1.

Teoria clasică, modernă sau postmodernă a apariției finanțelor

Definitie: Finantele publice sunt forrnate din tatalitafea relatiilor stciale de natura economica, ce
apar in procesul realizarii si repartizarii, in fbrma baneasca, a resurselor necesare statului pentrrr
indeplinirea functiilor si sarcinilor sale. Aceste relatii s-au consfifuit, in toate timpurile, sub
forrna valorica baneasca.
In literatura de specialitate s-au conturat doua conceptii privind finantele publice:
1. Notiunea clasica de finante publice - este specifica perioadei de la sfarsitul sec. XIX - lea
si inceputul secolului XX. Conform acestei conceptii statul isi limiteaza interventia la
functiile sale traditionale: aparare nalionala, diplomatie, ordine publica si justitie.
Activitatea economica este considerata a fi apanajul intreprinderilor private, orice parlicipare a
statului la activitatea eronomica fiind contraindicata. Viata eçonomica se desfasoara potrivit
principiului " laissez faire", iar cheltuielile publice trebuie restranse la minimum. Este vorba
despre asa - zisa "conceptie e guvernmlui ieftin" sau a statului jandarm confonn careia venitul
national trebuie folosit pentru dezvoltarea industriei si a comsrtului si nu trebuie risipit pentru
activitati neproductive. Rolul finantelor publice consta in asigurarea resurselor necesare
functionarii institutiilor publice. Principiul " laissez faire" sau principiul rnainii invizibile este
principiul autoreglarii activitatii economice. Mana invizibila armonizeaza interesele tuturor
indivizilor. Adam Smith, economistul clasic cu cea mai profunda capacitate de a intelege natura
sistemului socio-economic" a considerat insa ca un sistem concurential este dependent de un
cadru legal impus de stat care trebuie sa garanteze proprietatea si justitia sociala. Nu este exclus
nici rolul statului ca producator de bunuri si servicii, dar numai atunci cand se dovedeste mai
efrcient decat sectorul privat.
Astfel, teoria economica clasica contine in germene reperul determinarii nivelului optirn de
inten.entie guvernamentala in desfasurarea activitatii economice.

2. Finantele publice moderne.

Dupa prirnul razboi rnondial, locul statului neinterventionist a fost luat de statul intervetionist.
statul remarcandu-se prin rolul sau activ in influentarea proceselor economice. Astfel. Maurice
Duverger afirma ca statul modetn " nu se margineste la sarcinile militare, politienesti
traditionale. El intervine in viata sociala pentru a stimula productia in perioada de criza, pentru a
impiedica cresterea preturilor si a mentine puterea de cumparare a monedei in perioada inflatiei,
pentru a asigura, in tot timpul. o cat mai buna utilizare a bogatiilor tarii si repartizarea venitului
national. " Este recunoscuta apartenenta finantelor publice la stiintele economice. dar in acelasi
timp finanlele publice au legatura si cu stiintele juridice si chiar cu cele politice.
 Astfel prelevarile de resurse banesti de la persoanele fizice si juridice la fondurile
publice se fac in majoritatea cazurilor prin constrangere, fara contraprestatie si cu titlu
nerambursabil. Aceasta duce la diminuarea patrimoniului platitorilor si de aceea
prelevarile trebuie sa fie stabilite de autoritatile publice competente si sa irnbrace o
forma juridica adecvata lege, ordonanta" etc - opozabila tuturor membrilor societatii. .
 De asemenea atribuirea unor sume de bani unor persoane frzice sau juridice de la
fondurile publice trebuie facuta in scopri bine determinate si in conditii precise. stabilite
prin acte ale puterii legiuitoare si a celei executie
  In al treilea rand. toate problemele privind bugetul de stat trebuie cuprinse intr-o lege
speciala - legea bugetara anuala,
 Nu in ultirnul rand, trebuie amintit ca metodele de gestionare a sectorului public,
raspunderile persoanelor care manuiesc banii sau alte valori publice. raportunle dintre
unitatile publice si dintre acestea si cele private se reglementeaza tot prin acte ale
autoritatilor publice.

Fanatele publice si private - asemanari si deosebiri

Notiunile de finante publice si private sunt adecvate situatiei din tarile cu economie de piata, in
care cea mai mare parte a mijloacelor de productie se afla in proprietatea private, fapt care face
posibila realizarea unei delimitari nete intre sectorul public si cel privat.

Finantele publice sunt asociate intotdeauna cu statul, unitatile administrativ teritoriale,

cheltuielile, imprumuturile si datoria acestora.

Finantele private sunt asociate intotdeauna cu activitatile financiare ale intreprinderilor

economice, ale bancilor si societatilor de asigurari private, in legatura cu resursele si necesitatile
acestora, imprumuturile primate sau acordate, creantele de incasat si obligatiile de plata,
asigurarile si reasigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila.

Finantele publice se aseamana cu cele private cel putin sub 2 aspecte:

- Si unele si altele opereaza cu categorii financiare de baza: moneda, credit, bani.
- Si unele si altele se confrunta cu probleme de echilibru financiar, de resurse financiare in ultima
instanta.
Intre finantele publice si cele clasice exista o serie de deosebirii dupa cum urmeaza:
- Resursele necesare statului pentru realizarea functiilor si sarcinilor acestuia se procura pe calea
impozitelor si taxelor prin masuri de constrangere in principal, in timp ce resursele
intreprinderilor private si ale persoanelor fizice se procura de pe piata, pe baze contractuale.
- Statul poate lua orice masura in legatura cu moneda nationala, in timp ce intreprinderile private
nu pot decat sa le foloseasca
- Finantele publice sunt folosite in principal in scopul satisfacerii nevoilor generale ale societatii,
in timp ce finantele private sunt folosite in slujba realizarii de profit de catre intreprinzatorii
particulari.
- Gestiunea finantelor publice este supusa dreptului public, iar gestiunea financiara a
intreprinderilor private urmeaza regulile dreptului civil si comercial.