PROCEDURA CIVILA

Procesul civil si dreptul procesual civil

Procesul civil il definim ca fiind activitatea complexa realizata de instante, parti si alti
participanti, precum si raporturile ce se stabilesc intre aceste organe sau persoane in scopul
restabilirii drepturilor si intereselor incalcate sau contestate.

Particularitatile procesului civil

-caracter complex – aceasta trasatura decurge din natura activitatiilor de jurisdictie, care
implica cu necesitate indeplinirea unei multitudini de acte procedurale

-realizarea activitatii judiciare se face cu participarea partiilor si a altor subiecti procesuali

-activitatea judiciara se realizeaza pe baza unor reguli riguros determinate de lege; CPC
prescrie in mod amanuntit conditiile de fond , forma , loc sau timp, cu privire la indeplinirea
actelor procedurale

-realizarea activitatiilor judiciare intr-o cauza civila concreta

-scopul final al procedurii il reprezinta solutia litigiilor dintre parti.

Dreptul procesual civil reprezinta totaklitatea normelor juridice care reglementeaza modul
de desfasurare a activitatilor judiciare in solutionarea litigiilor civile , precum si executarea
silita a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii.

Obiectul dreptului procesual civil il formeaza raporturile juridice ce se stabilesc intre

partile procesului in cadrul activitatiui de examinare si solutionare a cauzelor civile.

Structura procesului civil

Procesul civil in cele mai multe cauze parcurge 2 faze:

1) JUDECATA

*JUDECATA IN PRIMA INSTANTA

 -etapa scrisa prealabil: partile isi comunica reciproc pretentiile si cererile lor prin cererea
de chemare in judecata, intampinarea sau cerere reconventionala

-etapa cercetarii procesului asupra obiectului litigiului-sunt solutionate exceptiile

procesului si sunt administrate probele

-etapa dezbaterii in fond a procesului- se pun concluzii asupra tuturor imprejurarilor de

fapt sau de drept ale cauzei

-etapa deliberarii si pronuntarii hotararii

*JUDECATA IN APEL

*JUDECATA IN CURS

*JUDECATA IN CONTESTATIE/ANULARE/REVIZUIRE

Aceste etape se regasesc cu anumite particularitati in faza procesului judiciar.

2)EXECUTAREA SILITA

-efectuarea formalitatilor prealabile executate (inregistrarea si incuvintarea silita , somatia )

-indisponibilitatea bunurilor

-valorificarea bunurilor urmarite

-distribuirea sumelor obtinute in cazul mai multor creditori

Izvoarele dreptului procesual civil

*|constitutia

*legea 304/2004

*legea 303/2004

*legea 317/2004

*codul de procedura civila- legea 134/2013

ORDONANTE DE GUVERN:

-oug 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

-oug 51/2008 privind ajutorul public judiciar

DOCUMENTE ADOPTATE DE COMISIA/PARLAMENTUL EUROPEAN

 Problema practicii judiciare

Practica formata in urma solutionarii RIL constituie un izvor subsidiar de drept.

-art 517 (2); art 519; art 521 (3); art 480.

Hotararea prealabila pentru dezlegarea unor chestituni de drept constituie un izvor subsidiar
de drept.

-art 517 (2) : Decizia se pronunta numai in interesul legii si nu are efecte asupra hotararii
judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI CIVIL

Principiile jundamentale reprezinta regulile esentiale ce determina structura procesului si
guverneaza intreaga activitate judiciara.

Importanta cunoasterii principiilor

-dpdv teoretic principiile fundamentale contribuie la intelegerea si interpretarea corecta a

unor procese

-dpdv legislativ, orienteaza activitatea de elaborare a legislatiei procesuale in sensul

edictarii unor reglementari coerente si eficiente

-contribuie la formarea unei jurisprudente unitare

1)Principiul liberului acces la justitie

Art 21 din constitutie prevede ca orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea
drepturilor , a libertatiilor si intereselor sale legitime in exercitarea dreptului sau la un proces
echitabil. Accesul la justitie nu poate fi ingradit.

Art 5 (1) Judecatorii au indatorirea sa primeasca si sa solutioneze orice cerere de

competenta instantei judecatoresti potrivit legii.

(2) Niciun judecator nu poate refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara
sau incompleta.
 (3) In cazul in care o pricina nu poate fi solutionata nici in baza legii, nici a uzantelor, iar in
lipsa acestora din urma , nici in baza dispozitiilor legale privitoare la situatia asemanatoare, ea
va trebui judecata in baza principiilor generale ale dreptului avand in vedere toate
circumstantele acesteia si tinand seama de cerintele echitatii.

(4)E interzis ca judecatorul sa stabileasca dispozitii generale obligatorii prin hotarari pe care
le pronunta in cazurile ce i sunt supuse judecatii.

2)Dreptul la judecarea cauzei in mod echitabil intr-un termen optim si previzibil

Art 6 din Conventia Europeana prevede ca orice persoana are dreptul la judecarea cauzelor
sale in mod echitanil< public si intr-un termen rezonabil de catre o instanta independent si
impartial.

Garantiile unui proces echitabil sunt de fapt respectarea dispozitiilor legii, a principiilor
fundamentale reglementate in legislatia interna precum contradictorialitatea dreptului la
aparare , egalitate, administrarea probelor , motivarea hotararilor, publicitatea dezbaterilor.

Caracterul rezonabil al procedurii se apreciaza in functie de circumstantele cauzei si in

raport cu criterii determinate de jurisprudenta in special in raport cu complexitatea litigiului,
comportamentul reclamantului si al autorului, precum si miza litigiului pentru partile
interesate.Durata procesului se apreciaza global avand in vedere cele 2 faze ale sale.

Art 6 alin 1- Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale de catre o instanta
independenta, impartiala si stabilita de lege. In acest scop , instanta este datoare sa dispuna
toate masurile permise de lege si sa asigure desfasurarea cu celeritate a judecatii.

(2) Se aplica si la executarea silita.

Art 238 (1) La primul termen de judecata la care paertrile sunt legal citate , judecatorul
dupa ascultarea partilor va extima durata necesara pentru cercetarea procesului , tinand cont de
imprejurarile cauzei , astfel incat procesul sa fie solutionat intr-un termen optim si previzibil.
Durata astfel estimata va fi consemnata in incheiere.

(2)Pentru motive temeinice , ascultant partile , judecatorul va putea reconsidera durata

prevazuta la alin 1.

3)Principiul legalitatii
 Legalitatea implica respectarea actelor normative de toate organele de stat, persoanele
juridice de ordin public/privat, de toti cetatenii.

Art 7 (1) Procesul civil se desfasoara in conformitate cu dispozitiile legale.

(2)Judecatorul are indatorirea de a asigura respectarea dispozitiilor legale privind realizarea

drepturilor si indeplinirea obligatiilor din proces.

In activitatea de solutionare a cauzei civile , judecatorul trebuie sa urmareasca respectarea

tuturor dispozitiilor legale incepand de la cele de drept substantial care au incidenta asupra
raportului juridic litigios, continuand cu cele referitoare la organizarea, constituirea, competenta
si atributiile instantei , precum si cu cele referitoare la forma de proced.

4)Principiul egalitatii partilor in fata justitiei

Art 8 : In procesul civil, partilor le e garantata exercitarea drepturilor procesuale in mod egal
si fara discriminari.

Egalitatea partilor in fata legii si a autoritatiilor judiciare implica respectarea urmatoarelor

conditii:

-judecarea procesului pentru toti cetatenii trebuie sa se realizeze de aceleasi organe si potrivit
acelorasi reguli procesuale, existenta unor organe speciale de jurisdictie nu exclude egalitatea
partilor

-aceleasi drepturi procesuale trebuie acordate tuturor partilor fara nicio deosebire

-instanta de judecata are obligatia de a asigura un echilibru in sistemul procesual a partilot,

in acest sens instantei in revine indatorirea de a incunostinta partile asupra termenului de
judecata , de a comunica actele de proces , de a lamuri partile asupra drepturilor lor.

5)Principiul disponibilitatii

Disponibilitate= posibilitatea oferita de lege partilor de a sesiza orrganele judiciare de a

dispune de obiectul litigiului de mijloacele de aparare.

Distingem intre 2 forme ale disponibilitatii:

a) Disponibilitate materiala: ofera posibilitatea partilor de a dispune de obliectul

litigiului , iar cea procesuala de mijlocul de aparare.

Judecatorul nu poate solutiona un litigiu decat in baza cererii partii interesate si doar in
limitele stricte ale sesizarii.
 Disponibilitatea include in continutul ei urmatoarele prerogative mai importante:

-dreptul partilor interesate de a promova sau nu actiunea

-dreptul reclamantului de a determina limitele actiunii

-dreptul reclamantului de a renunta la dreptul la actiune sau la deptul la pretentii

-dreptul paratului de a achiesa total/partial la pretentiile formulate de reclamant

-dreptul ambelor parti de a finaliza procesul printr-o tranzactie

-dreptul partilor de a exercita caile legale de atac

-dreptul partilor de a achiesa la hotararea pronuntata

-dreptul partii castigatoare de a renunta la executarea silita

Disponibilitatea nu are un caracter absolut. Intr-o legislatie democratica initiativa partilor

trebuie armonizata cu rolul activ al judecatorului.

b) Disponibilitatea procesuala se realizeaza sub controlul instantelor judecatoresti.

Spre exemplu judecatorul va verifica daca actele de dispozitie ale partilor nu s-au facut
in vederea realizarii unor scopuri ilicite.

6) Principiul obligatiilor partilor in desfasurarea procesului

Partile au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile , ordinea si termenele

stabilite de lege sau de judecator, sa isi probeze pretentiile si apararile , sa contribuie la
desfasurarea fara intarziere a procesului, urmarind tot astfel finalizarea acestuia.

