Procedura civila

(1.) Definiia dreptului procesual civil

-ansamblul normelor juridice si principiile de drept procesual care guverneaza procesul civil, de la declansare si
pana la finalizarea sa, care punerea in executare a hotararii judecatoresti pronuntate de instanta. Cuprinde
normele care reglementeaza modul de desfasurare a activitatii organelor judiciare si a celorlalti participanti in
instanta, precum si raporturile ce se nasc in cadrul activitatii acestora.
Caractere:
- sanctionator garanteaza eficacitatea dispozitiilor de drept material
- reglementar contine dispozitii de ordine publica din CT si alte acte normative
- formalist tb respectate conditii de forma si anumite termene
Delimitare dr civil
-dr procesual reprezinta aspectul sanctionator al dr material (executarea silita)
-reprezinta instrumentul care guverneaza toate litigiile rezultate din incalcarea tuturor raporturilor juridice civile
Izvoarele dreptului procesual civil. Jurisprudena
Izvor conditiile social-economice care determina creare normelor (sens material)
- sistemul normelor puse la indemana organelor statului (sens juridic)
-Constitutia, CPC, alte acte normative, documente adoptate de Comisia si Parlamentul European si practica
judiciara, doctrina si cutuma
-Declaratia Universala a Drepturilor Omului, CEDO, legile organice si ordinare, deciziile pronuntare de ICCJ
(RIL + pronuntarea unei hotarari prealabile pt dezlegarea unitara a problemelor de drept + contestatia privind
tergiversarea procesului)
Pronuntarea unei hotarari prealabile pt dezlegarea unitara a problemelor de drept = instanta investita cu
solutionarea in ultima instanta constata o problema de drept de care depinde solutionarea cauzei, solicita ICCJului sa dea o rezolvarea de principiu a problemei de drept
-sesizara se face la cere partilor sau din oficiu procesul se suspenda
(2.3.4.5.6.7.) Normele dreptului procesual civil
Dupa OBIECT (norme de jurisdictie: a,b)
a) Norme de organizare judecatoreasca determinare inst jud si a parchetelor, statutul magistratilor, dr si
oblig, incompatibilitatile si interdictiile, raspunderea, compunerea si constituirea completului de judecata,
abtinerea, recuzarea, alegerea si revocarea judecatorilor, desemnarea acestora in functii de conducere a inst
b) Norme de competenta (atributiile diferitelor instante + regulile de repartizare a litigilor intre instante de
acelasi grad)
-generala / juridictionala (materiala si teritoriala)
c) Norme de procedura propriu-zise (judecarea litigiilor civile si executarea silita)
-norme de procedura contencioasa litgiilor declansate in urma incalcarii unui drept
-norme de procedura necontencioasa solutionarea unor petitii care nu au caracter de contradictorialitate
(nu vizeaza un drept potrivnic fata de alta)
-norme de executare silita modul prin care reclamantul creditor isi aduce la indeplinire hotararea
judecatoreasca
-norme care stabilesc competenta teritorialaa organelor de executare

-norme speciale de executare silita

-genera / speciale / imperative / dispozitive
-de organizare / de competenta / de procedura propriu-zisa
Dupa GRADUL DE APLICABILITATE si SANCTIUNE
a) Norma comunitara (europeana)
b) Norma generala
c) Norma speciala
d) Norme imperative sanctiuni civile (decaderea din dr, NA/NR, amenda)
e) Norma dispozitive (supletive)
-norme imperative (ordinea fireasca a judecatii, princ fundamentale) NA
-aplicarea poate fi ceruta oricand
-normele de organizare jud IMPERATIVE (exceptie: recuzare)
-norme dispozitive (facilitati pt parti) NR
-aplicarea poate fi ceruta numai intr-un animit termen
Aplicarea in TIMP, SPATIU, ASUPRA PERSOANELOR
TIMP numai pt viitor, de imediata aplicare
-daca inst investita este desfiintata -> inst competenta potrivit legii noi, dar regulile de judecata raman acelea ca
la legea veche
-in materia probelor admisibilitatea legea in vigoare la data prod faptului juridic
- administrarea legea noua!
-hot jud raman suspuse cailor de atac, motivelor si termenlor legii vechi
SPATIU principiul teritorialitatii se aplica pe intregf teritoriul tarii
ASUPRA PERSOANELOR principiul egalitatii (si cei de alta nationalitate)
-normele de dr material reglem aspecte de ordin patrimonial dintre subiectele de drept, raporturi personale
nepatrimoniale, conditia juridica in calitatea de participanti la proces

(8.) ndatorirea de a primi i de a soluiona orice cerere de competena

instanelor judectoreti potrivit legii
-principiu procedural reglementat in CPC
-presupune faptul ca judecatorii au obligatia sa primeasca si sa solutioneze orice cere de competenta inst jud
-NU POT REFUZA sa judece pe motiv ca legea nu prevede denegare de dreptate
-este interzis judecatorilor sa stabilesca dispozitii general obligatorii prin hotarari

(9.) Principiul dreptului la un proces echitabil,

n termen optim i previzibil
-CEDO art. 6
-Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor art. 4 asigurarea suprematiei legii,
respectarea dr si libertarilor pers, egalitatea in fata legii, asigurarea unui tratament nedescriminatoriu, respetarea
Codului deontologic al magistratilor si participarea la formarea profesionala comuna
-Legea 304/2004 privind organizarea judiciara proces echitabil + solutionarea intr-un termen rezonabil +
inst impartiala si independenta, constiuita portrivit legii
-CPC principiu
Judecarea cauzei in mod echitabil, in termen optim si previzibil
Instanta independenta si impartiala, stabilita conform legii

 Celeritatea judecatii
Respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor si continuitatii (exceptie: situatiile in care
judecatorul nu poate participa din motive obiective)
Dr la un proces echitabil este asigurat si pin acordarea Ajutorului Public
Ajutorul public:
-PF cu domiciliul/resedinta in RO / Stat Membru al UE
-in cauze civile, comerciale, adm, de munca, asigurari sociale etc. (NU PENALE)
-forme: plata onorariului pt asigurarea reprezentarii/apararii printr-un avocat numit sau ales / plata expertului,
traducatorului sau interpretului / plata onorariului executorului jud / scutiri, reduceri sau amanari de plata a
taxelor judiciare
-se poate acorda cumulat in oricare dintre forme, fara a depasi, intr-un an, suma maxima echivalenta cu 12
salarii minime brute pe tara la nivelul anului in care a fost formulata cererea
-se acorda pers cu venit mediu net lunar pe membru de familie, in ultimele doua luni anterioare, sub 500 lei
-daca e intre 500-800 lei ajutorul public va fi de 50%
-se poate acorda si in alte situatii, proportional cu nevoile solicitantului, in cazul in care costurile certe
estimate ale procesului sunt de natura sa ii limiteze accesul efectiv la justitie, inclusiv din cauza diferentelor de
cost al viatii dintre statul membru in care acesta isi are domiciliul/resedinta obisnuita si cel din RO
-dr la ajutor publi se stinte prin moartea partii sau prin imbunatatire starii sale materiale
-Statul profesiei de avocat precizeaza ca asistenta prin avocat cuprinde:
-asistenta extrajudiciara (consultatii, procedura prealabila obligatorie/facultativa)
-reprezentarea si asistenta procesuala in fata inst

(10.) Principiul legalitatii

-principiu fundamental in procesul civil
-prevede faptul ca procesul civil tb sa se desfasoare in conformitate cu dispozitiile legii
-judecatorul re obligatia de a asigura respectarea dispozitiilor legale privind realizarea drepturilor si indeplinirea
obligatiilor partii din proces

(11.) Principiul egalitii prilor n procesul civil i al liberului acces la

procesul civil
-Constitutie art. 16
Accesul la lege nu poate fi ingradit
Garantarea egalitatii si nediscriminarii (tuturor cetatenilor tarii si strainilor)
-aceleasi reguli
- de catre aceleasi organe
- au aceleasi drepturi
Asistenta judiciara Ajutorul public
Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinara

(12.) Principiul disponibilitii

Procesul civil poate fi pornit la cererea celui interesat
-doar titularul dr subiectiv lezat, nesocotit, ingradit este liber sa decida daca sa se adreseze sau nu justiei
(exceptie: actiunea oblica)
Obiectul si limitele procesului sunt stabilite de catre parti
-doar reclamantul este cel care poate decide pe cine cheama in judecata c aparat si pt ce
-inst nu poate depasi limitele stabilite de reclamant, dar poate schimba temeiul jur
-judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii
Partea poate renunta la judecarea cererii de chemare in jud sau la insusi dreptul pretins, poate
recunoaste pretentiile partii adverse, se poate intelege cu aceasta (in tot sau in parte), poate renunta la
exercitarea cailor de atac sau la executarea hot, poate dispune de drepturile sale in orice alt mod permis
de lege
Renuntarea la judecata
-verbal in sedinta / cerere scrisa
-se constat prin incheiere data, fara drept de apel
-daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in jud, inst, la cererea paratului, il va obliga pe
reclamant la cheltuieli
-daca partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea se poate face doar cu invoirea celeilalte parti
Renuntarea la drept
-se poate face si fara invoiala celeilalte parti atat in prima inst cat si in apel
-in sedinta de judecata sau prin act autentic
Dreptul de a cere executarea hot jud
-apartine partii care a castigat procesul
Principiul disponibilitatii nu are carater absolut EXCEPTII:
-instanta de divort se pronunta din oficiu cu privire la incredintarea minorilor si tabilirea contributiei de
intretinere a parintilor;
-legitimarea procesuala activa a autoritatii tutelare sau a procurorului, in anumite situatii este stabilita de lege,
etc.
-cazurile in care actiunea civila este pornita de reprezentantul parchetului (art. 92 CPC)
-in toate cazurile disponibilitatea procesuala se realizeaza sub controlul inst jud nu pot da curs acelor acte de
dispozitie prin care se urmaresc scoputi ilicite NA

(13.) Buna-credin principiu al procesului civil

Drepturile procesuale tb exercitate cu buna-credinta, potrivit scopului in vederea caruia au fost
recunoscute de lege si fara a se incalca drepturile procesuale ale altei parti
-partea care exercita drepturile in mod abuziv raspunde pt prejudiciile materiale si morale cauzate si la plata
unei amenzi judiciare

(14.) Principiul dreptului la aprare

Partile au dreptul sa fie reprezentate/asistate in recurs, cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate
si sustinute decat prin avocat/consilier juridic (exceptie: cand partea/mandatarul, sotul sau ruda pana la gradul
II, este licentiata in drept)
Au posibilitatea de a participa la toate fazele
Pot lua cunostinta de cuprinsul, sa propuna probe, sa faca aparari, sa isi prezinte sustinerile in scris /
oral si sa exercite caile legale de atac instanta poate despine infatisarea in persoana a partilor, chiar atunci
cand sunt reprezentate
In sens material: drepturile si garantiile partilor (sa faca cereri, sa ia cunostinta de continutul dosarului, sa
propuna probe, sa recuze judecatori, procuror , experti, de a participa la dezbateri, sa puna concluzi, sa
promoveze o cale de atac) instanta nu poate inchide dezbaterile si pronunta o hot jud, fara sa fi acordat
cuvantul in fond partilor
-incalcarea dreptului la aparare atrage NULITATEA HOT JUD
In sens formal: dreptul la un aparator
-serviciille unui avocat sunt acordate in temeiul unui contract de asistenta jur sau in temeiul asistentei judiciare
gratuite sau in temeiul ajutorului public

(15.) Contradictorialitatea. Principiul contradictorialitii

-presupune existenta a doua subiecte de drept cu interese contrare (exceptie: procedura necontencioasa)
-inst nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citirea sau infatisarea partilor, daca legea nu prevede altfel
-partile au oblig de a expune situatia de fapt, fara a le denatura sau omite faptele cunoscute
-partile au oblig de a expune un punct de vedere prorpiu fata de afirmatiile partii adverse, cu privire la
imprejurarile relevante in cauza
-partile au dr de a discuta si argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocata
-instanta este obligata sa supuna discutiei partilor toate cererile, exceptiile si imprejurarile de fapt sau de drept
invocate
-partile tb sa fie legal citate
-exceptional, o proba poate poate fi incuviintata de la primirea cererii de chemare in jud, dar numai sub rezerva
supunerii sale discutiei in contradictoriu a partilor
-daca se impun a fi lamurile chestiuni de fapt sau de drept care nu au fost elucidate, inst poate da cuvantul
partilor din nou, pastrand aceeasi ordine a dezbaterilor
-rezulta si obligatia inst de a rezolva toate cererile formulate de parti
-o alta aplicare: necesitatea staruintei cel putin a uneia dintre parti in judecarea procesului, fie prin prezenta,
fie solicitarea in scris a judecarii in lipsa daca ambele parti lipsesc si nu a fost facuta o cerere de judecare a
cauzei in lipsa, inseamna ca lipseste manifestarea unei initiative contradictorii a partilor

(16.) Principiul caracterului oral al procesului civil

-procesele se dezbat oral cu exceptia cazului in care legea dispune altfel sau cand partile solicita expres inst ca
judecata sa se faca numai pe baza actelor de la dosar
-cu toate acestea nu poate fi negata importanta caracterului scris
-etapa scrisa a fost retinuta ca etapa distincta de etapa dezbaterilor (Tabarca)

(17.) Principiul nemijlocirii

-confera inst dr si oblig, de a cerceta in mod nemijlocit, nemediat toate elementele care se impun a fi
analizate pt solitionarea in mod concret, legal si temeinic a cauzei
-rolul inst este de a analiza speta, prin analizarea faptelor si actelor juridice, care s-au petrecut in trecut
-cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fo trecute altui complet, decat in conditiile legii
-o aplicare directa: AUDIEREA martorilor, ADMINISTRAREA probei testimoniale
-exceptii: ascultarea prin comisie rogatorie a martorilor la inst de domiciliu; administrarea probelor prin
procedura de asigurare de dovezi, at cand o asemenea cerere se face inainte de promivarea cererii de chemare in
judecata propriu-zise, pe cale principala (in acest caz va fi competenta inst de la locul in care se gaseste proba);
dovezile adm de o inst necompetenta sau intr-o cerere care s-a perimat raman, in principiu, dobandite cauzei cu
prilejul solutionarii cererii la inst competenta sau intr-o noua cerere
Comisia rogatorie poate fi refuzata in cazul in care:
-executarea acesteia nu intra in sfera de competenta a puterii jud
-executarea este de natura sa aduca atingere suveranitatii sau sigurantei nationale
-NU va putea fi executata at cand persoana care urmeaza sa fie audiata nu poate depune marturie datorita unor
interdictii existente in legislatia romana sau cand documentele ce urmeaza a fi transmise ori expertizate nu pot
si circulate

(18.) Principiul publicitii dezbaterilor.

Limba desfurrii procesului
Publicitatea:
-consta in fixarea locului unde se judeca, fixarea termenelor, afisarea pricinilor la usa inst, libertatea fiecaruia de
a lua parte la sedintele de judecata, obtinerea de copii de pe actele dosarului si hot jud, oralitatea dezbaterilor;
pronuntarea hot jud se face in sedinta publica, cu exceptia cazurilor prev de lege; la cerere partile pot primi o
copie a transcrierii inregistrarilor, stenogramelor sau notelor grefierului
Limba:
-limba romana
-cetatenii apartinand minoritatilor nationale au dr sa se exprime in limba materna
-cererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba romana
-procesul civil, cu exceptia deliberarii, se desfasoara in fata instantei de judecata, in sedinta publica, in fata
partilor si a altor persoane care doresc sa asiste la judecata

(19.) Continuitatea. Principiul continuitii

-vizeaza asigurarea judecarii cauzei de catre acelasi compl de jud.
-aceeasi jud care au administrat probele in cauza treb sa fie si jud fondului cauzei(strans legat de p nemijlocirii,
rolului activ, p aflarii adev.)

(20.) Principiul rolului judectorului n aflarea adevrului. Principiul realizrii

justiiei de ctre instanele de judecat. Principiul independenei judectorilor

-jud nu pot delega justitia

-justitia se infaptuieste in numele legii, este unica, impartiala si egala pt toti
-orice pers se poate adresa just pt apararea dr, libertatilor si intereselor legitime
-jud sunt independenti, se supun numai legii si tre sa fie impartiali
Rolul judectorului n aflarea adevrului
-jud are indatorirea sa staruie prin toate mijl legale pt a preveni orice greseala privind aflarea adev in cauza
-da sau stabileste calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii
-nu poate schimba de numirea sau temeiul jur in cazul in care partile, in virtutea unui acord expres privind dr de
care, potriv legii, pot dispune, au stabilit calificarea jur si motivele de dr asupra carora au inteles sa limiteze
dezbaterile, dc astfel nu se incalca dr sau ineresele legitime ale altora.
(21.) Competena instanelor de judecat i a organelor cu atribuii jurisdicionale
Competenta = aptitudinea recunoscuta de lege unei inst jud sau unui alt organ cu
judeca o anumita pricina

activit jurisdict de a

Necompetenta este de ordine publica:

-in cazul incalcarii comp generale
-in cazul comp materiale cand este competenta o instanta de alt grad
-in cazul incalcarii comp terit exclusive, cand este comp o inst de acelasi grad si partile nu pot inlatura
competenta
-in toate celelalte cazuri comp este privata
(22) a) COMPETENTA GENERALA
-cand nu se prevede intr-o lege speciala ca un alt organ cu activit jurisdict este compet sa sol un litigiu, litigiul
revine spre sol inst judecatoresti.
Complete Specializate: materie de insolventa, concordat preventiv, mandat ad-hoc; materia soc. comerciale si
altor soc., materia registrului comertului; cereri care privesc restrangerea, impiedicarea sau denaturarea
concurentei; titlurile de valoare si alte instrumente financiare;
NCV: sectia civ si de prop intelectuala si comerciala ale ICCJ se reorganizeaza ca sect 1 civila si 2 civ.
-cauzele civ si com in curs de jud vor continua sa fie sol de acesleasi complete
-in caz de rejud, cauza va fi repartizata conf normelor in vigoare la data inreg cauzei la instanta de trimitere
-nu este interzisa constituirea, infintarea de jurisdictii speciale ci doar infiintarea de inst extraordinare
Jurisdictii Speciale:
-in cazul declararii si controlului averii demnitarilor, magistratilor, funct publici si a unor pers cu fct de
conducere si de control
-materie de exprop pt cauza de ut publica
-litigii de munca, rasp disciplinara a magistratilor.etc
(23) b) COMPETENTA MATERIALA
-dupa felul atributiilor jurisdictionale, obiectul, natura sau valoarea litigiului
-se determina dupa evaluarea obiectului cererii arata in acapatul principal de cerere
Instanta de Tutela
-in cazul art 178 lit a, instanta de la domiciliul pers reprezentate
-art 178 lit b, inst de la dom pers repr/de la locul unde tre luate masurile urgente
-art 178 lit c sau d, inst de la ultimul dom din tara al celui lipsit/disparut

Judecatoriile
-judeca cauzele de valoare mica si/sau de complexitate redusa
-caile de atac impotriva hot autorit adm publice cu activitate jurisdict
Tribunale
-au plenitudine de comp pt judecata in prima insta, judeca cereri evaluabile in bani > 100.000.000 lei
-in apel, hot pronuntate de jud in prima instanta
-in recurs, cazurile prv de lege
Curtile de Apel
-prima inst., cererile in cont adm privind actele aut si inst centrale
-in apel, hot pronuntate de tribunale in prima inst
-in recurs, cazurile prev de lege
ICCJ
-recursurile impotriva hot curtilor de aple
-RIL, cererile in vederea pron unei hot prealabile pt dezlegarea unor probleme de dr
-alte cereri date prin lege in comp sa
Intinderea competentei Instantei sesizate
-Inst tb sa se pronunte asupra tuturor cererilor formulate pe parcursul procesului (act introductiva, apararile si
cererile paratului, a incidentelor procedurale ivite in cadrul procesului, alte cereri, chiar dc in mod obisnuit
aceasta nu ar intra in competenta sa)
Competenta in privinta apararilor paratului
-inst sesizata cu sol actiunii depuse de reclamant este cometenta sa sol si cererea reconventionala depusa de
parat( jud actiunii este si jud exceptiei)
-exceptiile procedurale: cle care au ca obiect necomp inst, compunerea completului, conditiile de indeplinire a
actelor de procedura
-exceptiile de fond: prematuritatea cererii, lipsa de interes, lipsa cap procesuale, lipsa cal procesuale, autoritaea
de lucru jud
(24.) Competena n privina incidentelor de procedur
Incident procesual = orice contestatie care se bazeaza pe cererea principala si care interupe, stinge cursul
judecatii sau modifica sol nu aduce modificari fondului dezbaterii
-inst sol incidentele ref la compunerea si constituirea inst (incompatibilitatea, abtinerea, recuzarea, gresita comp
a inst), cele ref la competenta (exceptia de necompetenta), cele ref la probele administrate (verificarea de
scripte, procedura falsului), cele referitoare la nul actelor de proc, suspendarea judecatii, perimarea cererii, etc.
-cazuri in care incidentele de procedura se pronunta obligatoriu de alta inst: cererea de delegare a inst se rezolva
de ICCJ

(25.) Prorogarea de competen, legal, judectoreasc i convenional

=capacitatea inst investite cu sol cererii de catre reclamant de a rezolva si cereri care, obisnuit nu apartin
competentei sale
a) Prorogarea legala

