Subiectul 1 Aparitia si evolutia istorica a dreptului comparat

Principalele incercari facute pentru a se demonstra ca dreptul comparat nu este o stiinta autonoma au fost realizate de Kaden. Preocupari referitore la cunoasterea reglementarilor juridice din alte tari au existat inca din cele mai vechi timpuri, de aceea s-a simtit nevoia de aparitie a unei modalitati in care sa fie comparate sistemele de drept existente in toata lumea. In 1900 s-a desfasurat la Paris primul ongres mondial destinat dreptului comparat. !esfasurarea la Paris a primului ongres mondial destinat dreptului comparat a fost considerate momentul de nastere a dreptului comparat. !reptul comparat este considerat drept o metoda de cercetare a sistemelor de drept din diferite tari in diferite perioade. Istoria dreptului comparat a fost impartita in doua perioade distincte: 1. cea de dinainte de 1990 ". cea de dupa 1900. Perioada de dinainte de 1900: - #nglezii$ desi englezii au fost mereu cunoscuti pentru conservatismul lor, ei au facut cea mai mare parte a muncii de pioneer in domeniul dreptului comparat. - %rancezii$ gindirea filozofica si juridical franceza a adus o contri&uite pretioasa la definirea premiselor dreptului comparat, avind un aport deose&it, in special, prin intermediul marelui 'ontes(uieu. - )ermanii$ reprezentantul germanilor in cadrul aparitiei dreptului roman a fost )ottfried *ilhelm +ei&nitz, care reclama unitatea reala a intregii lumi. - Italienii si spaniolii$ ideologia lor in necesitatea dreptului comparata a fost cea de impunere a unei stiinte autonome a legislatiilor comparate. Perioada de dupa 1900: 1. limatul stiintific ce a precedat ongresul din 1900 , a fost perioada marii dezvoltari pe care dreptul comparat o luase in ultimile decenii ale secolului al -I-, la tarile europene dezvoltate. ". ongresul de la Paris , reuniunea comparatista de la Paris care a reprezentat un stimulent pentru dezvoltarea unor cercetari comparative profunde, cit si pentru ela&orarea unor contri&utii impresionante la teoria comparatiei. .. aparitia scolii lui /a0mond 1aleilles si #duard +am&ert , ei vedeau dreptul comparat ca fiind cea mai &una solutie in cunoasterea dreptului national 2. !ezvoltari ulterioare$ 3u aparut diferite institutii care studiau dreptul comparat 4%ranta, germania, Italia, spania5

Subiectul 2 Obiectul de studiu si functiile dreptului comparat

%unctiile dreptului comparat$ 1. Functia de cunoastere a dreptului national !eoarece dreptul comparat se refera la compararea tuturor sistemelor de drept existente, aproape fara exceptie, autorii care au a&ordat funciile dreptului comparat, au su&liniat insemnatatea deose&ita pe care o are dreptul comparat asupra cunoasterii propriului sistem de drept, compararea ei cu diferite reglementari. 2. Functia normativa %unctia normativa tre&uie inteleasa numai in sensul de sursa de inspiratie, deoarece nu poate fi vor&a de o aplicare directa a normelor straine. 3. Functia stiintifica %unctia stiintifica este reprezentata prin faptul ca, comparind diferite sisteme de drept, are loc o perfectionare, o im&ogatire a tuturor ramurilor dreptului national 4civi, penal, constitutional, international, al muncii, etc5 . Functia de a contribui la unificarea le!islatiilor 3ceasta functie era considerata ca fiind una principala, mai ales in literatura mai veche a dreptului comparat, deoarece o a&ordare stiintifica impune ca orice regula uniforma sa fie determinata in temeiul unei comparatii dintre normele ce reglementau materia in dreptul tuturor tarilor intre care opera unificarea. 1tiinta dreptului comparat - compararea sistemelor de drept ale diverselor state, a trasaturilor ramurilor, institutiilor si normelor acestora 6 util.