Daca o parte detine un mijloc de proba , judecatorul poate , la cererea celeilalte parti sau
din oficiu , sa dispuna infatisarea acestuia, sub sanctiunea platii unei amenzi judiciare.

7) Principiul obligatiilor tertilor in desfasurarea procesului

Orice persoana e obligata in conditiile legii sa sprijine realizarea justitiei. Cel care fara
motiv legitim se sustrage de la indeplinirea acestei obligatii poate fi constrans sa o execute
sub sanctiunea platii unei amenzi judiciare si , daac este cazul , a unor daune-interese.

8) Principiul exercitarii drepturilor procesuale cu buna credinta

Drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna credinta , potrivit scopului in vederea

caruia au fost recunoscute de lege si fara a se incalca drepturile procesuale ale celeilalte parti.
 Partea care isi exercita drepturile procesuale in mod abuziv raspunde pentru jrejudiciul
material si moral cauzat. Ea va putea fi obligata potrivit legii si la plata unei amenzi judiciare
.

De asemenea , partea care nu isi indeplineste cu buan credinta obligatiile procesuale

raspunde in acelasi mod.

In materie procedurala, singura limita in exercitarea drepturilor procesuale o constituie

abuzul de drept.

Abuzul de drept ptocesual presupune 2 elemente:

-subiectiv –exercitarea cu rea credinta in scop de sicana, fara justificarea unui drept
procesual

-obicetiv- deturnarea dreptului procesual de la scopul pentru care a fost recunoscut de lege

9) Principiul dreptului la aparare

Dreptul la aparare este garantat. Partile au dreptul, in tot cursul procesului de a fi

reprezentat sau, dupa caz asistate in conditiile legii. In recurs , cererile si concluziile partilor
nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau , dupa caz, consilier juridic, cu exceptia
situatiei in care partea sau mandatarul acesteia , sot ori ruda pana la gradul 2 inclusiv , e
licentiata in drept.

Partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate fazele de desfasurare a procesului.

Ele pot sa ia cunostinta de cuprinsul dosarului , sa propuna probe , sa isi faca aparari, sa isi
prezinte sustinerile in scris si oral si sa exercite caile legale de atac, cu respectarea conditiilor
prevazute de lege.

Dreptul la aparare se prezinta sub 2 acceptiuni : material si formal.

Prin drept la aparare in sens material se desemneaza ansamblul de prerogatiove

recunoscute de lege partilor in scopul sustinerii intereselor.

Astfel partile au posibilitatea de a lua la cunostinta de toate actele din dosar, de a foprmula
cereri, de a solicita proce, de a invoca exceptii procesuale, de a exercita cai de atatc si de a-i
recuza pe judecatori etc..

In sens formal se desemneaza posiblitatea prevazuta de lege partilor litigiate de a angaja

un aparator care sa le asigure aparare calificata.
 O garantie a dreptului la aparare o constituie ajutorul public judiciar.

10) Principiul contradictorialitatii

Contradictorialitatea se concretizeaza in posaibilitatea conform partilor de a discuta si

combate orice element de fapt si de drept .

Instanta nu poate hotara asupra unei cereri decat dupa citarea si infatisarea partilor, daca
legea nu prevede altfel.

Partile trebuie sa isi faca cunoscute reciproc si in timp util , direct sau prin intermediul
instantei , dupa caz , motivele de fapt si de drept pe care isi intemeiaza pretentiile si apararea,
precum si mijloacele de proba de care intreleg sa se foloseasca, astfel incat fiecare dintre ele
sa isi poata organiza apararea.

Partile au obligatia de a expune situatia de fapt la care se refera pretentiile si apararea lor
in mod corect si complet, fara a denatura sau a omite faptele care le sunt cunoscute. Partile
au obligatia de a expune un punct de vedere propriu fata de afirmatiile partii adverse cu
privire la imprejurarea de fapt relevanta in caz.

11) Principiul oralitatii

Procesele se dezbat oral cu exceptia cazurilor in care legea dispune altfel sau cand partile
solicita expres instructiuni ca judecata sa se faca doar pe baza actelor depuse la dosar.

Oralitatea implica dreptul partilor de a-si sustine verbal pretentiile si apararea ,de a da
explicatii, de a explica materialul probator , de a invoca neregularitatiile actelor de procedura
, de a pune concluzii cu privire la toate imprejurarile cauzei.

Principiul oralitatii nu exclude intocmirea unor acte de procedura in forma scrisa. Multe
acte de procedura se intocmesc obligatoriu in forma scrisa.

12) Principiul nemijlocirii

Probele se administreaza de catre instanta care judeca procesul , cu exceptia cazurilor in

care legea stabileste altfel.

Nemijlocirea se materializeaza in dreptul si obligatia instantei de a cerceta in mod direct

intregul material probatoriu. Exigenta majora a nemijlocirii consta in folosirea unor dovezi
primare.

Exceptii:
 -administrarea probelor in comisie rogatorie

-asigurarea dovezilor

-constatarea de catre executorul judecatoresc a unei stari de fapt

13) Principiul publicitatii

Sedintele de judecata sunt publice , in afara de cazurile prevazute de alin 2 – exceptii:

cazurile in care dezbaterea fondului in sedinta publica ar aduce atingere moralitatii ordinii
publice , intereselor vietii private a partilor ori intereselor justitiei.

In aceste situatii instanta, la cerere sau din oficiu, poate dispune ca sedinta de judecata sa
se desfasoare in intregime sau in partefara prezenta publicului.

Alte cazuri expres prevazute de lege:

-in cazul solutionarii cererii de abtinere sau recuzare

-in cazul solutionarii conflictelor de competenta

-in cazul incuvintarii cererii de executare silita

-in cazul procedurii asigurarii probelor

14) Principiul folosirii limbii romane in justitie

Procesul civil se desfasoara in limba romana . Cetatenii romani apartinand minoritatiilor

nationale au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor de judecata in
conditiile legii.

Cetatenii straini si apatrizii care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a
lua cunstinta de toate actele si lucrarile dosarului , de a vorbi in instanta si de a pune concluzii
prin traducator autorizat , daca legea nu prevede altfel.

Cererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba romana.

15) Principiul continuitatii

Continuitatea implica solutionarea intregului proces intr-o singura solutie de judecata.

Realizarea principiului implica respectarea urmatoarelor conditii:

-publicitatea completului de judecata in solutionarea procesului de aceeasi judecatori

 -continuitatea

Art 214 prevede ca membrii completului de judecata trebuie sa ramana aceeasi pe tot
parcursul judecatii. In caz exceptional , pentru motive temeinice , daca un judecator nu poate
sa participe la judecarea cauzei va fi inlocuit in conditiile legii. Daca inlocuirea a avut loc
dupa ce s-a dat cuvant in fond partilor , cauza se repune pe rol.

La deliberare iau parte numai membrii completului in fata carora au avut loc dezbateri.

16) Respectarea principiilor fundamentale ( art 20)

Judecatorul are indatorirea sa asigure respectarea si sa respecte el insusi principiile

fundamentale ale procesului civil sub sanctiunea prevazuta de lege.

17) Principiul rolului activ al judecatorului in aflarea adevarului

Potrivit articolului 22 , judecatorul are indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale
pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor
si prin aplicarea corecta a legii in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale.

Principiul adevarului implica cerinta ca toate imprejurarile cauzei sa fie stabilite de

instanta in concordanta cu realizarie.

Rolul activ al judecatorului se materializeaza in urmatoarele activitati procedurale:

-dreptul instantei de a dispune introducerea in cauza a altor persoane in conditiile legii

-dreptul judecatorului de a stabili calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii

chiar daca partile le-au dat o alta denumire; in acest caz judecatorul e obligat sa puna in
discutie partilor calificarea juridica exacta

-dreptul judecatorului de a solicita partilor explicatii oral/in scris cu privire la situatia de

fapt si la motivele de drept pe care ele le invoca in sustinerea pretentiilor si a adevarului

-dreptul judecatorului de a pune in dezbaterea partilor orice imprejurare de fapt sau de

drept , chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare

-dreptul si obligatia judecatorului de a dispune administrarea probelor pe care le considera

necesare, chiar daca partile se impotrivesc

-obligatia judecatorului de a invoca implicarea partilor

 -dreptul instantei de apel de a incuvinta refacerea sau completarea probelor administrate
la prima instanta si de a dispune administrarea altor dovezi daca le considera necesare pentru
solutionarea cauzei.

Actiunea civila

Ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protejarea drepturilor

subiective pretinse de către una dintre părți sau a unei alte situații juridice, precum și pentru
asigurarea apărării părților în proces.

Acțiunea civilă și cererea de chemare în judecată

În limbajul juridic național – acțiunea civilă e confundată cu cererea de chemare în

judecată . E adevărat că cererea de chemare în judecată cuprinde elementele esențiale ale
activității civile, părți, obiectul, cauza. Aceasta nu poate conduce însă la identificarea lor. În
ce privește identificarea, reținem că actțiunea civilă e o instituție procesuală, iar cererea de
chemare în judecată e un act procedural.

