Procedura civila parte generala

1. Definiia dreptului procesual civil

Dreptul procesual civil reprezina ansamblul normelor juridice si principiile
de drept procesuale care guverneaza procesul civil, de la declansare si pana
la finalizarea sa, care punerea in executare a hotararii judecatoresti
pronuntate de instanta. Cuprinde normele care reglementeaza modul de
desfasurare a activitatii organelor judiciare si a celorlalti participanti in
instanta, precum si raporturile ce se nasc in cadrul activitatii acestora.
Caractere:
- sanctionator garanteaza eficacitatea dispozitiilor de drept material
- reglementar contine dispozitii de ordine publica din Constitutie si alte
acte normative
- formalist vizeaza respectare conditiilor de forma si a unor termene
Izvoarele dreptului procesual civil. Jurisprudena
Prin izvor de drept se intelege , in sens material ,toatalitatea conditiilor
social-economice care determina crearea unui ansamblu de norme, iar in
sens juridic prin izvor de drept se intelege sistemul normelor puse la
indemana organelor statului si exprimate prin acte normative.
Pricipalul izvor de drept pe langa Constitutia, este Codu de procedura civila
care reprezinta procedura de drept comun in materie civila.
Alte izvoare:
= alte acte normative, documente adoptate de Comisia si Parlamentul
European si practica judiciara, doctrina si cutuma
=Declaratia Universala a Drepturilor Omului, CEDO, legile organice si
ordinare, deciziile pronuntare de ICCJ (RIL + pronuntarea unei hotarari
prealabile pt dezlegarea unitara a problemelor de drept + contestatia privind
tergiversarea procesului)
Pronuntarea unei hotarari prealabile pt dezlegarea unitara a problemelor
de drept = Instanta investita cu solutionarea in ultima instanta constata o
problema de drept de care depinde solutionarea cauzei, solicita ICCJ-ului sa
dea o rezolvarea de principiu a problemei de drept
Sesizara se face la cere partilor sau din oficiu procesul se suspenda
2.Normele dreptului procesual civil
Teoria dreptului inparte normele juridicein norme de drept material si norme
de drept procesual.
N de drept material reglementeaza aspectele de ordin patrimonial dintre
subiectele de drept care se afla in egalitate, raporturile persoanele

neptrimoniale in care se manifesta individualitatea persoane ,precum si

conditia juridica a persoane fizice si juridice in calitatea lir de participanti in
procesul civil.
N de drept procesual au mai fost tratate in literatura de specialitate ca legi de
procedura civila:
- Legi de organizare judecatoreasca ( reglementeaza alcatuirea
instantelor,alegerea si revocare judecatorilor)
- Legi de competenta (reglementeaza atributiile diferitlor instante si
determina ce categorii de pricini le revin spre judecata)
- Legi de procedura propriu-zice (cuprind normele de procedura privind
judecarea proceselor civile si executarea silita) .
3. Clasificarea normelor de procedura civila in functie de obiectul lor
Normele de procedura au fost clasificate in literatura de specialitate in
functie de mai multe criterii.
Aceasta clasificare rezulta chiar din Constitutie :
-art. 73 lit. l, care se refera la organizarea si functionarea instantelor
judecatoresti
-art. 126 alin. 2, care se refera la comeptenta instantelor judecatoresti si la
procedura de judecata.
In functie de obiectul normelor de procedura ,distingem :
-norma de jurisdictie
- norma de procedura propriu-zisa
4.Normele de jurisdictie .Norme de organizare judecatoreasca
Normele de jurisidctie se impart in :
a)Norme de organizare judecatoreasca se regasesc in Legea 303/2004
privind statul judecatorilor si porcurorilor si Legea 304/2004 privind
organizarea judiciara.
N de organizare judecatoreasca au ca obiect determinarea instantelor
judecatoresti si a parchetelor, statutul magistratilor,cu privire la drepturile
si obligatile, incompatibilitatile si interdictiile, raspunderea, compunerea si
constituirea completului de judecata, abtinerea, recuzarea, alegerea si
revocarea judecatorilor, desemnarea acestora in functii de conducere a
instantelor.
5 .Norme de competenta si norme de procedura propriu-zisa
Norma de competenta stabileste care dintre instante este competenta sa
judece o pricina , distingandu-se intre judecatorie, tribunal , curte de apel si

instanta suprema, iar la nivelul instantelor de judecata stabilesc modul de

solutionare a pricinilor atat pe verticala cat si pe orizontala. Ele ofera
raspuns la intrebare ,,cine jduecata?
Normele de competenta se impart in :
-norme de competenta generala (care sunt n de comp materiala si n de
comp teritoriala)
-norma de competenta juurisdictionala
Normele de procedura propriu-zise au ca obiect modul de judecata a
pricinilor civile si de punere in executare a titlurilor executorii. Ele au
caracter imperativ dc determina ordinea fireasca a judecatii si caracter
dispozitiv dc stabilesc facilitati pentru ambele parti sau doar pt una dintre
ele.
Normele de procedura propriu-zisa se clasifica in :
-norme de procedura contencioasa vizeaza modul de solutionare a
litgiilor declansate in urma incalcarii unui drept
-norme de procedura necontencioasa reglementeaza activitatea
instantelor sesizate cu solutionarea unor petitii care nu au caracter de
contradictorialitate (nu vizeaza un drept potrivnic fata de alta)
-norme de executare silita edicteaza modul prin care reclamantul
creditor isi aduce la indeplinire hotararea judecatoreasca. Acestea se
subclasifica in :
-norme care stabilesc competenta teritorialaa organelor de executare
-norme speciale de executare silita
-generale / speciale / imperative / dispozitive
-de organizare / de competenta / de procedura propriu-zisa
6. Clasificare normlelor de procedura civila dupa gradul de
aplicabilitate si sanctiune
a) Norma comunitara (edicatata de autoritatile competente comunitare)
b) Norma generala ( se aplica in toate litigile deduse judecati in orice
materie)
c) Norma speciala ( se aplica in mod limitat,la o anumita materie )
d) Norme imperative sanctiuni civile (decaderea din dr, NA/NR, amenda)
e) Norma dispozitive (supletive- cele care suplinesc vointa neexprimata a
partilor in actele lor juridice)
f) Norma imperativa ( fie impun o actiune,fie obliga la o abstentiune, nu
ingaduie sa nu fie aplicate,si in caz de incalcare se aplica sanctiuni
civile:amenda,decaderea,nulitatea)

7.Aplicarea legilor civile in timp, spatiu si asupra persoanelorAplicarea

legi civile in timp- se aplica dispizitia potrivit caruia legea dispune numai pt
viitor.
Dispozitiile legi noi se aplica numai proceselor si executarilor incepute dupa
intrarea in vigoare a legi noi.
Procesele si executarile incepute sub legea vechie raman supuse aceleasi
legi.
Procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instanelor legal
investite vor continua sa fie judecata de aceleasi instante sub care au inceput.
Daca insantat investita este desfiintata ,dosarele se trimit din oficiu instantei
competente potrivit legii noi.,dar raman supuse legi vechi.
In materia probelor :
admisibilitatea se aplica legea in vigoare la data produceri faptului
- administrarea se aplica legea noua care este de imediata aplicare
Hotararile judecatoresti raman suspuse cailor de atac, motivelor si
termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul.
Din punct de vedere al aplicarii legi civile in spatiu se aplica principiul
teritorialitati in sensu ca se aplica pe intreg teritoriul tarii.
Aplicare normelor de procedura civila aspura persoanelor intra sub
incidenta principiul egalitatii . Toate subiectele de drept de alta nationalitate
decat cea romana au aceleasi drepturi si obligatii procesuale ca si cetatenii
romani.
8. ndatorirea de a primi i de a soluiona orice cerere de competena
instanelor judectoreti potrivit legii
Presupune faptul ca judecatorii au obligatia sa primeasca si sa solutioneze
orice cere de competenta instantelor jududecatoresti, potrivit legii.
Acestia NU POT REFUZA sa judece pe motiv ca legea nu prevede ,este
neclara sau incompleta.
Este interzis judecatorilor sa stabilesca dispozitii general obligatorii prin
hotararile pe care le pronunta.
9.Principiul dreptului la un proces echitabil, n termen optim i
previzibil
-CEDO art. 6
-Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor art. 4
asigurarea suprematiei legii, respectarea drepturilor si a libertarilor
persoanelor, egalitatea in fata legii, asigurarea unui tratament
nedescriminatoriu, respetarea Codului deontologic al magistratilor si
participarea la formarea profesionala comuna.

-Legea 304/2004 privind organizarea judiciara prevede ca toate

persoanle au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea intr-un termen
rezonabil de catre o inst impartiala si independenta, constiuita portrivit
legii,instanta fiind datoare sa dispuna toata masurile permise de lege sa
asigure desfasurarea cu celeritate a juecatii.
Dreptul la un proces echitabil este asigurat si prin acordarea ajutorului public
judiciar in materie civila.
Ajutorul public:
-persoana fizica cu domiciliul/resedinta in RO / Stat Membru al UE
-in cauze civile, comerciale, administrative, de munca, asigurari sociale etc.
(NU PENALE)
-forme: plata onorariului pt asigurarea reprezentarii/apararii printr-un
avocat numit sau ales / plata expertului, traducatorului sau interpretului /
plata onorariului executorului jud / scutiri, reduceri sau amanari de plata
a taxelor judiciare
-se poate acorda cumulat in oricare dintre forme, fara a depasi, intr-un an,
suma maxima echivalenta cu 12 salarii minime brute pe tara la nivelul anului
in care a fost formulata cererea
-se acorda persoanelor cu venit mediu net lunar pe membru de familie, in
ultimele doua luni anterioare, sub 500 lei
-daca e intre 500-800 lei ajutorul public va fi de 50%
-se poate acorda si in alte situatii, proportional cu nevoile solicitantului, in
cazul in care costurile certe estimate ale procesului sunt de natura sa ii
limiteze accesul efectiv la justitie, inclusiv din cauza diferentelor de cost al
viatii dintre statul membru in care acesta isi are domiciliul/resedinta
obisnuita si cel din RO
10. Principiul legalitatii
Este un principiu fundamental in procesul civil, prevede faptul ca procesul
civil trebui sa se desfasoare in conformitate cu dispozitiile legii.
Judecatorul are obligatia de a asigura respectarea dispozitiilor legale privind
realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor partiilor din proces.
11.Principiul egalitii prilor n procesul civil i al liberului acces la
procesul civil
Constitutie art. 16
Potrivit Legi 304/2004 privind organizarea judiciara,orice persoana se poate
adresa justitie pt apararea drepturilor ,a libertatilor si aintereselor sale
legitime in exercitarea dreptului sau la un proces echitabil.
Accesul la justitie nu poate fi ingradit.