=extinderea competentei instantei in temeiul legii

-nu poate opera cu incalcarea normelor de competenta generala, materiala, teritoriala, exclusiva
CAZURI:
cand instanta este sesizata cu mai multe capete principale de cerere intemeiate pe un titlu comun sau avand
aceeasi cauza sau chiar cauze diferite dar aflate intr-o stransa legatura, au fost deduse judecatii printr-o unica
cerere de chemare in judecata instanta competenta se determina tinandu-se seama de pretentia care atrage
competenta unei instante de un grad mai inalt
cererile accesorii, aditionale si incidentale se judeca de instanta competenta pt cererea principala (chiar dc
material sau teritorial ar fi competenta alta instanta), cu exceptia materiei insolventei sau concordatului
preventiv (competenta exclusiva a tribunalului in a carei circumscriptie isi are sediul debitorul)
cererea de chemare in judecata a mai multor parati poate fi introdusa la instanta competenta pt oricare dintre
acestia (dc printre parati sunt obligati si accesoriu se iau in considerare debitorii principali dc un parat a fost
chemat in judecata numai in scopul sesizarii instantei pt el, oricare dintre parati poate invoca necompetenta la
primul term de judecata)
institutia conexitatii: este posibila conexarea mai multor procese in acre sunt aceleasi parti sau chiar impreuna
cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre ele o stransa legatura va fi competenta instanta mai intai
investita, in afara de cazul in care reclamantul si paratul cer trimiterea dosarului la o alta instanta
-in orice stare a judecatii cauzele conexate pot fi disjunse si judecate separat
procedura speciala de divort: instanta de divort se va pronunta si va hotara asupra impartelii bunurilor comune,
fiind posibil ca printre acestea sa se afle si un imobil situat in raza teritoriala a altei instante, pt ambele capete de
cerere, competenta teritoriala fiind imperative
indivizibilitatea procesuala: este o modalitate de conexitate obligatorie
b) Prorogarea judecatoreasca
-intervine in temeiul unei hotarari judecatoresti:
-in caz de delegare a instantei, cand din cauza unor imprejurari exceptionale, instanta competenta este
impiedicata un tipm mai indelungat sa functioneze Iccj desemneaza o aceeasi instanta de acelasi grad
-cand se dispune administrarea unei dovezi prin comisie rogatorie proorogarea se va indeplini prin delegatie,
de catre o instanta de acelasi grad sau inferioara
-in caz de stramutare a pricinilor
c) Proorogarea conventionala
-intervine in temeiul unei intelegeri a partilor in acele cazuri in care legea permite partilor sa deroge de la
regulile de competenta
(26.) Incidente procedural privitoare la competenta instantei
(27.) a) Necompetenta si conflictele de competent EXCEPTIA DE NECOMP
Necompetenta = lipsa unui element care atrage in mod egal competenta unei instante
-la primul termen, jud este obligat din oficiu sa verifice si sa stabileasca daca inst sesizata este comp general,
material si territorial ( consemnand in incheierea de sedinta )
-orice pers poate sesiza inst comp
-excep de necomp materiala generala si teritoriala exclusiva sunt de ordine publica (=exceptie absoluta)
-Necomp de ordine privata poate fi inovcata DOAR de catre parat prin INTAMPINARE, cel mai tarziu pana
la primul termen (=exceptie relative)
-daca necomp este de ordine publica, partea care a facut cererea la o inst necomp, nu va putea cere declaratia
necomp
-se solutioneaza inainte de a intra in cercetarea in fond a pretentiei formulate de reclam
-exceptional daca trebuie sa se adm probe, inst va putea uni exceptia cu fondul

-daca inst se declara necomp declina comp

-daca se declara necomp si respinge cererea, ca inadmisibila, intrucat este comp unui organ fara active
jurisdictioala sau nefiind comp de inst romane, hot este supusa numai recursului la inst superioara
-daca se declara comp, se trece la judecare -incheierea se poate ataca doar odata cu fondul
Exceptii absolute:
-invocate oricand, in orice stare a procesului chiar si in fata inst de recurs, numai daca pt solutionare nu este
necesarea adm altor dovezi
Exceptii relative:
-invocate cel mai tz la primul termen, in etapa cercetarii, si inainte de a se pune concluzii pe fond
(28.) b ) Conflictele de competenta
Conflict pozitiv = 2 sau mai multe instante se considera ambele comp
Conflict negativ = ambele instante se declara necomp
-conflictul de comp se solutioneaza pe calea regulatoriului de competenta ( prin hot data de inst ierarhic
superioara )
-cand cele 2 judecatorii nu sunt in circumscriptia aceluiasi tribunal, dar apartin aceleiasi curti de apel, confl se
solutioneaza de curtea de apel
-daca nu sunt nici in circumscrip aceleiasi curti de apel, se solutioneaza de ICCJ
-nu se poate crea confl de comp cu ICCJ
-hot de declinarea comp este obligatorie pt instanta de trimitere
-inst comp sa judece confl va hotari in camera de cons, fara citarea partilor, prin hot def
-confl intre cele doua sectii ICCJ se sol de completul de 5 jud
-dovezile adm in fata inst necomp se mentin, inst comp le poate reface doar pt motive teminice
c) Litispendenta si conexitatea
Litispendenta EXCEPTIA DE LITISPENDENTA
=mai multe inst comp au fost sesizate cu acelasi litigiu
- poate fi invocate de parti sau din oficiu oricand in fata inst de fond
-cand inst sunt de acelasi grad, se invoca in fata ultimei inst sesizate
-daca exceptia se admite, dosarul va fi trimis primei inst sesizate ( prima va fi comp )
-cand inst sunt de grad diferit, except se invoca in fata inst inferioara in grad
-inchierea prin care s-a solutionat, se poate ataca doar odata cu fondul
-cand unul din procese se judeca in recurs, iar celalalt in fond, inst de fond este obligata sa suspenede judecata
pana la sol recursului
Conexitate
=cand doua inst diferite, dar de acelasi grad, competente, au fost sesizate cu litigii care desi nu identice se afla
intr-o stransa legatura
-exceptia conexitatii poate fi invocate de parti sau din oficiu cel tarziu pana la primul termen, in fata ultimei inst
sesizate
-incheierea poate fi atacata numai cu fondul ( doar cu hot de final )
-dosarul se trimite primei inst sesizate, in afara cazului in care reclamantul si paratul cer trimiterea lui la alta
-cand una din cere este de comp exclusive a unei inst, conexarea se va face la acea instant
-in orice etapa a jud, procesele conexe pot fi disjunse si jud separat
-conexitatea spre deosebire litispendenta, poate fi invocata doar in prima instanta!!!!!
-ambele sunt de ORDINE PUBLICA
-daca inst respinge exceptia, va judeca litigiul, inchierea de respingere se poate ataca numai odata cu fondul
(29.) d ) Stramutarea pricinii

=o cauza este mutata din comp unei instante, in favoarea unei inst de acelasi grad, pt asigurarea unui process
echitabil
-pt motive de banuiala legitima (indoiala cu privire la impartialitatea jud , a calitatii partilor, sau a unor relatii
conflictuale locale) sau de siguranta publica (imprejurari exceptionale care pot duce la tulburarea ordinii
publice )
-se poate cere in orice faza a procesului:
pt motiv de banuiala poate fi ceruta de partea interesata
daca se stramuta de la o jud/trib competenta este a Curtii Apel
daca se cere de la Curtea de Apel, competent revine ICCJ
pt motiv de siguranta publica, numai de procurorul general de la parchetul de langa ICCJ
este de competenta ICCJ
-la solicitarea celui interesat se poate dispune suspendarea procesului cu achitarea unei cautiuni de 1000 lei
-pt motive teminice suspendarea poate fi dispusa in aceleasi cond fara citarea partilor, chiar inainte de primul
termen
-incheierea de suspendarea nu se motiveaza, este DEFINITIVA!
-cererea de stramutare se judeca de urgenta in camera de cons cu citarea partilor hot nemotivata si def !!
-daca se admite, se trimite unei inst de acelasi grad
-daca s-au sav acte de procedura de inst respective se desfiinteaza de drept
-stramutarea nu poate fi ceruta din nou, in afara cazului in care, noua cerere se intemeiaza pe imprejurari
necunoscute la data sol cererii anterioare sau ivite dupa solutionarea acestuia
e) Delegarea instantei
-din cauza unor imprejurari exceptionale, instanta comp este impiedicata, un timp indelungat sa functioneze,
ICCJ la cererea partii interesate, va desemna o alta inst de acelasi grad
(30.) Competenta materiala a JUDECATORIEI (exceptional)
-se pot infiinta sectii sau complete specializate
-in cadrul jud functioneaza inst de tutela si fam
-nu mai este inst de drept comun ci inst de exceptie pt judecata in prima inst
a) Prima instanta:
cererile referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila
cererile cu obiect adm cladirilor cu mai multe et, ap, sau spatii aflate in propr exclusive a unor pers
diferite + raporturile juridice intre asociatii de propr, pf/pj
cererile de evacuare
cererile ref la zidurile si santuri comune, distant construct si plantatii, drept de trecere, orice servitutii
sau alte limitary ale dr de propr
cererile privitoare sau referitoare la stramutare de hotare si cererile de granituire
cererile posesorii
cererile privind oblig de a face sau nu face, neevaluabile in bani
cererile de imparteala judiciara indifferent de valuare
orice alte cereri evaluabile in bani de pana la 200000 lei
b) Instanta de control judiciar:
judeca caile de atac imp hot autoritatilor adm pub cu activitate jurisdic + alte org jurisd ( se pronunta
prin SENTINTA )

c) Alte atributi:
jud sec 1 buc are comp EXCLUSIVA cu privire la acte stare civila, cereri facute de un strain sau cetatean
rom cu dom in strainatate, cu privire la anulare, completarea si modificarea actelor de stare civila sau a
mentiunilor inscrise de acesta
( jud in general ) abtinerea, recuzari, asigurarea probelor inainte de jud, indreptarea, lamjurirea, sau
completarea proprilor hot, reviziurea imp hot pronuntate, contestatia in anulare, contestatia privind
tergiversarea proc atunci cand cauza este pe rol, contestatia la executarea propriu-zisa, contestatia
privind lamurirea intelesului intinderii sau aplicarii titlului executoriu, intoarcerea executarii, divortul,
sechestrul asigurator, sechestrul judiciar, daca jud judeca actiunea principala, cererea de valoare redusa,
evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fara drept, uzucapiunea, etc.

(31.) Competenta materiala a TRIBUNALULUI

-instanta de drept comun pt solutionarea cauzelor in prima instant
a) in prima instanta Competenta generala = toate cereri care nu sunt date altor instante
Cereri materie civila, contencios adm, contencios fiscal, propr intelectuala, asigurari sociale,
expropriere, recunoastere si executare a hot straine, reparere a erorilor judiciare, respectful fiintei
umane, dr nepatrim, declararea mortii, desfiintarea inscrisuri falsificate, cereri neevaluabile in bani.
b) instanta de apel:
Apel imp hot pronuntate de jud in prima inst
c) instanta de recurs:
Hot pron de judecatorii, incheieri de renuntare la jud sau la drept , incheierea de suspendare a procesului,
hot care constata perimarea, hot data in baza recunoasterii partilor, hot data asupra cererii de indreptare
sau de lamurire a hot+de completare, daca hot initiala nu este supusa apelului
d) alte competente
Cazuri anume prevazute de lege
(32.) Competenta materiala a CURTII DE APEL
a) Prima instanta:
Contencios adm si fiscal
b) Apel:
Imp hot pronuntate de tribunale in prima instanta
c) Recurs:
Imp hot pronuntate de tribunal in apel , hot pronuntate in prima instanta de tribunale fara drept de apel +
orice alte cazuri prefvazute de lege
d) Alte competente
Cazuri prevazute de lege

(33.) Competenta materiala a ICCJ

a) Recurs:
Imp hot Curtilor de Apel + alte hot prevazute de lege

RIL
Imp hot pronuntate de curti apel in prima instanta
Imp hot data de curti apel, cu cond sa fie supuse si apelului si recursului
Recursul cu privire la renuntarea la apel , a suspendarii judecarii apelului, a perimarii apelului, a hot de
expedient
Imp hot tribunal supuse doar recursului
Recursul prevazut de legi speciale

b) Alte competente:
Cererile in vederea pronuntarii unei hot prealabile pentru dezlegarea unor problem de drept
Orice alte cereri prevazute de lege
(34.) Competenta materiala a instantelor dupa valoarea OBIECTULUI cererii introductive de instanta
( cererea de judecata )
-este vorba de valoarea obiectului aratat in capatul principal de cerere
-nu se vor avea in vedere: dobanzi, penalitati, fructele, sau alte asemenea venituri sau cheltuieli cerute ca
accesorii pretentiei principale, scadente sau, ajunse la scadenta, in cursul judecatii
-nu se au in vedere nici prestatiile periodice ajunse la scadenta in cursul judecatii
-in caz de contestatie asupra valorii obiectului capatului de cerere principal, valoarea se stabileste dupa
inscrisurile prezentate si explicatiile date de parti
-daca sunt mai multe capete de cerere principale, competenta se stabileste in raport cu valoarea/natura/obiectul
fiecarei pretentii in parte
-daca unul dintre capetele de cerere este de comp altei instante, instanta sesizata va dispune DISJUNGEREA si
isi va declina competenta
-in cererile de aceiasi natura privind contracte de locatiune sau de leasing sau privind predarea sau restituirea
bunului inchiriat/arendat, valoarea se socoteste dupa chiria sau arenda anuala
-cand se cere plata unei parti dintr-o creanta, valoarea se socoteste dupa partea pretinsa de reclamant ca fiind
exigibila
-cand se cere un drept la prestatii successive, daca durata existentei dreptului este nedeterminata, valoarea se
socoteste dupa prestatia anuala datoarata
-cand se cere un drept de proprietate, sau alte drepturi reale asupra unui imobil, valoarea este cea impozabila
-la mostenire, valoarea se stabileste fara scaderea sarcinilor sau datoriilor mostenite
-instanta competenta, dupa valoarea obiectului, ramane competenta chiar daca ulterior intervin modificari ale
cuantumului valorii
(35.) Competenta teritoriala
-instanta de la dom/sediul paratului - inst ramane competenta chiar daca in timpul proc, paratul isi schimba
dom/sediu
-actul de identitate este dovada a dom PF
-daca paratul are dom/sediul in strainatate se ia instanta din circumscriptia resedintei/daca nu are, se ia
dom/sediul/resed reclamantului
-la pj de drept privat se ia inst de la locul unde are un dezmembramant fara pers juridica pt obligatiile ce
urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprez dezmembramantului sau prin
fapte sav de acesta
-la asociatii, soc, sau alte entitati fara pers juridica, se ia instanta competenta pt pers careia, potrivit intelegerii
dintre membrii, I s-a dat conducerea sau adm in lipsa la oricare dintre membrii

-imp S, aut, inst central sau alte pers jur de drept public se iau inst din capital sau la cele din resedinta jud din
dom reclamantului
a) Competenta teritoriala de drept comun:
Inst dela dom paratului
b) Competenta alternativa sau facultativa:
=cand reclamantul poate alege mai multe inst competente
Comp inst de tutela in cazul art 178 lit b cand e competenta fie inst de la dom pers reprezentate, fie
instanta de la locul unde trebuie luate masurile urgente
Cereri cu privire la ocrotirea pers fizice in comp instantei de tutela si de fam, se solutioneaza la inst de la
dom sau res pers ocrotite
Pt autorizarea de catre inst de tutela si fam a incheierii unor acte juridice, cand actul juridic a caror
autorizare se solicita, priveste un bun, este competenta inst unde este situat imobilul
In material contenciosului adm-dom reclamantului, care poate renunta si atunci va fi dom paratului
( daca reclamantul a optat pt dom paratului NU SE POATE INVOCA EXCEPTIA DE
NECOMPETENTA )
Cererile privitoare la stabilirea filiatiei-dom reclamantului
Cererile referitoare la oblig de intretinere + alocatii S domiciliului creditorului reclamant
Cereri privind executarea, nulitatea, anularea, rezolutiunea, rezilierea sau denuntarea unilaterala a unui
contract locul prevazut in contract pt executare
Raporturi de locatiune imobiliara locul unde se afla imobilul
La contract de transport locul de plecare sau sosire
Obligatiile ce reies din cambie, CEC, bilet la ordin, sau alt titlu de valoare locul de plata
La executarea, constatarea NA, anularea, rezolutiunea, rezilierea sau denuntarea unilateral a contractului
incheiat cu un intreprinzator sau alt profesionist sau la repararea pagubelor produse consumatorului
dom consumatorului
Pentru fapta ilicita sau pt producerea unui pejudiciu locul unde s-a savarsit
-cand paratul exercita in mod statornic, in afara dom sau, o activitate profesionala sau Agricola, comerciala,
industriala sau altele instanta de la locul activitatii pt obligatiile patrim nascute sau care urmeaza sa se execute
in acel loc
In materie de asigurare, cereri privitoare la despagubiri - Dom asiguratorului/bunurile asgiurate/locul
unde s-a produs riscul asigurat alegerea competentei prin conventie este considerata ca nescrisa daca a
fost facuta inainte de nasterea dreptului la despagubire
(36.) c) comp teritoriala exclusiva sau exceptionala:
=cand cererea trebuie introdusa la o anumita inst ( de ordine publica, intotdeauna ! )
La dr reale imobiliare locul imobilului ( daca imobil situate in circumscriptia mai multor instante se ia
res/dom paratului, daca se afla in vreuna dintre aceste circumscriptii, sau daca nu, la oricare dintre inst
din circum imob ) se aplica si la act posesorii, act in granituire, act privitoare la ingradirea dr de propr
imobiliara si la imparteala jud a unui imobil cand indiviziunea nu rezulta din succesiune
La mostenire ultimul dom al defunctului ( cereri privitoare la validifate, executarea disp testamentare,
privitoare la mostenire si sarcinile ei, privitoare la pretentiile mostenitorilor intre ei si cererile legatarilor
sau creditorilor defunctului imp unui most/executor test
Materie de societate sediul principal al societatii

Material insolventei tribunalul de la sediul debitorului

Cererile formulate de intreprinzator/alt profesionist imp unui consummator domiciliul consumatorului

(37.) Dispozitii speciale cu privire la competenta teritoriala

cererile accesorii, aditionale sau incidentale se judeca de inst competenta pt cererea principal, cu exceptia
cererii privitoare la INSOLVENTA SAU CONCORDATUL PREVENTIV
se aplica si cand competenta pt cererea principala este stabilita de lege in favoarea unei sectii specializate
sau a unui complet specializate
instanta competenta pt cererea principal se pronunta si asupra apararilor si exceptilor, in afara chestiunilor
prejudiciale si celor de competenta exclusive
in cererile pt constatarea existentei/inexistentei unui drept va fi inst competenta pt cererile care au ca
obiect realizarea dreptului
in procesele privitoare la bunuri si dr disponibile, partile pot conveni sa fie judecate de alte instante decat
cele comp territorial, cu exceptia comp exclusive
in materia protectiei dr consumatorilor, partile pot conveni alegerea inst competente, numai dupa nasterea
dr de a despagubi
daca un jud are calitate de reclamant intr o cerere, de la inst de la care isi desfasoara activitatea, va sesiza
una dintre inst de acelasi grad din circumscriptia oricaruia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel
proprie paratul poate cere pana la primul termen declinarea competentei putand alege dintre oricare dintre
instantele de acelasi grad
impotriva unui judecator care isi desfasoara activitatea la instanta competenta, reclamantul poate sesiza
una dintre instantele de acelasi grad din criscumscriptia oricaruia dintre curtile de apel invecinate
aceleasi dispozitii se aplica si proc, asistenti jud, si grefieri
la incidentele privind arbitrajul intotdeauna este competent tribunalul de la locul arbitrajului
(38.) Consideraii generale asupra aciunii civile. Noiunea de aciune civil i trsturile acesteia
Actiunea civila = ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dr subiectiv pretins de
catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice, precum si pentru asigurarea partilor in proces ( = mijlocul
legal prin care o pers cere instantei fie recunoastrerea dr sau, fie realizarea dr sau, prin incetarea piedicilor puse
in exercitarea sa de catre o alta pers sau printr-o despagubire )
Categorii de actiuni:
-actiuni in realizare, in constare, in constituire de drept
-actiuni personale, actiuni reale, actiuni mixte
-actiuni posesorii, actiuni petitorii
-actiuni principale, actiuni accesorii, actiuni incidentale
(39.) Aciuni n realizarea dreptului, n constatarea dreptului i aciuni n constituire de drepturi
a) Actiunea in realizarea dreptului (actiune in adjudecare/in executare/in condamnare):
=actiunea prin care titularul unui drept incalcat solicita instantei ca paratul sa fie obligat sa ii respecte dreptul
-nu se poate promova alt tip de actiune cat timp titularul dreptului incalcat are la indemana o actiune in realizare
- doar hotararea jud prin care se admite o astfel de actiune se pot executa silit
Forme: actiunea in revendicare, actiunea pt plata unei datorii, pt executarea unei lucrari, pt evacuarea unui
imobil, etc.
b) Actiunea in constatarea dreptului (actiunea in recunoastere / in confirmare)
=actiune prin care reclamantul urmareste constatarea existentei (constatare pozitiva ) / inexistentei (constatare
negativa) unui drept sau a unor raporturi juridice
-nu poate fi promovata daca reclamantul are la indemana o ACT IN REALIZARE !

-nu pot fi executate silit!!!!