Elementele acțiunii civile

Acțiunea civilă nu se poate concepe fără elementele ei subiective: părțile și fără elementele
sale obiective: obiectul și cauza. Cunoașterea acestor 3 elemente prezintă o importanță pentru
activitatea de judecată, cu ajutorul lor fiind posibilă individualizarea fiecărei acțiuni.

a) Părțile: persoana fizică sau persoana juridică între care există un litigiu cu privire
la drepturile civile subiective sau la o situație juridică pentru a cărei realizare este necesară
claea justiției și asupra cărora se răsfrânge efectele hotărârii judecătorești pronunțate în
cauza.
b) Obiectul: indiferent de obiectul dreptului subiectiv, acțiunea vizează protecția
acestui drept sau a unei situații juridice. Obiectul constă într-o pretenție concretă a
reclamantului: restituirea unei sume de bani, acordare unei despăgubiri etc.
E posibil ca un drept să fie apărat prin mai multe acțiuni: dreptul la proprietate –
acțiunea în revendicare, confesorie, posesorie.
 Dacă ne referim la mijloacele procesuale folosite reținem că, spre exemplificare,
obiectul măsurilor asigurătorii îl constituie indisponibilizarea bunurilor și protecția lor
până la stabilirea situației juridice a dreptului respectiv.
Obiectul căilor de atac îl constituie desfășurarea hotărârilor judecătorești
Obiectul acțiunii trebuie sa îndeplinească niște condiții:
- Să fie licit
- Să fie posibil
- Să fie determinat

c) Cauza
E scopul urmărit de acela care apelează la acțiune, fie pentru a pretinde, fie pentru a se
apăra. Cauza acțiunii civile nu trebuie confundată cu cauza raportului juridic, numit și
cauza dibendi, ce constituie fundam. dr/oblig. evocate.

Cauza acțiunii civile, numită și cauza petenti, trebuie să fie licită, morală, reală și să existe.

Condițiile de exercițiu a acțiunii civile

Potrivit art. 32 orice cerere poate fi formulată și susținută doar dacă autorul acesteia:

-are capacitate procesuală în condițiile legii

- are calitate procesuală

- formulează o pretenție

- justifică un interes

Formularea unei pretenții afirmarea unui drept legal și actual

Pentru exercitarea acțiunii civile e necesar ca o persoană să pretindă un drept subiectiv

civil sau să se prevaleze de o situație juridică pentru a cărei realizare e necesară calea justiției.
Pentru a se bucura de protecția judiciară dreptul subiectului civil trebuie să îndeplinească
anumite cerințe:

-să fie recunoscut și ocrotit de lege; să nu intre în conținutul unui raport juridic care să
contravină normelor legale imperative sau regimului de conviețuire socială

- să fie exercitat în limitele sale externe și interne, adică potrivit scopului economic și
social, în vederea căruia a fost recunoscut de lege
 -să fie exercitat cu bună-credință

-să fie actual

-la acțiuni în realizarea dreptului

În cazul dreptului subiectului civil nu e actual, e supus unui termen sub condiție
suspensivă, titularul poate solicita anumite măsuri de conservare sau de asigurare ori poate
cere asigurarea unor probe

În cazurile expres prevăzute de lege se pot introduce și acțiuni preventive. Acestea nu îl

prejudiciază pe debitor pentru că hotărârea obținută se va putea pune în executare doar după
ce dreptul subiectului a devenit actual.

Art.34 Realizarea drepturilor afectate de un termen

(1) Cererea pentru predarea unui bun la îndeplinirea termenului contractual poate fi
făcută chiar înainte de îndeplinirea acestui termen
(2) Se poate, de asemenea, cere, înainte de termen, executarea la termen a obligației de
întreținere sau altei prestații periodice
(3) Pot fii încuviințate, înainte de împlinirea termenului, și alte cereri pentru executarea
la termen a unor obligații, ori de câte ori se va constata că acestea pot preîntâmpina o
pagubă însemnată pe care reclamantul ar încerca-o dacă ar aștepta împlinirea termenului.

Existența dreptului pretins( situație juridică afirmată), precum și îndeplinirea cerințelor

se stabilește de către instanță după dezbateri contradictorii. În situația în care, în urm.
Probelor administrate și după dezbaterea contradictorie, instanța constată că dreptul nu
există, atunci acțiunea va fi respinsă ca nefondată. Dacă se constată că dreptul subiectului
e actual ceea ce înseamnă că s-a invocat excepția de prematuritate a acțiunii; cererea de
chemare în judecată va fi respinsă ca prematură, fără să mai fie cercetat fondul cauzei.

Reclamantul va putea să reitereze cererea în momentul în care dreptul devine actual

fără a i se putea opune excepția de lucru judecat.

Interesul

Se inț. folosul practic urmat de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă, respectiv oricare
dintre formele procedurale ce intră în conținutul acestora.
 Poate să fie materializat atunci când se urmărește obținerea unui folos material sau
moral, în situația în care se urmărește obținerea uneu satisfacții de ordin nepatrimonial (
instituirea unei interdicții, încuviințarea adopției)

Interesul moral nu trebuie confundat cu prejudiciul moral și nici cu reparația materială

a daunelor morale.

Interesul trebuie să îndeplinească următoare condiții: determinat, legitim, personal,

născut și actual.

 determinat: atunci când apelarea la un mijloc procesual poate fi justificată de un

avantaj, de un folos practic concret
 legitim: când nu contravine legilor sau regulilor de conviețuire socială
 personal: folosul practic trebuie să îl vizeze pe cel care recurge la forma
procedurală; această cerință există și atunci cînd forma procedurală nu e promovata de
titularul dreptului, și de alte organe sau persoane cărora legea le recunoaște legitimarea
procesului deoarece folosul practic se produce asupra titularului
 născut și actual: să existe în momentul în care se exercită acțiunea civilă
Lipsa interesului se invocă pe cale de exceptție.

Excepția lipsei de interes e una de fond, peremptorie și absolită.

Dacă instanța apreciază că aceasta excepție ca întemeiată va respinge acțiunea ca fiind lipsită
de interes.

Capacitatea procesuală
Reprezintă aplicarea pe plan procesual a capacității civile.

Capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și

obligații pe plan procesual. În cazul persoanelor fizice capacitatea de folosință începe la naștere
și încetează la moartea ei. Nimeni nu poate fi lipsit total de această capacitate, dar în cazurile
expres prevăzute de lege, capacitatea poate fi limitată.

Capacitatea procesuală de folosință a persoanei juridice începe la data înregistrării actului de

înființare sau de la data autorizării.

Capacitatea procesuală de exercițiu constă în aptitudinea unei persoane de a-și valorifica

singură dreptul procedural și de a-și îndeplini singură obligațiile procedurale deci a sta în
judecată.
 În cazul persoanei fizice capacitatea de exercițiu se dobândește la îndeplinirea vârstei de 18
ani( de regulă – excepție:minorul de 16 ani căsătorit)

În cazurile și condițiile prevăzute de lege o persoană poate fi lipsită total de capacitate de

exercițiu ori să aibă o capacitate restrânsă. Pentru întregirea capacității de exercițiu art 57:

-reprezentantul legal intervine în cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu ( minorul

sub 14 ani) și interzișii judecătorești; aceștia nu stau personal în proces, ci prin reprezentantul
lor legal: părinți, cel care îl reprezintă pe minorul dat în plasament ori tutore. Dacă persoana
fizică nu are capacitate de exercițiu și nu are reprezentant legal și există urgență în soluționarea
cazului, instanța va numi un curator special care să-l reprezinte până la numirea reprezentantului
legal. Instanța va numi un curator special și dacă există contrarietate de interese între
reprezentantul legal și cel reprezentat

- asistarea intervine în cazul persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă (14-18 ani);

aceștia vor fi citați și vor sta personal în proces, dar asistați de părinți sau tutore care vor semna
alături de minor cererile adresate instanței; dacă minorul împlinește în cursul procesului vârsta
de 14 ani reprezentantul legal se transforma în asistent, iar ei vor trebui să fie citați personal;

În cazul în care persoana cu capacitate de exercițiu restrânsă nu are ocrotitor legal și există
urgență instanța poate numi un curator special ( contrarietate de interese).

-autorizarea intervine cazul în care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de

exercițiu sau minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă și ocrotitorul legal care îl asistă,
efectuează acte procesuale de dispoziție. Pentru aceste acte e nevoie de autorizarea specială a
instanței de tutelă.

Art.57(3),(4),(5),(6)

(3)Lipsa capacității de exercițiu a dreptului procedural poate fi invocată în orice stare a

procesului

(4) Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale
sunt anulabile.
Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea însă confirma toate sau numai
o parte din aceste acte.
Exceptia lipsei capacitatii de folosinta este o exceptie de fond preemptorie.Exceptia
lipsei de folosinta va putea fi invocata in orice stare a pricinei chiar si de catre adversar
care are interesul sa se pronunte o hotarare valabila.
 D. Calitatea procesuala
Legitimarea procesuala ordinara (obisnuita)
Potrivit 36 CPC calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele
raportului juridic astfel cum acesta e dedus judecatii. Reclamantul fiind cel care ???? ,
trebuie sa justifice atat calitatea procesuala activa cat si calitatea procesual pasiva a
persoanei pe care a chemat-o in judecata.Aceasta se realizeaza prin indicarea obiectului
cererii si a motivelor de fapt si drept pe care se intemeiaza pretentia sa.Instanta de judecata
trebuie sa verifice atat calitatea procesual activa cat si cea pasiva.
Lipsa calitatii procesuale nu se confunda cu netemeinicia , deoarece in ipoteza unei
actiuni reale introduse de o persoana fara calitate , dreptul subiectiv exista , dar cererea
de chemare in judecata a fost introdusa de titlul respectiv , pe cand in cazul unei actiuni
netemeinice (nefondate) nu exista dreptul pretins de reclamant.
Drepturile si obligatiile procedurale pot fi transmise in cursul procesului , ceea ce
echivaleaza cu o transmitere a calitatii active/pasive.

In cazul persoanei fizice transmiterea se realizeaza pe calea mostenirii.Mostenitorii care

au succesiunea , preiau pozitia procesuala a defunctului cu exceptia cazului cand legea nu
permite aceasta fiind vorba de drepturi cu caracter strict personal.