Codul de procedura civila prevede expres ca partilor le este garantata

exercitarea drepturilor procesuale in mod egal si fara discriminarii (tuturor
cetatenilor tarii si strainilor) .
Toate persoanele sunt egale in fata legii. Justitia se realizeaza in mod egal pt
toti, fara deosebiri de rasa, sex ,orientarea sexual, varsta , avere, origine ori
conditile sociala sau orice alte criterii discriminatorii.Orice persoana care se
afla in stituatia de anu putea face fata cheltuielilor unui proces poate solicita
acordarea unui ajutor publuc judiciar in codnitiile legi.
Ajutorul public judiciar este acea forma de asistenta acordata de catre stat
care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil si garantarea
eccesului egal la justitie.
12.Principiul disponibilitii
Principiul disponibilitati este definitoriu pt procesul civil.
Codul prevede esxpres ca procesul civil poate fi pornit la cererea celui
interesat,la cererea altei persoane ,organizatii ori a unei autoritati sau
institiutii publice ori de interes public.Principiul disponibilitati consta in
exercitarea efectiva a posibilitati titularului unui drept subiectiv substantial
care a fost lezat, nesocotit, ingradit de a promova si sustine un proces in
care sa isi apere dreptul nesocotit de terti.
Obiectul si limitele procesului sunt stabilite de catre parti prin cererile si
apararile lor.Deasemenea ,parte poate dispune de drepturile sale in orice alt
mod permis de lege.
In procesul civil actiunea trebuie sa fie promvata de titularul dreptului
subiectiv incalcat.Fara reclamant ,nu exista proces civil.Principiul
disponibilitati exista si se manifesta ca forma prin utilizarea actiunii civile
concretizata in cererea de chemare in judecata,prin promovarea sau nu a cai
de atac,prin promovarea sau nu a executarii silite.Instanta nu poate depasi
limitele stabilite de reclamant, dar poate schimba temeiul juridic.Judecatorii
hotarasc numai asupra obiectului cererii.In continutul sau ,principiul
disponibilitati cuprinde o serie de drepturi :
-dreptul parti interesate de a introduce sau nu actiune civila
- dreptul de a determina limitele actiunii sau ale apararii
-dreptul de a nu renunta la actiune
-dreptul de a stinge litigiul printr-o tranzactie
-dreptul de a ataca pe caile legale hotararea judecatoreasca
-dreptul de a cerere executarea silita a hotarari judecatoresti
Principiul disponibilitatii nu are carater absolut EXCEPTII:

-instanta de divort se pronunta din oficiu cu privire la incredintarea minorilor

si tabilirea contributiei de intretinere a parintilor;
-legitimarea procesuala activa a autoritatii tutelare sau a procurorului, in
anumite situatii este stabilita de lege, etc.
-cazurile in care actiunea civila este pornita de reprezentantul parchetului
(art. 92 CPC)
-in toate cazurile disponibilitatea procesuala se realizeaza sub controlul inst
jud
13. Buna-credin principiu al procesului civil
Potrivit codului de procedura ,drepturile procesuale trebuie exercitate cu
buna-credinta, potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege
si fara a se incalca drepturile procesuale ale altei parti.
Partea care exercita drepturile in mod abuziv raspunde pt prejudiciile
materiale si morale cauzate si la plata unei amenzi judiciare .
14. Principiul dreptului la aprare
Dreptul la aparare este un drept inclus in conventii si tratate internationale
precum si in legea fundamentala a tarii. Potrivit codului de procedura civila
dr la aparare e garantat.
Partile au dreptul in cursul sa fie reprezentate/asistate in recurs, cererile si
concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin
avocat/consilier juridic (exceptie: cand partea/mandatarul, sotul sau ruda
pana la gradul II, este licentiata in drept).
Partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate fazele de
desfasurarea a procesului . Ele pot lua cunostinta de cuprinsul dosarului,pot
sa propuna probe, sa faca aparari, sa isi prezinte sustinerile in scris / oral si
sa exercite caile legale de atac Instanta poate despine infatisarea in persoana
a partilor, chiar atunci cand sunt reprezentate.
Garantarea dreptului la aparare este mai mult decat o obligatie, este un
principiu cosntitutional si un principiu de esenta pentru derularea procesului
civil.
In sens material dreptul la aparare curinde: drepturile si garantiile partilor
(sa faca cereri, sa ia cunostinta de continutul dosarului, sa propuna probe, sa
recuze judecatori, procuror , experti, de a participa la dezbateri, sa puna
concluzi, sa promoveze o cale de atac)
Instanta nu poate inchide dezbaterile si pronunta o hotarare jud, fara sa fi
acordat cuvantul in fond partilor pt a-si face sustinerile si apararile.
Incalcarea dreptului la aparare atrage NULITATEA HOTARARI
JUDECATORESTI .

In sens formal ,dreptul la aparare inseamna: dreptul partii in porces de a-si

lua un aparator,care nu poate fi decat un avocat
Serviciille unui avocat sunt acordate in temeiul unui contract de asistenta
juridica sau in temeiul asistentei judiciare gratuite sau in temeiul ajutorului
public.
15. Contradictorialitatea. Principiul contradictorialitii
Procesul civil presupune existenta a doua subiecte de drept cu interese
contrare (exceptie: procedura necontencioasa).
Codul de procedura civ. prevede ca instanta nu poate hotari asupra unei
cereri decat dupa citirea sau infatisarea partilor, daca legea nu prevede altfel.
Partile trebuie sa isi faca cunoscute reciporc si in timp util motivele de fapt
si de drept pe care isi intemeiaza pretentiile si apararile, precum si mijloacele
de proba de care inteleg sa se foloseasca astfel incat fiecarea dintre ele sa isi
poate organiza apararea.
Partile au obligatia sa expuna situatia de fapt la care se refera pretentile si
apararile lor in mod corect si complet ,fara a denatura sau omite faptele care
le sunt cunoscute.
Partile au obligatia de a expune un punct de vedere propriu fata de
afirmatiile partii adverse, cu privire la imprejurarile relevante in cauza.
Partile au dreptul de a discuta si argumenta orice chestiune de fapt sau de
drept invocatain cursul procesului.
Instanta este obligata sa supuna discutiei partilor toate cererile, exceptiile si
imprejurarile de fapt sau de drept invocate.
Instanta isi va intemeia hotararea numai pe motive de fapt si de drept ,pe
explicati si mijloace de poroba care au fost propuse ,in prealabil ,dezbateri
contradictorii.
Exceptional, o proba poate poate fi incuviintata de la primirea cererii de
chemare in judecata, dar numai sub rezerva supunerii sale discutiei in
contradictoriu a partilor.
Daca se impun a fi lamurile chestiuni de fapt sau de drept care nu au fost
elucidate, instanta poate da cuvantul partilor din nou, pastrand aceeasi ordine
a dezbaterilor.
Pentru respectarea principiului contradictorialitati si implicit a principiului
dreptului la aparare ,partile trebuie sa fie regulat citate, inca din prima zi de
la infatisare.
O alta aplicare: necesitatea staruintei cel putin a uneia dintre parti in
judecarea procesului, fie prin prezenta, fie solicitarea in scris a judecarii in
lipsa daca ambele parti lipsesc si nu a fost facuta o cerere de judecare a

cauzei in lipsa, inseamna ca lipseste manifestarea unei initiative

contradictorii a partilor.
16. Principiul caracterului oral al procesului civil
Procesele se dezbat oral cu exceptia cazului in care legea dispune altfel sau
cand partile solicita expres instei ca judecata sa se faca numai pe baza
actelor de la dosar. Acest principiu se completeaza cu principiul
publicitatii,asigurandu-se o mai buna infaptuire a justitie. Procesul civil este
supus atat necesitati formei scrise cat si dezbaterilor orale.
In lit de specialitate s-a aratat ca oralitatea dezbaterilor confera adevarate
avantaje :
-asigurarea unei reale publicitati
-executarea in conditii optime a dreptului la aparare
-asigurarea unei contradictorialitati efective a dezbaterilor;
17. Principiul nemijlocirii
Aces principiu confera instantei dreptul si obligatia,in acelasi timp, de a
cerceta in mod nemijlocit, nemediat toate elementele care se impun a fi
analizate pt solutionarea in mod concret, legal si temeinic a cauzei deduse
judecatii.
Potrivit principiului nemijlociri ,instanta ia la cunostinta direct de intregul
material procesual ,astfel incat intre instanta si continutul faptic ce urmeaza
a fi stabilit sa fie cat mai putine verigi intermediare.
Repartizare cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu,in
sistem informatizat.
Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet,
decat in conditiile legii.
O aplicare directa a acestui principiul : AUDIEREA martorilor ( se face
direct in fata instantei ), ADMINISTRAREA probei testimoniale.
-Exceptii ame principiulu nemijlociri: ascultarea prin comisie rogatorie a
martorilor la instanta de domiciliu; administrarea probelor prin procedura de
asigurare de dovezi, at cand o asemenea cerere se face inainte de
promovarea cererii de chemare in judecata propriu-zise, pe cale principala
(in acest caz va fi competenta instanta de la locul in care se gaseste proba);
dovezile administrate de o instanta necompetenta sau intr-o cerere care s-a
perimat raman, in principiu, dobandite cauzei cu prilejul solutionarii cererii
la inst competenta sau intr-o noua cerere.
Comisia rogatorie poate fi refuzata in cazul in care:
-executarea acesteia nu intra in sfera de competenta a puterii jud

-executarea este de natura sa aduca atingere suveranitatii sau

sigurantei nationale
-NU va putea fi executata at cand persoana care urmeaza sa fie audiata nu
poate depune marturie datorita unor interdictii existente in legislatia romana
sau cand documentele ce urmeaza a fi transmise ori expertizate nu pot si
circulate
18. Principiul publicitii dezbaterilor. Limba desfurrii procesului
Publicitatea:
Sedintele de judecata sunt publice cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
Publicitatea dezbaterilor consta in fixarea locului unde se judeca pricina,
fixarea termenelor, afisarea pricinilor la usa inst,antei libertatea fiecaruia de
a lua parte la sedintele de judecata, obtinerea de copii de pe actele dosarului
si hotarari jud, oralitatea dezbaterilor.
Pronuntarea hotararilor jud se face in sedinta publica, cu exceptia cazurilor
prev de lege;
Sedintele de judecat se inregistreaza prin mijloace video sau audio ori se
consemneaza prin stenografiere care se transcriu de indata. La cerere partile
pot primi o copie a transcrierii inregistrarilor, stenogramelor sau notelor
grefierului.
Limba:
Procedura judiciara se desfasoara in limba romana .
Cetatenii apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba
materna
Cererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba romana
Procesul civil, cu exceptia deliberarii, se desfasoara in fata instantei de
judecata, in sedinta publica, in fata partilor si a altor persoane care doresc sa
asiste la judecata.
19.Continuitatea. Principiul continuitii
Principiul continuitati vizeaza asigurarea judecarii cauzei de catre acelasi
complet de judecata. Acest principiu este strans legat in existenta sa de
principiul nemijlociri si asigura acestuia forma de manifestare.
Principiul impune ca aceeasi judecatori care au administrat probele in cauza
trebui sa fie si judecatori fondului cauzei, aceasta impejurare ducand implicit
la respectarea altor principi, cum ar fi cel al nemijlociri, al rolului activ , al
aflari adevarului.