Subiectul 4 Metodele dreptului comparat. Metoda comparativa ca principala metoda de studiere a dreptului comparat
3. "etoda lo!ica - o totalitate de procedee si operatii metodologice si gnoseologice specifice, prin care se creeaza posi&ilitatea surprinderii structurii si dinamicii raporturilor necesare intre diferite componente ale sistemului juridic al unei societati. 7. "etoda comparative - +ogica defineste comparatia ca pe o operatie ce urmareste constatarea unor elemente identice sau divergente la doua fenomene.. 8 prima regula impune a se compara numai ceea ce este compara&il. !aca sistemele de drept din care fac parte institutiile comparate sunt diferite 4antagoniste5, procedeul comparatiei este relevant numai su& aspectul sta&ilirii diferentelor. In caz contrar, se pot sta&ili atat asemanari, cat si deose&iri ale unor institutii de drept, in scopul im&unatatirii reciproce a sistemelor juridice din diverse tari. 8 alta regula a metodei comparative sta&ileste ca, termenii supusi comparatiei tre&uie priviti in functie de contextul social, politic, economic si cultural din care provin. 3pare astfel necesitatea cunoasterii principiilor de drept si a regularitatii care comanda sistemele de drept comparate. +uarea in discutie a principiilor 4pe langa compararea institutiilor si a normelor5 se impune pentru a mari potentialul stiintific al cercetarii comparate. . "etoda istorica - Pentru cunoasterea sistemelor de drept sunt extrem de utile juristului concluziile istoricului, asa cum si istoricul tre&uie sa se aplece asupra documentului juridic. !. "etoda sociolo!ica - reprezinta o directie de cercetare cu reale foloase pentru cunoasterea realitatii juridice. #xistenta dreptului este intim legata de viata sociala. 9uristii au privit din totdeauna instrumentul lor de lucru - +#)#3 - ca pe o realitate cu o incontesta&ila incarcatura social-umana. ercetarile sociologice juridice dau o perspectiva noua studiului realitatii juridice, ca realitate sociala, verificand modul in care societatea influenteaza dreptul si suporta la randu-i influenta din partea acestuia.!reptul este studiat de stiintele juridice din interior, iar de sociologia juridica din exterior. #. "etodele cantitative - contri&uie efectiv la perfectionarea reglementarilor juridice, la sporirea eficientei lor sociale, precum si la im&unatatirea activitatii practice de realizare a dreptului. !e aceea, orice rezerva, orice prejudecata, cu privire la utilitatea acestor metode tre&uie statornic inlaturate.1porirea considera&ila a informatiilor cu caracter juridic 4cuprinse cu precadere in acte normative si hotarari judecatoresti5, ca urmare a diversificarii continue a raporturilor sociale reglementate prin normele de drept, a determinat recurgerea la anumite metode cantitative, cum ar fi statistica juridica si informatica juridica.

Subiectul 6 Legea lui Manu traditie si religie de drept

artea +egii lui 'anu reprezinta o colectie de 1" carti 4'anava !harma-1astra5. :u e mai veche de sec. -III i.e.n., dar nici mai noua decat veacul ;I i.<r. +egea lui 'anu cuprinde principii de teologie, de economie domestica si rurala, de comert etc. $ reguli pentru indeplinirea actelor cultului, a datoriilor castelor principale si ale mem&rilor castei intre ei = notiuni de politica interna si externa, de strategie si tactica = sfaturi pentru incheieri de aliante politice si militare, apoi amanuntite legi agrare, civile, penale, comerciale, sistemul masurilor si greutatilor, etc. In general privita, +egea are colorit si sanctiune religioasa, ca toate legile popoarelor vechi. !e altfel, cuvantul >dharma>, este o notiune complexa si esentiala in cadrul religiei hinduse. In India, termenul general pentru religie era >ar0a-dharma>, dar in fond, >dharma> inseamna mai mult decat religie, caci incorporeaza in sine si elemente care nu se circumscriu religiei, precum legea castelor, legea proprietatii, etc. /adacina acestui cuvant inseamna >a se tine impreuna>. #ste structura interioara a unui lucru, legea existentei interioare. #ste o notiune de etica, care cuprinde un cod de morala, viata dreapta si curata, precum si intregul cerc de indatoriri si raspunderi ale omului.

"

Subiectul 5 Codul lui Hammurabi monument legislativ al Orientului Antic

Codul lui Hammurabi 4sau Hammurapi sau Code Hammurapi5 este cea mai veche culegere de legi, din timpul regelui &a&ilonian <ammura&i. odul, scris pro&a&il ?n jurul anului 1@A0 ?.<r., cuprindea un Prolog, "B" de articole de lege i un #pilog. Cextul a fost sDpat pe o stelD din diorit lungD de ","E metri.1tela a fost descoperitD ?n 190" de '. 9. de 'organ ?n timpul sDpDturilor arheologice efectuate la 1usa. 1e presupune cD a fost pradD de rDz&oi luatD de un cuceritor dintr-un ora &a&ilonian. 1tela se aflD ?n muzeul +ouvre din Paris, iar o copie a ei se aflD la muzeul Pergamon din 7erlin. odul lui <ammura&i nu a fost ?n epoca sa ceva ieit din comun$ cu trei sute de ani mai devreme, regele sumerian Fr:ammu scosese o culegere similarD, iar cu 1E0 de ani ?naintea lui <ammura&i, regele Isinului, +ipit-Itar, dispusese inscripionarea unei stele similare. GnsD cele douD coduri de legi sumeriene s-au pDstrat doar fragmentar. Gn contrast, codul lui <ammura&i a fost rDspHndit ?n exemplare numeroase. 8 copie, pe tD&li e de lut, a fost descoperitD ?n resturile &i&liotecii din :inive a regelui asirian 3sur&anipal. odul lui <ammura&i este apreciat mai mult din punct de vedere literar decHt din cel juridic. odul difereniazD trei tipuri de oameni$ omul li&er, su&alternul 4omul care se prosterneazD5 i sclavul 4juridic fiind asimilat unui &un mo&iliar5. !repturile femeii sunt protejate juridic. %emeia dispune de &unurile sale pe care le administreazD li&er, practicD numeroase meserii i uneori poate avea rDspunderi importante ?n societate. !upD cDsDtorie, femeia se supune autoritDii soului. a vDduvD, poate administra i apDra interesele mo tenitorilor. +a moartea tatDlui 4capul familiei5, puterea revenea fiilor i, ?n cazul lipsei de mo tenitori de parte &Dr&DteascD, fiicelor. Pentru supui, codul lui <ammura&i prevedea o&servana monogamiei. 1uveranii puteau fi ?nsD poligami.