In cazul persoanei juridice, transmiterea are loc pe calea reorganizarii (fuziune, divizare
sau transformare) a persoanei juridice care e parte in proces.

Transmisiunea conventionala a calitatii procesuale poate avea loc ca urmare:

-cesiune de creanta

-a vanzarii/donarii bunului litigios

-a preluarii datoriei cu consim derizorie

-a altor mijloace juridice indirecte de schimbare a subiectului activ/pasiv al persoanei

juridice de drept subtant. dedus jud.

Cel care dobandeste calitatea procesuala ca efect al transmisiunii e introdus in proces in

locul aut. si preia procesul in starea in care se gaseste la momentul transmisiunii; actele de
procedura indeplinite de aut. sau fiindu-i opozabile.
Art 99-situatia procesuala a instrainatorului si a succesorilor sai

(1) Cand reclamantul a sesizat instanta cu mai multe capete principale de cerere intemeiate
pe fapte ori cauze diferite, competenta se stabileste in raport cu valoarea , sau dupa caz
, cu natura , ori obiectul fiecarei pretentii in parte. Daca unul dintre capetele de cerere
este de competenta altei instante , instanta sesizata va dispune disjungerea si isi va
declina in mod corespunzator competenta.
(2) In cazul in care mai multe capete principale de cerere intemeiate pe un titlu comun
ori avand aceiasi cauza sau chiar cauze diferite ,dar aflate in stransa legatura , au fost
deduse judecatoresc printr-o unica cerere de chemare in judecata , instanta competenta
sa le solutioneze se determina , tinandu-se seama de acea pretentie care atrage
cometenta unei instante de grad mai inalt.

Exceptia lipsei calitatii procesuale e o exceptie de fond perempt. si absoluta. Daca instanta
constata lipsa calitatii procesuale va respinge cererea ca fiind introdusa de o persoana fara
calitate sau ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate.

Legitimarea procesuala extraordinara

Potrivit art 37 in cazurile si conditiile prevazute exclusiv prin lege se pot introduce cereri
sau se pot formula aparari si de persoane , organizatii ,institutii, autoritati care fara a
justifica un interes procesual actioneaza pentru apararea drepturilor/intereselor legitime
ale unor persoane aflate in situatii speciale sau dupa caz in scopul ocrotirii unui interes de
grup sau general.

Potrivit art 1060 , creditorul a carui creanta e certa si excibila poate sa exercite drepturile
si actiunile debitorului , atunci cand acesta in prejudiciul creditorului refuza/neglijeaza sa-
l exercite.

Potrivit art 92 precursorul poate porni orice act ori de cate ori e necesar pentru apararea
drepturilor si intereselor legale ale minorilor ,ale persoanelor puse sub interdictie si ale
disparutilor , precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.

Asociatiilor de consumatori le e acordata calitatea procesuala activa pentru introducerea

cererilor de chemare in judecata pentru aparea drepturilor si intereselor legale ale
 consumatorilor.Organizatiile sindicale au calitate procesuala in temeiul art 28 din lg
62/2011 a Dialogului social.

Clasificarea actiunii civile.

-in functie de scopul material urmarit de reclamat:

a) in realizarea dreptului

b)in constatare

c)in constituire de drept

a)ACTIUNILE IN REALIZARE/ADJUDECARE sunt acelea prin care reclamantul se

pretinde a fi titularul unui drept subiectiv , solicita instantei sa-l oblige pe parat la respectarea
dreptului sau , iar daca acest lucru nu este posibil , la despagubirea pentru prejudiciul suferit.

-prin actiune se afirma un drept subiectiv al carui drept il constituie un bun material sau alt
interes referitor la patrimoniul celui care reclama

-se pretinde ca restabilirea/valorificarea dreptului afirmat sa se faca in mod direct , dupa caz
restituirea bunului, efectuarea lucrarii/prin echivalent

-se pretinde ca instanta sa-l oblige pe parat sa dea ,sa faca sau sa nu faca ceva , in folosul
reclamantului , iar hotararea pronuntata poate sa fie dusa la indeplinire pe calea executarii silite.

b)ACTIUNEA IN CONSTATARE-reclamantul solicita instantei doar sa constate

existenta/inexistenta unui drept.Hotararile pronuntate in cazul acesti actiuni nu sunt susceptibile
de executare silita.

Conditii:

-partea sa nu poata cere realizarea dreptului pe orice alta cale prevazuta de lege-in art 35 a
fost reglementat caracterul subsidiar al actiunii in constatare fata de cea in realizare.Exceptia
privind caracterul subsidiar al actiunii in constatare fata de cea in realizare e una de fond
peremptorie si absoluta.

-partea sa justifice un interes-reclamantul trebuie sa justifice un interes pentru clarificarea

unui raport juridic in celelalte acte , de regula se cere protectia juridica a unui drept

-prin actiune sa nu se urmareasca constatarea existenta/inexistenta unei stari de fapt ci a uneia

de drept
 -astfel practica jud a decis ca actiunea in constatare nu e admisibila pentru constatarea unei
stari de fapt , pentru a putea fi folosita ca mijloc de aparare intr-un viitor litigiu

c)ACTIUNEA IN CONSTITUIRE DE DREPT-sunt acelea prin care reclamntul solicita

aplicarea legii la anumite fapte pe care le invoca in scopul crearii unor situatii juridice noi

-actiune cu caracter strict personal

-asupra obiectului lor nu se poate transactiona

-hotararea produce efecte de regula pentru viitor ,dar in mod exceptional , anumite hotarari
produc efecte si pentru trecut (hotararea de stabilire a filiatiei fata de parintele din afara
casatoriei)

-in functie de natura dreptului a carui valorificare se urmareste:

a)reale

b)personale

c)mixte

a)ACTIUNI REALE-destinate apararii drepturilor reale (drept de proprietate,

dezmembraminte)

Se divid in:-actiuni posesorii (o simpla stare de fapt)

-actiuni petitorii (invocarea dreptului de proprietate)

Ele pot fi:-mobiliare

-imobiliare

Deoare numarul drepturilor reale sunt limitate ca numar si numarul actiunilor reale e limitat.

b)ACTIUNI MIXTE-sunt acelea prin care se valorifica drepturi care au aceeasi cauza
generatoare sau care se afla intr-o stransa legatura

1)actiuni prin care se urmareste executarea unor acte prin transmiterea proprietatii

2)actiuni in anulare sau rezolutiunea unor contracte prin care se constata sau se transmite un
drept real asupra unui bun

c)ACTIUNI PERSONALE-sunt nelimitate ca numar , pentru ca si numarul drepturilor de

creanta e nelimitat

-in functie de calea procedurala aleasa de parte pentru apararea dreptului sau:
 a)principale

b)accesorii

c)incidentale

d)aditionale

a)ACTIUNI PRINCIPALE-sunt acelea prin care se declanseaza judecata;poate cuprinde atat

capetele de cerere principale cat si accesorii

b)ACTIUNI ACCESORII-sunt acelea a caror solutii depinde de solutia data unui capat de
cerere principal

c)ACTIUNI INCIDENTALE-poate avea o existenta de sine statatoare ,dar care e formulata

intr-un proces deja inceput .

EX:cererea reconventionala, ele intervenind in interes propriu

d)ACTIUNI ADITIONALE-o parte modifica pretentiile sale anterioare; in aceasta categorie

de cereri sunt incluse cererile prin care r-ut modifica o cerere in justitie cu care a sesizat aut.
inst., fie ca este vorba de o cerere pr/ace/inciel.

IMPORTANTA CLASIFICARII
Din punct de vedere al competentei, cererile accesorii, aditionale si incidente sunt in competenta
instantei competenta sa judece cererea principala , chiar daca ar fi de competenta materiala sau
teritoriala a unei instante judecatoresti si atunci cand solutionarea cererii principale este stabilita
de lege in favoarea unei sectii specializate sau a unui complet specializat.

-exista cazuri in care se pot formula numai cereri principale (actiuni in tagada paternitatii)

-exista cereri care se pot formula numai pe cale accesorie (sotul care solicita la divort sa poarte
in continuare numele dobandit in casatorie)

-exista cereri accesorii si incidente care trebuie sa fie rezolvate din oficiu de instanta de judecata
( in caz de divort, instanta se pronunta din oficiu cu privire la exercitarea autoritatii parintesti)

-prin intermediul unor cereri incidente pot fi atrase in proces 3 persoane care dobandesc calitatea
de parti, iar hotararea le va fi opozabila (chemarea in judecata a altor persoane care ar pretinde
aceleasi drepturi ca si r-ul)
-daca prin aceeasi hotarare sunt solutionate si cereri accesorii, incidente , ca regula generala,
calea de atatc e determinata in functie de cererea principala.

Participantii la procesul civil

Poate numai participa la procesul civil, aceea persoana care contribuie la desfasurarea
procesului civil, pozitia sa fiind bine reglementata prin drepturile si obligatiile care i revin,
precum si prin denumirea specifica atribuita acestuia.

Instanta de judecata- compunere si constituire

Prin compunerea instantei ne referim la alcaturirea instantei cu numarul de judecatori

prevazut de lege. Cauza se judeca:

-in prima instanta : 1 judecator

-in apel: 2 judecatori (3 judecatori din 2020)

-in recurs: 3 judecatori

In cazurile privind conflictele de munca si asigurarea sociala: in prima instanta ( 1 judecator

si 2 asistenti judiciari).

Contestatia in anulare, revizuirea, cererea de indreptare, lamurire sau completare a hotararilor

judecatoresti care sunt cereri subsecvente fata de prima in care a fost pronuntata hotararea vor
fi solutionate in aceeasi compunere in care s-a pronuntat hotararea respectiva.