20. Principiul rolului judectorului n aflarea adevrului. Principiul

realizrii justiiei de ctre instanele de judecat. Principiul
independenei judectorilor
Art. 126 din Constitutia Romanie prevede ca justitia se realizeaza prin ICCJ
si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege.
Judecatori nu pot delega justitia
Justitia se infaptuieste in numele legii, este unica, impartiala si egala pt toti.
Orice pers se poate adresa justitiei pt apararea drepturilor , libertatilor si
intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui
drept.
Instantele judecatoresti infaptuiesc justitia in scopul apararii si relaizarii
drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor ,precum si a celorlalte
drepturi si interese legitime deduse judecatii.
Jud sunt independenti, se supun numai legii si trebuie sa fie impartiali.
Rolul judectorului n aflarea adevrului
Judecatorul are indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale pt a
preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza,pe baza stabiliri
faptelor prin aplicarea corecta a legi, in scopul pronuntarii unei hotarari
temeinice si legale.
Judecatori stabileste calificarea juridica a actelor si faptelor deduse
judecatii.
Judecatorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic in cazul in care
partile, in virtutea unui acord expres privind dreptul de care, potrivit legii,
pot dispune, au stabilit calificarea juridica si motivele de drept asupra carora
au inteles sa limiteze dezbaterile, daca astfel nu se incalca drepturile sau
interesele legitime ale altora.
Acest principiul se realizeaza in tot parcursul judecatii, e la promovarea
cererii de chemare in judecata pana la desavarsirea executarii silite.
21. Competena instanelor de judecat i a organelor cu atribuii
jurisdicionale
Competenta organelor juduciare si procedura judiciara sunt stabilie de lege.
Competenta poate fi definita ca aptitudinea recunoscuta de lege unei instante
judecatoresti sau unui alt organ cu atributi jurisdictionale de a judeca o
anumita pricina.
Normele de competenta se calsifica in norme de competneta generala si
normde de competenta jurisdictionala (competenta materiala si competenta
teritoriala ).
Necompetenta este de orice publica sau privata.
Necompetenta este de ordine publica:

-in cazul incalcarii competentei generale

-in cazul competentei materiale cand este competenta o instanta de alt grad
-in cazul incalcarii competentei teritoriale exclusive, cand este competenta
o instanta de acelasi grad si partile nu pot inlatura competenta.
-in toate celelalte cazuri competenta este de ordine privata
22. COMPETENTA GENERALA
Art. 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara arara ca puterea
judecatoreasca se exercita de catre Inalta Curte de Casatie si Justitiesi
celelalte instante judecatoresti .
Ori de care ori nu se prevede intr-o lege speciala ca un alt organ cu
activititate jurisdictionala este competent sa solutioneze un litigiu, litigiul
revine spre solutionare instantelor judecatoresti.
Art 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, prevede ca justitia
se realizeaza prin uramtoarele instante judecatoresti : ICCJ ,curti de apel,
tribunale, tribunale specializate, instane militare si judecatori.
In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau dupa caz complete specializate
pt cauze civile, penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios
administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale.
In raport cu numarul cauzelor se pot infinta in cadrul sectiilor civile
complete specializate pt solutionare anumitori categorii de litigi precum:
- cererile in materie de insolventa, concordat preventiv, mandat ad-hoc;
-cererile in materia societatilor comerciale si altor societati, cu sau fara
personalitate juridica,precum si in materia registrului comertului;
-cereri care privesc restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei;
-titlurile de valoare si alte instrumente financiare;
Nu este interzisa constituirea, infintarea de jurisdictii speciale ci doar
infiintarea de inst extraordinare.
Jurisdictii Speciale:
-in cazul declararii si controlului averii demnitarilor, magistratilor,
functonarilor publici si a unor persoane cu functi de conducere si de control.
-in materie de expropiere pt cauze de utilitate publica
-litigii de munca, raspundere disciplinara a magistratilor.etc
23.COMPETENTA MATERIALA
Prin competenta materiala se delimiteaza sfera de activitate a instantelor
judecatoresti de grad diferit, pe line ierarhica.
Competenta materiala stabileste care sunt cauzele care se solutioneaza de o
anumita instanta pe verticala ( judecatorie, tribunal, curte de apel , instanta
suprema ).

Delimitarea se face dupa :

-felul atributiilor jurisdictionale ce revin fiecarei cateogrii de instanta
(competenta materiala functionala )
-obiectul sau natura pricini deduse judecatii ( competenta materiala
procesuala)
Codul de procedura civila reglementeaza competenta materiala dupa doua
sectiunii distincte :
1) competenta matriala dupa materie si valoare
2) competenta dupa valoarea obiectului cererii introductive de instanta
Instanta de Tutela
-in cazul art 178 lit a, instanta de la domiciliul pers reprezentate
-art 178 lit b, inst de la dom pers repr/de la locul unde tre luate masurile
urgente
-art 178 lit c sau d, inst de la ultimul dom din tara al celui lipsit/disparut
Judecatoriile
-judeca cauzele de valoare mica si/sau de complexitate redusa
-caile de atac impotriva hotararilor autoritlorat administrativ publice cu
activitate jurisdictionala
Tribunale
-au plenitudine de competanta pt a judecata in prima instanta, judeca cereri
evaluabile in bani mai mari100.000 lei
-ca instant de a apel, judeca hotararile pronuntate de judecatorie in prima
instanta
-ca instanta recurs in cazurile anume prevazute de lege
Curtile de Apel
- in prima instanta ,judeca cererile in materie de contencios administrativ
privind actele autoritatilor si institutilor centrale
-ca instanta de apel,judeca hotararile pronuntate de tribunale in prima
instanta
-ca instanta de recurs, judeca cazurile anume prev de lege
ICCJ
-recursurile impotriva hotaraile curtilor de aple
-recursurile in interesul legi , cererile in vederea pronuntari unei hot
prealabile pt dezlegarea unor probleme de drept
-alte cereri date prin lege in competeta sa
Intinderea competentei Instantei sesizate
Instanta trebuie sa se pronunte asupra tuturor cererilor formulate pe
parcursul procesului (actiun introductiva, apararile si cererile paratului, a
incidentelor procedurale ivite in cadrul procesului, alte cereri, chiar dc in
mod obisnuit aceasta nu ar intra in competenta sa).

Competenta in privinta apararilor paratului

Instanta sesizata cu sol actiunii depuse de reclamant este competenta sa
solutioneze si cererea reconventionala depusa de parat.
Exceptiile procedurale: cele care au ca obiect necompetenta instantei,
compunerea completului, conditiile de indeplinire a actelor de procedura
Exceptiile de fond: prematuritatea cererii, lipsa de interes, lipsa capacitati
procesuale, lipsa calitati procesuale, autoritaea de lucru judecat.
24.Competena n privina incidentelor de procedur
Prin incident procesual se intelege orice contestatie care se bazeaza pe
cererea principala si care interupe, stinge cursul judecatii sau modifica
solutia.
Incidentul procedural nu aduce modificari fondului dezbaterii.
Instanta sesizata cu o astfel de cerere este competenta sa solutioneze
incidentele referitoare la :
- compunerea si constituirea instantei (incompatibilitatea, abtinerea,
recuzarea, gresita compunere a instantei),
- referitoare la competenta (exceptia de necompetenta),
- cele referitoare la probele administrate (verificarea de scripte, procedura
falsului),
- cele referitoare la nulitatea actelor de procedura, suspendarea judecatii,
perimarea cererii, etc.
- cazuri in care incidentele de procedura se pronunta obligatoriu de alta inst:
cererea de delegare a inst se rezolva de ICCJ
25. Prorogarea de competen
Prorogarea seamnifica cpacitatea instantei investite cu solutionare cererii de
catre reclamant de a rezolva si cereri care, in mod obisnuit nu apartin
competentei sale.
Prorogarea este o derogare de la regulile obisnuite de competenta.
Avem trei forme de prorogare :
a) prorogarea legala
Este acea forma de extinderea a competentei instantei care se realizeaza in
temeiul legii
Ea poate opera cu incalcarea normelor de competenta generala, materiala,
teritoriala, exclusiva.
CAZURI:
cand instanta este sesizata cu mai multe capete principale de cerere
intemeiate pe un titlu comun sau avand aceeasi cauza sau chiar cauze diferite
dar aflate intr-o stransa legatura, au fost deduse judecatii printr-o unica

cerere de chemare in judecata instanta competenta se determina tinandu-se

seama de pretentia care atrage competenta unei instante de un grad mai inalt
cererile accesorii, aditionale si incidentale se judeca de instanta competenta
pt cererea principala (chiar dc material sau teritorial ar fi competenta alta
instanta), cu exceptia materiei insolventei sau concordatului preventiv
(competenta exclusiva a tribunalului in a carei circumscriptie isi are sediul
debitorul)
cererea de chemare in judecata a mai multor parati poate fi introdusa la
instanta competenta pt oricare dintre acestia (dc printre parati sunt obligati si
accesoriu se iau in considerare debitorii principali dc un parat a fost chemat
in judecata numai in scopul sesizarii instantei pt el, oricare dintre parati
poate invoca necompetenta la primul term de judecata)
institutia conexitatii: este posibila conexarea mai multor procese in acre
sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza
au intre ele o stransa legatura va fi competenta instanta mai intai investita,
in afara de cazul in care reclamantul si paratul cer trimiterea dosarului la o
alta instanta
-in orice stare a judecatii cauzele conexate pot fi disjunse si judecate separat
procedura speciala de divort: instanta de divort se va pronunta si va hotara
asupra impartelii bunurilor comune, fiind posibil ca printre acestea sa se afle
si un imobil situat in raza teritoriala a altei instante, pt ambele capete de
cerere, competenta teritoriala fiind imperative
indivizibilitatea procesuala: este o modalitate de conexitate obligatorie
b) Prorogarea judecatoreasca
Intervine in temeiul unei hotarari judecatoresti :
-in caz de delegare a instantei, cand din cauza unor imprejurari
exceptionale, instanta competenta este impiedicata un timp mai indelungat
sa functioneze Iccj desemneaza o alta instanta de acelasi grad
-cand se dispune administrarea unei dovezi prin comisie rogatorie
prorogarea se va indeplini prin delegatie, de catre o instanta de acelasi grad
sau inferioara.
-in caz de stramutare a pricinilor
c) Proorogarea conventionala (voluntara)
Intervine in temeiul unei intelegeri a partilor in acele cazuri in care legea
permite partilor sa deroge de la regulile de competenta.
Se realizeaza prin acordul partilor, astfel incat conventia respectva trebuie sa
indeplineasca conditiile de fond si de forma general admise in materie de
contrate.
26. Incidente procedural privitoare la competenta instantei