-hot intra doar in putere de lucru judecat cu privire la existenta/inexistenta dreptului
Feluri: actiunea declaratorie ( reclamantul cere sa se constate existenta/inexistenta unui dr desi nu a fost
incalcat, se gaseste intr o sit de incertitudine ), actiunea interogatorie ( reclamantul se indreapta impotriva unei
pers care poate alege intre doua cai de urmat, cerand instantei ca aceasta sa fie obligata a opta pt una dintre cele
doua cai ), actiunea provocatorie (reclamantul cheama in jud pers care, fara sa porneasca proces, ridica in mod
public pretentii in leg cu un drept al sau, pt a se constata, daca paratul are sau nu un drept pe care il afirma, sub
sanct de a nu il mai putea invoca daca nu il demonstreaza)
-act in constatare nu trebuie confundata cu cererea priv la simpla constatare a unor fapte, caz in care inst nu
rezolva un litigiu civil, ci realiz o procedura de asigurare a unor probe
c) Actiunea in constituire (de transformare): ex: materia succesiunilor cand cota parte se transorma in drept de
proprietate efectiva casa, ceva palpabil )
=reclamantul cere instantei sa creeze situatii juridice concrete noi intre partile litigante
-are efect constitutiv, ex nunc
Raportul dintre aciunea n realizarea dreptului i aciunea n constatarea dreptului
-act in constatare are caracter subsidiar- nu se poate promova daca avem act in realizare
-este posibil ca o act in constatare sa se tranforme intr o act in realizare, fara ca aceasta transformare, sa se
considere o modificare a actiunii, care sa trebuiasca sa fie facuta pana la prima zi de infatisare
(40.) Aciuni personale, aciuni reale i aciuni mixte.
a) Actiunea personala
=act prin care se exercita un drept personal de creanta
Forme: actiune oblica, actiune revocatorie, actiune estimatorie, actiunea in rezolutiunea, actiunea in repararea
pagubei cauzate printr o paguba ilicita, actiunea in restituire intemeiata pe imbogatire fara justa cauza, plata
nedatorata sau gestiune de af, actiunea in anularea actului juridic, act in raspundere pt vicii aparente/ascunse
ACTIUNEA OBLICA= dreptul creditorului unei creante certe si exigibile de a exercita drepturile si actiunile
debitorului, atunci cand acesta, in prejudiciul creditorului, refuza sau neglijeaza sa le exercite ( exceptie dr si act
strans legate de pers debitorului) cel impotriva caruia se exercita act oblica poate opune creditorului toate
mijloacele de aparare pe care le ar fi putut opune debitorului
ACTIUNEA REVOCATORIE=creditorul care dovedeste un prejudiciu, poate cere, sa fie declarate
inpozoabile fata de el actele juridice incheiate de debitor in frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care
debitorul isi creeaza sau isi mareste o stare de insolvabilitate se prescrie in termen de un an de cand creditorul
a cunoscut
ACTIUNEA ESTIMATORIE SI ACTIUNEA IN REZOLUTIUNE=actiuni prin intermediul carora
vanzatorul poate cere suplimentul de pret intr-o vanzare, respectiv actiunea prin care cumparatorul poate cere
reducerea pretului termen de 1 an de la incheierea contractului, afara de cazul in care partile au fixat o data pt
masurarea imobilului atunci termenul curge de la data aia
b) Actiunea reala
=actiune prin care se ocroteste un drept real
Forme: actiunea in revendicare, actiunea confesorie, actiunea negatorie, actiunile pt valorificarea dr reale
accesorii (act ipotecara, act creditorului gajist, act creditorului privilegiat)

ACTIUNEA IN REVENDICARE =actiunea prin care propr unui bun are dr de a il revendica de la un posesor
sau detentor nelegitim (detine pe nedrept) imprescribtibila!
ACTIUNEA CONFESORIE DE SUPERFICIE =poate fi intentata impotriva oricarei pers care impiedica
exercitarea dreptlui, chiar si impotriva propr terenului imprescript!
ACTIUNEA NEGATORIE =poate fi intentata de propr contra oricarei pers care pretinde ca este titularul unui
drept real, altul decat cel de propr asupra bunului sau imprescriptibila!
ACTIUNEA IN PRESTATIE TABULARA =cand cel obligat sa transmita, sa constitutie, sau sa modifice in
folosul altuia un drept real asupra unui imobil, nu isi executa aceste obligatii necesare pt inscrierea in CF, se va
putea cere instantei sa dispuna inscrierea prescriptibil in conditiile legii
ACTIUNEA IN RECTIFICAREA INTABULARII SAU INSCRIERII PROVIZORII =orice pers interesata
o poate cere daca:
- Poate fi introdusa concomitent sau separat dupa admiterea actiunii de fond
- Poate fi formulata atat impotriva dobanditorului nemijlocit cat si impotriva tertilor dobanditori, cu titlu
oneros sau gratuit ( exceptie : tertii de buna-credinta care au ca dobandit cu titlu oneros/in temeiul unui
contract de ipoteca )
- Inscrierea sau incheierea nu este valabila sau actul in temeiul careia a fost efectuata inscrierea, a fost
desfiintat
- Dreptul inscris a fost gresit calificat
- Nu mai sunt intrunite cond de existenta a dr inscris sau au incetat efectele actului juridic-temeiul
- Inscrierea in CF nu mai este din alte motive in concordanta cu realitatea
c) Actiuni mixte
=reclamantul se prevaleaza cumulativ de un drept de creanta si un drept real nascute din aceiasi operatiune
juridica actiunile care urmaresc executarea unui act jur care a creat sau transferat un drept real asupra unui
imobil, dand nastere totodata unor obligatii personale (ex : actiune prin care se solicita executarea unui contract
privitor la transmiterea propr unor bunuri )
- actiunile in anulare sau rezolutiune a unui act juridic, prin care se transmite sau se constituie un drept
real, imobiliar
Actiuni imobiliare si mobiliare
a) Actiunea mobiliara =are ca obiect un bun mobil ( intra si obtinerea de bunuri mobile prin anticipatie)
b) Actiunea imobiliara =are ca obiect un bun imobil prin natura sa, prin destinatie (casa vanduta + obiecte ) sau
prin obiectul la care se aplica
-aceiasi act poate fi si mobiliara si imobiliara
Feluri: act personale mobiliare/imobiliare, act reale mobiliare/imobiliare
(41.) Aciuni petitorii i aciuni posesorii
a) Actiunea posesorie = apara POSESIA unui bun imobil
-pot fi exercitate de catre POSESOR
Forme:
Actiunea posesorie generala ( in complangere ) conditii: sa existe o tulburare, posesie utila cel putin 1
an, nu a trecut 1 an de la tulburare/deposedar (tulburarea poate fi de fapt sau de drept)

 Actiunea posesorie speciala ( in reintegrare ) conditii: tulburare prin violenta, nu a trecut 1 an de la

tulburare/deposedare
-act posesorii pot fi produse si impotriva proprietarului
-nu pot fi introd impotriva pers fata de care exista obligatia de restituire a bunului
-pot fi introduse si de catre detentorul precar
-nu se pot intenta decat de cel care poseda pt sine, indiferent daca face sau nu dovada dreptului pretins
b) Actiunea petitorie =apara dreptul de proprietate sau alt drept real imobiliar (uzul, servitutea, uzufructul si
abitatia)
-spre deosebire de act posesorie aceasta implica sarcina de a dovedi dreptul pretins
-actiunea serveste insusi fondului dreptului
Forme:
-actiunea in revendicare
-actiunea confesorie
-actiunea negatorie
-actiunea in granituire
(42.) Dreptul subiectiv i aciunea civil
=act civila are ca obiect protectia unui drept afirmat in justitie sau a unei situatii ocrotite de lege
-obiectul actiunii civile nu poate fi confundat cu dreptul subiectiv dedus in justitie si nici obiectul acesteia
-orice cerere poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia: poate sta in judecata, are calitate
procesuala, formuleaza o pretentie si justifica un interes
Dreptul subiectiv serveste prin titlul sau la fundamentarea actiunii civile!!!!
Aciunea n sens material i aciunea n sens procesual.Dreptul la aciune n sens material i n sens
procesual
ACTIUNEA IN SENS MATERIAL=cererea adresata, prin intermediul instantei, paratului pentru ca acesta sa isi
execute obligatia corelativa dreptului subiectiv ( oblig executarea oblig)
ACTIUNEA IN SENS PROCESUAL=cererea adresata instantei, pentru apararea unui drept subiectiv ( apararea
dr )
DREPTUL LA ACTIUNE IN SENS MATERIAL=dreptul reclamantului de a cere de la parat, prin intermediul
instantei, executarea obligatiilor sale
-dreptul de a constrange o persoana cu ajutorul fortei publice sa execute o anumita prestatie, sa respecte o
anume situatie juridica, sau sa suporte orice alta sanctiune civila
DREPTUL LA ACTIUNE IN SENS PROCESUAL=dreptul de a te adresa instantei, dreptul de a intenta
actiunea de chemare in judecata
-cand o instanta necompetenta isi declina competenta = actiune in sens procesual
-cand o instanta respinge actiunea pentru ca s-a constatat ca exceptia de prescriptie este intemeiata = actiune in
sens material
TRASATURI ALE ACTIUNII CIVILE:
-mijloc legal care permite pers sa solicite inst sa hotarasca asupra cererii sale
-da dreptul titularului de a recurge la un organ competent cu atributii jurisdictionale
-are ca SCOP, apararea unui drept al pers
-a nu se confunda cu dreptul subiectiv material pe care-l apara si nici cu cererea de chemare in judecata prin
care ea se exprima
(43.) Aciunea civil i cererea de chemare n judecat. Elementele aciunii civile

Actiunea = un mijloc pus la dispozitia titularului dreptului subiectiv

Cererea de chemare in judecata = actul de procedura prin care se foloseste mijl legal
-cerere principala = cererea introductiva de instanta
-cerere accesorie = cerere care depinde de solutionarea cererii principale
-cerere aditionala = cererea prin care o parte modifica pretentiile sale anterioare
Elementul subiectiv : subiectele
Elemente obiective : obiectul si cauza actiunii civile
-servesc la individualizarea actiunii
-ajuta la identif si solutionarea exceptiilor de litispendenta si autoritate de lucru judecat
(44.) Reprezentarea n justiie
Reprezentarea in justitie:
=o pers indeplineste actele procesuale si participa la rap proces in numele si pt o alta pers
-este facultativa/obligatorie
a) Reprezentarea legala :
-in cazul minorilor sub 14 ani si pers puse sub interdictie si disparuti * reprezentatii legali sunt parintii/tutorele
-tutela se poate institui prin act unilateral/contract de mandat/hotararea instantei de tutela ( in Camera de
Consiliu prin incheiere definitiva )
-cel lipsit de cap de exercitiu/sau cap de ex restransa poate invoca si singur in aparare, anulabilitatea actului
pentru incapacitatea sa rezultata din : minoritate sau din punerea sub interdictie
Asistarea = opereaza doar in cazul persoanelor cu cap de exercitiu restransa, realizata de ocrotitorii legali
-daca in timpul procesului, minorul implineste 14 ani, va trebi citat personal, ocrotitorii trebuind doar sa il
asiste, si sa nu il reprezinte
b) Reprezentarea conventionala/judiciara conventionala :
=o persoana indeplineste actele judiciare in numele si pentru persoana reprezentata
-vizeaza atat PF ca sti PJ
-atat in prima instanta, cat si in apel
-daca mandatul este dat altei persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra exceptiilor
si asupra fondului
-cand mandatarul PF este sot sau ruda ( pana grad II ) acesta poate pune concluzii fara sa fie asistat de avocat,
daca este licentiat in drept
-la redactarea cererii si a motivelor de recurs/sustinerea recursului PF pot fi reprezentate NUMAI de avocat
( daca nu, NUL ABS ) la fel si la contestatia in anulare si revizuire
-PJ pot fi reprezentate numai prin consilier juridic/avocat
-mandatul se prezuma a fi dat pt toate actele procesuale indeplinite in fata aceleiasi instante, dar poate fi restrans
in mod expres la anumite
-exista o singura categorie de actiuni in care avocatul nu poate sa isi reprezinte clientul actiunile de stare
civila ( actiune de divort-cu exceptii prevazute de lege-actiunea de stabilire de paternitate, de tagada de
paternitate, etc)
-mandatul ad litem = imputernicirea data unei pers sa indeplineasca, in numele si pe seama altei persoane,
actele de procedura necesare
Caracteristici:
Inscris autentic ( daca nu e dat unui avocat se poate da si prin declaratie verbala facuta in instanta si
consemnata in incheierea de sedinta, cu aratarea limitelor si a duratei )
Inituitu personae ( cu toate acestea nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a
devenit incapabil trebuie retras de mostenitor/reprezentatul legal al incapabilului )
La avocat/consilier juridic se dovedeste prin inscris

Renuntarea la judecata sau la drept, achiesarea la hot pronuntata, incheierea unei tranzactii, si orice alte
acte procedurale de dispozitie, TREBUIE MANDAT SPECIAL/INCUV PREALABILA A INSTANTEI
SAU AUT ADM COMPETENTA !!!!
-actele de dispozitie facute de reprez minorilor/pers puse sub interdictie/disparutilor, nu vor impiedeca judecarea
cauzei daca instanta apreciaza ca ele nu sunt in interesul acestora
Este un mandat revocabil-mandatarul care renunta la imputernicire trebuie sa instiinteze atat pe cel care
i-a dat mandatul cat si instanta cu cel putin 15 zile inainte de urmatorul termen ( nu poate renunta in
timpul cailor de atac )
-avocatul care a asistat o parte la judecarea pricinii poate face chiar fara mandat orice acte pentru pastrarea
drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde daca nu le-ar executa timpul
c) Asistenta judiciara cuprinde :
Acordarea de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor
Apararea si asistenta gratuita printr-un avocat desemnat de BAROU
Orice alte modalitati prevazute de lege
-se acorda persoanelor care nu fac fata cheltuielilor pt declansarea si sustinerea unui proces si care ar pune in
pericol propria intretinere si cea a fam
-poate fi acordata in orice faza a procesului, in tot sau in parte
-in caz de urgenta daca PF lipsita de cap de ex nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate, va
numi un curator special
-se va numi un curator special si in caz de conflict de interese intre reprezentantul legal si cel reprezentat
(45.) Obiectul aciunii civile. Cauza aciunii civile
Obiectul actiunii civile=ceea ce se cere prin actiune pretentia concreta a reclamantului
-trebuie sa fie licit, posibil, determinat
-daca actiunea este admisa, obiectul va figura in dispozitivul hotararii jud
-determina intinderea si efectele lucrului judecat
Cauza actiunii civile=temeiul juridic al cererii, fundamentul legal al dreptului valorificat
-trebuie sa fie licita, sa existe, sa fie reala, morala
-reprezinta un element de identificare a actiunii civile
(46.) Caracterele aciunii civile. Condiiile de exercitare a aciunii civile.
Caracterul facultativ: deriva din principiul disponibilitatii
Caracterul liber: pierderea procesului nu atrage raspunderea civila a reclamantului
-nu exclude obligatia partii care a pierdut de a achita partii adverse, la cererea sa, cheltuielile de judecata
avansate
-caracterul liber nu ii protejeaza pe cei care isi exercita abuziv drepturile procesuale
-trebuie exercitate cu buna-credinta
-cine foloseste in mod abuziv va raspunde pt pagubele pricinuite, materiale si morale, si eventual la plata unei
amenzi judiciare
Conditii de exercitare a actiunii civile:
Poate sta in judecata in cond legii
Are calitate procesuala
Formuleaza o pretentie un obiect
Justifica un interes cauza
(47.) Interesul

=folosul imediat al unei parti pt a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare

Conditii :
Sa fie material ( urmareste obtinerea unui folos patrimonial/suma de bani/predarea unui bun ) sau moral
( obtinerea unei satisfactii sufletesti ) a nu se confunda cu prejudiciul moral si nici cu reparatia
materiala a daunelor morale )
Sa fie determinat ( nu determinabil )
Sa fie legitim si juridic
Sa fie personal si direct ( sa il vizeze pe cel care face cererea )
Sa fie nascut si actual ( chiar daca nu ar fi nascut si actual, se poate formula o cerere cu scopul de a
preveni incalcarea unui drept subiectiv amenintat sau pentru a preintampina producerea unei pagube
iminente care nu s-ar putea repara )
Exceptii :
Cererea pentru predarea unui bun la implinirea termenului contractual poate fi facuta chiar inainte de
implinirea acestui termen
-starea de incertitudine, de indeterminare poate reprezenta un interes suficient
-o persoana nu poate apara dreptul unei alte persoane ( exceptii : actiunea oblica, actiunile colective-cele
exercitate de sindicate )
EXCEPTIA LIPSEI DE INTERES=exceptie de fond ( efectul fiind cel al respingerii cererii ) care poate fi
invocata si de instanta si de procuror
(48.) Dreptul
=conditie necesara pt promovarea unei actiuni in justitie
Drept litigios=daca exista un proces inceput si neterminat cu privire la existenta si intinderea lui
-exista anumite drepturi subiective care nu pot fi valorificate pe calea actiunii ( ex : drepturile prescrise )
Conditii :
Sa fie actual ( sa nu fie supus unui termen sau unei conditii suspensive ) in cazul drepturilor afectate
de termen/cond suspensiva, creditorul poate cere masuri de asigurare sau conservare sau poate cere
asigurarea dovezilor
-interdictia de a nu fi supus unui termen sau conditii suspensive se refera numai la actiunea care are ca scop
realizarea dreptului, nu si actiunea in constatare care stabileste dreptul
Exceptie => cererea pt predarea unui bun la implinirea termenului contractual poate fi facuta inainte de
implinirea acestui termen / se poate cere inainte de termen si executarea la termen a obligatiei de intretinere sau
altei prestatii periodice / ori de cate ori se va constata ca cererea poate preintampina o paguba insemnata
-procurorul poate porni orice actiune civila ori de cate ori este necesar pt apararea drepturilor si intereselor
legitime ale minorilor, ale pers puse sub interdictie si ale disparutilor + alte cauze prevazute de
LEGEEEEEEEEE ( RIL din penal : in cauzele in care actiunea penala s-a stins in faza urmaririi penale , printr-o
solutie de netrimitere in judecata , adoptata de procuror, acesta are calitatea de a exercita in fata instantei civile
actiunea pt desfiintarea totala sau partiala a unui inscris falsificat, numai in cazurile prev de art 45 alin 1 vechiul
cod de procedura/ in celelalte cazuri actiunea apartine partilor )
-cand procurorul a pornit actiunea titularul dreptului va fi introdus in proces
Sa fie recunoscut si ocrotit de lege, sa nu fie ilegal, imoral sau sa contravina ordinii economice si sociale
Sa fie exercitat in limitele sale externe ( de ordin material si juridic ) si interne ( conform scopului
recunoscut de lege )
-nu se poate in scopul de a pagubi pe altul sau in mod excesiv si nerezonabil
Sa fie exercitat cu buna-credinta ( nu abuziv )
-este violenta si temerea insuflata prin amenintarea cu exercitiul unui drept facuta in scopul de a obtine
avantaje injuste
Transmiterea unui drept litigios :

Se pot transmite prin acte intre vii

si cu titlu particular
Judeca va continua intre partile initiale
Daca este facut pt cauza de moarte judecata va continua cu succesorul universal sau cu titlu universal al
autorului
Hotararea pronuntata contra instranuitorului sau succesorului universal/cu titlu universal al acestuia, va
produce de drept efecte si contra succesorului cu titlu particular si va fi intotdeauna opozabila acestuia ,
cu exceptia cazurilor in care a dobandit dreptul cu buna credinta si numai poate fi evins
(49.) Calitatea procesual

Calitatea procesuala activa = pozitie procesuala de reclamant este titularul dreptului subiectiv incalcat
Calitatea procesuala pasiva = pozitia procesuala de parat este titularul obligatiei corelative dreptului
-exista situatii in care legea confera calitate procesuala activa unor subiecte de drept care nu apar in raportul
juridic de drept material, dar care pot exercita actiunea in justitie : procurorul, tuturele, sindicatul, curatorul, etc.
-actiunea nu va putea fi introdusa sau continuata de organizatia sindicala daca cel in cauza se opune sau renunta
la judecata in mod expres
-in cadrul unui litigiu se pot reuni in persoana aceluiasi subiect de drept si calitatea procesuala activa si cea
pasiva, daca de exemplu, se promoveaza de catre parat o cerere recoventionala
-calitatea de parte se poate transmite legal sau conventional, ca urmare a transmisiunii drepturilor sau situatiilor
juridice deduse judecati
Justificarea calitatii procesuale:
-obligatia de legitimare a acestui drept revine reclamantului care trebuie sa isi justifice atat cal procesuala
activa, cat si cea pasiva a paratului
-aceasta obligatie revine si paratului, cand formuleaza cererea reconventionala
-lipsa calitatii procesuale nu se confunda cu neteminicia actiunii ( deoarece in cazul unei actiuni introduse de o
persoana fara calitate, desi dreptul exista, dar actiunea nu a fost introdusa de titularul dreptului, pe cand in cazul
unei actiuni nefondate inst constata inexistenta dreptului )
-lipsa calitatii procesuale active sau pasive este exceptie de fond ( nu ai drept, nu e baza ) iar lipsa dovezii
calitatii de reprezentant este o exceptie de procedura
-lipsa calitatii procesuale active sau pasive poate fi invocata pe baza de exceptie de oricare dintre parti, inclusiv
de instanta, din oficiu sau de catre procuror
Transmiterea calitatii procesuale:
Transmiterea legala: opereaza in cazul succesiunii , mostenitorii acceptanti preluand pozitia procesuala a
defunctului lor autor (exceptia cazului in care legea interzice expres)
-la PJ, opereaza in cazul in care PJ, parte in proces, este supusa reorganizarii
Transmisiunea conventionala: intervine in baza conventiei dintre una din partile procesului si o terta persoana
( la fel ca in cazul cesiunii de creanta, al preluarii datoriei, daca exista consimt creditorului, si al vanzarii sau
donarii bunului litigios )
Transmisiunea universala: in cazul succesiunii legale, si in caz de fuziune sau absorbtie
Transmisiunea cu titlu universal: in cazul succesiunii cu titlu univ, si in caz de divizare totala sau partiala
Transmisiunea cu titlu particular: cand drepturile si obligatiile transmise privesc bunuri determinate
-daca dreptul litigios este transmis prin acte intre vii, cu titlu particular, judecata va continua intre partile initiale
-daca dr litigios este transmis pt cauza de moarte, cu titlu particular, judecata va continua cu succesorul
universal sau cu titlu universal
-in toate cazurile succesorul cu titlu particular este obligat sa intervina in cauza, urmand ca instanta sa decida
daca instrainatorul sau succesorul univ sau cu titlu univ va ramane sau va fi scos
Excceptia lipsei calitatii procesuale :
-exceptie de fond, absoluta (oricand), peremptorie, admiterea exceptiei poate atrage si aplicarea altor sanct, iar
cel care a suferit un prejudiciu are dreptul la despagubiri

(50.) Capacitatea procesual de folosin n cazul persoanelor fizice i juridice

-cererile facute de o pers care nu are cap procesuala sunt nule sau anulabile
=aptitudinea generala a pers de a dobandi dr si de a isi asuma obligatii pe plan procesual
-incepe la nastere si inceteaza la moarte
-cap de folosinta a persoanelor JURIDICE este legata de principiul specialitatii ( =nu poate avea decat acele
drepturi si nu isi poate asuma decat acele obligatii strans legate de scopul pt care a fost infiintata )
-PJ au capacitate de la mom inregistrarii ( PJ care nu sunt supuse inregistrarii de la data actului de
infiintare/data autorizarii/data autorizarii consituirii/orice alta cerinta prevazuta de lege )
(51.) Capacitatea procesual de exerciiu n cazul persoanelor fizice i juridice
=capacitatea unei persoane care are folosinta dreptului, de a angaja si conduce personal procesul, indeplinind
obligatiile si realizand drepturile procesuale (= capacitatea de a sta in judecata)
-pers fizice de la 18 ani cap de ex deplina
-pers fizice 14-16 cap de ex restransa vor fi asistati
-pers fizice sub 14 au doar cap de folosinta- vor fi reprezentati
-PJ isi exercita dr si isi indeplineste obligatiile prin organele de administrare-pana la data constituirii acestor
organe, ex dr si indepl oblig se face de FONDATORI/PERS FIZICE/PERS JUR desemnate in acest scop
Conditii speciale cu privire la cap de exercitiu in cazul PARTAJULUI JUDICIAR:
-daca un coproprietar este lipsit de cap de exercitiu/restransa, partajul va putea fi facut prin buna invoiala numai
cu autorizarea instantei de tutela/ocrotitorul legal
Exceptia lipsei calitatii procesuale de fol si de ex
-poate fi invocata oricand de oricare parte, inclusiv instanta, din oficiu sau procuror
-lipsa cap de folosinta are sanct nul absoluta
-lipsa cap de exercitiu are sanct nul relativa, actele fiind anulabile
-cand este vorba de pers fizica, nulitatea nu intervine in mod automat, instanta oricand un termen pt implinirea
lipsurilor, actele putand fi ratificate de catre reprezentat/ocrotitor legal
(52.) Instana de judecat
Procedura contentcioasa are doua etape: faza cercetarii si faza dezbaterilor finale
Cercetarea judecatoreasca: include discutarea exceptiilor invocate, discutarea admisibilitatii probelor,
admiterea si administrarea lor
-are loc in Camera de consiliu si doar dezbaterile finale se fac in sedinta publica
Instanta de judecata.Compunerea instantei de judecata
-colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului ( aplicandu-se
principiul continuitatii nu se modifica )
-completul de judecata este prezidat prin rotatie
a) In prima instanta judecatoriei, tribunalului si curtii de apel : 1 judecator (cu exceptia conflictelor de
munca + asigurari sociale: 1 jud + 2 asistenti judiciari=participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza
hotararile pronuntate, opinia lor se consemneaza in hotarare, iar opinia separata se consemneaza)
b) In apel : 2 judecatori
c) In recurs : 3 judecatori
-la completul cu 2 jud, daca acestia nu ajung la un acord, procesul se judeca din nou in complet de divergenta