Atunci cand legea procesuala civila a vrut sa abroge de la celelalte legi in privinta competentei
completelor, a prevazut aceasta in mod expres, spre exemplu: potrivit art 124 alin 4, cererea in
anularea ordonantei solutionata in complet de 2 judecatori.

Constituirea instantei- alcatuirea completului de judecata cu toate organele sau persoanele

prevazute de lege. E vorba despre participarea alaturi de judecator a grefierului, a
magistratului asistent la Inalta Curte si a procurorului in cazurile anume prevazute de lege.

Gresita compunere a completului de judecata inseamna ca pricina a fost judecata de un

numar mai mic sau mai mare de judecatori.
 Gresita constituire a completului presupune ca instanta nu a fost alcatuita din toate organele
prevazute de lege.

In cursul procesului, aceasta neregularitate poate fi invocata pe cale de exceptie. Exceptia

gresitei compuneri sau constituiri e o exceptie de procedura (deoarece vizeaza incalcarea
regulilor de procedura referitoare la compunerea completului), delatorie (conduce la anularea
judecatii), absoluta ( norme care reglementeaza compunerea si constituirea instantei sunt
imperative).

Instanta se pronunta asupra exceptiei printr-o incheiere interlocutorie care poate fi atacata
numai o data cu fondul. Daca a fost pronuntata o hotarare in prima instanta incalcand reguli
privitoare la compunerea sau constituirea completului vor fi invocate pe calea apelului sau
recursului. Gresita compunere sau constituire a instantei poate fi invocata si prin intermediul
contestatiei in anulare.

Incompatibilitatea
E o interdictie legala de a participa la actul de justitie ce se aplica judecatorilor, magistratilor
asistenti, procurorilor si grefierilor care se prezuma ca nu pot fi impartiali anumitor
imprejurari. Are 2 intelesuri:

1) Generala- vizeaza conditiile generale de...................................de magistrati si conduita

pe care trebuie sa o aiba
2) Speciala- vizeaza doar situatiile particulare in care un magistrat sau grefier nu are
posibilitatea si dreptul de a participa la judecarea anumitor sarcini

Incompatibilitatile generale se incadreaza in regula incompatibilitatii de drept comun ce

se aplica magistratilor, politicienilor, persoanelor cu functii publice si care e
reglementata de legea 167/2003.

Incompatibilitatea speciala prevazuta de legea procesual civila:

-nu se refera la calitatea de magistrat in general si are in vedere doar cazurile cand un
anumit magistrat nu poate participa din cauza unor banuieli legitime de impartialitate.

CPC reglementeaza in art 41 cazurile de incompatibilitate absoluta/ obiectiva si in art

42 celelalte cazuri de incompatibilitate.

Potrivit art 41 , judecatorul care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hotarare

prin care s-a solutionat ca nu poate judeca aceeasi pricina in apel, recurs , contestatie in
anulare ori revizuire si nici dupa trimitere spre rejudecare cu exceptia cazurilor in care a
chemat sa se pronunte asupra altor chestiuni decat cele dezlegate de instanta de apel
sau dupa caz de recurs.

De asemenea , nu poate participa la judecata cel care a fost arbitru, procuror, avocat,
asistent judiciar, magistrat asistent sau mediator in acea cauza.

Judecatorul e incompatibil daca a solutionat cauza sau a admis o exceptie de fond;

daca spre exemplu judecatorul s-a pronuntat asupra unei exceptii de procedura cum ar fi
necompetenta, acesta nu e incompatibil.

Nu e incompatibil judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o procedura speciala

cum ar fi ordonanta prezidentiala sau ordonanta de plata in care nu se foloseste fondul
cauzei.

Incompatibilitatea nu se aplica in cazul in care hotararea a fost desfintata, anulata sau

casata si privina mentinuta spre rejudecare de aceeasi instanta. Doar in cazul trimiterii
spre rejudecare intervine incompatibilitatea.

Incompatibilitatea se aplica doar in cadrul aceluiasi dosar, neexistand cand un

judecator s-a pronuntat intr-o cauza identica sau similara, insa in dosare diferite. Nu
necesita incompatibilitate cand un judecator care a pronuntat o hotarare ce constituie
titlu executoriu judeca o contestatie la executarea impotriva aceluiasi titlu executoriu.
Art 42 prevede alte cauze de incompatibilitate.

Mijloacele de invocare a incompatibilitatii sunt abtinerea si recuzarea. Indiferent de

motivul de incompatibilitate se invoca de judecator prin intermediul abtinerii. Daca e
invocata de una dintre parti incompatibilitatea se sesizeaza prin intermediul cererii de
recuzare.

Abtinerea- situatia in care un judecator , cunoscand ca se afla intr-unul din cazurile

prevazute de lege se abtine de la judecarea unei anumite pricini.

Recuzarea- situatia in care una dintre parti cere in cazul strict determinat de lege
inlaturarea unuia sau mai multor judecatori de la judecata unei anumite pricini.

Obligatiei judecatorului de a se abtine i corespunde dreptul partii care are motive sa se

indoiasca de impartialitatea sa , de a-l recuza. Potrivit art 43 alin 1 , inainte de primul
termen de judecata, grefierul de sedinta va verifica pe baza dosarului cauzei , daca
judecatorul se afla in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de art 41.

Judecatorul care stie ca exista un motiv de incompatibilitate in privinta sa e obligat sa se

abtina de la judecarea pricinei. Declaratia de abtinere se face in scris de indata ce
judecatorul a cunoscut existenta cauzei de incompatibilitate.

Potrivit art 45 in cazul prevazut de art 41 , judecatorul nu poate participa la judecata

chiar daca nu s-a abtinut ori nu a fost recuzat. Neregularitatea poate fi invocata in orice
stare a pricinei.

Coparticiparea procesuala
Potrivit art 59, mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate, daca
obiectul procesului e un drept sau o obligatie comuna, daca dreptul sau obligatiile lor au
aceeasi cauza ori daca intre ele exista o stransa legatura.

Coparticiparea procesuala reprezinta aceea situatie juridica in care ca urmare a deducerii

in judecata a unui raport juridic obligational cu pluralitate de subiecte in calitate de parti
in acel proces urmeaza sa figureze toate subiectele in care stabilesc acel raport.

Feluri:

-dupa pozitia partilor

*activa->mai multi reclamanti actioneaza in judecata prin aceeasi cerere

*pasiva->un reclamant actioneaza mai multi parati

*mixta->mai multi reclamanti si mai multi parati

-in functie de rolul vointei partilor in forma C P

*facultativa

*obligatorie

*necesara

Pentru a fi in prezenta unei coparticipatii procesuale obligatorie e necasar ca

raportulrile juridice obligationale a caror valorificare se urmareste sa fie indivizibile sau
solidare.
 In ceea ce priveste raporturile obligationale, acestea nu pot da nastere la o
coparticipare procesuala obligationala. Acesta pe motiv ca fiecare creditor nu are drept
decat la partea sa si fiecare debitor nu poate fi urmarit si nu datoreaza decat pentru
partea sa.

Solutionarea raporturilor juridice obligationale solidare sau indivizibile devenite

litigioase trebuie sa se faca cu participarea in calitate de parti a tuturor subiectelor lor.

Art 684 alin 2 partajul facut fara participarea tuturor coproprietarilor e lovit de nulitate
absoluta.

Efectele coparticiparii procesuale

Art 60(1): actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti si parati nu-l
pot profita si nu-i pot afecta pe ceilalti.

În cazul procesului civil fiecare participant se bucura de independență procesuală.

Astfel, actele de dispoziție, cum ar fi renunțarea sau achiesarea făcută numai de unul dintre
participanti, chiar în cazul obligației solidare sau indivizibile, nu-i obligă pe ceilalți să adopte
aceeași atitudine.

De la această regulă se derogă- art 360(2) –dacă prin natura raportului juridic sau în temeiul
unei dispoziții a legii, aceste hotărâri se întind asupra tuturor reclamanților sau pârâților, actele
de procedură îndeplinesc numai de către unii dintre ei sau termenele aplicabile numai unora
dintre ei, profită și celorlalți. Când actele de procedură ale unora sunt potrivnice celor făcute
de ceilalți se va ține seama de actele cele mai favorabile. În aceste dispoziții, coparticipanților
li se consacră 2 posibilități:

-acea a avantajului sigur care operează de drept

-acea a aprecierii finalității actului în cazul în care există deosebirea de atitudine;

Apelul declarat numai de un singur reclamant dacă va fi admis va folosi și celorlalți

coparticipanți; dacă va fi respeins, acesta îl va privi doar pe participanți care l-a declarat și
numai el va suporta consecințele soluției. Ceilalți coparticipanți sunt considerați că au optat
pentru actul mai favorabil al neatacării hotărârii.
 Participarea terților la judecată

Terțele persoane reprezintă prin care în dreptul procesual civil se desemnează acele părți
care au intrat ăn procesul deja început între reclamant și pârât în scopul protejării unor interese
proprii.

Condițiile speciale de participare a terțelor persoane:

1.Interesul de a interveni

2. Existența unui proces civil aflat în curs de judecată

3. Legătura de conexitate

Cerința legată de conexitate e determinată de caracteristicile incidente ale formelor de

participare al terțelor persoane ce decurge din scopul participării acestora, respectiv soluția
raportului juridic conex în cadrul aceluiaș litigiu.

Intervenția poate fi voluntară sau forțată

Intervenția voluntatră – principală

-accesorie

Intervenția principală( agresivă)

Potrivit art. 62(2) – intervine principala condiție, intervenientul pretinde pentru sine în tot sau
în parte dreptul dedus judecății sau dreptul strâns legat de acesta.