27. Necompetenta si conflictele de competent

Necompetenta ca institutie procesuala este opusul competentei. Lipsa unui
element care atrage in mod egal competenta unei instante de judecata este
sanctionata prin institutia lipsei de competenta sau a necompetei.
Dupa sesizarea instaneti de judecata , mijlocul procedural prin care se invoca
necompetenta instantei sesizate este exceptia de necompetenta.
La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, judecatorul
este obligat din oficiu sa verifice si sa stabileasca daca instanta sesizata este
competenta general, material si teritorial sa judece pricina , consemnand in
incheierea de sedinta temeiurile de dpret pt care constata competenta
instantei sesizate
Orice persoane poate sesiza instanta competenta!!
Exceptile de necompetenta materiala generala si teritoriala exclusiva sunt de
ordine publica (=exceptie absoluta).
Necompetenta de ordine privata poate fi inovcata DOAR de parat prin
INTAMPINARE, cel mai tarziu pana la primul termen(exceptie relative)
Daca necompetenta este de ordine publica, partea care a facut cererea la o
instanta necompetenta, nu va putea cere declararea necompetentei.
Se solutioneaza inainte de a intra in cercetarea in fond a pretentiei formulate
de reclamant. Exceptional daca trebuie sa se adm probe, instanta va putea
uni exceptia cu fondul.
Daca instanta se declara necompetenta declina competenta.
Daca se declara necompetenta si respinge cererea, ca inadmisibila, intrucat
este competenta unui organ fara active jurisdictionala sau nefiind
competenta de instantele romane, hotararea este supusa numai recursului la
inst superioara.
Daca se declara competenta, se trece la judecare cauzei .Incheierea se poate
ataca doar odata cu fondul.
Exceptii absolute:
-invocate oricand, in orice stare a procesului chiar si in fata inst de recurs,
numai daca pt solutionare nu este necesara administrarea altor dovezi
Exceptii relative:
-invocate cel mai tarziu la primul termen, in etapa cercetarii, si inainte de a
se pune concluzii pe fond
28. Conflictele de competenta
Prin conflict de competenta se intelege situatia in care doua sau mai multe
instante judecatoresti ori alte organe cu activitate juridictionalase considera

deopotriva copmpetente sa solutioneze o pricina,sau deopotriva se considera

toate necompetente si isi declina reciporc competenta.
Conflict pozitiv = 2 sau mai multe instante se considera ambele competente
Conflict negativ = ambele instante se declara necompetente
Conflictul de competenta se solutioneaza pe calea regulatoriului de
competenta ( prin hotararea data de instanta ierarhic superioara )
Cand cele 2 judecatorii nu sunt in circumscriptia aceluiasi tribunal, dar
apartin aceleiasi curti de apel, conflictul se solutioneaza de curtea de apel .
Daca nu sunt in circumscriptia aceleiasi curti de apel, se solutioneaza de
ICCJ
Nu se poate crea conflict de competenta cu ICCJ.
-Hotararea de declinarea a competentei este obligatorie pt instanta de
trimitere
Instanta competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu, fara
citarea partilor, prin hotarare definitiva .
Conflictul dintre doua sectii ale ICCJ se solutioneaza de completul de 5
judecatori.
Dovezile administrare in fata instantei necompetente se mentin, instanta
competenta le poate reface doar pt motive teminice.
Litispendenta este o institutie procedurala care reglementeaza situatia
ce rezulta din faptul ca mai multe instante deopotriva competente au
fost sesizate cu aceasi pricina.
Litispendenta poate fi invocata pe parcursul procesului civil prin
instrumentul juridic al exceptiei.
Exceptiapoate fi invocate de parti sau din oficiu oricand in fata instantei de
fond
Cand instantele sunt de acelasi grad, se invoca in fata ultimei instante
sesizate .
Daca exceptia se admite, dosarul va fi trimis de indata instantei de mai intai
investite.
Cand instantele sunt de grad diferit, exceptia se invoca in fata instantei
inferioara in grad. Daca exceptia se admite,dosarul va fi trimis de indata
instantei de fond mai inalte in grad.
Inchierea prin care s-a solutionat, se poate ataca doar odata cu fondul .
Cand unul din procese se judeca in recurs, iar celalalt in fond, instanta de
fond este obligata sa suspenede judecata pana la solutionarea recursului .
Conexitate este o institutie preocedurala care reglementeaza situatia in
care aceasi instanta sau instante diferite ,dar de acelasi grad, deopotriva
competente, au fost sesizate cu pricini care , desi nu sunt identice, se
afla in stransa legatura.

Exceptia conexitatii poate fi invocate de parti sau din oficiu cel tarziu pana
la primul termen, in fata ultimei instante sesizate.
Incheierea poate fi atacata numai cu fondul ( doar cu hot de final )
In cazul admiteri exceptiei de conexitate dosarul se trimite primei instante
sesizate, in afara cazului in care reclamantul si paratul cer trimiterea lui la
alta instanta.
Cand una din cereri este de competent exclusiva a unei instante, conexarea
se va face la acea instanta.
In orice etapa a judecati, procesele conexe pot fi disjunse si judecate separat
Conexitatea spre deosebire litispendenta, poate fi invocata doar in prima
instanta!!!!!
Ambele sunt de ORDINE PUBLICA .
Pt a putea fi prezente litispendenta si conexitatea trebuie sa existe doua litigi
identice sau asemanatoare ,; litigile sa se afle in curs de solutionare; sa se
afle in fata a doua instente ,amble competente.
29.Stramutarea pricinii
Este o institutie procedurala prin intermediul carei cauza este mutata din
competenta de solutionare a unei instante, in favoare altei instante de acelasi
grad ,pt asigurarea unui proces echitabil.
Este un instrument prin care partile care au suspiciuni cu privire la derularea
procesului corect si echitabil, obtin dreptul de a li se judeca preocesul de o
alta instanta ,in conditiile legi..
Stramutarea are loc doar pt motive de banuiala legitima (indoiala cu privire
la impartialitatea judecatorilor , a calitatii partilor, sau a unor relatii
conflictuale locale) sau de siguranta publica (imprejurari exceptionale care
pot duce la tulburarea ordinii publice)
Stramutarea se poate cere in orice faza a procesului:
pt motiv de banuiala poate fi ceruta de partea interesata
daca se stramuta de la o judecatorie/tribunal competenta este a Curtea
de Apel
daca se cere de la Curtea de Apel, competent ii revine ICCJ
pt motiv de siguranta publica, numai de procurorul general de la
parchetul de langa ICCJ si este de competenta ICCJ.
La solicitarea celui interesat se poate dispune suspendarea procesului cu
achitarea unei cautiuni de 1000 lei .
Pentru motive teminice suspendarea poate fi dispusa in aceleasi conditi fara
citarea partilor, chiar inainte de primul termen.

Incheierea de suspendarea nu se motiveaza, este DEFINITIVA!

Cererea de stramutare se judeca de urgenta in camera de consiliu cu citarea
partilor ,hotararea fiind nemotivata si definitiva !!
Daca se admite, se trimite unei instante de acelasi grad.
Daca s-au savarsit acte de procedura de instanta respectiva , actele se
desfiinteaza de drept .
Stramutarea nu poate fi ceruta din nou, foar cazului in care, noua cerere se
intemeiaza pe imprejurari necunoscute la data solutionari cererii anterioare
sau ivite dupa solutionarea acestia.
Delegarea instantei are loc din cauza unor imprejurari exceptionale,
instanta competenta este impiedicata, un timp indelungat sa functioneze,
ICCJ la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta de acelasi grad .
30.Competenta materiala a JUDECATORIEI (exceptional)
Judecatoria este instanta fara personalitate juridica ,organizata in judete si in
sectoarele municipiului Bucuresti .
In cadrul lor se pot infiinta sectii sau complete specializate.
In cadrul judecatorie functioneaza instanta de tutela si familie.
Judecatoria numai este instanta de drept comun ci instanta de exceptie pt
judecata in prima instanta.
Judecatoriile pot judeca potrivit normelor de competenta materiala cauze in
prima instanta si cai de atac, precum si alte cereri care sunt date prin lege in
competenta lor.
a) Prima instanta:
cererile referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila
cererile cu obiect adm cladirilor cu mai multe et, ap, sau spatii aflate
in propr exclusive a unor pers diferite + raporturile juridice intre
asociatii de propr, pf/pj
cererile de evacuare
cererile ref la zidurile si santuri comune, distant construct si plantatii,
drept de trecere, orice servitutii sau alte limitary ale dr de propr
cererile privitoare sau referitoare la stramutare de hotare si cererile de
granituire
cererile posesorii
cererile privind oblig de a face sau nu face, neevaluabile in bani
cererile de imparteala judiciara indifferent de valuare
orice alte cereri evaluabile in bani de pana la 200000 lei

b) Instanta de control judiciar:

judeca caile de atac impotriva hot autoritatilor adm publice cu
activitate jurisdictionala sau alte organe jurisdctionale ( se pronunta
prin SENTINTA )
c) Alte atributi:
jud sec 1 buc are comp EXCLUSIVA cu privire la acte stare civila,
cereri facute de un strain sau cetatean rom cu dom in strainatate, cu
privire la anulare, completarea si modificarea actelor de stare civila
sau a mentiunilor inscrise de acesta
( jud in general ) abtinerea, recuzari, asigurarea probelor inainte de
jud, indreptarea, lamjurirea, sau completarea proprilor hot, reviziurea
imp hot pronuntate, contestatia in anulare, contestatia privind
tergiversarea proc atunci cand cauza este pe rol, contestatia la
executarea propriu-zisa, contestatia privind lamurirea intelesului
intinderii sau aplicarii titlului executoriu, intoarcerea executarii,
divortul, sechestrul asigurator, sechestrul judiciar, daca jud judeca
actiunea principala, cererea de valoare redusa, evacuarea din imobilele
folosite sau ocupate fara drept, uzucapiunea, etc.
31.Competenta materiala a TRIBUNALULUI
Tribunalul judeca cauze atat in prima instanta, cat si cauze in caile de atac,
respectiv apel si recurs.
Tribunalul este o institutie de drept comun pentru toate cauzele care se
judeca in prima instanta, cu exceptia cauzelor date in mod expres
competenta de prima instanta, altor instante.
a)In prima instanta
- Cereri materie civila, contencios adm, contencios fiscal, propietate
intelectuala, asigurari sociale, expropriere, recunoastere si executare a
hotararilor straine, reparere a erorilor judiciare,cereri privin respectul fiintei
umane, cereri privind dr nepatrimoniale, declararea mortii, desfiintarea
inscrisuri falsificate, cereri neevaluabile in bani.
b) instanta de apel:
Apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatori in
prima instanta
c) instanta de recurs:

 Judeca ca instanta de recurs at cand hotararile sunt pronuntate

de judecatorie impotriva
-incheieri de renuntare la judecata sau la drept ,
-incheierea de suspendare a procesului,
-hotarari care constata perimarea,
-hotarari date in baza recunoasterii partilor,
-incheierea data asupra cererii de indreptare sau de lamurire a
hotaari,respectiv de completare, daca hotararea initiala nu este
supusa apelului
d) alte competente
Cazuri anume prevazute de lege
32.Competenta materiala a CURTII DE APEL
a)Prima instanta :
Contencios administrativ si fiscal
b) Apel:
Apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in
prima instanta
c) Recurs:
Impotriva hot pronuntate de tribunal in apel , hot pronuntate in prima
instanta de tribunale fara drept de apel si orice alte cazuri prevazute de
lege
d) Alte competente
Cazuri prevazute de lege
33.Competenta materiala a ICCJ
a) Recurs:
Impotriva hotararilor Curtilor de Apel + alte hot prevazute de lege
Recursurile in anulare
Impotriva hot pronuntate de curti apel in prima instanta
Impotriva hot data de curti apel, cu conditia sa fie supuse si apelului si
recursului
Recursul cu privire la renuntarea la apel , a suspendarii judecarii
apelului, a perimarii apelului, a hotarari de expedient
Impotriva hotararilor date de tribunal supuse doar recursului

 Recursul prevazut de legi speciale

b) Alte competente:
Cererile in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru
dezlegarea unor probleme de drept
34.Competenta materiala a instantelor dupa valoarea OBIECTULUI
cererii introductive de instanta ( cererea de judecata )
Valoarea obiectului cererii care determina competenta dupa acest criteriu
este vorba de valoarea obiectului cererii aratat in capatul principal de cerere.
Pentru stabilirea valorii nu se vor avea in vedere: dobanzi, penalitati,
fructele, sau alte asemenea venituri sau cheltuieli cerute ca accesorii
pretentiei principale, scadente sau, ajunse la scadenta, in cursul judecatii.
De asemenea nu se au in vedere nici prestatiile periodice ajunse la scadenta
in cursul judecatii.
In caz de contestatie asupra valorii obiectului capatului de cerere principal,
valoarea se stabileste dupa inscrisurile prezentate si explicatiile date de parti.
Daca reclamantul a sesizar instanta cu mai multe capete de cerere
principale, competenta se stabileste in raport cu valoarea/natura/obiectul
fiecarei pretentii in parte.
Daca unul dintre capetele de cerere este de competenta altei instante,
instanta sesizata va dispune DISJUNGEREA si isi va declina competenta.
In cererile de aceiasi natura privind contracte de locatiune sau de leasing
sau privind predarea sau restituirea bunului inchiriat/arendat, valoarea se
socoteste dupa chiria sau arenda anuala.
Cand se cere plata unei parti dintr-o creanta, valoarea se socoteste dupa
partea pretinsa de reclamant ca fiind exigibila .
Cand se cere un drept la prestatii successive, daca durata existentei
dreptului este nedeterminata, valoarea se socoteste dupa prestatia anuala
datoarata.
In cererile care au ca obiect un drept de proprietate, sau alte drepturi
reale asupra unui imobil, valoarea este cea impozabila .
In materie de mostenire, valoarea se stabileste fara scaderea sarcinilor sau
datoriilor mostenite .
Instanta competenta, dupa valoarea obiectului cererii, ramane competenta
chiar daca ulterior intervin modificari ale cuantumului valorii aceluiasi
obiect.
35. Competenta teritoriala

Daca institutia competentei materiale stabileste competenta instatelor de

judecata pe verticala, institutia competentei teritoriale stabileste competenta
instantelor de judecata de acelasi grad pe orizonatala.
Codul stabileste in materia competentei teritoriale urmatoarele tipuri de
competenta :
a) competenta teritoriala de drept comun, cand cererea se introduce la
instanta de la domiciliul paratului;
b) competenta teritoriala alternativa sau facultativa, in cazu in care
reclamantul de ales intre doua sau mai multe instante deopotriva
competente;
c) competenta teritoriala exclusiva sau exceptionala, cand cererea trebuie
introdusa la o anumita instanta ( in aceste caz normele de competenta
teritoriala sunt de ordine publica ) ;
Ulterior introduceri cereri de chemare in judecata, schimbarea docmiciliului
paratului, ori decesul acestuia nu poate avea nici o influenta asupta
competentei teritoriale a instantei.
Daca paratul are domiciliul in strainatate ori aceste este necunoscut, cererea
se introduce la instanta din tara a carei cirumpscriptie se afla resedinta
acestuia,iar daca nu are nici o resedinta cunoscuta , la instanta a carei
circumsriptie reclamantul isi are dominiciliul.
Cererea de chemare in judecata impotriva unei asociati, societati sau altei
entitati fara personalitate juridica , se poaate introduce la instanta
competenta pentru persoana careia i-a fost incredintata conducerera sau
administrarea acesteia. In lipsa unei asemeanea persoane ,cererea se
introduce la instanta competenta pt oricicare dintre membri entitati
respective.
Cererile indreptate impotriva statului,autoritatilor si institutilor centrale
,precum si a altor persoane juridice de drept public , pot fi introduse la
instantele din capitalele tarii sau sau la cele din resedinta de judet , unde isi
are loc reclamantul.
Cererea de chemare in judecata a mai multor parati poate fi introdusa la
instanta competenta pt oricare dintre acestia,iar in cazul in care printre parati
sunt si obligati accesoriu , cererea se introduce la instanta competenta pt
oricare dintre debitori principali.
Competenta teritoriala alternativa
Sunt situatia cand ,pe langa instanta de la domiciliul (sediul) paratului, mai
sunt competente si alte instante:

 Competenta instante de tutela in cazul art 178 lit b cand e competenta

fie instanta de la domiciliul pers reprezentate, fie instanta de la locul
unde trebuie luate masurile urgente
Cereri cu privire la ocrotirea pers fizice in competenta instantei de
tutela si de familie, se solutioneaza la instanta de la domiciliul sau
resedinta pers ocrotite
Pentru autorizarea de catre instanta de tutela si familie a incheierii
unor acte juridice, cand actul juridic a caror autorizare se solicita,
priveste un bun, este competenta instanta unde este situat imobilul
In material contenciosului adm ,competentea ii revine instantei de la
domiciliul reclamantului, care poate renunta si atunci va fi domiciliul
paratului ( daca reclamantul a optat pt dom paratului NU SE POATE
INVOCA EXCEPTIA DE NECOMPETENTA )
Cererile privitoare la stabilirea filiatiei, este competenta instanta de la
dom reclamantului
Cererile referitoare la oblig de intretinere + alocatii S instanta de la
domiciliului creditorului reclamant
Cereri privind executarea, nulitatea, anularea, rezolutiunea, rezilierea
sau denuntarea unilaterala a unui contract insanta locului prevazut
in contract pt executare
Raporturi de locatiune imobiliara instanta locului unde se afla
imobilul
La contract de transport instant locului de plecare sau sosire
Obligatiile ce reies din cambie, CEC, bilet la ordin, sau alt titlu de
valoare instanta locului de plata
La executarea, constatarea nulitati absolute, anularea, rezolutiunea,
rezilierea sau denuntarea unilateral a contractului incheiat cu un
intreprinzator sau alt profesionist sau la repararea pagubelor produse
consumatorului insanta de la domiciliul consumatorului
Pentru fapta ilicita sau pt producerea unui pejudiciu locul unde s-a
savarsit fata
In materie de asigurare, cereri privitoare la despagubiri instanta de la
domiciliul asiguratorului/bunurile asigurate/locul unde s-a produs

riscul asigurat alegerea competentei prin conventie este considerata

ca nescrisa daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului la
despagubire.
36. Competeta teritoriala exclusiva
Competenta teritoriala exclusiva presupune obligatia imperativa a
reclamantului de a introduce in mod obligtoriu cererea de chemare in
judecata doar la instanta competenta teritorial indicata in mod expres de
catre Codul de procedura civila .
Cererile privitoare la dr reale imobiliare locul imobilului ( daca
imobil este situat in circumscriptia mai multor instante,cererea se face
al res/dom paratului, daca se afla in vreuna dintre aceste
circumscriptii, sau daca nu, la oricare dintre instanta din circum
imobilului ) se aplica si la actiunile posesorii, actiunile in granituire,
actele privitoare la ingradirea dr de propietate imobiliara si la
imparteala judiciara a unui imobil cand indiviziunea nu rezulta din
succesiune.
In materie de mostenire la instanta de la ultimul domiciliu al
defunctului ( cereri privitoare la validiate, executarea dispozitiilor
testamentare, privitoare la mostenire si sarcinile ei, privitoare la
pretentiile mostenitorilor intre ei si cererile legatarilor sau creditorilor
defunctului impotriva unui mostenitor/executor testamentar.
In materie de societate instanta de la sediul principal al societatii
In materia insolventei tribunalul de la sediul debitorului
Cererile formulate de intreprinzator/alt profesiont impotriva unui
consummator pot fi introduse doar la instatna domiciliului
consumatorului.
37. Dispozitii speciale cu privire la competenta teritoriala
Cererile accesorii, aditionale sau incidentale se judeca de inst competenta pt
cererea principal, cu exceptia cererii privitoare la INSOLVENTA SAU
CONCORDATUL PREVENTIV. Aceste prevederi se aplica si cand
competenta pt cererea principala este stabilita de lege in favoarea unei sectii
specializate sau a unui complet specializate .