Subiectul 1! Caracteristica proocesului de de"voltare a #amiliei de drept romano$germanice

+a prima sa etapa aceasta preluare si adaptare avea un caracter doctrinar, deoarece era independent de politica, fiindca nu se aplica nemijlocit, se studiau notiunile de &aza ale dreptului roman. +a urmatoarea etapa, aceasta familie a inceput sa se supuna legitatilor comune a dreptului cu economia si politica, mai intii de toate in legatura cu proprietatea, schim&ul etc. odificarile nationale au atri&uit dreptului o anumita claritate, au facilitat aplicarea si au devenit o consecinta logica a conceptiei formate in #uropa continentala desre norma juridica si despre drept in general. #le au incheiat formarea familiei juridice romano-germanice ca fenomen integru. Momentul aparitiei dreptului romano$germanic se situea"a in sec. %&&&$lea . Fn rol deose&it in procesul de sintetizare a dreptului l-au avut universitatile medievale, in care marii juristi ai epocii au creat o doctrina juridica cu caracter universal. 15Prima etapa a procesului de universalitate a dreptului a fost$ receptia dreptului roman care a conferit #uropei, in urma caderii Imperiului /oman, un sistem juridic mai mult sau mai putin unitar. Fniversitatile erau inclinate sa formeze o opera de sinteza apelind la marele fond juridic pe care-l reprezenta dreptul roman, cu scopul de a unifica nationalitatile din )ermania si Italia. "53 doua etapa a procesului de universalitate a dreptului a fost$ e#tinderea dreptului roman in intre!a $uropa. Procesul de receptare a dreptului roman s-a lovit, insa, de forta cutumei. :u forta cutumelor locale marunte, ci a acelor colectii de cutume care erau alese si sistematizate de jurisconsulti. 1u&stanta cutumelor nu reflecta dreptul roman in forma sa clasica, ci era denumit Idreptul vulgarJ nascut in perioada de decadere a imperiului roman. Dreptul vulgarJ reprezinta un fel de drept cutumiar format prin simplificarea normelor dreptului roman conform nevoilor locale ale provinciilor, facind ca valoarea creatoare a interpretarii juridice sa-si piarda din importanta, devenind simpla rutina. .53 treia perioada a dreptului roman este$ epoca reflectarii anumitor influente !reco%orientale , care au alterat puritatea ideologica a sistemului de drept.

Subiectul 8 Notiunea si caracteristica generala a familiilor sistemelor de drept

%amilia de drept este o totalitate de sisteme nationale care au aceeasi evolutie istorica, izvoare formale ale dreptului si structura a sistemelor de drept.. in lume s-au conturat mai multe tipuri de drept, mai multe sisteme nationale care au elemente asemanatoare. In 8rientul 3ntic , dreptul are un character religios si traditional si dupa cum vom o&serva, majoritatea sistemelor nationale vor alcatui$ %3'I+I3 !# !/#PC 'F1F+'3: In #uropa , s-a evidemtiat %3'I+I3 !# !/#PC /8'3:. Pentru a cunoaste si clasifica tipurile si familiile dreptului este necesar de a analiza elementele de &aza commune care stau la &aza formarii acestor familii$ - evolutia istorica , legile tre&uie sa fie potrivite cu conditiile fizice ale fiecarei tari. #le tre&uie sa fie potrivite cu gradul de li&ertate acordat cetatenilor si chiar si cu religia si cu moravurile si deprinderile lor. #xistenta unei geografii juridice &azata pe receptia dreptului de la statele vecine mai dezvoltate de catre statele nou formate sau mai putin dezvoltate. /eceptarea dreptului este un factor decisive in crearea marilor familii si sisteme de drept - Pentru fiecare familie si tip de drept ii sunt specifice anumite categorii de izvoare formale sau aceleasi dar cu importanta deose&ita. Pentru sistemul de drept roman, german si francez$ existenta legii ca izvor principal al drepturilor. 'ai exista si actele normative juridice si cutuma. Pentru sistemele anglo-saxone$ exista izvorul principal precedentul judicatoresc 4toate hotarirle judecatoresti devin lege pentru viitor5. 'ai exista si legea 4ca izvor formal de grad minor5 sau izvorul de drept- dreptul echitatii 4cind nu exista precedente si legea nu prevede cazul respective5 Pentru sistemul de drept musulman$ principalul izvor de drept este I oranulJ urmat de I1unnaJ si IIdjmaJ. +egea este un izvor de drept minor.