Complet de divergenta = includerea in completului de jud a presedintelui sau vicepresedintelui inst, a

presedintelui de sectie sau a jud din planificarea de permanenta
-pe langa instantele judecatoresti functioneaza urmatoarele structuri:
Serviciile de reintegrare sociala si supraveghere
Oficiile registru comert
Alte structuri infiintate prin lege speciala
Incidente cu privire la compunerea instantei
a) Incompatibilitatea
=imposibilitatea judecatorului/[procuror/magistratului asistent si asistentului judiciar de a indeplini concomitent
si alte functii sau servicii
- Sanctiune =>nulitate absoluta
functia de judecator, procuror, mag asis si asis jud este incompatibila cu orice alta functie publica sau
privata cu exceptia functiilor didactice din ivatam superior, precum si acelor de instruire din cadrul INM
si al scolii nationale de grefieri
judecatorii/proc/mag asis si personalul de specialitate juridica asimiliat sunt obligati sa dea anual o
declaratie in care sa mentioneze, pe proprie raspundere daca sotul/rudele/afini pana la gr IV, exercita o
functie sau desfasoara o activitate juridica sau activitati de investigare sau cercetare penala precum si
locul de munca al acestora
jud proc mag asis pers aux de specialitate al instantelor si parchetelor nu pot fi lucratori operativi ,
inclusiv acoperiti, informatori, sau colaboratori ai SRI
jud si procurorii nu pot face parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare sau sa participe
la activitati cu caracter politic. Sunt obligati sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor
lor politice.
Jud si proc le este interzis: sa desfasoara activ comerciale ( direct sau prin intermediari ), activ de
arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura, sa aiba calitatea de asociat sau de membru in
organele de conducere, administrare, sau control la societati civile, soc comerciale, inclusiv banci sau
alte institutii de credit, societati de asigurare sau financiare, companii nationale, societati nationale sau
regii autonome, nici calitate de membru al unui grup de interes economic
Prin derogare jud si proc pot fi actionari sau asociati
Jud si proc sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legata de actul de justitie in cazuri in care se
presupune existenta unui conflict intre interesele lor si interesul public de infaptuire a justitiei sau de
aparare a intereselor generale ale societatii, cu exceptia cazurilor in care conflictul de interese a fost adus
la cunostinta in scris si s-a considerat ca nu afecteaza indeplinirea impartiala a atributiilor
Jud si proc nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase si nu pot indeplini orice alta
activitate care sau pe care o realizeaza avocatul
Jud si proc le este interzis sa pledeze, numai in cauzele personale, ale ascendentilor si descendentilor, ale
sotilor si pers puse sub tutela sau curatela lor
Incompatibilitate absoluta:
jud care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hot, nu poate judeca aceiasi cauza in apel, recurs,
contestatie in anulare sau revizuire, si nici in rejudecare
nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert, arbitru, proc, avocat, asistent judiciar,
magistrat asistent sau mediator in aceiasi cauza
nu poate lua parte la judecata jud care si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia cauzei ( punerea
in discutia partilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept nu-l face incompatibil )
Cazuri de incompatibilitate: la magistrati
cand pers, ascendenti sau descendetii lor sau afinii, au un interes in legatura cu pricina
cand este sot. Ruda sau afin pana la gradul patru, cu avocatul/reprezentatul unei parti sau daca este
casatorit cu fratele sau sora sotului unuia dintre aceste persoane

cand sotul sau fost sot este ruda sau afin pana la gr 4 cu vreuna din parti
daca el, sotul, sau rudele pana la gr 4 sau afinii lor, sunt parti in proces
daca intre el, sotul, sau rudele pana la gr 4 sau afinii lor, si una dintre parti a existat un proces penal cu
cel mult 5 ani inainte de a fi desemnat sa judece pricina ( in cazul plangerilor formulate de parti in
timpul procesului, jud devine incompatibil numai cand s-a pus in miscare act penala impotriva sa )
daca este tutore sau curator al uneia dintre parti
daca el, sotul, ascendentii sau descendentii au primit daruri, sau promisiuni de daruri sau alte avantaje de
la unele dintre parti
daca el, sotul, sau una dintre rudele lor pana la gr 4 sau afinii, se afla in relatie de dusmanie cu una dintre
parti, sotul sau rudele acestuia pana la gr 4
daca atunci cand este investit cu solutionarea unei cai de atac, sotul, sau ruda pana la gradul 4, a
participat ca judecator sau procuror la judecarea aceleiasi pricini inaintea altei instante
daca este sot, sau ruda pana la gradul 4 sau afin cu alt membru al completului de judecata
daca sotul, ori ruda sau un afin pana la gradul 4 a reprezentat sau asistat partea in aceiasi pricina inaintea
altei instante
cand exista alte elemente care nasc in mod intemeiat indoieli cu privire la impartialitatea sa
-dispozitile privitoare la sot se aplica si la concubini
-nu e incompatibil un judecator care a pronuntat in cursul procesului doar incheieri preparatorii
-se poate invoca compatiblitatea, numai daca judecatorul s-a pronuntat asupra fondului, nu si atunci cand a
anulat sau respins cererea pe temeiul unei exceptii procesuale
b) Abtinerea
-in cazurile de recuzare
-inainte de primul termen, grefierul de sedinta, va verifica pe baza dosarului daca judecatorul este incompatibil,
si cand este cazul va intocmi un referat
- jud care stie ca este incompatibil,este obligat sa se abtina de la judecare-declaratia de abtinere se face in scris,
sau verbal in sedinta, fiind consemnata in incheiere
c) Recuzarea
-poate fi facuta de oricare dintre parti cand acestia afla de o situatie de incomp
-inainte de inceperea oricarei dezbateri
-pentru propunerea de recuzare trebuie sa existe un proces nascut si actual iar propunerea sa fie motivata
-recuzarea tb ceruta in prima inst, nu pt prima data in fata celei de apel sau celei de recurs
-judecatorul care este recuzat poate declara ca se abtine
-in cazurile prevazute la art 40, jud nu poate participa la judecata chiar daca nu s-a abtinut sau nu a fost
recuzat!!!!!!!!!
-cererea de recuzare se poate face verbal in sedinta sau in scris
-inadmisibilitatea se constata chiar de completul in fata caruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea
judecatorului recuzat
-declaratia de abtinere se solutioneaza cu prioritate
-cand se admite declaratia de abtinere, cererea de recuzare va fi respinsa prin aceiasi incheiere ca fiind ramasa
fara obiect
-formularea unei cererei de recuzare nu suspenda judecata
-abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de un alt complet al instantei
-in camera de Consiliu, fara prezenta partilor si ascultandu-l pe jud recuzat sau care a declarat ca se abtine,
numai daca apreciaza ca este necesar ( in aceleasi conditii instanta poate acuza si partile )
-nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare
-incheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacata numai de parti odata cu hotararea finala, cand aceasta
din urma este definitiva, inchierea va putea fi atacata cu recurs la instanta superioara in 5 zile de la comunicare
-incheierea prin care s-a admis sau s-a respins abtinerea si cea prin care s-a admis recuzarea, este definitiva

d) Gresita compunere a instantei

=cand pricina a fost judecata de un numar mai mic sau mai mare de judecatori decat cel prevazut de lege sau nu
a participat procurorul desi era obligatoriu
-poate fi invocata in cursul procesului pe cale de exceptie ( este exceptie de procedura absoluta si dilatorie )
(53.) Participanii la judecat. Prile procesului civil.
Reclamantul si paratul
Denumire (in functie de fazele procesului )
reclamant, parat si intervenient = in prima instanta
apelant si intimat = in apel
recurent si intimat = in recurs
contestator si intimat = in revizuire
creditor si debitor = in executarea silita
-calitatea de reclamant o poate avea si MINISTERUL PUBLIC
-poate porni actiunea civila pt interesele minorilor, a pers sub interdictie, ale disparutilor + alte cazuri
Litisconsortiul ( coparticiparea procesuala activa si pasiva )
Situatii :
sa existe un drept comun
sa existe obligatii comune
drepturile sa aiba aceiasi cauza sau intre ele sa existe o stransa legatura
obligatiile sa aiba aceiasi cauza sau intre ele sa existe o stransa legatura
-in principiu coparticiparea procesuala este facultativa
-este obligatorie in situatia in care mai multe persoane se gasesc intr un raport juridic unic si indivizibil * iesirea
din indiviziune
-judecatorul poate dispune prin rezolutie reprezentarea lor prin mandatar
-daca partile nu isi aleg un mandatar sau nu se inteleg asupra persoanei acestuia, jud va numi prin incheiere un
curator special
-legea prevede numai coparticiparea subiectiva ( mai multi subiecti ), dar poate exista si cea obiectiva ( cand se
reunesc intr un singur proces mai multe cereri, nu numai intre aceleasi parti, ci si impreuna cu alte parti, daca
intre cereri exista o stransa legatura )
-raporturile dintre coparticipanti, la coparticiparea facultativa, sunt guvernate de principiul independentei
procesuale ( actele de procedura, apararile si concluziile unui reclamant sau parat, nu le pot profita si nici nu ii
pot prejudicia )
-cu toate acestea, cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de
actele mai favorabile
Litisconsortiul poate fi originar ( creat odata cu depunerea cererii ) sau subsecvent ( aparut in cursul procesului )
Forme :
Litisconsortiul simplu = de regula, facultativ
Litisconsortiul necesar = obligatoriu ( de ex : raspunderea asociatilor in cazul SOC IN NUME COLECTIV sau
acelei in comandita simpla SCS, pt plata pasivului comun sau a datoriilor comune )
-independenta procesuala a coparticipantilor este o aplicare a principiului indivizibilitatii = derogari :
- cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele
mai favorabile
-oricare dintre debitorii solidari poate invoca exceptia puterii lucrului judecat, obtinuta de un codebitor
solidar in contradictoriu cu creditorul comun
Incetarea litisconsortiului:
-prin pronuntarea unei hot jud irevocabile si executorii

-prin desistarea unuia sau unora la drept ( daca este divizibil )

-prin achiesarea unuia sau unora dintre coparticipanti
-prin tranzactia unuia sau unora dintre coparticipanti
-prin transmiterea actiunii celor aflati in litisconsortiul unui singur mostenitor
Introducerea si participarea tertilor in proces :
-tertii pot intra in proces fie prin initiativa lor, fie din initiativa partilor initiale dobandid si ei calitatea de parti
(54.) Intervenia voluntar:
-oricine are interes poate interveni intr-un proces care se judeca intre partile originare / interventia este
principala cand intervenientul pretinde pentru sine in tot sau in parte dreptul dedus judecatii sau un drept strans
legat de acesta, iar interventia este accesorie cand sprijina numai apararea uneia dintre parti
(55.) Intervenia n interes propriu (intervenia principal):
-este o veritabila cerere in justitie, o actiune
-este indreptata impotriva ambelor parti initiale
-cererea poate fi facuta numai in fata primei instante, inainte de inchiderea dezbaterilor pe fond ( cu acordul
expres al partilor se poate face si in apel )
-incheierea de respingere ca inadmisibila poate fi atacata in termen de 5 zile
-intervenientul va prelua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii interventiei, dar va putea
solicita administrarea de probe prin cererea de interventie, sau cel mai tarziu pana la urmatorul termen de dupa
admitere
-interventia principala va fi judecata chiar daca judecarea cererii principale s-a stins printr-un mod legal
(56.) Intervenia n interesul altei persoane (intervenia accesorie)
-poate fi facuta pana la inchiderea dezbaterilor in tot cursul judecatii, chiar si in caile extraordinare de atac
-incheierea de admitere nu se poate ataca decat cu fondul ( cu hot care o da la final )
-incheierea de respingere ca inadmisibila poate fi atacata in 5 zile
-judecarea cererii de interventie accesorie nu poate fi disjunsa de judecarea cererii principale, iar instanta este
obligata sa se pronunte asupra acesteia prin aceiasi hotarare odata cu fondul
-intervenientul accesoriu, care sprijina, poate sa savarseaza numai acte de procedura care nu contravin
interesului partii in favoarea careia a intervenit
-dupa admitere, in principiu, intervenientul accesoriu poate sa renunte la judecarea cererii de interventie, doar
cu acordul partii pentru care a intervenit
-calea de atac exercitata de intervenientul accesoriu se socoteste neavenita daca partea pt care a intervenit nu a
exercitat calea de atac, a renuntat la ea, sau aceasta a fost anulata, perimata, sau respinsa fara a fi cercetata in
fond
(57.) Intervenia forat
a) Chemarea in judecata a altor persoane = oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar
putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul
-se face abastractie de vointa tertului
-se poate face pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante
-cererea facuta de parat se va depune odata cu intampinarea, iar daca aceasta nu este obligatorie, pana la primul
termen
-cel chemat in juecata dobandeste pozitia de reclamant, iar hotararea isi produce efectele si in privinta sa ( ex:
daca locatarul este chemat in judecata de un tert care pretinde un drept asupra bunului inchiriat, inclusiv un
drept de servitute, si exista riscul pierderii in tot sau in parte a folosintei bunului, el are dreptul sa ceara
introducerea in proces a locatorului )

-cererea de chemare in judecata a altei persoane trebuie sa fie motivata si comunicata atat celui chemat cat si
partii adverse
-dupa ascultarea persoanei chemate si a partilor , instanta se va pronunta asupra admisibilitatii cererii printr o
incheiere motivata
-incheierea de admitere nu se poate ataca decat odata cu fondul
-incheierea de respingere ca inadmisibila se poate ataca in 5 zile
b) Chemarea in garantie = partea interesata poate sa cheme in garantie un tert, impotriva caruia ar putea sa se
indrepte cu o cerere separata in garantie sau in despagubire
-cel chemat in garantie, poate sa cheme in garantie o alta persoana
-cererea facuta de reclamant sau de catre intervenientul principal se va depune pana la terminarea cercetarii
procesului in fata primei instante
-cererea facuta de parat --- pana la depunerea intampinarii in fata primei instante, cel mai tarziu pana la
primul termen
-dupa ascultarea intervenientului si a partilor, instanta se pronunta asupra admisibilitatii interventiei printr o
inchiere motivata
-incheierea de admitere se poate ataca doar odata cu fondul
-incheierea de respingere ca inadmisibila in 5 zile
-cererea de chemare in garantie se judeca odata cu cererea principala ( cu toate acestea, daca cea principala ar fi
intarziata prin cea de chemare in garantie, se poate disjunge-sa se judece separat )
c) Aratarea titularului dreptului
-poate fi facuta numai de catre paratul care, detinand un lucru pentru altul, sau exercitand in numele altuia un
drept asupra unui lucru, este chemat in judecata de catre o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului
(cand e vb de proprietate, un drept real + dezmembr )
-trebuie introdusa odata cu intampinarea si trebuie motivata
-dupa ascultarea intervenientului si a partilor, instanta se pronunta asupra admisibilitatii interventiei printr o
inchiere motivata
-incheierea de admitere se poate ataca doar odata cu fondul
-incheierea de respingere ca inadmisibila in 5 zile
- daca cel aratat ca titular al dreptului, recunoaste sustinerile paratului, si reclamantul consimte, el va lua locul
paratului care va fi scos din proces
-daca reclamantul nu este de acord cu inlocuirea sau cand cel aratat ca titular nu se infatiseaza sau contesta cele
sustinute de parat, tertul dobandeste calitatea de intervenient principal
d) Introducerea fortata in cauza a altor persoane, din oficiu
-in cazuri prevazute expres de lege, precum si in procedura necontencioasa
-judecatorul va pune in discutia partilor, necesitatea introducerii in cauza, altor pers
-daca niciuna din parti nu solicita introducerea tertului, iar jud apreciaza ca trebuie, va respinge cererea fara a se
pronunta pe fond
-introducerea este dispusa prin incheiere pana la terminarea cercetarii procesului in fata primei instante
-cand se impune necesitatea introducerii cu ocazia deliberarii, instanta va repune cauza pe rol, dispunand citarea
partilor
-hotararea de respingere este supusa numai apelului
-tertul preia procedura in starea in care se afla in momentul introducerii
-la cererea lui, instanta va putea dispune, readministrarea probelor sau administrarea de noi probe
-actele de procedura, ulterioare, vor fi indeplinite si fata de acesta
(58.)Rolul i poziia procurorului n procesul civil
-procurorul are calitatea de parte participa la o activitate specifica de natura procesuala
-pt apararea dr si interese legitime ale minorilor, ale pers puse sub interdictie si ale disparutilor + alte cauze
prevazute de lege
-poate sa puna concluzii in orice proces civil, in oricare faza, daca NECESAR
-in unele cazuri, participarea lui este OBLIGATORIE, si poate sa exercite caile de atac

-chiar daca nu a pornit actiunea civila, precum si atunci cand a participat la judecata
-in toate cazurile, MIN PUB, nu datoreaza taxe de timbru si nici cautiune
-proc participa voluntar in proc civil iar alteori oblig
(59.) Reprezentarea prilor n judecat. Rolul i poziia avocatului n procesul civil. Contractul de
asisten juridic. Rolul i poziia consilierului juridic n procesul civil. Reprezentarea convenional.
Limitele reprezentrii
Reprezentarea legala :
-PF lipsita de cap de ex prin reprezentant legal
Reprezentarea conventionala :
-printr-un reprezentat ales ( exceptia cazului cand este oblig prezenta personala )
Reprezentarea judiciara :
-cand legea prevede asigurarea dreptului la un proces echitabil, jud poate numi un reprezentant
Reprezentarea conventionala prin avocat :
-daca mandatul este dat unei pers care nu este avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra exceptiilor
procesuale si asupra fondului atat in etapa cercetarii cat si la dezbateri
-mandatul poate fi general sau restrans, in mod expres la anumite acte
-avocatul care a reprezentat sau asistat partea poate face, chiar fara mandat, orice acte pentru pastrarea
drepturilor supuse unui termen, si care s-ar pierde daca nu ar fi executate la timp si poate deasemenea sa
introduca orice cale de atac importiva hotararii pronuntate
-sustinerea caii de atac se poate face numai in temeiul unei noi imputerniciri
-cand mandatarul PF este sot sau ruda pana la gradul II, poate pune concluzii, in fata oricaror instante, fara sa
fie asistat de avocat, daca este licentiat in drept
-la redactarea cererii si a motivelor de recurs, si in exercitarea si sutinerea recursului PF, vor fi asistate sub
sanctiunea NUL numai de catre un avocat
-temeiul juridic al reprezentarii/asistarii = contract de asistenta juridica
-avocatul strain nu poate pune concluzii orale sau scrise in fata instantelor si a celorlalte organe jurisdictionale si
judiciare, cu exceptia celor de arbitraj international
-consilierii juridici pot participa in proces pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale
autorit pub centrale si locale, ale instit pub, si de interes public, ale pers jur de drept public si de drept privat
In prima instanta:
=PF pot fi reprezentate de catre avocat sau un alt mandatar
In recurs, contestatie in anulare si revizuire:
-numai de catre un avocat
Limitele reprezentarii:
-actele de dispozitie se pot face numai in baza unui mandat special
-in cazul minorilor, pers puse sub interd, si disparutilor . daca instanta apreciaza ca aceste acte de disp nu sunt in
interesul acestora => nu le vor lua in considerare
-mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil
-dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori/reprezentant legal
-renuntarea la mandat sau revocarea nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, in afara cazului in
care, a fost facuta in sedinta de judecata in prezenta ei
-mandatarul care renunta, trebuie sa anunte mandantul si instanta cu cel putin 15 zile inainte de urmatorul
termen
-mandatarul nu poate renunta la mandat in caile de atac
(60.) Cereri principale, accesorii, adiionale i incidentale Cererea de chemare n judecat. Cerine legale,
timbrare, efecte
-cerere principala=cererea introductiva de instanta