Instanta competenta sa judece cererea principala se pronunta si asupra

apararilor si exceptilor, in afara chestiunilor prejudiciale si celor de
competenta exclusiva.
In cererile pt constatarea existentei/inexistentei unui drept , competenta
instantei se determina dupa regulile prevazute pt cererile care au ca obiect
realizarea dreptului.
- In procesele privitoare la bunuri si dr disponibile, partile pot conveni sa fie
judecate dealte instante decat cele competente teritorial, in afara de cazul
cand aceastea este competentea exclusiv
-In materia protectiei dr consumatorilor, partile pot conveni alegerea
instantei competente, numai dupa nasterea dreptului de a despagubire
Daca un judecator are calitate de reclamant intr o cerere, de competenta
instantei la care isi desfasoara activitatea, va sesiza una dintre instantele de
acelasi grad din circumscriptia oricaruia dintre curtile de apel invecinate cu
curtea de apel proprie Paratul poate cere pana la primul termen declinarea
competentei putand alege oricare dintre instantele de acelasi grad.
Impotriva unui judecator care isi desfasoara activitatea la instanta
competenta, reclamantul poate sesiza una dintre instantele de acelasi grad
din criscumscriptia oricaruia dintre curtile de apel invecinate.
Aceleasi dispozitii se aplica si procurorilor, asistenti jud, si grefierilor.
La incidentele privind arbitrajul intotdeauna este competent tribunalul de la
locul arbitrajului
38. Consideraii generale asupra aciunii civile. Noiunea de aciune
civil i trsturile acesteia
Apararea dreptului incalcat in instanta se face prin intermediul intrumentului
numit actiune.
Actiunea are in principal ca acceptiune dreptul de a sesiza un judecator .
Actiunea reprezinta dreptul de a actiona in justitie, puterea de a sanctiona.
Actiunea este un mijloc legal prin care o persane cere instantei judecatoresti
fie recunoasterea dreptului sau, fie realixareae acestui drept prin incetarea
piedicilor puse in exercitare sa de catre o alta persoana sau printr-o
despagubire corespunzatoarea.
Actiunea civila este ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege
pentru protectia dreptui subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei
alte situatii juridice, precum si pentru asigurarea partilor in proces.
Categorii de actiuni:
a) potrivit solutiei pe care reclamantul urmareste sa o obtina avem :
-actiuni in realizare dreptului,actiuni in constaatrea dreptului, actiuni in
constituire de drept.

b) din punct de vedere al dr subiective care se valorifica prin actiuni, avem :

-actiuni personale, actiuni reale, actiuni mixte.
c)dupa obiectul dr subiectiv aparat prin actiune, avem :
-actiuni posesorii, actiuni petitorii
d) dupa calea procedurala aleasa avem :
-actiuni principale, actiuni accesorii, actiuni incidentale.
e) dupa ramura de drept material careia ii apartin dr subiective deduse
judecatii, avem:
- actiuni civile strico sensu , actiuni civile lato sensu
39. Aciuni n realizarea dreptului, n constatarea dreptului i aciuni n
constituire de drepturi
a) Actiunea in realizarea dreptulu sunt denumite si actiuni in
adjudecare, actiuni in executare sau actiuni in condamnare .
Actiunea in realizare a dreptului este actiunea prin care titularul unui drept
incalcat solicita instantei ca paratul sa fie obligat sa ii respecte dreptul .
Nu se poate promova alt tip de actiune cat timp titularul dreptului incalcat
are la indemana o actiune in realizare
Doar hotararea judecatoreasca prin care se admite o astfel de actiune se pot
executa silit.
Forme ale actiuni in realizare a dreptului: actiunea in revendicare, actiunea
pt plata unei datorii, actiunea pt executarea unei lucrari, actiunea pt
evacuarea unui imobil, etc.
b) Actiunea in constatarea dreptului este denumite si actiune in
recunoastere sau actiuni in confirmare.
Actiunea in constatare a dreptului este actiune prin care reclamantul
urmareste sa obtina printr-o hotararea judecatoreasca constatarea existentei
sau inexistentei unui drept sau a unor raporturi juridice .
Nu poate fi promovata daca reclamantul are la indemana o ACT IN
REALIZARE !
Nu pot fi executate silit!
Actiunile in constatare pot fi actiuni in constatare positive care urmaresc
stabilirea existentei unui raport juridic si actiunile negative care urmaresc
constatarea inexistentei unui drept sau unui anumit raport juridic.
Actiunile in constatare sunt impartite dupa obiectul cereri
-actiunea declaratorie ( reclamantul cere sa se constate existenta/inexistenta
unui dr desi nu a fost incalcat, se gaseste intr o sit de incertitudine ),

- actiunea interogatorie ( reclamantul se indreapta impotriva unei pers care

poate alege intre doua cai de urmat, cerand instantei ca aceasta sa fie
obligata a opta pt una dintre cele doua cai ),
-actiunea provocatorie (reclamantul cheama in jud pers care, fara sa
porneasca proces, ridica in mod public pretentii in leg cu un drept al sau, pt a
se constata, daca paratul are sau nu un drept pe care il afirma, sub sanct de a
nu il mai putea invoca daca nu il demonstreaza)
c) Actiunea in constituire de dreptui denumita si de transformare, este
actiunea prin care se cere instantei de judecata sa creeze situati juridice
concretenoi intre partile litigante
Ex: materia succesiunilor cand cota parte se transorma in drept de
proprietate efectiva casa, ceva palpabil.
Hotararea care se pronunta are efect constitutiv, ex nunc,deoarece creeaza un
raport juridic nou.
Raportul dintre aciunea n realizarea dreptului i aciunea n
constatarea dreptului
Actiunea in constatare dreptui are caracter subsidiar fata de actiunea in
realizare a dreptului
Este posibil ca o actiune in constatare sa se tranforme intr o actiune in
realizare, fara ca aceasta transformare, sa se considere o modificare a
actiunii, care sa trebuiasca sa fie facuta pana la prima zi de infatisare.
40. Aciuni personale, aciuni reale i aciuni mixte.
a) Actiunea personala este un actiune prin care se exercita un drept
personal, de creanta.
Actiunile persoane sunt numeroase,prin ele se vaorifica in instanta drepturi
care se nasc din contracte si alte acte juridice , din lege , fapte cauzatoare de
prejudici.
Intra in aceasta cateogorie : actiune oblica, actiune revocatorie, actiune
estimatorie, actiunea in rezolutiunea, actiunea in repararea pagubei cauzate
printr o paguba ilicita, actiunea in restituire intemeiata pe imbogatire fara
justa cauza, plata nedatorata sau gestiune de afaceri, actiunea in anularea
actului juridic, act in raspundere pt vicii aparente/ascunse.
ACTIUNEA OBLICA confera creditorului unei creante certe si exigibile
dreptul de a exercita drepturile si actiunile debitorului, atunci cand acesta, in
prejudiciul creditorului, refuza sau neglijeaza sa le exercite cel impotriva
caruia se exercita actiunea oblica poate opune creditorului toate mijloacele
de aparare pe care le ar fi putut opune debitorului.

ACTIUNEA REVOCATORIE : creditorul care dovedeste un prejudiciu,

poate cere, sa fie declarate inpozoabile fata de el actele juridice incheiate de
debitor in frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul isi
creeaza sau isi mareste o stare de insolvabilitate . Aceasta asctiune se
prescrie in termen de un an de cand creditorul a cunoscut sau trebuia sa
cunoasca prejudiciul ce rezulta din actul atacat.
ACTIUNEA ESTIMATORIE SI ACTIUNEA IN REZOLUTIUNE sunt
actiuni prin intermediul carora vanzatorul poate cere suplimentul de pret
intr-o vanzare, respectiv actiunea prin care cumparatorul poate cere
reducerea pretului. Ambele tipuri de actiuni trebuie sa fi intentate termen de
1 an de la incheierea contractului, afara de cazul in care partile au fixat o
data pt masurarea imobilului atunci termenul curge de la data aia .
b) Actiunea reala este actiune prin care se ocroteste un drept real .
Forme: actiunea in revendicare, actiunea confesorie, actiunea
negatorie, actiunile pt valorificarea dr reale accesorii (act ipotecara, act
creditorului gajist, act creditorului privilegiat)
ACTIUNEA IN REVENDICARE este actiunea prin care propietarul unui
bun are dreptul de a il revendica de la un posesor sau detentor nelegitim
(detine pe nedrept). Dreptul la actiunea in revendicare este imprescribtibil!
ACTIUNEA CONFESORIE DE SUPERFICIE poate fi intentata
impotriva oricarei persoane care impiedica exercitarea dreptului, chiar si
impotriva proprietarului terenului.
Dreptul al actiunea confesorie de superfice este imprescriptibil!
ACTIUNEA NEGATORIE poate fi intentata de propietar contra oricarei
persoane care pretinde ca este titularul unui drept real, altul decat cel de
propietate asupra bunului sau . Dreptul la actiunea negatorie este
imprescriptibil!
ACTIUNEA IN PRESTATIE TABULARA se utlizeaza in cazuile in care
cel obligat sa transmita, sa constitutie, sau sa modifice in folosul altuia un
drept real asupra unui imobil, nu isi executa aceste obligatii necesare pt
inscrierea in CF, se va putea cere instantei sa dispuna inscrierea . Dreptul la
actiunea in prestatie tabulara este prescriptibil in conditiile legii.
ACTIUNEA IN RECTIFICAREA INTABULARII SAU INSCRIERII
PROVIZORII vizeaza strict cazurileprevazute de Codul civil si are
drept finalitate rectificarea intabulari sau inscrierii provizorii.
Orice persoana interesata o poate cere daca:
- Inscrierea sau incheierea nu este valabila sau actul in temeiul careia a
fost efectuata inscrierea, a fost desfiintat;
- Dreptul inscris a fost gresit calificat

- Nu mai sunt intrunite conditile de existenta a dreptului inscris sau au

incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea
- Inscrierea in CF nu mai este din alte motive in concordanta cu situatia
juridica reala a imobilului.
Actiuni mixte sunt actiuni prin care reclamantul se prevaleaza cumulativ
de un drept de creanta si un drept real nascute din aceiasi operatiune juridica
Sunt impartite in 2 grupe:
- actiunile care urmaresc executarea unui act juridic care a creat sau
transferat un drept real asupra unui imobil, dand nastere totodata unor
obligatii personale (ex : actiune prin care se solicita executarea unui contract
privitor la transmiterea propr unor bunuri )
- actiunile in anulare sau rezolutiune a unui act juridic, prin care se transmite
sau se constituie un drept real, imobiliar
Actiuni imobiliare si mobiliare
a) Actiunea mobiliara =are ca obiect un bun mobil ( intra si obtinerea de
bunuri mobile prin anticipatie)
b) Actiunea imobiliara =are ca obiect un bun imobil prin natura sa, prin
destinatie (casa vanduta + obiecte ) sau prin obiectul la care se aplica
-aceiasi act poate fi si mobiliara si imobiliara
Feluri: act personale mobiliare/imobiliare, act reale mobiliare/imobiliare.
41. Aciuni petitorii i aciuni posesorii
a) Actiunea posesorie are drept scop ocrotirea posesie unui bun imbil .
Actiunea posesorie are drept scop ocrotirea insusi a dreptului subiectiv real
si implica deci dovedirea existentei dreptului. Ele pot fi exercitatea de catre
cei care au posesisia imbilului, fara sa se interesezes dc posesorul este si
titularul dreptul de propietatea. Avantajul acestei actiunea este ca poate fi
introdusa in termen de 1 an de la tulburare; find suficienta ca posesosul sa
dovedeasca ca a exercitata o posesie utila asupra unului cel putin un an
inainte de tulburarea.
Forme:
Actiunea posesorie generala ( in complangere ) care poare fi exercitata
dc existe o tulburare, posesie utila sa fie de cel putin 1 an, sa nu fi
trecut 1 an de la tulburare/deposedare (tulburarea poate fi de fapt sau de
drept)
Actiunea posesorie speciala ( in reintegrare ) : care poate fi exercitata
dc tulburare sau deposedarea are loc prin violenta,sa nu fi a trecut 1 an de
la tulburare/deposedare.