Subiectul ' clasi#icarea #amiliilor sistemelor de drept

lasificarea sistemelor de drept$ romano-germanice, anglo-saxone, religioase sau musulmane si socialist sau communist. I. 1istemul de drept romano-germanic se divizeaza in drept pu&lic si drept privat. +a rindul lor, ele sunt divizate in ramuri de drept. /amurile sunt impartite in institutii de drept. Institutiile sunt formate de drept. II. 1istemul de drept anglo-saxon are o structura necunoscuta in divizarea in pu&lic si privat. #le au structura &azata pe izvoarele formale$ drept comun 4sens restrins5 si precedentul judiciar, dreptul statutar 4legea5 si dreptul echitatii. %iecare ramura de drept contine norme juridice care fac parte, mai mult sau mai putin, dintr-o categorie a izvoarelor formale. III. 1istemul de drept religioase sunt &azate pe o structura ierarhizata a izvoarelor formale ale dreptului. 3stfel, in dreptul musulamn, cel mai principal izvor este I oranulJ format din I1unnaJ si IIdjmaJ

Subiectul 11 Structura sistemului de drept romano (ermanic

1istemul de drept romano-germanic este format din dreptul francez si cel german. !reptul francez , influienta dreptului francez consta in receptarea odului ivil din 1B02, fiind actul legislative cel mai raspindit in legislatiile moderne. !reptul german , influienta lui consta in !repul civil german din 1900. !reptul german a pus &azele voca&ularului juridic folosit de majoritatea dintre adeptii dreptul romano-germanic

Subiectul 1) &"voarele #ormale ale dreptului romano$germanic

1istemele de drept provenite de la dreptul roman, german si francez le este characteristic existenta legii ca izvor principal al drepturilor. Pe linga lege, care are denumiri diferite$ constitutie, cod, lege, statut, exista ca izvoare formale actele normative juridice su&ordinate legii. <otaririle guvernului, decretele, coordonantele, hotaririle parlamentului, contractile normative, etc. 3cestor sisteme de drept le sunt caracteristice izvoarele scrise adoptate de catre organelle statului, cu toate ca initial, in timpul formarii sistemului nationa, intr-o mare parte a statelor, a existat ca izvor si cutuma 4o&iceiul5.

Subiectul 1* +ormarea si e tinderea dreptului #rance"

Istoria dreptului francez se imparte in . perioade$ 1. ancient droit , se intinde de la origini pina la date precisa de 1@ iunie 1@B9. prin aceasta perioada se inteleg numeorase cutume aflate in vigoare pe intreg teriotriul %rantei. ". dreptul intermediar0 , este perioada revolutiei franceze si se intinde de la inceputurile perioadei codificarilor napoleoniene .. a treia perioada este cea inceputa in timpul Imperiului care continua pina azi, codurile lui :apoleon gasindu-si si in present aplicarea.

Subiectul 14 $ &storicul i"voarelor #ormale ale dreptului po"itiv #rance"

!reptului francez ii este caracteristic existenta legii ca izvor principal al drepturilor. Pe linga lege, care are denumiri diferite$ constitutie, cod, lege, statut, exista ca izvoare formale actele normative juridice su&ordinate legii. <otaririle guvernului, decretele, coordonantele, hotaririle parlamentului, contractile normative, etc. 3cestor sisteme de drept le sunt caracteristice izvoarele scrise adoptate de catre organelle statului, cu toate ca initial, in timpul formarii sistemului nationa, intr-o mare parte a statelor, a existat ca izvor si cutuma 4o&iceiul5.

Subiectul )! dreptul austriac

!reptul austriac este ?n principal un drept scris. 1pre deose&ire de aceasta, dreptul cutumiar are doar un rol foarte scDzut. 9urisprudena celor mai ?nalte instane, care sta&ile te orientDri importante privind aplicarea legilor, are o mare ?nsemnDtate, ?nsD dreptul creat de judecDtor 4precedentul5 nu este recunoscut ?n mod oficial ca izvor de drept. ,reptul constituional austriac sta&ilete cD normele de drept internaional general recunoscute fac parte din dreptul federal, care prevede integrarea tratatelor internaionale ?n sistemul juridic austriac 4transformare generalD i specificD5. :ivelul ierarhic ocupat de dispozi iile tratatelor interna ionale ?n cadrul sistemului judiciar intern este sta&ilit de coninutul acestora.

