări ale biletelor de odihnă
şi tratament, obiectul impozabil fiind biletele de odihnă şi
tratament. Cota maximă a taxei balneare, in conformitate cu Anexa
la Titlul VII din Codul fiscal, constituie 1%, stabilirea cotei concrete
fiind la discreția administrațiilor publice locale; în or.Cahu1 aceasta
consti- tuind 1% din venitul de la vânzarea biletelor de odihnă şi tr-
tament.
283
Taxei pentru prestarea serviciilor de transport auto — este taxa achi-
tate de persoanele juridice sau fizice, înregistrate in calitate de întreprin-
zător, care prestează servicii de transport auto de călători pe teritoriul
municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor) in dependență de numãrul
de locuri în unitatea de transport, obiectul impozabil constituindu-1 uni-
tatea de transport, in funcție de numărul de locuri. Cota maximă a taxei
pentru prestarea serviciilor de transport auto constituie, lunar, 500 de
lei pentru fiecare unitate de transport cu capacitatea de până la 8 locuri
inclusiv; lunar, 1000 de lei pentru fìecare unitate de transport cu capaci-
tatea de la 9 la 16 locuri inclusiv; lunar, 1500 de lei pentru fiecare uni-
tate de transport cu capacitatea de la 17 la 24 de locuri inclusiv; lunar,
1900 lei pentru fiecare unitate de transport cu capacitatea de la 25 la 35
de locuri inclusiv; lunar, 2100 lei pentrti fiecare unitate de transport cu
capacitatea de peste 35 de locuri, administrațiile publice locale având
dreptul de a le micşora prin deciziile consiliilor locale.
Tara pentru parcare — este taxa achitată de către persoanele juridice
san fizice, înregistrate in calitate de întreprinzător, care prestează servi-
cii de parcare şi se achită în dependență de suprafața parcării, obiectul
impozabil fi ind însăşi parcarea, tar baza impozabilä — suprafața parcării
calculată in m'. Cota maximă a taxei pentru parcare, în conformitate
cu Anexa la Titlul VII din Codul fiscal, constituie 16 lei anual pentru
fiecare m', stabilirea cotei concrete ft ind la discreția administrațliloi
publice locale; in mun.Chișinău aceasta constituie 12 lei anual
pentru
fiecare m2.
Tara pentru unitățile stradale de comerJ ş‘Esau de prestare ø
serviciilor — este taxa achitată de persoanele juridice sau fizice, care
dispun de unități stradale pentru comercializarea produselor şi/sau
prestarea serviciilor, şi anume: chioşcuri, gherete, frigidere, tonete,
tarabe, unitãți de transport specializate şi altele, amplasate in afara
piețelor autorizate. Taxa pentru unitățile stradale de comerț şi/sau de
prestare a serviciilor se achită trimestrial, până în ultima zi a !unii
imediat urmãtoare trimestrului gestionar, in dependență de suprafața
ocupată de unitãțile stradale de comerț şi/sau de prestare a
serviciilor, amplasarea for, tipul pi’oduselor comercializate şi/sau
serviciilor pre- state. Cota maximă a taxei pentru unitäțile stradale de
comerț şi/sau de
presiare a serviciilor, în conformitate cu Anexa la Titlul VII din Codul
fiscal, constituie 200 lei anual pentru fiecare m2, stabilirea cotei con-
crete fiind la discreția adinìnistrațiilor publice locale; în mun.Chişinău
aceasta constituie pentru gherete 200 lei m°; pentru automagazine spa-
cializate până la 10 m° — 2000 lei; pentru tonetä până la 4 m2 — 800 lei,
de la 4 la 6 m2 — 1200 lei etc.
Tara pentru dispozilivele publicitare — este taxa achitată de per-
soanele juridice sau fizice, înregistrate in calitate de întreprinzător,
care sunt proprietari de afișe, pancarte, panouri şí alte mijloace tehnice
pentru amplasarea publicitătii exterioare, aceasta fìind achitată trimes-
trial, până in ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar;
in dependență de suprafața feței (fețelor) dispozitivului publicitar, cota
rriaxiină a taxei pentni dispozitivele publicitare este de cel mult 300 lei
anual pentru fiecare m2.
Subiecte pentru autoevaluare
1. Stabiliți competența atitorităților publice locale in domeniul fiscal.
2. Identificați drepturile admínistrațiilor publice locale în dome-
niul fiscal.
3. Expuneți elementele impozitului pe bunuri imobiliare.
4. Expuneți elementele taxei pent:’u apă.
5. Expuneți elementele taxei pentru efectuarea prospecțiunilor
geologice.
6. Expuneți elementele taxei pentru efectuarea expiorărilor geolo-
gice.
7. Expuneți elementele taxei pentru extragerea mineralelor utile.in
subterane
8. Expuneți elementele taxei pentru folosirea spațiilor
scopul construcției obiectivelor subterane.
9. Expuneți Clementele taxei pentru e.xp1oatarea construcțiilor sub-
terane in scopul óesÜșurării acti •ității de întrepi’inza.tor.
0. Expuneți e1emer.tele la›:*i pentru. terenul eliberat pe pîcior.
l l . Expuneți elementele *axei pentru ame,n.ajarea teritoritilui.
12. Expuneți elementele taxei de organ izare a licitațiilor şi loteriilor.
i . Expuneți elementeİe taxei pentru plasarea publicitäții.
1*,. Expuneți elementele taxei de aplicarea a simbolicii locale,
185
 V1 d VLAICU, Aureliu ROTARU, Viorica BOAGHI
Daniela VIDAICU