-cerere accesorie=cerere care depinde de solutionarea cererii principale

-cerere aditionala=cererea prin care o parte modifica pretentiile sale anterioare
-cerere incidentala=poate avea o existenta de sine statatoare, dar este formulata intr-un proces deja inceput
-dpdv al competentei teritoriale, cererile accesorii si incidentale sunt de competenta instantei competente sa
solutioneze cererea principala
-termenul de apel sau recurs este cel prevazut pentru cererea principala, chiar daca se ataca numai solutia
pronuntata cu privire la cererea accesorie si incidentala, si care daca ar fi exercitata separat ar fi supusa unui alt
termen
-sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod
expres ( medierea ) sub sanctiunea respingerii cererii ca inadmisibila
-medierea poate fi facuta de : mediatori autorizati, judecatori, notari, consilieri juridici, si avocati
In urmatoarele materii:
-domeniul protectiei consumatorilor
-in materia dreptului familiei ( situatii prevazute de art 64 )
-domeniul litigiilor privind posesia, granituirea, stramutarea de hotare, si alte raporturi din vecinatate
-domeniul raspunderii profesionale * malpraxis
-litigii de munca izvorate din incheierea, executarea si incetarea contractrelor individuale de munca
-litigii civile cu valoare sub 50000 lei, cu exceptia litigilor in care s-a pronuntat o hot executorie de deschidere a
procedurii de insolventa, a actiunilor referitoare la registru comert, plus altele
Neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de catre parat prin intampinare, sub sanctiunea
DECADERII.
-conform principiului disponibilitatii, instanta nu se poate autosesiza
-cerere de chemare in judecata este instrumentul de procedura prin intermediul caruia se pune in miscare
actiunea civila
Cererea de chemare in judecata. Timbrarea cererilor. Taxele de timbru.
-netimbrarea sau timbrarea insuficienta atrage anularea cererii sanctiune relativa !!!
-taxele judiciare de timbru = plata serviciilor prestate de instante, Min justitiei si parchetul de pe langa ICCJ
-taxele de timbru se platesc anticipat
-se stabilesc dupa cum obiectul este sau nu evaluabil in bani
-determinarea cuantumului se face de catre instanta
-sunt datorate atat in prima instanta, cat si in caile de atac
-taxa de timbru se datoreaza pt fiecare capat de cerere
-cand se micsoreaza valoarea pretentiilor,dupa inregistrarea cererii, taxa de timbru se percepe la valoarea initiala
-reclamantul poate face in 3 zile de la comunicare, cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei
-cererea se solutioneaza in camera de consiliu de un alt complet fara citarea partilor prin incheiere definitiva
-in caz de admitere instanta va dispune restituirea taxei proportional.
-PF pot beneficia de scutiri/reduceri/esalonari sau amanari ( ajutor public )
-PJ pot primi facilitati in anumite situatii:
cand cuantumul taxei reprezinta mai mult de 10% din mediul venituluiin ultimele 3 luni de acticvitate
plata integrala a taxei nu este posibila deoarece PJ se afla in curs de lichidare, dizvolare sau are bunurile
indisponibilizate
-sumele achitate se restituie, la cererea petitionarului, in urmatoarele situatii:
cand taxa platita nu era datorata
cand s-a platit mai mult decat cuantumul legal
cand actiunea sau cererea ramane fara obiect in cursul procesului, ca urmare a unor dispozitii legale
cand actiunea corect timbrata a fost anulata/cand reclamantul a renuntat la judecata pana la comunicarea
cererii catre parat
cand, in procesul de divort, partile au renuntat la judecata/s-au impacat
cand contestatia la excecutare a fost admisa iar hotararea a ramas definitiva

cand instanta se declara necompetenta trimitand cauza unui alt organ cu activitatea jurisdictionala
-in cazul 4,5,8,9 se restituie jumatate iar in cazul 6, proportional cu admiterea
-dreptul de a solicita restituirea poate fi exercitat in termen de 1 an
-cererea de restituire se adreseaza instantei la care s-a introdus actiunea
Feluri de taxe de timbru :
-taxe fixe ( la cererile neevaluabile in bani + cele evaluabile in bani, pt care legea stabileste o suma fixa )
-taxe proportionale
-taxe pe transe ( in procente )
-dovada achitarii taxelor se ataseaza cererii
(61.) Cuprinsul cererii de chemare n judecat.
a) Numele, prenumele, dom/resedinta partilor/denumirea si sediul lor ( PJ) )
-Cnp/Cod unic de inregistrare (pj ), inmatriculare in registre, mentionarea instantei ( inst competenta)
-domiciliu poate fi real, sau ales, prin simpla manifestare a vointei
b) Numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea, iar in cazul unui avocat, numele, prenumele
+sediu
-daca reprezentantul nu indica aceasta calitate se presupune ca actioneaza in nume propriu
c) Obiectul cererii si valoarea lui pretinsa de reclamant, si modul de calcul, cu indicarea inscrisurilor
corespunzatoare
-pt imobile-> se va arata localitatea si judetul, strada si numarul, iar in lipsa, vecinatatile, et si ap + numar CF +
nr cadastral sau topografic ( se anexeaza extrasului de CF )
Importanta practica a expunerii obiectului cererii :
-fixeaza limitele judecatii
-poate determina competenta generala, materiala sau teritoriala, determina fixarea taxelor de timbru in functie
de valoare, admisibilitatea unor probe
-evaluarea obiectului revine reclamantului, paratul poate contesta
-instanta poate ignora valoarea indicata, in vederea determinarii taxei de timbru, in cazuri expres prevazute de
lege ( cazuri succesorale )
d) Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea
e) Aratarea dovezilor pe care se sprjina fiecare capat de cerere ( inscrisuri,interogatoriu, martori )
f) Semnatura
Cererea care nu cuprinde numele si prenumele/denumirea, obiectul cererii, motivele de fapt sau semnatura este
NULA!!
-lipsa semnaturii se poate acoperi in tot cursul judecatii in prima instanta
-cererea primeste data certa la momentul inregistrarii la instanta
(62.) nregistrarea cererii de chemare n judecat. Regularizarea cererii de chemare n judecat.
Completarea i modificarea cererii de chemare n judecat. Fixarea primului termen de judecat i
msuri pentru pregtirea judecii. Efectele introducerii cererii de chemare n judecat
-cererea se inregistreaza si primeste data certa prin aplicarea stampilei de intrare
-dupa inregistrare, cererea si inscrisurile atasate, se predau presedintelui instantei
-completul caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza, verifica cererea daca nu sunt indeplinite anumite cerinte,
reclamantul are 10 zile termen sa faca completari/modificari ( sub sanctiunea anularii )
-judecatorul dispune prin rezolutie, comunicarea cererii catre parat, punandu-i-se in vedere ca are obligatia de a
depune intampinare in 25 zile
-intampinarea se comunica reclamantului, care este obligat, sa depuna raspuns la intampinare in 10 zile
-in 3 zile de la depunerea raspunsului la intampinare, judecatorul fixeaza prin rezolutie, primul termen de
judecata ( maxim 60 zile de la rezolutie ), dispunand citarea partilor
-in procesele urgente, termenele pot fi reduse
-cand paratul domiciliaza in strainatate, jud fixeaza un termen mai indelungat

-reclamantul poate sa modifice cererea si sa propuna dovezi noi ( sub sanctiunea decaderii ) pana la primul
termen instanta va dispune amanarea pricinii si comunicarea catre parat, in vederea formularii intampinarii
care trebuie sa fie depusa cu cel putin 10 zile inaintea termenului nu se va da termen ci vor trece in incheierea
de sedinta declaratiile verbale facute in instanta, cand :

se indreapta greselile materiale, din cuprinsul cererii

reclamantul mareste/micsoreaza cuantumul obiectului cererii

se solicita contravaloarea obiectului pierdut sau pierit in cursul procesului

se inlocuieste o cerere in constatare cu o cerere in realizarea dreptului sau invers, atunci cand cererea in
constatare este admisibila
-modificarea cererii peste termenul prevazut poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor partilor
Efectul introducerii cererii de chemare in jud :

deschide judecata
-se creaza o situatie juridica procedurala noua intre parti + raport juridic intre parti si instanta ( partile
dobandesc drepturi si obligatii subiective procesuale )

se produce efectul conservator de drepturi ( la hotararile declarative sau constitutive de drepturi, se

considera ca procesul a fost castigat de la acea data !!! )

determina cadrul procesual

exprima optiunea reclamantului pentru una dintre instantele deopotriva competente ( dupa alegerea sa,
reclamantul nu mai poate reveni asupra ei, si paratul nu poate cere declinarea competentei )

opereaza la punerea in intarziere a paratului ( in cazurile cererilor reale imobiliare si a celor mixte,
paratul este posesor de rea credinta/in cazul cererilor care au ca obiect sume de bani vor incepe sa curga
dobanzile/daca cererea are ca obiect un lucru frugifer, posesorul trebuie sa il predea cu toate fructele lui, chiar
daca este de buna-credinta )

riscul pieirii bunului se stramuta asupra paratului ( cand cererea are ca obiect, predarea unui bun cert )
el va putea fi scutit de riscul pieirii fortuite, daca va dovedi ca acesta ar fi pierit si la creditor, in cazul in care siar fi executat obligatia de predare la termen )

dreptul devine un drept litigios

se intrerupe prescriptia, chiar daca cererea a fost facuta la un organ de jurisdictie necompetent, sau chiar
daca este nula, pentru lipsa de forma
(63.) Aprrile prtului fa de cererea de chemare n judecat prin ntmpinare
=paratul are dreptul si obligatia de a isi formula apararea, fata de pretentiile reclamantului, avand dreptul de a
depune propria sa actiune
Apararile paratului sunt de doua feluri :
-aparari propriu zise si exceptii
Intampinarea ( mijlocul prin intermediul caruia paratul isi formuleaza apararea )
Cuprinde:
A Numele, prenumele, cnp , dom/resedinta/sediul si denumirea/codul unic de inregistrare
B Exceptiile procesuale invocate fata de cererea reclamantului
C Raspunsul la toate pretentiile si motivele de fapt si de drept ale cererii
D Dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere
E Semnatura
intampinarea este obligatorie in afara de datile cand legea prevede altfel
nedepunderea intampinarii in termen, atrage decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si
de a invoca exceptii, in afara de cele de ordine publica
Aprrile de fond i excepiile procesuale. ( Aparari propriu-zise ) :

=mijloacele prin care paratul invoca obiectiuni impotriva fondului pretentiei reclamantului, urmarind
respingerea cererii acestuia ca neintemeiata ( nefondata )
Aparari propriu-zise = obiectii indreptate impotriva fondului pretentiei reclamantului ( exemplu: apararea ca nu
datoreaza suma sau a platit datoria )
-apararile de fond pot fi aparari in fapt, daca sunt invocate prejurari de fapt si aparari de drept, cand se invoca
dispozitii legale
-paratul, prin intermediul acestor aparari, tinde sa convinga ca cererea reclamantului nu este fondata in drept,
intrucat dreptul invocat nu exista sau desi el exista, el nu are intinderea atribuita de reclamant sau dreptul
subiectiv nu mai exista, el stingandu-se printr-un mijloc legal
Excepiile ca mijloace de aprare n procesul civil. Excepiile de fond:
=mijloace procedurale prin care paratul, fara sa puna in discutie fondul dreptului, si fara sa il recunoasca, invoca
aspecte care, odata admise, impiedica instanta sa intre in cercetarea fondului sau duc la amanarea judecatii
-sunt invocate neregularitati procedurale : compunerea completului sau constituirea instantei, competenta
instantei, procedura de judecata, lipsuri referitoare la dreptul la actiune, urmarindu-se declinarea
competentei/amanarea judecatii/refacerea unor acte sau anularea lor/respingerea sau perimarea cererii
-admiterea exceptiei este de natura sa paralizeze actiunea reclamantului
Intampinarea trebuie sa contina exceptiile de procedura pe care paratul le ridica , la cererea reclamantului ( cele
de fond cat si cele procesuale ) , iar reclamantul are obligatia de a raspunde la cererea reconventionala
( intampinare ) a paratului prin intampinare in care de asemenea este obligat sa invoce toate exceptiile de
procedura fata de cererea paratului
-odata invocat exceptiile ele trebuie sa fie sustinute cu probe de catre parat
-instanta trebuie sa rezolve exceptiile cu precadere
-daca pt solutionarea exceptiei instanta trebuie sa administreze probe care sunt necesare si pentru fond , atunci
poate uni exceptia cu fondul si poate dispune cu privire la aceasta, dupa administrarea probelor si inchiderea
dezbaterilor
-daca instanta admite exceptia, va dispune amanarea judecatii ( prin incheiere interlocutorie , care poate fi
atacata doar odata cu fondul )
-daca exceptia invocata este de natura sa paralizeze total actiunea reclamantului, iar ea se admite, se va
respinge/anula cererea reclamantului
Exceptii dilatorii = tind la intarzierea judecatii pe fond ( amanarea judecatii/refacerea unor acte de procedura,
declinarea competentei, trimiterea dosarului la o alta instanta )
Exceptii peremptorii = tind la impiedicarea judecatii pe fond ( anularea cererii, respingerea ei ca inadmisibila,
ca prematura, ca lipsita de interes, ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala/impotriva unei
persoane fara calitate procesuala ) acestea sunt exceptii de fond
Exceptii absolute : privesc incalcarea unor norme de ordine publica pot fi invocate de orice parte
interesata/procuror/instanta/din oficiu, oricand in proces
Exceptii relative : se refera la incalcarea unor norme dispozitive pot fi invocate numai de partea interesata
intr-un anumit termen ( cel tarziu la primul termen dupa savarsirea neregularitatii procedurale , in etapa
cercetarii si inainte de a se pune concluzii in fond )
Ordinea de solutionare a exceptiilor:
- exceptiile de procedura si apoi cele de fond care fac inutila administrarea de probe, cercetarea in fond
Exceptii de interes public si exceptii de interes privat ( dupa interesul ocrotit )
Exceptii procesuale : exceptii de procedura si exceptii de fond (dupa criteriul obiectului)
Exceptiile de fond:
-cuprind acele exceptii care au ca obiect invocarea unor lipsuri privind conditiile de exercitiu a dreptului la
actiune precum si acele exceptii strans legate de dreptul la actiune ( deosebindu-se de cele de procedura, prin
care se invoca anumite neregularitati procedurale.

Forme ale exceptiilor de procedura:

taxarea cererilor in justitie
incalcarea unor norme de competenta * exceptia de necompetenta
gresita compunere sau constituirea instantei ( exceptia privind gresita compunere a instantei, exceptia de
incompatibilitate, exceptia de recuzare )
norme juridice privind conditiile de indeplinire a actelor de procedura, inclusiv termenele ( exceptia
lipsei de citare, citare nelegala, exceptia nulitatii cererii de chemare in judecata, exceptia de tardivitate )
norme ale procedurii de judecata (exceptiile priv taxele de timbru, priv perimarea)
norme prin care se solicita luare anumitor masuri pentru buna desfasurare a judecatii si preintampinarea
unor solutii contradictorii ( conexitatea, litispendenta )
Exceptii de necompetenta
Necompetenta de ordine publica

competenta generala, cand procesul nu este de competenta inst jud

competenta materiala, cand procesul este de competenta unei inst de alt grad

competenta teritoriala exclusiva, cand procesul este de competenta unei alte instante de acelasi grad si
partile nu o pot inlatura

celelalte cazuri de necomp sunt de ordine privata

Exceptia nulitatii actelor de procedura:

actul de procedura lovit de nulitate relativa este anulabil NUL REL apare la o norma care ocroteste un
interes privat

actul lovit de nulitate absoluta este nul- NUL ABS apare la o norma care ocroteste un interes public

daca legea nu prevede altfel, NUL REL, trebuie invocata:

-pentru neregularitatiile savarsite pana la inceperea judecatii, prin intampinare, sau daca
intampinarea nu este obligatorie, pana la primul termen
-pentru neregularitatiile savarsite in timpul judecatii, la termenul la care s-a savarsit, sau daca
partea nu este prezenta, la termenul urmator, dar inainte de a pune concluzii pe fond
-NUL ABS poate fi invocata in orice etapa din proces
Exceptia lipsei de citare sau a citarii nelegale, respectiv a comunicarii nelegale sau a lipsei de comunicare a
actelor de procedura:
-actul de procedura este lovit de nulitate daca prin nerespectarea cerintei legale s-a adus partii o vatamare care
nu poate fi inlaturata decat prin desfiintarea acestuia
Exceptia de prematuritate sau de tardivitate:
-sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unor proceduri prealabile ( neindeplinirea ei, se
constata in procedura de regularizare a cererii, si are ca efect anularea cererii )
-presedintele instantei mai poate incuviinta in general, inainte de indeplinirea termenului, cereri pentru
executarea la termen a unor obligatiuni, ori de cate ori va socoti ca cererile sunt indreptatite pentru a
preintampina reclamantului o paguba insemnata ( exemplu: cererea pt predare a unui imobil la implinirea
termenului de locatiune )
Exceptia de perimare = orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire, cerere de
chemare in reformare sau retractare, se perima de drept, chiar impotriva incapabililor, daca a ramas in nelucrare
din motive imputabile partilor timp de 6 luni
(64.) Repoziionarea prtului n procesul civil prin formularea propriilor pretenii
Cererea reconvenional
= mijlocul procedural prin care se valorifica petentiile paratului impotriva reclamantului, urmarind ca instanta
sa il oblige pe reclamant fata de parat

-daca paratul are, in legatura cu cererea reclamantului, pretentii derivate din acelasi raport juridic, sau strans
legate de acesta-poate face cerere reconv.
-cand pretentiile formulate prin cerere privesc si alte persoane, acestea vor putea fi chemate in judecata in
calitate de parati
-cererea reconventionala are natura hibrida : seamana cu aparare in fond dar este in acelasi timp o veritabila
contraactiune
Avantajele cererii reconventionale: se rezolva in acelasi proces si de aceiasi instanta 2 cereri ( care altfel s-ar
fi rezolvat de instante diferite ) , se realizeaza o mai buna adm a justitiei, inlatura riscul unor hotarari
contradictorii sau greu de conciliat, se realizeaza economie de timp si de mijloace prin rezolvarea anticipata a
unui litigiu viitor
-prin aparare, paratul se multumeste sa combata afirmatiile reclamantului, urmarind doar respingerea cererii
acestuia
-prin cererea reconventionala, paratul poate pretinde tot ceea ce ar putea solicita si printr o cerere de chemare in
judecata
-prin introducerea cererii reconv :

neutralizarea obligatiei formulate de reclamant

atenuarea obligatiei paratului fata de reclamant

obligarea si a reclamantului de a executa o anumita prestatie

-trebuie sa indeplineasca toate conditiile prev pt cererea de chemare in jud
-se depunde sub sanctiunea decaderii odata cu intampinarea ( apararea ) ( in cazurile in care nu trebuie
intampinare, cel tarziu pana la primul termen )
-daca reclamantul isi modifica cererea reconv se va depune cel mai tarziu pana la termenul incuviintat de parat
-se comunica reclamantului si dupa caz, pers prevazute
-reclamantul nu poate formula cerere rec la cererea reconventionala a paratului initial
-cererea reconv se judeca odata cu cererea principala
-se judeca chiar daca reclamantul a renuntat la judecata sau la dreptul subiectiv pretins sau cand cererea de
chemare in judecata a fost prescrisa/anulata sau perimata ( in cazul unei cereri reconventionale subsidiare, daca
se respinge cererea de chemare in jud, atunci se va respinge si cererea reconventionala, ca lipsita de obiect sau
de interes )
-retinand cererea reconv spre rezolvare, instanta va da o singura hotarare, cu solutii distincte, in privinta fiecarei
cereri
(65.) Drepturile i obligaiile procesuale comune ale prilor. Drepturile i obligaiile procesuale specifice
ale prilor.
Drepturile procesuale comune partilor sunt:

dreptul la aparare

dreptul de a beneficia de ajutorul public judiciar

dreptul la asistenta judiciara

dreptul de a folosi limba materna in justitie

dreptul de a participa la dezbaterile judiciare in conditii de contradictorialitate

dreptul de a solicita recuzarea judecatorilor, procurorilor, magistr asist, sau a grefierilor

dreptul de a dispunde de soarta procesului

dreptul de a exercita caile de atac

dreptul de formulare a contestatiei privind tergiversarea procesului

Obligatiile comune partilor sunt:

indeplinirea actelor de procedura in forma si la termenele prevazute de lege

exercitarea cu buna-credinta a drepturilor procesuale

(66.) Contestaia privind tergiversarea procesului

=contestatie prin care, partile/proc invoca incalcarea dreptului la solutionarea procesului intr-un termen optim si
previzbil, solicitand luarea de masuri legale pentru inlaturarea acestei situatii
Cazuri :

cand legea stabileste un termen de finalizare a unei proceduri, de pronuntare, sau de motivare a unei
hotarari, insa acest termen s-a implinit fara rezultat

cand instanta a stabilit un termen in care un participant la proces trebuia sa indeplineasca un act de
procedura, iar acest termen s-a indeplinit, insa instanta nu a luat fata de cel care nu si-a indeplinit obligatia,
masurile prevazute de lege

cand o persoana sau o autoritate care nu are calitatea de parte, a fost obligata sa comunice instantei, intrun termen, un inscris sau date sau alte informatii rezultate din evidentele ei si care erau necesare solutionarii
procesului, iar acest termen s-a implinit, insa instanta nu a luat nici o masura

cand instanta si-a nesocotit obligatia de a solutiona cauza intr-un termen optim si previzibil, prin
neluarea masurilor stabilite de lege, sau prin neindeplinirea din oficiu, a unui act de procedura necesar
solutionarii cauzei, desi timpul scurs de la ultimul sau act de procedura ar fi fost suficient pentru luarea masurii
sau indeplinirii actului
Contestatia poate fi retrasa oricand pana la solutionarea ei (odata retrasa, nu poate fi reiterata)
-nu suspenda solutionarea cauzei
-se solutioneaza in 5 zile fara citarea partilor
-cand este admisa se pronunta o incheiere definitiva si se iau masurile necesare
-cand este respinsa ca neintemeiata printr-o incheiere care poate fi atacata in 3 zile
-daca instanta gaseste plangerea prin care a fost atacata incheierea ca neintemeiata, se vor lua masurile necesare
-in toate cazurile, instanta care solutioneaza plangerea, nu va putea da indrumari si nici nu va putea oferi
dezlegari asupra unor probleme de fapt/de drept care sa anticipeze modul de solutionare a pricinii ori care sa
aduca atingerea libertatii jud cauzei
-cand contestatia sau plangerea au fost facute cu rea credinta, autorul poate fi obligat la plata unei amenzi
judiciare intr 500 -2000 lei + despagubiri pentru repararea prejudiciului cauzat unei parti
-rea-credinta rezulta din caracterul vadit nefondat al contestatiei/plangerii, precum si din orice alte imprejurari
din care reiese ca a fost facuta in alt scop decat cel prevazut de lege
(67.) Acordarea ajutorului public judiciar prilor procesului civil
-mai sus
Actele de procedur
(68.) Forma cererilor. Citarea i comunicarea actelor de procedur
Citarea = actul de procedura prin care instanta comunica partilor obligatile pe care le au fata de instanta si fata
de partile potrivnice
-daca o parte lipseste pt ca nu a fost citata corect, instanta va amana judecarea si va dispune citarea, sub
sanctiunea nulitatii
-comunicarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura, se face din OFICIU, prin agentii procedurali ai
instantei/orice salariat al acesteia/agentii sau salariatii altor instante
-comunicarea se face in plic inchis la care se alatura dovada de inmanare/procesul verbal si instiintarea
-la cererea partii interesate si pe cheltuiala sa, comunicarea actelor de procedura se va putea face prin excecutori
judecatoresti
-comunicarea citatiilor si a altor acte se poate face de grefa instantei si prin telefax, posta electronica
-instanta va verifica efectuarea procedurilor de citare si comunicare dispuse pentru fiecare termen si cand este
cazul va lua masuri de refacere a acestora