Subiectul )) Aparitia si de"voltarea #amiliilor de drept socialiste

Familia socialista de drept 4sau sistemele juridice socialiste5 formeaza sau, mai corect, au format dupa parerea unor autori, a treia familie juridica. 1istemele juridice a tarilor ce se atri&uie la Klagarul socialistJ mai inainte s-au atri&uit la familia juridica romano-germanica ". 1i la etapa contemporana ele pastreaza un sir de trasaturi comune. :orma juridica aici intotdeauna se precauta si se precauta ca un model general de comportament. 1-au pastrat intr-o masura considera&ila si sistemul dreptului si terminologia stiintei juridice, formata prin straduintele savantilor europeni si sovietici cu radacinile sale in dreptul roman. :ecatind la considera&ilele asemannari cu dreptul continental, sistemele juridice socialiste au avut evidente trasaturi specifice, determinate de caracterul sau pronuntat de clasa. Fnicul sau principalul izvor a dreptului socialist de la inceputut era creatia revolutionara a executantilor, iar mai tirziu , actele normativ-juridice, cu referinta la care se declara ca ele reflecta vointa proletariatului, majoritatii populatiei, iar apoi , intregului popor, condus de partidul comunist. 3ctele normative adoptate, marea parte a carora o formau actele normative su&ordonate legii, de fapt exprimau vointa si interesele aparatului de partid statal. )uverna tratarea, intelegerea juridica ingusta, restrictiva. !reptul Pu&lic prevela, devinea dominant fata de cel privat. Pentru sistemul juridic socialist raminea straina ideea de cautare a unui drept ce ar corespunde principiului de dreptate. !reptul avea un caracter imperativ, era in cel mai strins mod legat de politica de stat, era un aspect al ei, se asigura cu puterea de partid si forta de constringere a organelor de drept. Ceoriei, stiintei i se reducea rolul de interpretare stricta a dreptului. :ecatind la proclamarea independentei intstantelor judecatorilor, acesta raminea un instrument in mainile clasei 4grupei5 dominante, garanta dominatia ei si proteja interesele ei. 3supra sistemelor juridice socialiste ale #uropei, 3siei si 3mericii +atine o influenta considera&ila a avut prima din ele , sovietica. 1istemele nationale a acestor tari au fost si ramin a fi o varietate a dreptului socialist. +a momentul actual se poate de constatat anumite schim&ari in tarile ex-socialiste, care au pornit pe calea democratizarii societatii, marea majoritate din care merg, in procesul de creare a dreptului national, pe calea dreptului continental. 1istemele juridice a multor tari din 3sia si 3frica nu au o unicitate atit de evidenta ca sistemele analizate deja, in schim& au multe in comun din punct de vedere a esentei si formei= toate ele se &azeaza pe concepte diferite decit cele din tarile occidentale. 1e considera ca principiile de care se conduc tarile neoccidentale, sint de doua feluri$ se recunoaste valoarea mare a dreptului, dar insasi dreptul se intelege altfel decit in 8ccident, are loc intercalarea dreptului si a religiei= se renunta la insasi ideea de drept si se afirma ca relatiile sociale tre&uie sa fie reglementate pe alta cale.