Din punct de vedere al conținutului său, intervenția principală constituie o veritabilă

acțiune civilă. Cererea de intervenție principală va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea
de chemare în judecată. Cererea de intervenție principală poate fi făcută numai în fața primei
instanțe, înainte de încheierea dezbaterilor în fond cu acordul expres al părților, intervenția
principală se poate face și la instanța de apel.

! Art 64,65,66(1),(2)

Intervenția accesorie:

Art 61 (3) – cînd sprijină doar apărarea uneia dintre părți.Spre deosebire de intervenția
principală, intervenția accesorie nu mai poate fi considerată o adevărată acțiune civilă.
Intervenția urmărește apărarea dreptului unuia dintre părți, tocmai pentru că astfel, pe o cale
indirectă își apără sau își conservă propriile drepturi.
 Cererea de intervenție accesorie va fi făcută în scris și va cuprinde elementele prevăzute
de art 148.

Pentru ca nu e o cerere principală, legiuitorul a permis că intervenția accesorie să poată

fi făcută în tot cursul judecății, chiar și în căile extraordinare.

Judecarea si solutionarea cererii de interventie accesorie

Judecarea cererii accesorie nu poate fi dispusa de judecatorul cererii principale, iar instanta e
obligata sa se pronunte asupra acesteia prin aceeasi hotarare odata cu fondul (Art 67(1)).Din
text rezulta ca legiuitorul spre deosebire de interventia principala a optat pentru varianta
solutionarii cererii de interventia accesorie mereu in cadrul dosarului ce are ca obiect cererea
de cheamare in judecata.

Art 67(2)-intravenientul accesoriu poate sa savarseasca numai actele de procedura care nu

contravin interesului partii in favoarea careia a intervenit.Cu alte cuvinte , tertul are o pozitie
subordonata partii in favoarea careia intervine.

Dupa admiterea in principiu , tertul intervenient accesoriu va deveni parte in proces.El va

putea propune probe, va invoca exceptii procesuale si mijloace de aparare cu singura conditie
sa fie in folosul partii pe langa care intervine.

Dupa admiterea in principiu a cererii de interventie accesorie , intervenientul poate sa

renunte la judecarea cererii de interventie, doar cu acordul partii pentru care a introdus-o.

Solutiile asupra cererii de interventie accesorie difera in functie de partea pe langa care
intervine.Daca cererea e facuta in interesul reclamantului, aceasta se va admite in cazul in care
instanta administreaza cererea de chemare in judecata.Daca cererea de chemare in judecata e
respinsa , va fi respinsa si cererea de interventie accesorie.Daca e facuta in interesul paratului ,
actiunea se va respinge in cazul in care se respinge cererea principala.

Daca partile sting litigiul printr-o tranzactie , cererea de interventie accesorie ramane fara
obiect.

Interventia fortata:

Prima forma-chemarea in judecata a altor persoane care ar pretinde aceleasi drepturi ca si

reclamantul

Art 68(1)-oricare dintre parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa
pretinda pe calea unei cereri separate aceleasi drepturi ca si reclamantul
Momentul pana la care se poate formula cererea de chemare in judecata a altei persoane:

Cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai tarziu pana la
terminarea procesului in prima instanta.

Cererea facuta de parat se va depune in termenul prevazut de lege pentru depunerea

intampinarii inaintea primei instante , iar daca intampinarea nu e obligatorie ,cel mai tarziu la
primul termen de judecata. In cazul nerespectarii acestui termen va fi incident Art 185 care
prevede sanctiunea decaderii. Deoarece prin abordarea fondului , cererea poate formulata
numai la prima instanta , nu si in caile de atac.

Art 69:Cererea va fi motivata si impreuna cu inscrisul care o insoteste se va comunica atat

celui chemat in judecata , cat si partii potrivnice.

Art 64 si 65 , se aplica in mod corespunzator

Din momentul incuviintarii cererii ,terta persoana dobandeste calitatea de reclamant ,iar
hotararea isi produce efectul si in privinta sa.Din momentul introducerii in proces , terta
persoana se bucura de independenta procesuala.Poate sa faca acte de dispozitie (renuntare la
drepturi subiective) , dar NU poate sa renunte la judecata.

Efecctul specific prevazut de Art 71/Scoaterea paratului din proces:

Cand paratul chemat in judecata pentru o datorie baneasca recunoaste datoria si declara ca
vrea sa o achite fata de cel caruia ii va fi stabilit dreptul pe cale judecatoreasca , el va fi scos
din proces , daca a consemnat la dispozitia instantei suma datorata.

Tot astfel , paratul chemat in judecata pentru predarea unui bun sau a folosintei acestuia , va fi
scos din proces daca declara ca va preda bunul celui a carui drept va fi stabilit prin hotarare
judecatoreasca.Bunul din litigiu va fi pus sub sechestru judiciar de catre instanta investita cu
judecarea cauzei.In aceasta cauza , judecata va continua intre reclamant si tertul chemat in
judecata.Hotararea se va comunica si paratului caruia ii e opozabila.

Chemarea in garantie:

Partea interesata poate sa garanteze o terta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte cu
o cerere separata in garantie sau in despagubire.In aceleasi conditii , cel chemat in garantie
poate sa garanteze o alta persoana.

Ideea de garantie e o forma a actiunii in regres ce are ca sursa legea sau contractul.Desi e o
facultate in cazurile prevazute de lege , daca partea nu alege calea incidentala a garantiei se
expune riscului de a nu-si mai putea valorifica ulterior pretentiile, pentru ca i se poate opune
„exceptio mali procesus”

Art 1705 si 2310 (2)-CC

Garantia nu e admisa in urmatoarele situatii:

-in actiunile personal-nepatrimoniale(desfasurarea adoptiei , divort)

-litigiile de munca

-procedura ordonantelor presedentiale

-procedurile necontecioase

-procedura de evacuareE

Cererea de garantie va fi facuta in formula prevazuta pentru cererea de chemare in

judecata.Cererea e facuta de reclamant sau de interveninentul principal se va depune cel mai
tarziu pana la terminarea cercetarilor procesuale inaintea primei instante.Cererea facuta de
parat se depune in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii , inaintea primei instante.

Cererea garantiei nu poate fi formulata pe calea apelului sau recursului si nici in caile de
retractare pentru ca presupune o antamare a fondului.

Totusi ea e admisa in cazul rejudecarii fondului dupa casare sau trimitere.

In cazul neformularii cererii de garantie in termenele aratate , actiunea va fi respinsa ca nula

pentru ca partea e decazuta din dreptul de a o formula.

Judecata si solutionarea cererii de chemare in garantie:

Art 74:Instanta va comunica celui chemat in garantie cererea si copii de pe inscrisurile ce o

insotesc , precum si copii de pe cererea de chemare in judecata , intampinare si de pe
inscrisurile de la dosar.

In termenul stabilit (art 65(3)) cel chemat in garantie trebuie sa depuna intampinarea si poate
sa formuleze cererea potrivit Art 72 (sa cheme in garantie o alta persoana)

Cererea de chemare in garantie se judeca odata cu cererea principala.Cu toate acestea daca
judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea de chemarea in garantie , instanta poate
dispune disjungerea ei pentru judecare separata.In acest din urma caz , judecarea cererii de
chemare in garantie va fi suspendata pana la solutionarea cererii principale.

Situatia celui chemat in garantie:

Actiunea se va substitui in toate drepturile procesuale ale partii care a formulat cererea in
garantie , avand aceleasi obligatii.Prin intermediul chemarii in garantie se tinde spre realizarea
unei aparari comune a tertului si a celui garantat.

Tertul chemat in garantie va putea opune apararii , ridicarea exceptiilor putand invoca pe tot
parcursul desfasurarii procesului civil incalcarea unor norme imperative.

Cu toate acestea cel chemat in garantie nu va putea invoca acele exceptii care au fost acoperite
anterior introducerii sale in proces, intrucat va lua procedura in stadiul in care se gaseste in
momentul introducerii sale.

Solutiile:

Solutiile asupra luarii in garantie au caracter subsidiar fata de solutia din cererea principala.

Daca cererea de chemare in garantie e formulata de reclamant:

-daca cererea de chemare in judecata(principala) se va admite , reclamantul a avut castig de

cauza motiv pentru care se va respinge si cererea de chemare in garantie formulata de acesta.

-daca, din contra , cererea de chemare in judecata se va respinge , paratul a avut castig de
cauza , motiv pentru care in masura in care cererea de chemare in garantie e intemeiata ,
aceasta se va admite.

Tertul nu va putea fi obligat direct catre parat , instanta urmand a se pronunta cu prioritate
asupra raportului juridic dintre reclamant si parat si numai apoi asupra raportului juridic dintre
reclamant si tertul chemat in garantie.

Cererea de chemare e formulata de parat:

-daca cererea de chemare in judecata se va admite , paratul a cazut in pretentii , motiv pentru
care in masura in care e intemeiata se va admite si cererea de chemare in garantie.

Avand in vedere faptul ca intre reclamant si tert nu exista un raport juridic , cel chemat in
garantie nu poate fi obligat catre reclamant.Instanta va solutiona litigiul in 2 etape: se pronunta
asupra raportului dintre reclamant si parat,iar apoi asupra raportului juridic dintre parat si
tertul chemat in garantie.

-daca cererea principala e respinsa , paratul a avut castig de cauza , motiv pentru care cererea
de chemare in garantie se va respinge fie ca e lipsita de obiect ,fie ca e lipsita de interes.

Aratarea titularului dreptului:

Paratul care detine un bun pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui
lucru , va putea arata ca acela in numele caruia detine bunul sau exercita dreptul , daca a fost
chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.