Locul citarii :
1.
Statul la sediul Min Fin Pub
2.
Unitati adm terit/pers jur de drept public/prin reprezentantii in justitie la sediul lor
3.
PJ/prin reprezentanti la sediu
4.
Asociatiile/societ/alte entitati fara pers jur la sediul sau domiciliul reprezentantului
5.
Cei supusi procedurii insolventei/creditorii acestora- la dom/sediu
6.
PF la domiciliu-resedinta-locul ales-locul unde isi desf permanent activitatea
7.
Incapabilii/ cei cu cap de ex restransa prin reprezentanti/ocrotitorii legali la dom sau sediul acestora
8.
Bolnavii internati in unitati sanitare la administratia acestora
9.
Militarii incazarmati la unitatea din care fac parte prin comandant
10.
Echipajul unei nave maritime sau fluviale ( alta decat militara, daca nu au domiciliul cunoscut la
capitania portului )
11.
Detinutii la administratia locului de detinere
12.
Personalul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, etc prin organele centrale care i-au trimis
13.
Persoanele care se afla in strainatate prin citatie scrisa trimisa cu scrisoare recomandata cu continut
declarat si confirmare de primire
14.
Cei cu dom si res necunoscuta, potrivt art 167
15.
Mostenitorii pana la intervenirea lor in proces la dom curatorului special
16.
Pers aflat in strainatate isi pot alege un dom in rom
-citatia si celelalte acte se inmaneaza partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata, sub sanctiunea
nulitatii
( in cazuri urgente se poate dispune scurtarea termenului de inmanare, facandu-se mentiune in actul respectiv )
-daca persoana interesata nu a cerut amanarea pt orice neregularitate, neregularitatea nu se mai ia in considerare
-daca destinatarul refuza sa primeasca citatia, agentul o va depune in cutia postala, in lipsa acesteia, o va afisa
pe usa locuintei destinatarului
-trebuie mentionat ca dupa 1 zi, dar nu mai tarziu de 7 zile, de la afisarea instintarii *in caz de urgenta 3 zile * ,
destinatarul este in drept sa se prezinte la sediul instantei pt a i se comunica citatia * aceste termene se
calculeaza zi cu zi
-despre toate imprejurarile agentul va intocmi un proces verbal care face dovada pana la inscrierea in fals
(69.) Zilele de comunicare. ndeplinirea comunicrii actelor de procedur. Imposibilitatea comunicrii
actelor de procedur
Zilele de comunicare

Cand comunicarea se face prin agenti procedurali, ei nu vor putea instrumenta decat in zilele lucratoare
intre orele 7 20, iar in cazuri urgente si in zile nelucratoare sau de sarbatori legale, dar numai cu incuviintarea
pres instantei
Prin agent procedural
-comunicarea se considera indeplinita la dat semnarii dovezii de inmanare / a procesului verbal ( nefiind
posibila inmanarea )
-in cazul citarii / comunicarii altui act efectuate prin posta sau curierat rapid se considera indeplinita la dat
semnarii de catre parte a confirmarii de primire/consemnarii de catre postas sau curier ( de grefa instantei prin
telefax sau e-mail )
-in acest caz comunicarea se socoteste implinita la data aratata de confirmarea expedierii certificata de grefier
Prin publicitate
-cand nu se cunoaste dom paratului, sau alt loc, instanta va incuviinta citarea acestuia prin publicitate:
Citatia se afiseaza la usa instantei, pe portalul instantei competente, si la ultimul domiciliu cunoscut acelui
care a fost citat.
( cand instanta considera necesar se poate publica si in MON Oficial sau intr-un ziar central )

-in acelasi timp instanta va numi un curator dintre avocatii baroului care va fi citat la dezbateri pentru
reprezentarea intereselor paratului
-procedura se considera indeplinita in a 15-a zi de la publicitate
-daca paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta toate actele de procedura
vor fi anulate iar reclamantul, care a cerut citarea prin publicitate, va fi sanctionat
-cand legea/instanta dispun citarea partilor sau comunicarea unor acte sa se faca prin afisare se va face de
catre grefier, iar in afara instantei de agenti, incheindu-se un proces verbal
Intre avocati sau consilieri juridici
-dupa sesizarea instantei, intampinarile/alte acte, se pot comunica direct intre avocati / consilieri juridici
Comunicarea in instanta
-partea prezenta in instanta, prin avocat/alt reprezentant este obligata sa primeasca actele de procedura
comunicate in sedinta ( daca refuza primirea actele se vor considera comunicate si depuse la dosar, de unde, la
cerere, partea le poate primi sub semnatura
Comunicarea catre alti participanti
-citarea martorilor, expertilor, traducatorilor, interpretilor/alti participanti se supun regulilor generale
-daca una din parti isi schimba locul citarii este obligata sa incunostinteze instanta/partea adversa cu indicarea
locului nou
-daca nu incun , procedura de citare se va considera valabil indeplinita la vechiul loc
Imposibilitatea de a comunica actul de procedura
-cand comunicarea actelor nu se poate face deoarece imobilul a fost demolat, a devenit nelocuibil sau de
neintrebuintat, sau destinatarul actului nu mai locuieste acolo/alte motive asemanatoare
-agentul va raporta cazul grefei instantei spre a insti din timp partile
(70.) Nulitatea actelor de procedur. Definiie i forme. Regimul juridic al nulitii actelor de procedur
Sanctiuni : Nulitatea actului, obligatia de a completa sau de a reface actul indeplinit cu incalcarea prescriptiilor
legii, sanctiuni pecuniare si sanctiuni disciplinare
Sanctiuni specifice : considerarea ca neavenit a apelului sau recursului declarat de intervenientul accesoriu, daca
partea in favoarea careia s-a intervenit nu a facut ea insasi apelul sau recursul
Nulitatea=sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de procedura efectuat cu nerespectarea
cerintelor legale, de fond sau de forma
Nulitatea absoluta: intervine cand cerinta nerespectata este instituita printr-o norma care ocroteste un interes
public
Nulitatea relativa: intervine cand cerinta nerespectata este instituita printr-o norma care ocroteste un interes
privat ( consimt )
Nulitatea conditionata: vizeaza actele lovite de nulitate, daca prin nerespectarea cerintei legale, s-a adus partii
o vatam care nu poate fi inlaturata decat prin desfintarea acestora
Nulitatea nu este conditionata cand vatamarea apare in cazul incalcarii urmatoarelor dispozitii: capacitate
procesuala, reprezentare procesuala, competenta instantei, compunerea sau consituirea instantei, publicitatea sed
de judecata, alte cerinte legale extrinseci actului de procedura
Regimul juridic al nulitatilor :
-ori de cate ori este posibila inlaturarea vatamarii, fara anularea actului, judecatorul va dispune indreptarea
neregularitatilor actului
-cu toate acestea, nulitatea nu poate fi acoperita daca a intervenit decaderea/alta sanctiune procedurala/daca se
produce sau subzista o vatamare
-actul nu va fi anulat, daca pana la pron asupra exceptiei de nulitate, a disparut cauza
NUL abs poate fi invocata de orice parte, instanta, procuror, in orice faza
NUL rel poate fi invocata numai de partea interesata si numai daca neregularitatea nu a fost cauza prin propria
fapta
-daca legea nu prevede altfel, NUL REL, trebuie invocata:
-pentru neregularitatiile savarsite pana la inceperea judecatii, prin intampinare, sau daca
intampinarea nu este obligatorie, pana la primul termen

-pentru neregularitatiile savarsite in timpul judecatii, la termenul la care s-a savarsit, sau daca
partea nu este prezenta, la termenul urmator, dar inainte de a pune concluzii pe fond
-NUL ABS poate fi invocata in orice etapa din proces
(71.) Efectele nulitii actelor de procedur
-actul de procedura nul sau anulat este desfintat in tot sau in parte
-desf unui act de procedura atrage desf actelor care depind de acesta
-nulitatea unui act nu impiedica faptul ca acesta sa produca alte efecte juridice decat cele care decurg din natura
lor proprie
(72.) Drepturile i obligaiile instanei de judecat. Drepturile i obligaiile persoanelor care iau parte la
edin
-cercetarea procesului-in camera de consiliu
-dezbaterea fondului-in sedinta publica

membrii completului trebuie sa ramana aceiasi pe tot cursul judecatii ( pp continuitatii )

-pt fiecare sedinta de judecata se intocmeste o lista cu procesele care se dezbat in acea zi, afisata pe portalul
instantei si la usa salii de sedinta cu cel putin 1 h inainte de incepere ( cuprinde si intervalele orare orientative,
fixate pt strigarea cauzelor )
-procesele urgente, cele ramase in divergenta, si cele care au primit termen in continuare se vor dezbate inaintea
celorlalte
-se vor dezbate cu prioritate procesele in care partile sunt reprezentate/asistate de avocat/consilier juridic *( la
cererea partii interesate pt motive temeinice, jud poate schimba ordinea )
-pres completului conduce sedinta, deschide , suspenda si ridica sedinta

instanta verifica identitatea partilor + imputernicirile reprezentantilor

-judecatorii dispun verificarea procedurii de citare si de comunicare
-se poate dispune de instanta ca incunostintarea partilor sa se face si tel, telegrafic, fax, mail
-judecatorul poate invita partile sa participe la o sedinta de informare cu privire la avantajele procedurii de
mediere

presedintele da cuv mai intai reclamantului apoi paratuluisi celorlalte parti ( procurorul vb ultimul )

instanta este obligata ca in orice proces sa puna in discutia partilor toate cererile, exceptiile,
imprejurarile de fapt, sau temeiurile de drept invocate
-judec sau partile pot pune intrebari celorlalti participanti numai prin mijlocirea presedintelui, care poate incuv
ca acestia sa puna intrebarile direct

presedintele poate lua masuri pt pastrarea ordinii si a solemnitatii sedintei

Drepturile si oblig pers care iau parte la sedinta :

sunt oblig sa aiba purtare plus tinuta cuv

cei care se adreseaza inst in sedinta trebuie sa stea in picioare(nu cand pres incuv)

cel care tulbura linistea va fi amendat

daca se sav vreo infractiune pres o va consta identificand fapt (PV se intocmeste de procuror, iar instanta
poate dispune si retinerea fapt)
Drepturile si oblig partilor si pers care participa la sedinta de judecata :

daca partea nu cun limba se va folosi un traducator autorizat

ascultarea unui minor se face in camera de consiliu

partile pot alege solutionarea litigiului prin mediere ( hot de mediere va putea fi atacata strict pt motive
procedurale la instanta superioara

termenul de judecata nu poate fi preschimbat decat pt motive temeinice

partile pot cere citirea notelor grefierului

(73.) Dispoziii privind derularea procesului n timp. Amnarea cauzei.
Termenul n cunotin
-in termen optim si previzibil

-termen in cunostinta=starea de fapt si de drept ce consfinteste luarea de catre parte, la cunostinta, a faptului ca
exista proces pe rol
-se considera ca a luat la cunostinta, dupa citare
-derogare,partile trebuie sa fie citate in urmatoarele cazuri:

in cazul reluarii judecatii dupa ce a fost suspendata

in cazul repunerii cauzei pe rol

cand partea este chemata la interogatoriu

cand pt motive temeinice instanta a dispus ca partea sa fie citata la fiecare termen

in cazul in care instanta de apel sau recurs, fixeaza termen pt rejudecarea fondului procesului, dupa
anularea hotararii primei instante sau dupa casarea cu retinere
-militarii incazarmati si detinutii sunt citati la fiecare termen
-amanarea judecatii ( in temeiul invoielii partilor ) nu se poate incuv decat o singura data in cursul procesului
-dupa amanare, daca partile nu staruiesc in judecata, cauza va fi suspendata si va fi repusa pe rol numai dupa
plata taxelor de timbru
-amanarea se va face din oficiu sau la cerere
-amanarea pentru lipsa de aparare poate fi dispusa la cererea partii interesate numai exceptional pt motive
temeinice si neimputabile partii
-lipsa partii legal citate nu poate impiedeca citarea cauzei
-aceleasi reguli se aplica si in cazul in care lipsesc ambele parti, desi au fost legal citatate, daca cel putin una
dintre ele a cerut judecarea cauzei in lipsa
(74.) Cercetarea procesului. Dispoziii comune. Excepiile procesuale.
Prevederi generale
-aceasta etapa nu poate fi declansata pana nu se parcurge procedura de verificare a cererii de chemare in
judecata si de regularizare
-este etapa in care se indeplinesc acte de procedura la cererea partilor sau din oficiu pt pregatirea dezbaterilor in
fond
+ solutionarea exceptiilor invocate + procedura de propunere, discutare, admitere si administrare a
probatoriului
-cercetarea procesului are loc in fata judecatorului, in camera de consiliu cu citarea partilor
-in caile de atac, daca este necesara, se face in sedinta publica
-la primul termen, judecatorul, dupa ascultarea partilor va estima durata necesara pt cercetare
-instanta:

rezolva exceptiile invocate

examineaza cererile de interventie

examineaza fiecare pretentie si aparare in parte

constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate

la cerere dispune masuri asiguratorii

ia act de renuntare a reclam, de achiesare a paratului sau de tranzactie a partilor

incuv probele solicitate de parti pe care le gaseste concludente si cele pe care le considera necesare ( din
oficiu )

decide in legatura cu orice alte cereri formulate la primul termen

dispune ca partile sa prezinte dovada efecutarii verificarilor in registrele de evidenta/publicitate

indeplineste orice alt act de procedura necesar solutionarii cauzei

-instanta fixeaza termene scurte chiar de la o zi la alta
-judecatorul poate suspenda judecata cand procesul este impiedecat din vina reclamantului
-cel care, cu intentie/culpa, a pricinuit amanarea, poate fi obligat la despagubiri
-cand reclamantul renunta la judecare/ la dreptul pretins/ intervine invoiala partilor sau sunt admise
cereri/exceptii care pun capat procesului, judecatorul se pronunta prin hotarare

-cand judecatorul se considera lamurit, prin incheiere, declara aceasta etapa incheiata si fixeaza termene pentru
dezbaterea fondului
-judecatorul pune in vedere partilor sa redacteze note privind sustinerile lor si sa le puna la dosar cu cel putin 5
zile inaintea termenului pt dezbateri
-partile pot fi de acord ca dezbaterea sa aiba loc in camera de consiliu
-cererea de judecata in lipsa, presupune ca partea care a formulat-o, a fost de acord ca dezbaterea fondului sa
aiba loc in camera de consiliu ( in afara cazului in care a solicitat expres sa se faca in sedinta publica
(75.) Cercetarea procesului. Probele. Probele i probaiunea.
Definirea i clasificarea probelor
Proba=fie actiunea de stabilire a existentei sau inexistentei unui fapt, fie mijlocul prin care se poate stabili
faptul ce trebuie dovedit, fie rezultatul realizat
-prin probe se ajunge la realizarea functiei jurisdictionale : stabilirea adevarului
-probele trebuie sa fie: legale, posibile si necesare
Clasificare:

judiciare si extrajudiciare

materiale ( lucrurile care prin infatisarea lor, prin insusiri sau particularitati , dovedesc raportul dedus
judecatii )

personale ( faptele omului )

primare ( imediate sau nemjilocite, aflate in raport direct cu faptul principal- cum sunt inscrisurile,
martorii oculari )

secundare ( mediate sau mijlocite provin dintr-o sursa intermediara, cum sunt copia de pe un inscris,
martor care a auzit de la o alta persoana )

probe avand ca rezultat perceperea personala a faptelor de catre judecator ( cercetarea la fata locului,
verificarea unui obiect material )

probe avand ca rezultat perceperea faptelor de catre o alta persoana ( martorul )

directe ( acte , titluri , depozitii de martori )

indirecte ( prin care se dovedeste un fapt vecin si conex )

(76.) Subiectul, obiectul i sarcina probei. Dispoziii generale privitoare la probe. Reguli comune privind
admisibilitatea, administrarea i aprecierea probelor.
Subiectul probatiunii=judecator ( el trebuie convins pe baza probelor )
Obiectul probatiunii=faptele prin care se dovedeste existenta/inexistenta raportului jur
-proba judiciara nu priveste decat faptele materiale si faptele juridice
-faptele nedefinite, cele nedeterminate, pozitive / negative, nu pot forma obiectul probei
-faptul negativ determinat poate sa constituie obiect al probei, dovedindu-se prin probarea faptului pozitiv
contrar
-faptele notorii sunt cele cunoscute de un nr mare de persoane dispensa de proba ( nu mai trebuie dovedite )
-nimeni nu este tinut de a proba ceea ce instanta este tinuta sa ia cunostinta din oficiu
-textele din conventii, tratate si acorduri internationale neintegrate in textele legale din rom trebuie dovedite de
partea interesata -faptele necontestate de parti nu mai trebuie dovedite
-faptele stabilite in materialit lor in inst pen nu mai pot forma obiect de proba in inst civ
-sarcina probei revine celui care o propune
-prezumtiile legale pot fi inlaturate prin proba contrara dar scutesc de dovada pe acela in folosul caruia este
stabilita
Conditii de admisibilitatea:

proba sa fie legala

proba sa fie verosimila( sa nu tinda la dovedirea unor fapte imposibile )

sa fie pertinenta ( implica si uitilitatea ei ) sa conduca la o anumita convingere

sa fie concludenta ( sa duca la rezolvarea cauzei )

(77.) Propunerea probelor. Admisibilitatea probelor. Administrarea probelor. Convenii asupra probelor.
Probele care pot fi administrate n procesul civil
Propunerea probelor
-reclamantul le propune prin chemarea in judecata
-paratul prin intampinare
-cand reclamantul doreste sa isi dovedeasca cererea prin interogatoriul paratului, va cere infatisarea in persoana
acestuia
-in anumite cazuri prevazute de lege, probele se pot propune si oral in fata instantei:

necesitatea probei rezulta din modificarea cererii

nevoia administrarii probei reiese din cercetarea jud si era imprevizibila

partea ii pune in vedere instantei ca din motive temeinice nu a putut propune in termen, probele cerute

administrarea probei nu duce la amanarea judecatii

exista acordul expres al tuturor partilor

-in aceste cazuri, partea adversa are dreptul la contraproba numai asupra aceluiasi aspect
-cand se admite unul dintre aceste cazuri, partea trebuie:

sa depuna lista martorilor in 5 zile de la incuv ( pt proba cu martori )

sa depuna copii certificate de pe inscrisurile invocate, cu cel putin 5 zile inainte de termen ( proba
inscrisuri )

sa depuna interogatoriul in 5 zile de la incuv

sa depuna dovada platii cheltuielilor necesare efectuarii expertizei in 5 zile de la numirea expertului
-daca probele nu sunt indestulatoare, instanta va dispune ca partile sa completeze probele
-partea care a cerut proba care a fost incuvintata va trebui sa achite cheltuielile
-daca proba a fost ceruta de procuror , cheltuielile vor fi suportate de ambele parti
-nedepunerea sumei de bani , atrage decaederea partii din dreptul de a administra dovada incuviintarea
-cand o parte renunta la probele propuse, cealalta parte poate sa si le insuseasca ( si instanta poate dispune
administrarea din oificiu la proba la care s-a renuntat )
Admisibilitatea probelor :
-uzantele, regulile deontologice, si practicile statornice trebuie probate
-regulile si regulamentele locale trebuie dovedite
-faptele de notorietate publica/de necontestat daca apreciaza instanta nu mai trebuie dovedite
Administrarea probelor :
-se face in ordinea stabilita de instanta, se face in fata instantei sesizate in camera de consiliu ( si prin comisie
rogatorie )
-dovada si dovada contrara vor fi administrate cand e posibil in aceiasi sedinta
-partea care a lipsit de la incuviintarea dovezii, este obligata sa ceara proba contrara la sedinta urmatoare
-partea decazuta din dr de a aadministra o proba va putea totusi sa se apere discutand in fapt si in drept
teminicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivnice
Aprecierea probelor = examinarea de catre instanta a fiecarei probe in parte, si apoi pe toate in ansamblul lor
Conventiile asupra probelor = acordul de vointa prin care partile deroga de la normele legale ale probatiunii
juridice fie anterior, fie in cursul procesului
Categorii de conventii :

conventii privitoare la sarcina probei ( valabile in masura in care stabilesc reguli aplicabile numai
partilor, fara a aduce vreo atingere obligatiei judecatorului de a avea un rol activ )

conventiile referitoare la obiectul probei sunt valabile daca partile deplaseaza obiectul la fapte vecine si
conexe mai usor de dovedit, fara a aduce atingere prevederilor imperative

-conventiile cu privire la admisibilitate, la obiect sau sarcina probelor sunt valabile cu exceptia celor care
privesc drepturi de care partile nu pot dispune, celor care fac imposibila sau dificila dovada sau contravin
ordinii publice/bunurilor moravuri
Probele care pot fi administrate in procesul civil

inscrisuri

martori

expertiza

mijloace materiale de proba

interogatoriu

marturisire
(78.) nscrisurile. Proba prin nscrisuri
-pot fi preconstituite (facute anume pt a putea fi folosite ca probe) sau nepreconstituite
-pot fi originare ( intocmite pt a dovedi incheierea, modificarea sau incetarea unui act juridic ), recognitive
( facute pt inlocuirea celor originare, pierdute sau distruse ), si confirmative ( prin care se inlatura anulabilitatea
unui act juridic )
-pot fi originale sau copii
-pot fi semnate sau nesemnate
-pot fi autentice, sub semnatura privata, pe suport informatic, duplicate, si copii cum sunt cele recognitive sau
reinoitoare

Inscrisurile autentice
=inscrisul intocmit/primit si autentificat de o autoritate publica, de notarul public sau o alta persoana investita
de stat cu o autoritate publica, in forma si cond legii ( acte notariale, acte de stare civila, hot jud, procese verbale
intocmite de agentii procedurali, acte de procedura indeplinite de executorii jud )
Avantajele inscris autentic:

se bucura de o prezumtie de valabilitate ( sarcina proba revine celui care il contesta )

cele care constata obligatii pot fi investite cu formula executorie si pusa in executare

are forta probanta pana la inscrierea in fals ( constatarile proprii ale notarului au valoare probanta pana
la inscrierea in fals , iar declaratiile partilor cuprinse in inscris fac dovada pana la proba contrarie )

daca nu se respecta o conditie de forma, va fi lovit de nul abs, dar daca a fost semnat de parti , va avea
valoarea probanta a unui inscris sub semnatura privata

partile vor primi un duplicat de pe actul original duplicatul notarial are forta probanta ca si originalul
-exceptii prevazute de legi speciale actele autentificate de notar

Inscrisurile sub semnatura privata (ISSP)

=inscrisul care poarta semnatura partilor indiferent de suportul material ( nu este supus niciunei formalitati si
fara interventia vreunui organ al statului )
-in cazul in care in ISSP o singura parte se obliga sa i plateasca alteia o suma de bani / cantitate de bunuri
fungibile, acesta trebuie sa fie in intregime scris cu mana celui care-l subscrie sau cel putin in afara de
semnatura sa fie scris cu mana sa, bun si aprobat pt .... , cu aratarea in litere a sumei sau cantitatii datorate
( cand suma aratata in inscris este diferita de cea aratata in formula, se prezuma ca valabila, suma cea mai
mica )
-forta probanta: ISSP recunoscut de acela caruia i se opune este socotit de lege ca recunoscut si face dovada
intre parti pana la proba contrarie
-ISSP care constata un contract sinalag (se obliga ambele parti ) are putere doveditoare numai daca a fost in
atatea exemplare originale cate parti cu interese contrare sunt
-ISSP pentru care nu s-au indeplinit cerintele prevazute de lege vor putea fi socotite ca inceput de dovada scrise