Subiectul )5 Caracteristica generala a #amiliilor de drept anglo$sa one

1pre deose&ire de LDrile romano-germanice unde izvorul de &azD al dreptului este legea, ?n LDrile familiei juridice anglo-saxone ca izvor de &azD a dreptului este norma formulatD de judecDtori Mi exprimatD ?n precedente judiciare. !reptul comun anglo-saxon ca Mi dreptul roman s-a dezvoltat dupD principiul K!reptul este acolo unde este apDrarea 1J. Ni necDt?nd la toate ?ncercDrile de codificare dreptul comun englez, completat Mi perfecLionat de legile Kdreptului de echitateJ, are la &azD un drept de procedent creat de judecDtorii. 3cest fapt nu excludee creMterea rolului dreptului statular 4legislativ5. 3stfel, dreptul a o&Linut o triplD structurD$ dreptul comun &azat pe precedent, izvor de &azD= dreptul de echitate , care completeazD Mi corecteazD izvorul de &azD= dreptul statular - dreptul scris de origine parlamentarD. CrDsDturile specifice ?nLelegerii juridice ?n acest sistem de drept se explicD prin formula$ 'ijlocul apDrDrii judiciare e mai important dec?t dreptul, deoarece greutatea de &azD se reduce la posi&ilitatea adresDrii ?n jurisdicLia regalD. +a sf?rMitul sec. -III creMte rolul Mi importanLa dreptului statutar, ?n legDturD cu ce rolul judecDtorilor ?n crearea dreptului a ?nceput sD fie restr?ns, limitat. Gn sec. -I;--; ?n legDturD cu dezvoltarea relaLiilor &urgheze a apDrut necesitatea de a ieMi din limitele rigide ale precedentului. /olul de judecatD Mi l-a asumat cancelarul regal, care a ?nceput sD soluLioneze ?n ordinea anumitei proceduri litigiile privind adresarea cDtre rege. a rezultat, de r?nd cu dreptul comun, s-a creat dreptul de echitate. P?nD la reforma din 1B@.-1B@E ?n 3nglia exista dualismul judiciar$ ?nafarD judecDLilor, care aplicau dreptul comun, exista judecata +ordului- ancelar. /eforma a intrigat dreptul comun cu dreptul de echitate ?ntr-un sistem integru al dreptului de precedent. Gn familia juridicD anglo-americanD se deose&esc grupurile de drept englez Mi legat de el prin originea sa , dreptul 1F3. Gn grupul de drept englez intrD 3nglia, Irlanda de :ord, anada, 3ustria, :oua OelandD, fostele colonii &ritanice 4?n prezent .A de state s?nt mem&re ale omunitDLii5. !reptul 1F3, av?nd drept sursD dreptul englez, ?n prezent este destul de independent. #xcepLii fac statul +uiziana, unde un rol considera&il ?l joacD dreptul francez Mi statele cele mai sudice, pe teritoriul cDrora este rDsp?ndit dreptul 1paniei. Dreptul comun este un sistem, care poartD amprenta istoriei, iar aceastD istorie p?nD ?n sec. -;III este o istorie exclusiv a dreptului englez care s-a dezvoltat, dupD cum am menLionat deja, pe trei cDi$ formarea dreptului comun, completarea lui cu dreptul de echitate Mi interpretarea statutelor. GnsD, dacD juriMtii familiei juridice romano-germanice considerD dreptul o totalitate de norme juridice sta&ilite dinainte, atunci pentru un englez dreptul este ?n general aceea la ce va ajunge examinara judiciarD. Pe continent juriMtii s?nt interesaLi ?n primul r?nd de faptul cum este reglementatD situaLia data, ?n 3nglia - ?n ce ordine ea tre&uie corectatD pentru a ajunge la o hotDr?re judiciarD corectD. Gn LDrile din familia romano-germanicD justiLia se face de cDtre judecDtori care posedD diploma de juriMti= ?n 3nglia chiar Mi judecDtorii din Cri&unalul 1uprem p?nD ?n sec. -I- nu tre&uiau sD ai&D neapDrat studii juridice universitare$ ei ?nsuMiau profesia lucr?nd ca avocaLi Mi studiind practica de procedurD judiciarD. 3&ia ?n timpurile noastre do&?ndirea diplomei universitare a devenit o condiLie importantD pentru a deveni avocat sau judecDtor. #xamenele profesionale care permit ocuparea de profesii juridice au devenit foarte serioase. !ar Mi ?n prezent, dupD pDrerea englezilor, principalul este ca dosarele sD fie examinate ?n judecDtorii de cDtre oamenii practici. !upD pDreea lor, pentru a judeca &ine este de ajuns sD se respecte principiile de &azD ale procedurii judiciare, care s?nt o parte componentD a eticii generale. !reptul englez Mi astDzi rDm?ne un drept judiciar, ela&orat de cDtre judecDtori ?n procesul examinDrii cazurilor aparte. +u?nd ?n consideraLie regulile precedentului, o asemenea a&ordare asigurD situaLia ?n care normele de drept ale sistemelor romano-germanice, ?n schim& fac dreptul mai cazuistic Mi mai puLin concret. 1tructura dreptului ?n familia juridicD anglo-saxonD, concepLia dreptului, sistemul de izvoare ale dreptului, lim&ajul juridic , totul este diferit de cele din sistemele juridice ale familiei romano-germanice. Gn cadrul dreptului englez lipseMte divizarea dreptului ?n pu&lic Mi privat, care este ?nlocuitD aici cu divizarea ?n drept comun Mi dreptul de echitate. /amurile dreptului englez nu s?nt at?t de &ine pronunLate ca ?n sistemele de drept continentale, fapt ce l-au determinat doi factori$ ?n primul r?nd, toate judecDtoriile au o jurisdicLie comunD, adicD pot examina diferite categorii de dosare , de drept pu&lic si privat. 9urisdicLia ?mpDrLitD duce la delimitarea ramurilor dreptului, iar cea unificatD are efect opus. Gn al doilea r?nd, dreptul englez s-a dezvoltat treptat, pe calea practicii judiciare Mi a reformelor legislative ?n cazuri aparte. Gn 3nglia nu existD coduri de tip european. !eaceea pentru un jurist englez dreptul este omogen. !octrina englezD nu cunoaMte discuLii despre diviziunile structurale ale dreptului, prefer?nd mai mult rezultatul dec?t argumentDri teoretice.
1