Art 76:Cererea va fi motivata si se va depune inaintea primei instante in termenul prevazut de

lege pentru depunerea intampinarii.Daca intampinarea nu e obligatorie , cererea se poate face
cel tarziu la primul termen de judecata.

Art 77:Cererea impreuna cu inscrisurile care o insotesc si o copie de pe cererea de chemare in

judecata , de pe intampinare si de pe inscrisurile de la dosar va fi comunicata celui aratat ca
titular al dreptului.

Daca acela aratat ca titular al dreptului recunoscut sustinut paratului si reclamantul consimte ,
el va lua locul paratului care va fi scos din proces.

Daca reclamantul este de acord cu inlocuirea sau cand cel aratat ca titular nu se infatiseaza sau
contesta cele sustine de parat , tertul dobandeste calitatea de intervenient principal.

Introducerea fortata in cauza din oficiu a altor persoane:

Art 78(1):In cazurile expres prevazute de lege , precum si in procedurile necontencioase ,

judecatorul va dispune din oficiu introducerea in caz a altor persoane , chiar daca partile se
impotrivesc.

Introducerea fortata in cauza din oficiu a altor persoane e acea institutie procesuala care in
situatii determinate de lege impune solutionarea procesului civil si in raport cu o terta
persoana asupra careia s-ar putea rasfrange efectele hotararii judecatoresti.In prezent , in
legislatia noastra exista un numar foarte redus de situatii in care e posibila introducerea fortata
in cauza din oficiu a altor persoane:

-Art 16(1) Legea 554/2004 Legea contenciosului adm.

-Art 54 Legea 136/1995 privind asigurarea si reasigurarea in cazul stabilirii despagubirii prin
hotarare judecatoresti , dreptul persoanei pagubite din accidentele produse de vehicule
asigurate in Romania se exercita impotriva asigurarii de raspundere civila cu citarea
obligatorie a persoanei raspunzatoare de producerea accidentului in calitate de intervenienti
fortati.
-Art 33 (2) OG 2/2001 atunci cand fapta a avut ca urmare producerea unui accident de
circulatie judecatorul va cita si societatea de asigurari mentionata in procesul verbal de
contraventie.

ART 436-----ART439

Art 78(2)-(4)+Art 79

Conditii.Termen

In cazurile expres prevazute de lege precum si in procedura necontecioasa judecatorul va

dispune din oficiu introducerea in caz a altor persoane ,chiar daca partile se impotrivesc.

In materia contenciosului cand raportul juridic dedus judecatoresc o impune, judecatorul va

pune in discutia partilor necesitatea introducerii in caz a altor persoane.Daca niciuna dintre
parti nu solicita introducerea in caz a tertului , iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi
solutionata fara solicitatea tertului , va respinge cererea, fara a se pronunta pe
fond.Introducerea in caz va fi dispusa prin incheiere pana la terminarea cercetarii procesuale
inaintea primei instante.

Cand necesitatea introducerii in caz a altor persoane e constituita cu ocazia deliberarilor ,

instanta va repune cazul pe rol , dispunand citarea partilor.

Hotararea prin care cererea a fost respinsa e supusa doar apelului.

Procedura de judecata-Art 79

-cel introdus in proces va fi citat comunicandu-i-se in copie incheierea ,cererea de chemare in

judecata , intampinarea si inscrisurile anexe

-prin citatie i se va arata si termenul pana la care va putea sa arate exceptiile , dovezile si
celelalte mijloace de aparare

-instanta la cererea celui introdus in proces va putea dispune readministrarea probelor sau
administrarea de noi probe.

Participarea Ministerului Public in procesul civil

Procurorul e acel participant in procesul civil care reprezinta interesele sociale si apara
ordinea de drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

Modalitati concrete de participare a procurorului in procesul civil

 -pornirea actiunii civile

-participarea la judecata actiunii civile

-exercitarea cailor de atac

-solicitarea de punere in executare silita a titlurilor executorii

a)Pornirea actiunii civile

Procurorul poate porni orice actiune ori de cate ori e necesar pentru apararea drepturilor si
intereselor legitime ale min, ale persoanelor puse sub interdictie si ale dispartutilor , precum si
in alte cazuri expres prevazute de lege.Potrivit articolului 93 , in cazul in care , procurorul a
pornit actiunea,titularul dreptului va fi introdus in oproces si va putea face acte de dispozitie ,
iar daca procurorul isi va retrage cererea , va putea cere continuare judecarii sau a executarii
silite.

b)Participarea la judecata actiunii civile

Potrivit articolului 92 (2) , procurorul poate sa puna concluzii in orice proces civil , in
oricare faza a acestuia , daca apreciaza ca e necesar pentru apararea ordinii de drept , a
drepturilor si intereselor cetatenilor.Dreptul de apreciere apartine procurorului , acesta nefiind
tinut de a justifica motivele care il determina sa participe la un anumit proces .

Desi legea procesuala prevede ca procurorul poate sa puna concluzii , activitatea sa

procesuala se concretizeaza in dreptul de a formula cerei , a invoca exceptii , a propune probe
si in finalul judecatii poate pune concluzii.

Regula in materia procesuala e aceea ca participarea procesuala la judecata actiunii civile e

facultativa.De la aceasta regula se deroga prin articolul 92 alin 3 :

In cazurile anume prevazute de lege participarea si punerea cauzelor de catre procuror sunt
obligatorii sub sanctiunea nulitatii absolute a hotararilor

Cazuri in care participarea si punerea cauzelor este obligatorie:

-In cazul cererii depunerii sub interdictie

- In cazul cererii de declarare a mortii

-In cazul judecarii cererii de decadere din exercitarea drepturilor parintesti

- In cazul judecarii cererii de expropriere pentru cauze de utilitate publica

 C- Exercitarea cailor de atac

Procurorul poate sa exercite caile de atac impotriva hotararii pronuntate in cazurile

prevazute la articolul 92 alin 1 (minoritate interzisi , disparuti) chiar daca nu a pornit actiunea
civila, precum si atunci cand a participat la judecata in conditiile legii Art 92 alin 4

Rezulta ca procurorul poate exercita caile de atac in urmatoarele situatii:

1) Ori de cate ori e necesar pentru apararea drepturilor si libertatilor legitime ale minorilor
persoanelor puse sub interdictie, dispartilor, precum si in alte cazuri prevazute expres de
lege indiferent daca procurorul a introdus sau nu actiunea civila
2) In cazurile in care a participat la judecata, indiferent daca participarea sa era facultitativa
ori obligatorie potrivit legii

D- Punerea in executarea a titlurilor executorii

Procurorul poate sa ceara executarea a oricaror titluri executorii emise in favoarea persoanelor
prevazute la alin 1. Procurorul poate solicita punerea in executare a:

Hotararilor judecatoresti, contratelor de asistenta juridica, contractelor de credit, bilete de

ordin etc...

Conditiile care trebuie indeplinite pentru ca procurorul sa poata cerere executarea silita:

1) Sa fie vorba de orice titlu executoriu emis in favoarea persoanelor prevazute la alin 1
2) Titlul sa fie susceptibil de executare silita
3) Partea interesata sa nu fi cerut ea insasi executarea titlului executoriu-

in toate cazurile ministerul public nu datoreaza taxa de timbru si nici cautiune

Reprezantarea partilor in procesul civil

 Reprezantarea desemneaza situatia in care o persoana numita reprezantant indeplineste acte
de procedura in numele si interesul altei persoanei care este parte in proces numita
reprezentat

Art 80 alin 1 partilor pot sa exercite drepturi procedurale personal sau prin reprezentat

Regula in procedura civila este aceea ca reprezentarea conventionala a partilor este

facultativa. Formele reprezentarii sunt urmatoarele:

1) Reprezentare legala
2) Reprezentare conventionala
3) Reprezentarea judiciara

Reprezentarea legala intervine atunci cand o persoana fizica este lipsita de capacitate de
exercitiu( Minor sub 14 ani si interzisii)

Reprezentarea conventionala intervine atunci cand partile aleg sa stea in judecata printr un
reprezentat ales in conditiile legii cu exceptia cazurilor in care legerea impune prezenta
personala a lor in fata instantei:

- Cand trebuie sa depuna marturie – interogatoriu

- La divort

Reprezentarea conventionala presupune incheierea intre reprezentat si reprezentant a unui

contract in care se prevad drepturi si obligatii de reprezentare a partii si care in functie de
persoana si calitatea reprezentatului poate fi:

a) Contract de mandat, pentru madatarul neavocat

b) Contract de munca sau raport de serviciu in cazul consilierului juridic
c) Contract de asistenta juridica pentru mandatarul care are calitatea de avocat

Reprezentarea prin mandatar neavocat- in fata primei instante si in caile de atac persoanele
fizice pot fi reprezentate de catre avocati sau alti mandatari

Regula in procesul civil este ca mandatarul neavocat nu poate pune concluzii orale doar anale
asupra exeptiilor procesuale si asupra fondului decat prin avocat atat in etapa cercetarii
procesuale cat si in etapa dezbaterii in fond.