Actiunile posesorii pot fi produse si impotriva proprietarului dar , nu pot fi

introdduse impotriva persoanei fata de care exista obligatia de restituire a
bunului.
Pot fi introduse si de catre detentorul precar.
Nu se pot intenta decat de cel care poseda pt sine, indiferent daca face sau nu
dovada dreptului pretins .
b) Actiunea petitorie este actiunea care apara dreptul de proprietate sau alt
drept real imobiliar (uzul, servitutea, uzufructul si abitatia).
Spre deosebire de act posesorie aceasta implica sarcina de a dovedi dreptul
pretins
Actiunea petitorie serveste insusi fondului dreptului.
Forme:
-actiunea in revendicare
-actiunea confesorie
-actiunea negatorie
-actiunea in granituire
42.Dreptul subiectiv i aciunea civil
Dreptul subiectiv reprezint posibilitatea, facultatea, prerogativele unui
subiect de drept de a avea de a-i valorifica i apra mpotriva altuia un
anumit interes legalmente protejat.
Actiunea civila are ca obiect protectia unui drept afirmat in justitie sau a unei
situatii ocrotite de lege.
Obiectul actiunii civile nu poate fi confundat cu dreptul subiectiv dedus in
justitie si nici obiectul acesteia.
Actiunea civila are ca obiect protectia unui drept subiectiv , a unui drept
afirmat in justitie sau a unei situatii ocrotite de lege. Dreptul pretins
determina caracterul actiunii si ii imprima calificarea sa. Actiunea poate fi
persoanala sau reala, in functie de natura dreptului pe care il valorifica.
Orice cerere poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia:
- poate sta in judecata,
- are calitate procesuala,
- formuleaza o pretentie
- justifica un interes
Dreptul subiectiv serveste prin titlul sau la fundamentarea actiunii civile!!!!
Aciunea n sens material i aciunea n sens procesual.Dreptul la
aciune n sens material i n sens procesual
ACTIUNEA IN SENS MATERIAL este cererea adresata, prin intermediul
instantei, paratului pentru ca acesta sa isi execute obligatia corelativa
dreptului subiectiv ( oblig executarea oblig)

ACTIUNEA IN SENS PROCESUAL este cererea adresata instantei, pentru

apararea unui drept subiectiv ( apararea dreptului )
DREPTUL LA ACTIUNE IN SENS MATERIAL inseamna dreptul
reclamantului de a cere de la parat, prin intermediul instantei, executarea
obligatiilor sale,dreptul de a constrange o persoana cu ajutorul fortei publice
sa execute o anumita prestatie, sa respecte o anume situatie juridica, sau sa
suporte orice alta sanctiune civila.
DREPTUL LA ACTIUNE IN SENS PROCESUAL inseamna dreptul de a te
adresa instantei, dreptul de a intenta actiunea de chemare in judecata.
In cazul in care o instanta necompetenta isi declina competenta este vorba
de o actiune in sens procesual .
At cand o instanta respinge actiunea pentru ca s-a constatat ca exceptia de
prescriptie este intemeiata te despre actiune in sens material deoarece
dreptul material la actiune s-a stins.Uneori dreptul procesual la actiune este
subordonat unei conditii sau nei proceduri prealabile, cum ar fi parcurgerea
procedurii jurisdictionale prealabile.
TRASATURI ALE ACTIUNII CIVILE:
- actiunea civula este un mijloc legal care permite persoanei sa solicite
instantei sa hotarasca asupra cererii sale;
- actiunea da dreptul titularului de a recurge la un organ competent cu
atributii jurisdictionale ;
-actiunea are ca SCOP, apararea unui drept al persoanei,care se pretinde a fi
titular
Actiuna nu se confunda cu dreptul subiectiv material pe care-l apara si nici
cu cererea de chemare in judecata prin care ea se exprima .
43. Aciunea civil i cererea de chemare n judecat. Elementele
aciunii civile
Actiunea este un mijloc pus la dispozitia titularului dreptului subiectiv ,iar
cererea de chemare in judecata este actul de procedura prin care acesta
foloseste mijlocul legal.
Potrivit Codului de porcedura civila ,cerereile in justitie sunt :
-cerere principala este o cererea introductiva de instanta
-cerere accesorie este acea cerere care depinde de solutionarea cererii
principale.
-cerere aditionala este cererea prin care o parte modifica pretentiile sale
anterioare.
Actiunea civila care sta la baza declansarii oricarui proces ca act
jurisdictional presupune existanta a trei elemente distincte :
- elementul subiectiv : subiectele

- elemente obiective : obiectul si cauza actiunii civile

Aceste elemente servesc la individualizarea actiunii in raport cu alte actiuni
si ajuta la identificarea si solutionarea exceptiilor de litispendenta si
autoritate de lucru judecat.
44.Reprezentarea n justiie
Reprezentarea in justitie : prin ea intelegem situatia in care o persoana
,numita reprezentant indeplineste actele procesuale intr-un proces si
participa la raporturile proces in numele si pt o alta persoane ,numita
reprezentat,care este titularul dreptului litigios.
Potrivit codului civil, puterea de a reprezenta poate rezulta fie din lege, fie
dintr-un act juridic ori dintr-o hotararea judecatoreasca.
Forme ale reprezentari :
a) reprezentarea legala : este institutia juridica prin intermediul careia se
asigura prin efectul legii reprezentarea subiectelor de drept expres
prevazute de lege.
Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu vor sta in judecata prin
reprezenanti.
In cazul minorilor sub 14 ani si pers puse sub interdictie si disparuti *
reprezentatii legali sunt parintii/tutorele
Tutela se poate institui prin act unilateral/contract de mandat/hotararea
instantei de tutela ( in Camera de Consiliu prin incheiere definitiva ) in
cazul in care ambi parinti sunt decedati,necunoscuti, decazuti din drepturile
parintesti sau li s-a aplicat pedeapsa penala a interzicerii drepturilor
parintesti ,precum si in cazul in care al incetarea adoptiei instanta hotaraste
ca este in interesul minorului institutirea tutelei.
Cel lipsit de capacitate de exercitiu sau capacitatea de exercitiu restransa
poate invoca si singur in aparare, anulabilitatea actului pentru incapacitatea
sa rezultata din : minoritate sau din punerea sub interdictie .
Asistarea = opereaza doar in cazul persoanelor cu cap de exercitiu restransa,
realizata de ocrotitorii legali .
Daca in timpul procesului, minorul implineste 14 ani, va trebi citat personal,
ocrotitorii trebuind doar sa il asiste, si sa nu il reprezinte
b) Reprezentarea conventionala/judiciara conventionala :consta in
indeplinirea de catre o o persoana numita reprezentant a actele procesuale
intr-un proces in numele si pentru persoana reprezentata .
Reprezentarea conventionala vizeaza atat persoanele fizice cat sti persoanele
juridice.
In fata primei instante, cat si in apel ,persoanele fizice pot fi reprezentate de
catre un avocat sau un mandatar/

Daca mandatul este dat altei persoane decat unui avocat, mandatarul nu
poate pune concluzii asupra exceptiilor si asupra fondului decat prin avocat.
Daca mandatarul persoanei fizice este sot sau ruda ( pana grad II ) acesta
poate pune concluzii fara sa fie asistat de avocat, daca este licentiat in drept.
La redactarea cererii si a motivelor de recurs/sustinerea recursului persoanei
fizice pot fi reprezentate NUMAI de avocat sub sanctiunea nulitati. Aceste
dispozitii se aplica si in cazul contestatiei in anulare si revizuirii.
Persoanele juridice pot fi reprezentate conventional numai prin consilier
juridic/avocat.Exista o singura categorie de actiuni in care avocatul nu poate
sa isi reprezinte clientul :
actiunile de stare civila ( actiune de divort-cu exceptii prevazute de legeactiunea de stabilire de paternitate, de tagada de paternitate, etc)
Mandatul ad litem = imputernicirea data unei pers sa indeplineasca, in
numele si pe seama altei persoane, actele de procedura necesare.
Caracteristici:
Este un inscris autentic ( daca nu e dat unui avocat se poate da si prin
declaratie verbala facuta in instanta si consemnata in incheierea de
sedinta, cu aratarea limitelor si a duratei )
Este inituitu personae
Mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca
acesta a devenit incapabil ( trebuie retras de mostenitor/reprezentatul
legal al incapabilului )
Imputernicirea de a reprezenta o persoana fizica sau juridica data unui
avocat/consilier juridic se dovedeste prin inscris.
Renuntarea la judecata sau la drept, achiesarea la hotararea
pronuntata, incheierea unei tranzactii, si orice alte acte procedurale de
dispozitie, nu se pot face de reprezentant decat in baza unui mandat
special ori cu incuvinatarea prealabila a instantei!
Este un mandat revocabil-mandatarul care renunta la imputernicire dar
trebuie sa instiinteze atat pe cel care i-a dat mandatul cat si instanta cu
cel putin 15 zile inainte de urmatorul termen ( nu poate renunta in
timpul cailor de atac )
Avocatul care a asistat o parte la judecarea pricinii poate face chiar fara
mandat orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar
pierde daca nu le-ar executa timpul
c) Asistenta judiciara cuprinde :