-data ISSP este opozabila altor persoane decat celor care l au intocmit numai de cand aceasta a devenit certa
prin modalitatile prevazute de lege :

din ziua in care au fost prezentate spre a se conferi data certa notarului public/exec jud/altui funct
competent

din ziua in care au fost prezentate la o autoritate sau institutie publica facandu se mentiunea

din ziua cand au fost inregistrate intr-un registru sau alt document public

din ziua mortii sau cand a survenit neputinta fizica de a scrie a celui care l a intocmit sau unuia dintre cei
care l au subscris

din ziua in care cuprinsul este reprodus, chiar si pe scurt, in inscisuri autentice, precum : incheieri,
procese verbale pt punerea de sigilii sau pt facere de inventar

din ziua in care s-a petrecut un alt fapt de aceiasi natura care dovedeste cu certitudine autoritatea
inscrisului
Registrele si hartiile domestice nu fac dovada pentru cel care le-a scris-fac dovada impotriva lui: in toate
cazurile in care atesta cert o plata primita / cand cuprind mentiunea expresa ca insemnarea a fost facuta in
folosul celui aratat drept creditor, pt a tine loc de titlu
Registrele profesionistilor fac intre acestia deplina dovada in justitie.
Situatii reglementate de legi speciale: actul care poarta data certa acordata de avocat poate fi un inscris care sa
ateste un acord de vointa intre simple persoane care nu detin calitatea de profesionist ( PROFA considera ca
inclusiv actele care poarta atestarea identitatii, datei, si/sau continutului unui ISSP de catre avocat, trebuie
retinute ca fiind acte care poarta data certa !!! )
Dispozitii comune pentru duplicate si copii. Inscrisurile recognitive sau reinoitoare.
-duplicatele de pe inscrisurile notariale sau alte inscrisuri autentice au aceiasi putere doveditoare ca si originalul
-copia, chiar legalizata, de pe ISSP nu poate face dovada decat despre ceea ce este cuprins in inscrisul original
-daca este imposibil sa fie prezentat originalul sau duplicatul, copia legalizata de pe acesta reprezinta un inceput
de dovada scris
-copiile de pe copii nu au nici o putere doveditoare
-extrasele sau copiile partiale fac dovada ca si copiile integrale sau cele asimilate insa numai pt partea pe care o
reproduc
-datele din inscrisuri redate pe microfilme/alte suporturi au aceiasi putere doveditoare ca si inscrisurile in baza
carora au fost predate
-inscrisuri de recunoastere sau de reinoire a unei datorii preexistente face dovada importriva debitorului,
mostenitorilor sai, daca acestia nu dovedesc prin aducerea documentului originar ca recunoasterea este eronata
sau inexacta

Inscrisurile pe suport informatic:

-cand datele unui act juridic sunt redate pe un suport informatic, documentul care le reproduce constituie
instrumentul probator al actului
-daca este inteligibil, si prezinta garantii suficient de serioase
-inscrisuri pe suport informatic este prezumat a fi valid si este prezumata prezenta garantiilor suficient de
serioase
-face dovada pana la proba contrarie

Alte inscrisuri Mijloace de proba si regimul lor juridic:

-contracte incheiate pe formulate tipizate sau standardizate, daca legea nu prevede, sunt considerate a fi ISSP
-la fel si biletele, tichetele, telexul si telegrama a caror originale depuse la of postal au fost semnate de expeditor
-planurile, schitele, hartiile, fotografiile si alte documente anexate au aceiasi putere doveditoare ca si inscrisurile
la care sunt alaturate, daca au legatura directa si poarta semnatura persoanei

-stersaturile , radierile, corecturile si alte modificari, mentiuni sau adaugiri facute intr un inscris nu vor fi luate
in considerare decat daca sunt constatate sub semnatura de cel competent sa il intocmeasca
Administrarea probei prin inscrisuri:
-fiecare parte are dreptul sa depuna inscrisurile in copie certificata pt conformitate
-inscrisurile intocmite in alta limba trebuie insotite de traduceri legalizate
-cand partea adversa invedereaza instanta ca cealalta parte detine un inscris necesar, instanta poate ordona
prezentarea lui
-judecatorul va respinge motivat cererea de depunere la dosar, cand:

continutul inscrisului se refera la chestiuni strict personal , privind demnitatea si viata privata a unei
persoane

depunerea inscrisului ar incalca indatorirea legala de pastrare a secretului

depunerea inscrisului ar atrage urmarirea penala a parti, a sotului, sau a unei rude sau al unui afin pana la
gradul III
-daca partea refuza sa rasp la interogatoriul propus in legatura cu inscrisul si reiese ca a ascuns inscrisul, se va
socoti ca dovedit continutul inscrisului
-cand un inscris necesar nu poate fi adus pentru ca ar fi prea costisitor sau cand este prea voluminos/numeros, se
va putea delega un judecator in prezenta caruia partile vor cerceta inscrisurile la locul unde se gasesc ( prin
exceptie se pot cere numai extrase sau copii )
-autoritatea sau instit publica detinatoare a unui inscris poate refuza trimiterea cand acesta se refera la aprarea
nationala,siguranta publica sau relatiile diplomatice
Verificarea de inscrisuri (art. 301-308 CPP)
-Cel caruia i se opune un ISSP trebuie sa recunoasca/sa conteste inscrierea sau semnatura (contestarea poate fi
facuta pana la primul termen dupa constatarea insccrisului)
-Mostenitorii pot pretinde ca nu cunosc inscrisul sau semnatura autorului
-cand se contesta:
-se compara scrieri si semnaturi(refuzul de a scrie sau a semna poate fi considerat o recunoastere a
inscrisului) se compara inscrisuri autentice/scrieri private necontestate/partea din inscris necontestata/scrisul
sau semnatura facuta in instanta
-expertiza
-orice alt mijloc prevazut de lege
-daca o persoana declara un inscris ca fals partea care il foloseste trebuie sa dea explicatii
-daca partea care foloseste inscrisul lipseste, refuza sa raspunda sau declara ca nu ii mai foloseste inscrisul va fi
inlaturat
-daca partea care a denuntat inscrisul ca fals lipseste, refuza sa raspunda sau isi declara declaratia, inscrisul va fi
declarat recunoscut
-cand actiunea penala nu poate fi pusa in miscare sau nu poate continua, cercetarea falsului se va face de catre
instanta civila prin orice mijloc de proba
-rezultatul verificarii de scripte se va consemna intr-o incheiere interlocutorie
-instanta poate dispune daca trebuie sa se faca expertiza criminalistica de verificare e veridicitatii
(79.) Martorii (proba testimoniala)
-la solicitarea partilor sau daca instanta solicita necesar
Martorii= pers straine procesului care au cunostinta despre fapte si imprej concludente
Mijlocul de proba= depozitia sau marturia( nu martorul ca pf)
Aprecierea declaratiilor martorului

Instanta trebuie sa se raporteze la 3 momente;

-perceperea faptului
-memorizarea faptului perceput
-reproducerea faptului perceput si memorizat
Forta probanta este lasata la aprecierea instantei
Rezultate:
-faptul probat a fost dovedit si nu lasa nici o indoiala
-faptul este nesigur si trebuie dovedit prin alte mijloace de proba
-martorul nu a fost sincer- nu se va tine cont de depozitie
-denaturarea declaratiilor se poate explica prin distorsiuni obiective sau subiective
-instanta poate stabili un anumit numar de martori pt sustinerea pretentiilor partilor
-fiecare parte poate sa isi insuseasca unul sau toti martorii propusi de partea adversa
-reclamantul trebuie sa precizeze proba testimoniala in cererea de chemare in judecata iar paratul sa indice
martorii in intampinare
-proba cu martori este admisibila in toate cazurile in care legea nu dispune altfel
-nu poate fi dovedit cu martori nici un act juridic al carui obiect are o valoare mai mare de 250 lei (se poate
contra unui profesionist indif de valoare, dc actul a fost facut in exercitiul activ sale profesionale, in afara
cazului in care legea speciala cere proba scrisa)
-cand legea cere forma scrisa se poate admite proba cu martori cand;
-partea s-a aflat in imposibilitate materiala sau morala de a-si intocmi un inscris pt dovedirea actului
-exista un inceput de dovada scrisa
-partea a pierdut inscrisul doveditor in CF sau FM
-partile convin, fie si tacit sa foloseasca proba, insa numai privitor la dr de care pot dispune
-actul este atacat pt frauda, eroare, dol, violenta sau este lovit de NA- pt cauza ilicita sau imorala
-proba cu martori nu se admite niciodata impotriva sau peste ceea ce cuprinde un inscris si nici despre ceea ce sar pretinde ca s-ar fi zis inainte, in timpul sau in urma intocmirii lui( exceptie; cand partile convin si pot dispune
de dr)
-are valoare de inceput de dovada scrisa:
- orice scriere, chiar si nesemnata si nedatata care provine de la o persoana careia i se opune, dc
inscrierea face credibil faptul pretins
-inscrisul, chiar nesemnat de pers careia i se opune, dc a fost intocmit in fata unui functionar
competent care atesta declaratiile cumprinse in inscris
-inceputul de dov scrisa poate face dov intre parti numai dc este completat prin orice mijl de
proba ( inclusiv proba cu martori sau prezumtii)
Administrarea probei cu martori
-cand instanta a incuvintat proba, va dispune citarea si ascultarea martorilor
-inlocuirea martorilor nu se incuviinteaza decat in caz de moarte, disparitie sau motive bine intemeiate
-partile pot sa se impotriveasca la ascultarea unui martor care nu este inscris in lista sau nu este identificat
-decaderea din dr de a adm dovada cu martori pt neindepl oblg ref la cheltuielile necesare adm probei poate fi
acoperita dc acestia se infatiseaza la term fixat pt audiere
-martorii pot fi ascultati chiar la term la care proba a fost incuviintata (dc partea se obliga sa prezinte martorul
fara a fi citat, dar din motive imputabile nu a indepl oblg, instanta dispune citarea martorului pt nou term)
- la term partea poate aduce martori incuv chiar fara a fi citati
-impotriva martorului care lipseste la prima citare instanta poate emite mandat de aducere( in caz de urgenta
chiar si la primul term)
-dc dupa emiterea mandatului martorul nu poate fi gasit sau nu se infatiseaza instanta poate proceda la judecata
-martorii care din cauza unei boli/ alta imiedicare grava nu pot veni in instanta vor putea fi ascultati la locul
unde se afla, cu citarea partilor
Nu pot fi martori(art.315):
1. rudele si afinii pana la grad 3
2. sotul, fostul sot, logodnicul sau concubinul

3. cei aflati in dusmanie sau in legaturoi de interese cu o parte

4. pers puse sub interdict jud
5. cei condamnati pt marturie mincinoasa
-partile pot conveni expres sau tacit sa fie ascultate ca martori pers prev la 1,2,3
-in procesele privitoare la afiliatie, divort sau alte rap de familie vor putea fi ascultate rudele si afinii pana la gr3
in afara descendentilor
Sunt scutiti de a fi martori:
1.slujitorii cultelor, medicii, farmacistii, avocatii, not publ, exec jud, mediatorii, moasele si asistentii
medicali si alti profesionisti care tre sa pastreze secretul de serviciu
2.judecatorii, proc si f.publici, chiar si dupa incetarea functiei, asupra imprejurarilor secrete de care au
luat la cunostinta
3.cei care prin raspunsurile lor s-ar expune sau ar expune pers. Prev la art 315 (1 si 2) la o pedeapsa
penala sau la dispretul public
- cu exceptia pers prev la 1 se poate depune marturie dc autoritatea/institutia pe langa care functioneaza le da
incuviintarea
-martorul depune juramant cu mana pe cruce sau pe biblie
- dupa depunerea juramantului, presedintele ii pune in vedere martorului ca dc nu spune adev va sav infr de
mm.
-copii sub 14 ani/cei lipsiti de discen.(fara a fi pusi sub interd) pot fi ascultati fara jur dar instanta le va atrage
atentia
-martorii sunt ascultati separat, cei neascultati nefiind de fata
-ordinea ascultarii este fixata de presedinte tinand seama si de cererea partilor
-martorul raspunde la intrebarile P iar apoi de partea care l-a propus si dupa de partea adversa
-dupa ascultare mart ramane in sala pana la sfarsitul cercetarii
-mart tre sa isi faca liber depozitia fara sa citeasca de pe foi
-dc instanta considera o intrebare irelevanta/ jignitoare/ tinde sa probeze un fapt a carei dovedire este oprita de
lege nu o va incuviinta
-martorul are dr la rambursarea chelt de trransport cazare masa si despagubiri pt acoperirea veniturilor
(80.) Prezumtiile
LEGALE determinate de lege
-absolute: imposibil de combatut (lucrul judecat, prezumtia de nulitate a actului facut in frauda) sau at
cand marturisirea este admisa pot fi combatute numai pe aceasta cale (remiterea voluntara a titlului original
facuta debitorului da proba liberatiunii)
-relative: pot fi combatute prin orice mijloace de proba
-intermdiare sau mixte: pot fi combatute numai prin anumite mijl de proba in anumite conditii
(prezumtia de paternitate a copilului nascut in timpul casatoriei)
-prezumtiile legale il scutesc de proba pe cel care le invoca, dar cu toate aceste, el tb sa dovedeasca faptul
cunoscut, vecin si conex pe care se intemeiaza
JUDECATORESTI / SIMPLE lasate la aprecierea judecatorului, fiind permise numai cand este permisa
proba cu martori (cu exceptia cazului in care este atacat un act facut prin frauda, dol sau violenta)
-simple = concluzii logice pe care judecatorul le poate trage de la un fapt cunoscut la un fapt necunoscut
si care nu sunt determ prin lege se pot baza pe mijl de proba directe (doepozitia unui martor, inscris, inceput
de dovada scrisa) sau pe anumite imprej ce permit jud sa traga concluzia existentei/inexistentei faptului ce tb
probat
(81.) Expertiza
-cand instanta considera necesara parerea unor specialisti va numi la cererea partilor/oficiu 1 sau 3 experti( term
e stabilit astfel incat depunerea raportului sa aiba loc cu cel putin 10 zile inainte de termen. de jud.)
-prin incheiere se stabilesc punctele asupra carora tre sa se prounte expertii
-cand e necesar instanta solicita efectuarea expertizei intr-un laborator sau institut de specialitate

-exp are ca obiect numai IMPREJURARILE DE FAPT CARE IMPLICA IMPREJURARI DE SPECIALITATE
Exp pot fi judiciare (efectuate in dosarul cauzei si ordonate de inst) sau extrajud (in afara cadrului procesual la
cererea partilor- in inst vor avea valoarea unui inscris)
-in domenii in care nu exista exp specializati, jud va solicita specialisti in domeniu
-la efectuarea exp pot participa si exp desemnati de parti( exp consultanti care tre acc de instanta) dc legea nu
prev altfel
-dc partile nu cad de acord asupra numirii exp se vor numi de inst prin extragere la sorti
-in cursul procesului numai instanta incuviinteaza sau ordona efect expertizei (partile opot pe cheltuiala lor sa
asigurec si part unui exp recomandat)
-expertul tre sa se prezinte pt a fi ascultat si nu poate refuza efectuarea exp ( in caz contrar = amenda/inlocuire)
-dispozitiile ref la citare, aducerea cu mandat si sanct mart care lipsesc se aplica si expertilor
-expertii tre sa dea lamuriri ori de cate ori li se cere
-expertii pot fi recuzati ca si judecatorii, in 5 zile de la numire!!!!!
-este permis instantei sa audieze expertul pt prezentarea raportului
Administrarea expertizei
-la solicitarea instantei dupa incuviintare, biroul local de expertize, recomanda un nr de experti din care instanta
va numi unul (3 in cazul contraexpertizei)
-partea care a solicitat expertiza tre sa depuna suma stabilita in contul biroului de ex in 5 zile sub sanct decaderii
din proba
-expertiza se poate efectua in 2 moduri:
-in inst: cand imprejurarea este simpla si expertul poate spune parerea in sedinta
-in afara inst: cand expertiza necesita verif, analize, masuratori, deplasari sau timp
-dc pt efectuarea expertizei este nevoie de o lucrare la fata locului se poate face abia dupa citarea partilor prin
scrisoare recomandata
-se intocmeste un singur raport chiar si dc sunt mai multi experti (cand au pareri contrare raportul tre sa
cuprinda parerea motivata a fiecaruia)
-la primul term dupa depunerea raportului dc tre lamuriri sau completari sau dc exista contradictie intre parerile
expertilor instanta poate solicita aceste lam sau completari
-instanta poate dispune la cerere/oficiu efectuarea unei noi expertize de catre un nou expert pt motive temeinice
( trebuie ceruta motivat )
-expertul nu poate depasi limitele cerute de instanta in expertiza- exprimarea faptuluica legea a fost sau nu
incalcata= imixtiune inadmisibila
-partile sunt obligate sa dea expertului orice lamurire in legatura cu obiectul lucrarii
-cand o parte opune rezistenta sau impiedica efectuarea lucrarii, instanta va putea considera ca dovedite
afirmatiile facute de partea adversa
-fapta expertilor de a cere sau de a primi o suma mai mare decat onorariul efectuat de instanta constituie
infractiune!!!!
-expertul are dr la cheltuieli privitoare la transport cazare masa
(82.) Mijloacele materiale de proba
Probele materiale= obiecte care prin aspectul lor exterior, prin calitatile speciale, prin semnele sau urmele
lasate pe ele, ar putea prezenta interes probator: planuri, fotografii, schite, inscrisuri( ca hartie), filme, discuri,
benzi de inreg a sunetului, prezumtii de coproprietate a zidului si a santului despartitor-pot fi combatute prin
anumite p materiale
-spre deosebire de celelalte probe, acestea nu pot fi inlocuite
-propunerea probei se face potr dr comun prin cererea de chemare in jud, intampinare sau la prima zi de
infatisare
-verificarea pr materiale se face prin cercetare la fata locului sau expertiza ( mijl tehnice de verificare a pr
materiale)
-mij materiale vor fi pastrate pana la sol def a procesului

-cand instanta dispune restituirea bunurilor care au servit ca mijl materiale iar care tre sa le ridice, nu le ridica in
6 luni bunurile vor fi considerate abandonate si trecute in propr privata a UAT, prin incheiere ( care poate fi
atacata numai cu apel la inst superioara)

Cercetarea la fata locului

-se poate face la cerere sau din oficiu cand instanta o cons necesara
-prin incheierea de admitere se determina imprej de fapt ce tre lamurite
-cercetarea se face cu citarea partilor de catre jud delegat/ intreg completul de jud
-prezenta procurorului este oblg cand prevede legea
-instanta poate incuviinta ca ascultarea martorilor, expertilor sa se faca la fata locului
-se incheie un P-Vb ( cuprinde cele constatate, masurile luate si sustinerile si obiectiunile partilor) semnat de cei
prezenti
-desenele , planurile, schitele sau fotografiile se alatura P-Vb
Marturisirea
=recunoasterea de catre una dintre parti din proprie initiativa sau in interogatoriu a unui fapt pe care partea
adversa isi intemeiaza pretentia
-marturisirea judiciara- face deplina dovada impotriva celui care a facut-o
-nu poate fi divizata impotriva autorului, decat in cazurile cand cuprinde fapte
distincte si care nu au legatura intre ele
-nu poate fi revocata decat dc a fost urmarea unei erori de fapt scuzabile
-nu produce efecte dc a fost facuta de o pers fara discernamant sau dc poate duce
la pierderea unui dr de care nu poate dispune cel care face recunoasterea
-marturisirea extrajudiciara- este un fapt supus aprecierii judecatorului
-nu poate fi invocata in cazurile in care nu este admisa proba cu martori
-instanta poate incuvinta la cerere sau din oficiu chemarea la interogatoriu a oricarei parti cu privire la fapte
personale
-cel interogat va fi intrebat de presedinte asupra fiecarui fapt in parte
-daca partea declara ca pt a raspunde tre sa cerceteze inscrisuri, registre sau dosare se va putea fixa un nou term
pt interogatoriu
-cand ambele parti sunt de fata la interogatoriu pot fi confruntate
-statul/PJ de dr public sau privat vor raspunde in scris la interogatoriu (exceptie:societatile de persoane a caror
asociati au dr de reprezentare vor fi citati personal la interogatoriu)
-interogatoriul poate fi luat si prin comisie rogatorie
-dc partea, fara motive temeinice, refuza sa rasp la interog sau nu se infatisaza instanta poate considera
imprejurarile ca o marturisire deplina sau numai ca un inceput de dovada in folosul celui care a propus
interogatoriul
Indivizibilitatea si irevocabilitatea marturisirii judiciare
-marturisirea judiciara nu poate fi luata decat in intregime impotriva celui care a marturisit- regula
indivizibilitatii
-in cazul marturisirii complexe, cand intre faptul principal ( cel pretins de partea care a propus interogatoriul ) si
faptul modificator ( afirmat de cel interogat ) exista legatura de cauzalitate, se va aplica principiul
indivizibilitatii
-cand cele doua fapte marturisite nu au o legatura de conexitate, marturisirea este divizibila
-marturisirea dedusa din lipsa partii sau din refuzul de a raspunde nu poate fi scindata
-regula indivizibilitatii nu se aplica in cazul marturisirilor extrajudiciare
-fiind un act de vointa unilateral, marturisirea este in principiu IREVOCABILA!!!! (autorul o poate revoca doar
exceptional)
(83.) Proceduri speciale de administrare a probelor

a) Asigurarea probelor
= procedura contencioasa in cadrul careia partea care are interes poate solicita sa se constate si sa se conserve de
urgenta probele de care intelege sa se foloseasca in proces dc exista pericol ca ele sa dispara sau dc ar fi greu de
administrat in viitor ( chiar si fara existenta unui pericol cu invoirea paratului)
-partea interesata tre sa faca o cerere pt asigurarea dovezii
-asigurarea dovezilor se poate face: pe cale principala- inainte de a exista o judecata asupra fondului
(competenta- judecatoria din raza caruia se afla martorul sau obiectul cererii) sau pe cale incidentala in timpul
jud dc nu s-a ajuns la faza administrarii probelor
-cererea se judeca in camera de consiliu cu sau fara citarea partilor
-instanta cand admite se pronunta printr-o incheiere executorie definitiva
-incheierea de respingere poate fi atacata cu apel in 5 zile
-probele asigurate vor fi cercetate de instanta la judecarea procesului, sub raportul admisibilitatii si concludentei
lor ( cand apreciaza ca necesar , instanta poate dispune o noua administrare a probelor asigurate)
-probele asigurate pot fi folosite si de partea care nu a cerut adm lor
-in cazul constatarii de execut-jud , dc este necesar concursul partii adverse/ altei pers, constatarea nu va putea fi
facuta decat cu acordul acestora ( in lipsa acordului instanta poate incuvinta )
-in caz de pericol de intarziere, asigurarea dovezii si constatarea unei stari de fapt se vor putea face si in zilele
nelucratoare cu incuv instantei
b).Comisia rogatorie
=forma de proorogare jud a competentei instantelor o instanta de aclasi grad sau inferioara administreaza
probele
-prezinta exceptie de la p. nemijlocirii si p. Continuitatii
-dc felul dovezii ingaduie si partile sunt de acord proba poate fi adm si fara citarea partilor
-dc este vb de proba cu expertiza, numirea expertilor si onorariul acestora pot fi stabilite de instanta care
efectueaza comisia rogatorie
c).Administrarea probelor de catre avocati sau consilieri juridici
=un drept procesual recunoscut in favoarea partilor !!!
-se aplica la toate litigiile cu exceptia celor care privesc starea civila si capacitatea persoanelor, rel de familie
sau alte dr. asupra carora legea nu permite efectuarea tranzactiei si litigiile derivate din dr personale sau din dr
patrimoniale asupra carora partile nu pot dispune
-operatiunea se realizeaza sub controrul si aprobarea inst de jud. : avocatii/cons juridici au oblg de a prezenta
instantei de adm a probelor -instanta trebuie sa verifice, sa incuvinteze si sa dispuna cu privire la program prin
incheiere
-dc partea isi schimba avocatii/c.j , cei nou desemnati au oblg de a respecta incheierea
-procedura se poate face atat in prima inst cat si in apel
-in faza de casare cu trimitere pt completarea de probatoriu, partile nu mai pot opta pt aceasta procedura.
Conditii de fond si de forma
-instanta tre sa verifice daca au fost achitate taxele de timbru + daca natura litigiului nu exclude aceasta
procedura + sa verifice existenta dovezii mandatului de reprez/asistare a partii+daca litigiul se afla la primul
term de jud+daca partile au fost legal citate+ daca sunt prezente sau reprezentate
-instanta intreaba partile daca sunt de acord cu adm probe (-consimtamantul nu mai poate fi revocat)
-daca doar o parte solicita adm probe de catre avocati, instanta are oblg de a pune in discutie aceasta cerere si o
poate admite doar in cazul in care toate partile declara ca sunt de acord- in caz contrar cererea se respinge si
procesul se va derula dupa regulile generale
Declansarea procedurii
-la primul term partile tre sa isi dea consimtamantul personal sau prin mandatar cu procura speciala ( profa:
consimt poate fi exprimat si in forma notariala autentica )