15. Expuneți elementele taxei pentru unitățiJe

comerciale servicii de deservire socială. prestăr: Bibliografie
E
16. xpuneți elementele taxei de piața.
17. Expuneți elementele taxei pentru cazare. I. Actele normative în domeniu:
18. Expuneți elementele taxei balneare.
1. Codul fiscal a1 Republicii Moldova, nr.1163-XIII din 24.04.1997. Re-
Expuneți elementele taxei pentru
prestarea
19. auto de călători pe teritoriul municipiilor, serviciilor de transport
oraşelor și satelor. publicat în Monitorul Oficial a1 Republicii Moldova din 25.03.2005,
20. Expuneți elemente[e taxei pentru parcare. ediție specială.
21. Expuneți elementele taxei pentru unitățile stradale de 2. Codul vamal al Republicii Moldova, nr.1149-XIV din 20.07.2000. Re-
comerț și
publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.247-251,
22. prestare a serviciilor. ediție specială.
Expuneți elementele taxei pentru dispozitive 3. Codul penal a1 Republicii Moldova, nr.985 din 18.04.2002. În: Monito-
le publicitare.
rul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.128-129.
Bibliografie 4. Codul de Executare al Republici Moldova nr.443 din 24.12.2004. În:
Literatura recomandat ÎÎ: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.34-35. Republicat
1. Armeanic A., VOlcinschi H., Drept fiscal Museum, Chișinău, 2001. în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.214-220.
2. Armeanic A., Drept Suport S. Codul contravențional al Republicii Moldova, nr.218 din 24.10.2008.
Editura ASEM, În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.3-6.
fiscal. didactic,
Chișinău, 2013.
3. Dan Drosu Șaguna, DFept fiscal, C.H. Beck, Bucureşti, 2013. 6. Codul etic al funcționarului fiscal, aprobat prin Ordinul IFPS nr.400
din 10.11.2008.
Acte legislative și normative: 7. Concepția Reformei Fiscale, aprobată prin Hotărârea Parlamentului
1. Codul fiscal al Republicii Moldova, nr.1163-XIH din 24.04.1997. nr.1165-XIII din 24.04.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Mol-
Republicat în Monitorul OfiGial a1 Republicii Moldova din dova, 1997, nr.046.
25.03.2005, ediție specială. 8. Constituția Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994, in vigoare
2. Legea. privind adm ÎHlStrația publică locală, nr.436 din 27 august 1994. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007,dinnr.32-35.
28.12.2006.
1994, nr.1.
3. Legea privind finanțele publice locale, nr.397-XV di» 9. Decizia Consiliului Municipal Chișinău nr.3/1 din 28.03.2013 cu pri-
16.10.2003. In: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, vire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale//pe
2003, nr.248-253.
4. Hotărârea Guvernului cu privire la portalul oficial a1 Primăriei mun.Chișinău -
activitatea serviciului de
Iertare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei. co- http://chisinau.md/public/files/ anul 2013/decizii/DOC108.PDF
În: (accesat la 10.01.2013)
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.191-195.
5. Instrucțiunea Ministerului Finanțelor nr.4 din 07.12.1999 privind 10. Hotărârea €iuvemului nr.1538 din 27.11.2002 cu privire la aprobarea
modul de Percepere de la populație și transferare componenței nominale a Comisiei republicane permanente pentru or-
în buget a im- ganizarea experiizei, evaluării și comercializării bunurilor sechestrate
și a Listei produselor agricole perisabile care nu sunt
sechestrabile.
pozitelor taxelor locale de către primirii. În: Monitorul Oficial În: Monitorul Oficial a1 Republicii Moldova, 2002, nr.162-165.
al Republicii Moldova, 2000, nr.12. 286
11. Hotărârea Guvernului
nr.596 din
13.08.2012 privind
Declarația cu privire
la impozitul pe venit.
În: Monitorul Oficial
a1 Republicii Mol-
dova, 2012, nr.170-
174.

2
8
7