Exceptia de la regula e urmatoarea:

1) Pot pune concluzii mandatarii neavocati, asupra exceptiilor si asupra fondului daca sunt
indeplinite urmatoarele doua conditii:
 - Sunt licentiati in drept
- Au calitatea de mandatari in procesul sotului sau rudelor pana la gradul 2

Actele de procedura pe care le poate face mandatarul neavocat:

- Poate formula cereri

- Poate indeplini acte de procedura
- Poate invoca exceptii si aparari insa nu poate sustine oral exceptii pentru ca nu
are dreptul sa puna concluzii asupra lor
- Poate propune probe dar nu le poate sustine prin pleduarii orale cu ocazia
dezbaterii asupra fondului

Forma mandatului:

- Imputernicirea de a reprezenta o persoana fizica de catre o persoana ce nu are

calitatea de avocat poate fi data sub 2 forme:
- Sub forma inscrisului autentic( procura speciala)
- Declaratia verbala facuta in instanta si consemnata in incheire de sedinta cu
aratarea limitei si a duratei reprezentarii

Mandatul General- mandatul neavocat nu poate reprezenta partea in proces, doar in

temeiul unui mandat general; exceptie :

- Mandat dat sub forma unei procuri generala e permisa atunci cand mandantul nu
are nici domiciliu si nici resedinta in tara
Continutul si limitele mandatului

Mandatul care contine dreptul de reprezentare in judecata este presupus dat pentru
toate actele de procedura indeplinite in fata unei anumite instante, nefiind necesar ca acesta sa
fie dat in detaliu in mod expres

Daca in cuprinsul mandatului nu se precizeaza faptul ca mandatarul are dreptul de a declara

si sustine caii de atac, mandatul dat in fata primei instante nu e valabil in urmatoarele etape ale
procesului, pentru aceasta urmand a se da un nou mandat

Mandatul judiciar poate fi restrans la anumite acte in fata aceleasi instante, insa e necesar ca
in continutul mandatului sa se prevada expres aceasta limitare in caz contrar mandatul e
presupus pentru toate actele indeplinite in fata aceleasi instante
Renuntarea la judecata, achiesarea sau tranzactia nu se pot face decat prin mandat special ori
cu incuviintarea prealabila a instantei sau a autoritatii administrative competente.

In privinta reprezentarii legale a persoane fizice parintii tutorii sau cei care ii reprezeinta pe
minor dat in plasament nu au nevoie de un mandat special pentru execitarea actelor de
dispozitie dar legea prevede incuviintarea prealabila a instantei de tutela sau a autoritatii
administrativ competente.

Articolul 81 alin 2 – acte procedurale de dispozitie prevazute la alin 1 facute in orice proces de
reprezentatul minorilor, a persoanelor puse sub interdictie si a disparutilor nu vor impiedica
judecarea cauzelor, daca instanta apreciaza ca ele nu sunt in interesul acestor persoane.

Incetarea mandatului:

Art 88 – Mandatul nu inceteaza in prin moartea celui care( din cod de citit)

Renuntarea si revocarea mandatului art 89

B- Reprezentarea prin avocat

In fata primei instante si a instantei de control judiciar, reprezentarea prin avocat e facultativa.

Imputernicirea de a reprezenta o persoana fizica/ persoana juridica data unui avocat sau unui
consilieri juridic se dovedeste prin inscris potrivit legii de organizare a profesiei.

Daca mandatarul e avocat , dovada mandatului nu trebuie sa imbrace forma inscrisului

autentic pentru ca imputernicirea( delegatia avocatiala) se face in baza contractului de
asistenta juridica.

Art 87 alin 2

Lipsa dovezii calității de reprezentare.

Atunci când instanța constată din oficiu sau la sesizarea uneia dintre părți că la dosar nu
se găsește dovada calității de reprezentare a persoanei care a făcut o cerere în numele părții,
mijloacele procesuale de incovare a acestei nereguli îl constituie excepția lipsei calității de
reprezentare.

Caracterele exceptției:

-excepția de procedură

-absolută: poate fi invocat de orice persoană de procuror sau de instanța din oficiu
 Cu toate acestea, lipsa calității de reprezentare nu poate fi invocată pentru prima oară în
calea de atac.

Excepția va fi invocată în favoarea primei instanțe până la momentul încheierii

dezbaterilor

-începe cu un efect dilatoriu, dar tinde spre un efect peremptoriu pentru că potrivit art 82(1):
instanța trebuie să acorde un termen pentru a se face dovada calității de reprezentare. Dacă nu
se face dovada, cererea va fi anulată.

Asupra acestei excepții instanța se pronunță:

1. prin încheierea interlocutorie – dacă respinge excepția și rămâne în continuare sesizată cu

judecarea cererii

2. prin sentință/decizie – dacă admite excepția și se dezinvestește rejudecarea cauzei

Reprezentarea judiciară

Intervine atunci cand legea prevede în mod expres obligația instituției de a numi un curator
special

Art 58: Curatela specială

Raportul juridic intervine și atunci când circumstanța cauzei o impune pentru asigurarea
dreptului la un proces echitabil. Spre exemplu atunci când persoana fizică, din cauza
infirmității sau bătrâneții, deși capabile nu pot să-și apere singură interesele.

Raportul juridic mai intervine și atunci cand partea a dispărut și nu există informații despre
ea și nu a lăsat un mandatar.

Asistența judiciară

Art. 90 CPC (nu se cere la examen)

Judecata în faza primei instanțe

Sesizarea instanței de judecată:

Procedura prealabilă sesizării instanței:

Art. 193: sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri
prealabile dacă legea prevede în mod expres.
 Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.
Neîndeplinirea procedurii prealabie nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare
sub sancțiunea decăderii.

Procedura prealabilă reglementată de legea 554/2004 privind contenciosul

administrativ:

- Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competentă, persoana

care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un
act administrativ individual care i se adresează, trebuie să solicite autorității publice
emitente sau autoritatea ierarhic superioare dacă aceasta există în termen de 30 de
zile de la data comunicării actului, reovocarea în tot/ parte a acestuia.
o Art. 193(3) : La sesizarea instanței cu dezbaterea procedurii succesorale,
reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la
verificarea evidențelor succesorale prevăzute de CC. În acest caz,
neîndeplinirea procedurii prealabile va fi invocată de către instanța, din
oficiu sau de cpătre pârât.
o Etapa scrisă prealabilă:
o 1. Cererea de chemare în judecată
 E actul procedural prin care reclamantul investește instanța de
judecată cu o pretenție civilă

Caractere:

-act de investire al instanței

-obiect: pretenție civilă concretă

-act declarativ de exteriorizare a voinței reclamantului cu privire la o pretenție

Elemente: art. 194

a) Datele de identificare a părților, persoana fizică sau juridică

-acestea sunt necesare pentru citarea părților, legarea raportului procesual și stabilirea
competenței teritoriale

b) Datele de identificare și calitatea celui care reprezintă partea în proces

Neindicarea calității de reprezentant legal/ convențional face să se prezume că cel care a introdus
acțiunea,acționează în nume propriu și acțiunea va putea fi respinsă pentru că acea persoană nu
va putea justifica legătura sa cu raportul juridic dedus judecății.

Dovada calității de reprezentant se face cu o procură, delegație sau împuternicire

avocațională. E posibil ca o persoană să acționeze în dublă calitate, în nume propriu și în calitate
de reprezentant al uneia dintre părți. Spre exemplificare: în cazul părinților care pot fi părți
alături de copiii lor minori sau al soților.

c)Obiectul cererii și valoarea lui după prețuirea reclamantului

Reprezentarea pretențiilor reclamantului, adică ce solicită în instanță( anularea unei

căsătorii sau act juridic civil, plata unei sume de bani). Pentru obiectul evaluabil în bani
se va arăta valoarea și modul de calcul după prețuirea reclamantului. Pentru imobile se
va arăta caloarea de impozitare.
Pentru identificarea imobilelor se va arăta: localitatea, județul, strada, numărul, etajul,
apartamentul, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografia cu anexa
extrasului de carte funciară.
Cererea de chemare în judecată poate conține mai multe pretenții conexe formulate în
mai multe capete de cerere.
Obiectul cererii și valoare pot fi modificate în cursul judecății, dar numai în condițiile
restrictive reglementate de art. 204
Determinarea obiectului cererii e importantă pentru:
-stabilirea competenței materiale și teritoriale
-pentru stabilirea taxei de timbru
-pârâtul își poate formula apărarea
Instanța poate statua doar în limitele obiectului determinat de reclamant
-permite soluționarea unor excepții procesuale ( conexitatea sau autoritatea de lucru
judecat)

d) Arătarea morivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea

Constă într-o prezentare sintetică a împrejurărilor faptice și juridice care conturează cauza
acțiunii civile
*numai până la primul termen la care e legal citat
 În privința motivelor de drept judecat dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și
faptelor declarate judecate, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire. El e obligat să
pună în dicuție calificarea juridică exactă Art 22 (4), (5)
e) Arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere
Probele propuse trebuie să se refere la o împrejurare de fapt invocată și nu la o normă juridică
pe care le invocă reclamantul
Prin indicarea probelor se evită tergiversarea procesului și se permite pârâtului să-și
construiască apărarea
f) Semnătura
Atestă fără echivoc voința reclamantului de a se judeca, precum li conținutul cererii de
chemare în judecată

Sancțiuni incidente pentru nerespectarea art 194:

Legea procesuală face distincție între elementele esențiale și neesențiale ale cererii de
chemare în judecată
Art. 196 pentru lipsa elementelor esențiale ( numele, obiectul, motivele de fapt și
semnătura), va interveni sancțiunea nulității. E o nulitate expresă necondiționată.
Pentru nejustificarea calității de reprezentant va interveni nulitatea în condițiile art. 82:

Lipsa semnăturii sau orice neregularitate în legătură cu semnătura se pot acoperi în tot cursul
judecății în fața primei instanțe în condițiile art 196(2)

Pentru elementele neesențiale a cererii de chemare în judecată va interveni nulitatea dacă

parții i s-a produs o vătămare.
Neindicarea probelor sau a motivelor de drept poate atrage decăderea părții din dreptul de a
le mai invoca ulterior.
Efectele introducerii cererii de chemare în judecată – nu se cere la examen :)
Respectiv art. 199, 200 și 201 – nici astea nu intră la examen :))