Subiectul )' aparitia si stabilirea dreptului comun in -SA

/evoluLia 3mericanD a ?naintat pe primul plan ideea dreptului american naLional independent, care ar rupe legDturile cu trecutul sDu englez. 3doptarea onstituLiei federale scrise din 1@B@, a constituLiilor statelor ce au intrat ?n competenLa 1F3, a fost un prim pas pe aceastD cale. 1e presupunea o respingere totalD a dreptului englez, iar odatD cu el , a principiului precedentului Mi altor semne caracteristice pentru dreptul comun. !ar trecerea dreptului american ?n familia juridicD romano-germanicD nu a avut loc. :umai unele state, fostele colonii franceze sau spaniole 4 +uiziana, alifornia 5 au adoptat coduri de tip european, care cu timpul s-au pomenit a&sor&ite de dreptul comun. Gn general, ?n 1F3 s-a format un sistem dualist, asemDnDtor celui englez$ dreptul precedentului ?n interacLiune cu cel legislativ. Gn 3nglia Mi 1F3 exista aceeaMi concepLie a dreptului Mi a rolului sDu. Gn am&ele LDri existD aceeMi divizare a dreptului, se folosesc aceleaMi metode de interpretare a dreptului. Pentru un jurist american ca Mi pentru unul englez, dreptul este mai ?nt?i de toate un drept al practicii judiciare. :ormele ela&orate de legiuitor pDtrund cu adevDrat ?n sistemul de drept americat numai dupD o aplicare Mi interpretare a lui repetatD de cDtre judecDtorii Mi numai dupD ce se va putea face referire la hotDr?rile judiciare care l-au aplicat Mi nu la norme nemijlocit. Prin urmare, dreptul 1F3, ?n general, are o structurD analogicD cu structura dreptului comun. !ar numai ?n general. Gn procesul examinDrii unei pro&leme apar diferite deose&iri structurale dintre dreptul englez Mi cel american, multe din care s?nt considera&ile cu adevDrat Mi nu pot fi neglijate1. Fna din aceste deose&iri considera&ile este legDtura de structurD federalD a 1F3. 1tatele din componenLa 1F3 s?nt dotate cu o competenLD destul de largD, ?n cadrul cDreia ele ?M? fDuresc legislaLia lor Mi sistemul de drept precedent, ?n legDturD cu aceaste se poate spune ca ?n 1F3 existD E1 sisteme de drept , E0 a statelor mem&re Mi una federalD. 9udecDtoriile feicDrui stat ?Mi exercitD jurisdicLia independent una faLD de alta Mi de aceea nu este neapDrat condiLia de respectare a hotDr?rii luate de judecDtoria unui stat ?n altul. ?t de puternicD nu ar fi tendinLa spre un caracter unitar al practicii judiciare, nu s?nt rare cazurile c?nd judecDtoriile state adoptD asupra unor dosare asemDnDtoare hotDr?rD neidentice, uneori chiar contradictorii. 3cest fapt provoacD coliziuni. GncD o deose&ire a dreptului american de cel englez este acLiounea puLin mai li&erD a regulii precedentului, instanLle superioare judiciare ale statelor Mi urtea 1upremD a 1F3 nici odatD n-au fost legate de propriile lor precedente. !e aici li&ertatea considera&ilD Mi capacitatea de manevre ?n timpul procesului de adaptare a dreptului la condiLia ce se schim&D. 3ceastD comportare mai li&erD cu precedentul capDtD o deose&irD importanLD ?n legDturD cu competenLa judecDtoriilor americane, necunoscutD judecDtoriilor engleze, de a exercita controlul asupra constituLionalitDLii legilor. !reptul controlului constituLional, folosit activ de urtea 1upremD, su&liniazD rolul puterii judiciare ?n sistemul american. Posi&ilitDLile mari ale influenLei judiciare asupra legislaLiei nu exclude faptul ca legislaLia ?n sistemul juridic al 1F3 sD ai&D o pondere mare Mi sD fie mai importantD dec?t dreptul statular ?n 3nglia. 3ceasta se datoreazD ?n primul r?nd existenLei constituLiei scrise, mai corect constituLiilor, Mi ?n plus competenLei legislative destul de largi a statelor, folositD destul de activ de cDtre ele. Gn dreptul statular al 1F3 se ?nt?lnesc numeroase coduri, care s?nt cunoscute dreptului englez. Gn c?teva state acLioneazD codurile civile, ?n jumDtate din statele 1F3 coduri de procedurD civilD, ?n toate penale, ?n unele de procedurD penalD. 8 formD de codificare deose&itD ?n 1F3 a devenit crearea aMa numitelor legi Mi coduri cu caracter unitar, scopul cDrora este de a sta&ili o posi&ilD unitate a acelor pDrLi ale dreptului, unde acest lucru este deose&it de necesar. PregDtirea proiectelor acestor legi Mi coduri este ?nfDptuitD de omisia :aLionalD a reprezentanLilor tuturor statelor ?mpreunD cu Institutul 3merican de drept Mi 3sociaLia 3mericanD a avocaLilor. Pentru ca proiectul sD devDnD lege, el tre&uie sD fie adoptat de state. Printre codurile de acest gen, primul Mi cel mai cunoscut este odul comercial unitar, care a fost adoptat oficial ?n 19A". Gn 1F3 ca Mi ?n 3nglia aplicarea legii depinde de precedentele judiciare, de interpretarea lor Mi nu s?nt garanLii cD legile sau codurile unitare vor fi interpretate peste tot la fel de practica judiciarD. !eci, ?ntr-o viziune generalD, preocuparea dominantD a normelor de common-loP este resta&ilirea imediatD a ordinii juridice tul&urate Mi nu sta&ilirea normelor de &azD ale societDLii