-fiecare parte este oblg sa declare ca pt aceasta procedura isi alege domiciliul la avocatul care o reprezinta
-in aceasta etapa doar participarea avocatilor este obligatorie!!!!
Prima zi de infatisare
- instanta rezolva exceptiile invocate, examineaza cererile de interventie invocate si fiecare pretentie si aparare
in parte , va dispune la cerere masurile asiguratorii si va lua masuri de pregatire a judecatii, va lua act de
renuntare a reclamantului, de achiesare a paratului sau de tranzactie a partilor, va incuvinta probele solicitate, va
dispune ca partile sa prezinte dovada efectuarii verificarilor in registrele de evidenta sau publicitate etc
-partea care lipseste nejustificat la term de incuvintare a dovezii va fi decazuta din dr de a mai propune si adm
orice dovada, cu exc inscrisurilor, dar va putea participa la adm dovezilor de catre cealalta parte si le va putea
combate
Admisibilitatea probelor
-sunt aplicabile reg generale de mai sus
Administrarea probelor
-se face in ordinea stabilita de instanta, vor fi adm inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului
-dovada si dov contrara vor fi adm concomitent
-se va stabili un term de 6 luni tinand seama de volumul si complexitatea probelor
-termenul de 6 luni poate fi prelungit:
-se invoca o exceptie/ incident procedural asupra caruia instanta tre sa se pronunte
-a incetat din orice cauza contractul de asistenta jur ( se prelung cu max 1 luna )
-una din parti a decedat ( se prel cu timpul in care procesul este suspendat sau cu timpul acordat partii
interesate pt introducerea in proces a mostenitorilor)
-in orice alte cazuri cand legea prevede suspendarea procesului
-in max 5 zile de la incuv probelor, avocatii prezinta instantei programul de administrare
-nerespectarea progr in mod nejustificat atrage decaderea partii din dr de a mai adm proba respectiva
-probele pot fi adm in cabinetul unuia dintre avocati sau intr-un loc convenit
-partile prin avocati sunt oblg sa-si comunice inscrisurile prin scrisoare recomandata
-se aplica dispozitiile generale privind cheltuielile necesare adm probelor
-dc in curcul adm pr una din parti formuleaza o cerere, invoca o exc, inadmisibil unei probe sau orice alt
incident privind adm pr, ea va sesiza insstanta care cu citarea celeilalte parti se va pronunta prin incheiere in
camera de consiliu ( incheierea poate fi atacata numai o data cu fondul)
-dupa adm tuturor pr incuv de inst , reclamantup prin avocatul sau va redacta concluziile scrise privind
pretentiile sale pe care le va trimite prin scrisoare recomandata sau le va inmana direct celeilalte parti inclusiv
procurorului dc acesta participa la proces
-dupa primirea concluzilor, fiecare parte prin avocat va redacta propriile concluzii scrise pe care le va comunica
celorlalte parti
Proba cu inscrisuri
-daca inscrisul este detinut de o autoirtate / alta pers, inst dispune solicitarea inscrisului si apoi il comunica in
copie fiecareui avocat
-daca una din parti nu recunoaste scrisl sau semnatura, avocatul partii interesate va solicita inst sa procedeze la
verificarea inscrisurilor
Proba cu martori
-vor fi ascultati la data si locul stabilit de instanta, fara prestarea de juramant
-fiecare este ascultat separat si fara ca ceilalti sa fie de fata in ordinea stab de presedinte
-marturia se consemneaza de catre o pers convenita de parti
-daca marturia a fost stenografiata sau inregistrata audio/video, aceasta se va transcrie
-partile pot conveni ca dclaratiile martorilor sa fie autentificate de notar
-copii pana la 14 ani si cei lipsiti de discernamant pot fi ascultati doar de instanta

Proba cu expertiza
-expertul este ales prin invoiala partilor (daca nu cad de acord vor cere inst sa-l desemn)
-expertul va preda expertiza avocatilor sub semnatura de primire cu cel putin 30 zile inainte de term fixat de inst
ca term limita de finalizare a procedurii
-expertul este oblg sa dea explicatii avocatilor
-daca partile nu sunt lamurite pot cere o noua expertiza, motivat, la primul term dupa depunerea raportului sub
sanct decaderii
Cercetarea la fata locului
-se face de catre inst potrv dr comun
-P-V va fi intocmit in atatea exemplare catte parti sunt si va fi inmanat avocatilor in max 5 zile
Proba cu interogatoriul
-instanta citeaza partile in camera de consiliu, copiile de pe interogatoriu vor fi inmanate de indata avocatilor
Comunicari procedurale specifice
-avocatii alcatuiesc pt fiecare parte cate un dosar si unul pt instanta, in care vor depune cate un exemplar al
tuturor inscris prin care se const adm fiecarei probe
-la exp term stabilit pt aceasta procedura avocatii vor prezenta inst dosarul cauzei
Judecarea cauzei cercetate prin prisma probelor administrate
-odata primit dosarul instanta fixeaza term de jud- in max 15 zile
-la termen instanta poate proceda la jud in fond, acordand partilor cuvantul pt a pune concluzii prin avocat
-daca considera necesar inst poate dispune prin incheiere motivata sa fie adm nemijl in fata sa toate sau numai
unele dintre probele adm de avocati
-litigiul se solutioneaza prin pronuntarea unei hot jud
(84.) Incidente procedurale derivate din acte procedurale de dispoziie ale prilor
a) Renuntarea la judecata ( numai reclamantul )
= act procedural de dispozitie cu privire la mijloacele procedurale prin care se pot recunoaste dr subiective
( aplicatia P. Disponibilitatii )
-reclamantul poate sa renunte oricand la jud in tot sau in parte fie verbal in sedinta de jud fie prin mandatar cu
procura speciala
-vointa de a desista tre sa fie neindoielnica si neviciata
-daca reclamantul renunta dupa comunicarea cererii de chemare in jud, inst la cererea paratului, il va obliga la
cheltuielile facute de parat daca reclamantul renunta la primul termen sau ulterior, renuntarea nu se poate face
decat cu acordul expres sau tacit al celeilalte parti
-daca paratul nu este prezent la term in care reclamantul renunta inst va acorda paratului un term pana la care sa
isi exprime pozitia ( lipsa unui raspuns= acord tacit )
-cand renuntarea se face in caile extraord de atac, inst va dispune si anularea in tot sau in parte a hot pronuntate
in cauza
-renuntarea se constata prin hotarare supusa recursului la inst superioara
-cand renuntarea se face la ICCJ hot este definitiva
-renuntarea facuta de unul din reclamanti nu este opozabila celorlalti reclamanti si produce efecte numai fata de
partile in privinta carora a fost facuta si nu afecteaza cererile incidentale care au caracter de sine statator

b) Renuntarea la dr subiectiv ( numai reclamantul )

-reclamantul poate oricand in proces sa renunte la dr pretins, daca poate dispune de acesta fara a fi necesar
acordul paratului

-instanta va pronunta o hot prin care va respinge cererea in fond dispunand si asupra cheltuielilor de jud
-reclamantul pierde posibil de a se mai adresa inst cu o noua cerere de chemare in jud, denuntarea se poate face
atat verbal in sedinta cat si prin inscris autentic
-vointa de a desista tre sa fie neindoielnica si neviciata
-cand renuntarea se face in apel, se anuleaza hot primei instante, cand se face in caile extraordinare se anuleaza
hot in cauza pronuntate
-hot este supusa recursului la o inst superioara
-cand are loc in fata ICCJ recursul se judeca de completul de 5 jud
c) Achiesarea
-manifestarea de vointa unilaterala si voluntara, un act procedural de dispozitie care are 2 forme: achiesarea
paratului la pretentiile reclamantului si achiesarea partii care a pierdut procesul la hot pronuntata
Achiesarea la pretentiile partii adverse
-renuntarea la aparare in legatura cu toate capetele de cerere ( achiesare totala) sau numai cu privire la unele
(ach partiala)
-se aseamana cu marturisirea, dar ea nu este un mijl de proba ci un mijl de stingere a procesului si de
dezinvestire a inst
-daca paratul achieseaza la prima zi de infatisare si nu era pus in intarziere nu va fi oblg la cheltuieli
-daca recunoasterea este partiala judecata va continua cu privire la pretentiile ramase necunoscute
-hotararea partiala poate fi atacata numai cu recurs si este executorie
Achiesarea partii care a pierdut procesul la hotarare
-partea renunta la caile de atac
-poate fi expresa sau implicita
-poate fi facuta oral in inst dupa pron hot sau prin infatisarea ulterioara in fata presedintelui sau prin inscris
autentic
-achiesarea tre sa fie neindoielnica sau neviciata si irevocabila
-ca modalitate de achiesare este si executarea voluntara a hot pronuntate
-prin achiesare la hot aceasta doband autoritate de lucru judecat
d) Tranzactia
=acordul de vointa prin care partile preintampina nasterea unui proces sau sting un proces inceput
-partile se pot infatisa oricand in cursul jud chiar fara sa fi fost citate pt a cere sa se dea hotarare care sa
consfinteasca invoiala lor
-are ca obiect concesii reciproce
Conditii:
-existenta unui dr litigios sau indoielnic
-intentia partilor de a pune capat litig in tot sau in parte / a preintampina
-existenta unor concesii reciproce ( altfel ar fi achiesare )
Tranzactia = contract bilateral, consensual, oneros, comutativ ( forma scrisa- ad prob )
-nu se poate tranzactiona asupra: capacitatii, starii civile, sau cu privire la dr indisponibile
-se poate tranz asupra actiunii civile derivand din savarsirea unei infractiuni
-hot care consfintesc o tranz se numesc hotarari de expedient
-daca cuprinde un act solemn, tranzactia trebuie incheiata in forma autentica
-poate interveni oricand in cursul judecatii ( si in caile de atac )
-tranz incheiata de catre unii din coparticipanti nu aduce atingere dr celorlalti
-hot care consfinteste invoiala partilor poate fi atacata doar pt motive procedurale
-fiind un contract, o parte interesata poate cere anularea invoielii si a hot de expedient daca de exemplu invoca
vicierea consimtamantului=> poate fi desfintata prin act in nulitate sau in rezolutiune/ reziliere sau revocatorie
sau in declararea simulatiei

Efectele tranzactiei
-efect extinctiv asupra drepturilor asupra carora partile si-au facut concesii reciproce
-actul instantei confera tranzactiei valoare autentica
(85.) Incidente de judecata
-sunt diferite de incidentele in compunerea instantei si pot aparea pe parcursul procesului numai dupa
solutionarea celor legate de compunerea inst
a) Conexarea
-in prima inst este posibila conexarea mai multor procese cu aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti, al
caror obiect si cauza se afla in stransa legatura
-exceptia conexitatii poate fi invocata de parti sau din oficiu pana la primul termen inaintea ultimei inst sesizate
care se va pronunta prin incheiere asupra exceptiei ( poate fi atacata numai o data cu fondul )
-legatura dintre cereri se exprima prin dependenta cererilor, prin subordonarea uneia fata de cealalta sau prin
urmarirea unui scop comun- ramane la aprecierea instantei
b) Disjungerea
-in orice stare a judecatii procesele conexate pot fi disjunse si judecate separat
-asigura celeritatea judecatii
(86.) Suspendarea judecii. Formele suspendrii.
Suspendarea= oprirea cursului judecatii datorita aparitiei unor imprejurari voite de parti, care nu mai staruie in
solutionarea litigiului sau independente de vointa acestora
-asupra suspendarii inst se va pronunta prin incheiere care poate fi atacata cu recurs la inst sup (la ICCJ- hot
definitiva)
-recursul se poate declara cat tp dureaza suspendarea atat impotriva incheierii de admitere cat si de respingere
a)Suspendarea voluntara
Cand ambele parti o cer
Cand niciuna din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii desi au fost legal citate si nu s-a cerut de
catre cel putin una din parti judecarea in lipsa ( cererea de judecata in lipsa produce efecte numai la
instanta fata de care a fost formulata )
-in caz de suspendare voluntara, judecata reincepe prin cererea de redeschidere facuta de una din parti, urmand
a se plati 50% din taxa de timbru pentru cererea de chemare in jud
-inst nu poate opune din oficiu cauza pe rol si sa rezolve in fond procesul
b)Suspendarea legala de drept
Decesul unei parti, pana la introducerea in cauza a mostenitorilor, in afara cazului cand partea interesata
cere termen pt introd in cauza acestora
Prin interdictia jud de punere sub curatela pana la numirea curatorului
Prin decesul reprezentantului/mandatarului unei parti, survenit cu mai putin de 15 zile inainte de ziua
infatisarii, pana la numirea unui nou reprezentant
Prin incetarea functiei tutorelui/curatorului pana la numirea unuia nou
Cand PJ este dizolvata, pana la desemnarea lichidatorului
Prin deschiderea procedurii insolventei in temeiul unei hot jud def, daca debitorul tre reprezentat, pana
la numirea administratorului sau lichidatorului judiciar
Cand instanta formuleaza o cerere de pron a unei hot preliminare adresata CJUE
Alte cauze prev de lege

-suspendarea intervine numai daca aceste imprej apar inainte de inchiderea dezbaterilor , mai intervine si in alte
situatii: cand se iveste un conflict de competenta, instanta suspenda orice procedura si inainteaza dosarul inst
competente sa solut conflictul (suspendarea va dura pana la rezolvarea conflictului de competenta)
c)Suspendarea legala facultativa sau judecatoreasca
Inst sesizata cu cererea de partaj il poate suspenda pt maz 1 an, pt a nu aduce prej grave intereselor
celorlalti copropietari
Cand dezlegarea pricinii tine de existenta sau inexistenta unui drept ce formeaza obiectul altei judecati
(ex: judecarea unui proces de partaj al unui imobil poate fi suspendata pana la solutionarea cererii in
revendicare a imob, introdusa de un tert
Cand s-a inceput UP pt o infr care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea
daca legea nu prev altfel ( se mentine pana ce hot pan devine irevocabila)
-instanta poate reveni motivat asupra susp, daca constata ca partea care a cerut-o urmareste tergiversarea
procesului sau daca UP care a determ susp dureaza mai mult de 1 an, fara a se dispune o sol in cauza
Cand s-a formulat o cerere de stramutare, presedintele poate dispune susp cu darea unei cautiuni de 1000
lei ( pt motive temeinice poate fi dispusa fara citarea partilor chiar inainte de termen)
(87.) Efectele suspendrii . Msuri procesuale obligatorii n cazul suspendrii cauzei
-suspendarea se dispune prin incheiere catre poate fi atacata cu recurs la inst sup
-prin incheierea de susp, inst nu se dezinvesteste de solutionarea pricinii, dar procesul ramane in nelucrare,
iar orice act procedural efectuat in acest tp este lovit de nul relativa
-susp are ca efect suspendarea oricarei forme de derulare a cauzei
-susp atrage suspendarea cursului perimarii
Incetarea suspendarii:
Prin cererea de redeschidere facuta de una din parti (la susp prin invoiala partilor)
Prin cererea de redeschidere a procesului, facuta cu aratarea mostenitorilor, tutorelui/curatorului, a celui
reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar sau a partii interesate, a lichidatorului, a adminilui jud sau a lichidatorului jud
Dupa pronuntarea CJUE
Prin alte modalit prev de lege
(88.) Perimarea
-neexercitarea culpabila a dr procesuale ale partii care lasa procesul in nelucrare atrage sanct procedurala a
perimarii=> stinge procesul in faza in care acesta se gaseste
-orice cerere de chemare in jud, contestatie, apel recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau retractare
se perima de drept chiar imp incapabililor, daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de 6 luni
-opereaza atat la dr prescriptibile cat si la dr imprescript.
-tre dovedita culpa partii
Cazuri cand nu opereaza perimarea:
-cand actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu
-cand din motive neimputabile partii cererea nu a ajuns la inst comp
-cand din motive neimp partii nu se poate fixa term de jud
-term de perimare curge de la ultimul act de procedura indepl de parti/inst
Intreruperea
-prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii procesului (cand sunt mai multi
coparticipanti-profita tuturor)

Suspendarea:
-pe timpul suspendarii facultative a jud daca nu se datoreaza lipsei de staruinta a partilor
-pe timpul susp de drept a jud cursul perimarii este suspendat tp de 1 luna
-pe tp cat partea este impiedicata din cauza unor motive temeinice
-in toate aceste cazuri term de perimare va continua dupa incetarea imprej ce au determ suspendarea ( se include
si timpul scurs inaintea suspendarii)
-perimarea opereaza de drept
-se constata din oficiu sau la cererea partilor, jud citeaza de urgenta partile si dispune grefierului sa intocmeasca
un referat asupra actelor de procedura perimate
-perimarea poate fi invocata si pe cale de exceptie in camera de consiliu sau in sedinta publica
-perimarea cererii de chemare in jud nu poate fi ridicata pt prima data in apel
-se perima de drept orice cerere adresata unei inst ramasa in nelucrare timp de 10 ani, chiar in lipsa unor motive
imputabile partii
-perimarea se constata prin hot jud- recurs la inst sup in 5 zile ( prin incheiere cand inst constata ca nu a
intervenit- se ataca odata cu fondul)
-constatarea perimarii se face in urma repunerii procesului pe rol sau a invocarii exceptiei de perimare
-exceptia de perimare=esceptie de procedura absoluta si peremptorie
-intru-cat intervine de drept, exc perimarii are prioritate fata de orice alte mijl procedurale
-se poate si in apel numai daca prima inst a respins exceptia si a trecut la judecarea fondului
-pt constatarea perimarii tre sa aibe loc o dezbatere contradictorie intre parti
-hotararea poate fi atacata si pe calea contestatiei in anulare dar nu prin revizuire nefiind o hot de fond
-principalul efect= stingerea procesului impreuna cu actele de procedura, partile fiind repuse in situatia
anterioara cererii care s-a perimat
-daca s-a constatat perim cererii de chemare in jud efectul de intrerupere a prescriptiei extinctive nu se mai
produce
-cand term de prescriptie nu s-a implinit este admisibila o noua cerere de chemare in jud deoarece perimarea nu
afecteaza dr subiectiv civil si nici dr la actiune intr-o noua cerere de chemare in jud partile pot folosi dovezile
adm in cursul jud cereii perimate dac inst considera ca nu e necesara refacerea lor
-nu sunt afectate de perim actele proced facute intr-o alta inst desi ar fi conexe cu cele perimate
(89.) Termenele procedurale
Clasificarea termenelor:
a)Termene de procedura imperative sau peremptorii= intervale de timp in interiorul carora se impune
efectuarea actului de procedura
Termene de procedura prohibitive sau dilatorii= intervalul de timp in care este interzisa efectuarea unui act
de procedura
b)Termen legal
Termene legale fixe ( nu pot fi modificate de judecator ) si termene legale imperfecte ( pot fi ajustate de
judecator )
Termen judecatoresc= termene edictate de judecator
Termen conventional= stabilite de catre parti prin acordul lor ( tre validate de jud pt a produce efecte )
-neefectuarea actelor in termen atrag decaderea
c)Termen absolut- atrage nul absoluta sau decaderea
Termen relativ- atrage aplicarea unor sanct procesuale pecuniare
d)Termen pe ore, sapt, luni, ani
Calculul termenelor:
-termenele curg de la comunicarea actelor

-term nu incepe sa curga iar daca a inceput, se intrerupe fata de cei lipsiti de capacitate de ex sau cu cap de
ex restransa, cat timp a fost desemnata o pers care sa il reprezinte/ sa il asiste
-term pe zile= se calc pe zile libere ( nu intra ziua in care incepe si nici ultima zi )
-termenele pe ore= curg de la ora 0 a zilei urmatoare
-term pe ani, luni sau sapt= se sfarsesc in ziua anului, lunii, sau sapt coresp din ultima zi corespunzatoare
( daca ultima luna nu are zi coresp termenul se implineste in ultima zi a acelei luni )
-cand ultima zi cade intr-o zi nelucratoare, term se prelungeste pana in prima zi lucratoare urmatoare
-term care se socoteste pe zile sapt luni ani se implineste la ora 24 a ultimei zile
-actul de procedura depus inauntrul termenului prin scrisoare recomandata la oficiul postal sau curierat rapid
etc. este socotit a fi facut in termen
-actul depus inaintrul termenului la unitatea militara sau la adm locului de detinere este considerat a fi facut
in termen
-acestea servesc ca dovada a datei depunerii actului de catre partea interesata
Incidente in curgerea temenului de procedura: intrerupere suspendare
Intrerupere: de la data noii comunicari cand: a intervenit moartea uneia dintre parti, moartea
reprezentantului partii.