Subiectul ** Organi"area .udecatoreasca in S-A

1

Dreptul musulman ca sistem de norme, ce exprima in forma religioasa general vointa no&ilimii musulmane religioase, intr-o oarecare masura sanctionate si sustinute de statul musulman in &aza sa s-a format in alifatul 3ra& in sec. ;II-- si este &azat pe religia musulmana - islam. Islamul porneste de la faptul ca dreptul existent a venit de la 3llah care intr-un anumit moment al istoriei l-a descoperit omului prin prorocul sau 'uhamed. 3cest drept este dat omenirii odata si pentru totdeauna, de aceea societatea tre&uie sa se conduca de el si sa nu creeze altul su& influenta conditiilor sociale ce se schim&a. #ste adevarat ca teoria dreptului musulman recunoaste faptul ca revelatia divina necesita explicatie, interpretare pentru care au trecut veacuri de munca asidua a juristilor musulmani. Insa aceste eforturi n-au fost indreptate spre crearea unui drept nou, ci doar pentru a adapta dreptul dat la o intre&uintare practica. !eoarece dreptul musulman reflecta vointa lui 3llah, el cuprinde toate sferele vietii sociale, dar nu numai acele care de regula intra su& incidenta dreptului. !reptul musulman in sensul larg determina motivele, pe care tre&uie sa le stie un musulmat, posturile care tre&uie respectate, pomana care tre&uie data. In acest sens el este un sistem islamic unitar de reglementare social-normativa, care cuprinde atit norme juridice, cit si nejuridice religioase si o&iceiuri. 1istemul musulman este &azat pe postulate incontesta&ile ce acorda sistemului statornicie. 9urustii musulmani condamna totul ce este intimplator si nedeterminat. 'otivele si intentiile persoanei nici odata nu se iau in consideratie. +a examinarea dosarului judecatorul nu apeleaza la cartile religioase ci la autorul care le-a interpretat, autoritatea caruia este unanim recunoscuta. !reptul ca o totalitate de norme anumite s-a format in primele doua secole ale existentei islamului. 1ecolele urmatoare practic nu au admis nimic nou. In cadrul dreptului musulman lipseste divizarea clasica in dreptul pu&lic si drept privat= din numarul principalelor ramuri ale lui fac parte dreptul penal. !reptul judiciar si dreptul familiei. !reptul musuman care a suportat numeroase influente straine, ramine o familie juridica independenta, care actioneaza asupra milionelor de oameni. Subiectul *5 ,reptul musulman vs ,reptul canonic !reptul canonic este alcDtuit din norme juridice formulate de Biserica Catolic, care reglementeazD activitatea credincioilor catolici ?n ?ntreaga lume i relaiile ?n interiorul &isericii, precum i cele cu exteriorul. :u tre&uie confundat cu dreptul ecleziastic care este o ramurD a dreptului care reglementeazD raporturile statului laic cu diferite confesiuni religioase. Gn esenD constD ?n o suma de reguli$ care creeazD raporturile juridice canonice ce se referD la situaia juridicD a celui credincios ?n cadrul - organismului social al 7isericii - care reglementeazD aceste relaii= - care organizeazD ierarhia organismelor ce alcDtuiesc 7iserica i le reglementeazD activitatea= - care evalueazD i reglementeazD comportamentul credincioilor.