 Acordarea de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata

taxelor
Apararea si asistenta gratuita printr-un avocat desemnat de BAROU
Orice alte modalitati prevazute de lege
Asistarea se acorda persoanelor care nu fac fata cheltuielilor pt declansarea
si sustinerea unui proces si care ar pune in pericol propria intretinere si cea a
familiei.
Aceasta poate fi acordata in orice faza a procesului, in tot sau in parte .
In caz de urgenta daca persoana fizica lipsita de cap de exercitiu nu are
reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate, va numi un curator
special.
Deasemenea, se va numi un curator special si in caz de conflict de interese
intre reprezentantul legal si cel reprezentat .
45.Obiectul aciunii civile. Cauza aciunii civile
Obiectul actiunii civile este ceea ce se cere prin actiune ,pretentia concreta
a reclamantului .
Obiectul actiuni trebuie sa fie licit, posibil, determinat .
Daca actiunea este admisa, obiectul va figura in dispozitivul hotararii
judecat.
Cauza actiunii civile este temeiul juridic al cererii, fundamentul legal al
dreptului pe care una din parti il valorifica impotriva celelilalte parti .
Cauza dreptului nu trebuie sa difere de cauza actiunii.
Cauza actiunii civile trebuie sa fie licita,adica sa nu urmareasca un scop
contrar ordinii publice, sa existe, sa fie reala, , prinirea actiunii sa fie
determinata de scopul pe care titularul dreptului urmareste sa il obtina prin
hotararea judecatoreasca , sa fie morala.
Cauza actiunii civile reprezinta un element de identificare a actiunii civile
46.Caracterele aciunii civile. Condiiile de exercitare a aciunii civile.
Actiunea civila are un dublu caracter : caracterul facultativ si
caracterul liber.
Caracterul facultativ al actiunii civile semnifica faptul ca o persoana care
pretinde titularului unui drept subiectiv civil poate sa decida dc va apela sau
nu la actiune, dc va declansa sau nu procedura judiciara pt protejarea
dreptului sau subiectiv.
Caracterul facultativ dervia din principiul disponibilitati.
Caracterul liber inseamna ca simplul fapt al depunerii unei cererei in
justitie si a pierderi procesului declansat pe baza acestei cererei nu este de

natura sa atraga raspunderea civila a reclamantului.Caracterul liber are doua

forme de manifestare:
pe de o parte faptul ca legea acorda un fel de protectie celui care pune in
miscare actiunea civila , in sensul ca pierderea procesului nu antreneaza
raspunderea sa civila,iar pe de alta parte , nu ii protejeaza pe cei care isi
exercita in mod abuziv drepturile lor procesuale.
Drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna credinta ,fara a se incalca
drepturile procesuale ale altei persoane . Parte care isi exercita drepturile
procesuale in mod abuziv, raspunde pentru prejudicile materiale si morale
cauzate(poate fi obligata si la plata unei amenzi judiciare ). La fel raspunde
si partea care nu isi indeplineste cu buna credinta obligatiile procesuale.
Conditii de exercitare a actiunii civile:
Poate sta in judecata in conditiile legii
Are calitate procesuala
Formuleaza o pretentie un obiect
Justifica un interes cauza
47. Interesul
Interesul a fost definit ca fiind folosul practic,imediat , pe care il are o parte
pentru a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare.Aceste poate sa
fie material, cad se urmareste obtinerea unui folos de ordin patrimonial,sau
de ordin moral in stituatia in care se urmareste obtinerea satisfacerii
sufletesti.Intereseul moral nu trebuie sa fie confundata cu prejudiciul moral
si nici cu reparatia materiala a daunelor morale.
Indiferent daca cererea formulata este o actiune principala, o cerere
recoventionala sau o apararea, interesul ,ca institutie precedurala , trebuie sa
intruneasca cumultiv mai multe conditii, in absenta carora cererea urmeaza
sa fie respinsa pentru lipsa de interes.
Conditii :
Sa fie material ( urmareste obtinerea unui folos patrimonial/suma de
bani/predarea unui bun ) sau moral ( obtinerea unei satisfactii
sufletesti ) a nu se confunda cu prejudiciul moral si nici cu
reparatia materiala a daunelor morale )
Sa fie determinat ( nu determinabil )
Sa fie legitim si juridic
Sa fie personal si direct ( sa il vizeze pe cel care face cererea )
Sa fie nascut si actual ( chiar daca nu ar fi nascut si actual, se poate
formula o cerere cu scopul de a preveni incalcarea unui drept

subiectiv amenintat sau pentru a preintampina producerea unei pagube

iminente care nu s-ar putea repara )
Exceptii :
Cererea pentru predarea unui bun la implinirea termenului contractual
poate fi facuta chiar inainte de implinirea acestui termen
Starea de incertitudine, de indeterminare poate reprezenta un interes
suficient
Opersoana nu poate apara dreptul unei alte persoane ( exceptii : actiunea
oblica, actiunile colective-cele exercitate de sindicate ).
EXCEPTIA LIPSEI DE INTERES este calificata ca fiind o exceptie de
fond,doarece efectul pe care il produce este aceala de respingere a cererii.
Aceasta exceptie poate fi invocata si de instanta si de procuror din oficiu.
48. Dreptul
Dreptul este o conditie necesara pentru promovarea unei actiuni in justitie.
Drept este litigios daca exista un proces inceput si neterminat cu privire la
existenta si intinderea sa.
Actiunea este de fapt ,mijlocul legal de ocrotire pe cale procesuala a
dreptului material incalcat, nerespectat, pus la indemana titularului dreptului
subiectiv nesocotit. In consecinta daca nu exista un drept subiectiv
recunoscut si ocrotit de lege care sa fie incalcat, actiunea nu are suport real
care sa justifice promvarea si sesizarea instantei cu restabilirea ordinii de
drept.
Dreptul subiectiv care se cere a fi protejat trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
Sa fie actual ( sa nu fie supus unui termen sau unei conditii
suspensive ) in cazul drepturilor afectate de termen/cond suspensiva,
creditorul poate cere masuri de asigurare sau conservare sau poate
cere asigurarea dovezilor
Sa fie recunoscut si ocrotit de lege, sa nu fie ilegal, imoral sau sa
contravina ordinii economice si sociale ;
Sa fie exercitat in limitele sale externe ( de ordin material si juridic ) si
interne
( conform scopului recunoscut de lege )
Sa fie exercitat cu buna-credinta ( nu abuziv )
Transmiterea unui drept litigios :
- Se pot transmite prin acte intre vii
- si cu titlu particular

- Judeca va continua intre partile initiale

- Daca este facut pt cauza de moarte judecata va continua cu succesorul
universal sau cu titlu universal al autorului
- Hotararea pronuntata contra instranuitorului sau succesorului
universal/cu titlu universal al acestuia, va produce de drept efecte si
contra succesorului cu titlu particular si va fi intotdeauna opozabila
acestuia , cu exceptia cazurilor in care a dobandit dreptul cu buna
credinta si numai poate fi evins
49.Calitatea procesual
Calitatea procesula reprezinta identitatea intre persoana reclamantului si
persoana care este titularul dreptului subiectiv dedus judecatii.
Calitatea procesuala rezulta din indentitata intre partii si subiectele
raportului juridic litigios,astfel cum acesta este dedus judecatii.
Calitatea procesuala este de doua feluri :
1.calitatea procesuala activa consta in identitatea dintre persoana
reclamantului si titularului dreptului subiectiv dedeus judecatii.
Calitatea procesuala pasiva consta in identinatea dintre persoana paratului
si titularul oligatiei corelative dreptului subiectiv dedus judecatii.
Exista situatii in care legea confera calitate procesuala activa unor subiecte
de drept care nu apar in raportul juridic de drept material, dar care pot
exercita actiunea in justitie : procurorul, tuturele, sindicatul, curatorul, etc.
In cadrul unui litigiu se pot reuni in persoana aceluiasi subiect de drept si
calitatea procesuala activa si cea pasiva, daca de exemplu, se promoveaza de
catre parat o cerere recoventionala .
Calitatea de parte se poate transmite legal sau conventional, ca urmare a
transmisiunii drepturilor sau situatiilor juridice deduse judecati.
Justificarea calitatii procesuale:
Obligatia de legitimare a acestui drept revine reclamantului care trebuie sa
isi justifice atat calitatea procesuala activa, cat si calitatea pasiva a
paratului.
Aceasta obligatie revine si paratului, cand formuleaza cererea
reconventionala
Lipsa calitatii procesuale nu se confunda cu neteminicia actiunii ( deoarece
in cazul unei actiuni introduse de o persoana fara calitate, desi dreptul exista,
dar actiunea nu a fost introdusa de titularul dreptului, pe cand in cazul unei
actiuni nefondate instanta constata inexistenta dreptului )
Lipsa calitatii procesuale active sau pasive este exceptie de fond ,iar lipsa
dovezii calitatii de reprezentant este o exceptie de procedura . Lipsa calitati

procesuale poate fi invocata pe baza de exceptie de oricare dintre parti,

inclusiv de instanta, din oficiu sau de catre procuror.
Transmiterea calitatii procesuale.
Calitatea procesuala se poate transmite pe parcursulu derulari procesului
civil, prin trasmisiunea legala sau conventionala ca urmare a transmisiunii in
conditiile legi.
a) transmiterea legala opereaza in cazul succesiunii , mostenitorii
acceptanti preluand pozitia procesuala a defunctului lor autor (exceptia
cazului in care legea interzice expres)
La persoana juridica, opereaza in cazul in care persoana juridica, parte in
proces, este supusa reorganizarii .
b)transmisiunea conventionala: intervine in baza conventiei dintre una din
partile procesului si o terta persoana ( la fel ca in cazul cesiunii de creanta, al
preluarii datoriei, daca exista consimt creditorului, si al vanzarii sau donarii
bunului litigios)
Transmisiunea universala intervine in cazul succesiunii legale, si
in caz de fuziune sau absorbtie
Transmisiunea cu titlu universal intervine in cazul succesiunii cu
titlu univ, si in caz de divizare totala sau partiala
Transmisiunea cu titlu particular are loc cand drepturile si
obligatiile transmise privesc bunuri determinate
Daca dreptul litigios este transmis prin acte intre vii, cu titlu particular,
judecata va continua intre partile initiale
Daca dreptul litigios este transmis pt cauza de moarte, cu titlu particular,
judecata va continua cu succesorul universal sau cu titlu universal .
In toate cazurile succesorul cu titlu particular este obligat sa intervina in
cauza, urmand ca instanta sa decida daca instrainatorul sau succesorul
universal sau cu titlu universal va ramane sau va fi scos.
Excceptia lipsei calitatii procesuale : este o exceptie de fond, absoluta
(oricand), peremptorie. Odata constata lipsa calitati procesuale ,instanta are
obligatia de respinge cererea ca fiind introdusa de o persoana fara calitata
sau impotriva unei persoana fara calitate. Admiterea exceptiei poate atrage si
aplicarea altor sanctiuni, iar cel care a suferit un prejudiciu are dreptul la
despagubiri potrivit dreptului comun.
50.Capacitatea procesual de folosin n cazul persoanelor fizice i
juridice
Capacitatea procesuala de folosinta este patitudinea generala a persoanelor
de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii pe plan procesual.

Capacitatea procesuala de folosinta este aplicatiunea pe plan civil a

capacitatii civile.
Capacitatea procesuala de folosinta incepe la nastere si inceteaza la moarte.
Orice persoana care are capacitate de folosinta a drepturilor civile are si
capacitate procesuala de folosinta.
Capacitatea de folosinta a persoanelor JURIDICE este legata de principiul
specialitatii.
Persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi si nu isi poate asuma
decat acele obligatii strans legate de scopul pt care a fost infiintata .
Persoana juridica are capacitate de la momentul inregistrarii ( persoanele
juridice care nu sunt supuse inregistrarii de la data actului de
infiintare/data autorizarii/data autorizarii consituirii/orice alta cerinta
prevazuta de lege ).
51.Capacitatea procesual de exerciiu n cazul persoanelor fizice i
juridice
Capacitatea preocesuala de exercitiu este capacitatea unei persoane care are
folosinta dreptului, de a angaja si conduce personal procesul, indeplinind
obligatiile si realizand drepturile procesuale (capacitatea de a sta in judecata)
Persoanele fizice dobandesc capacitate de exercitiu deplina de la 18 ani.
Persoanle care nu au capacitatea de exercitiu ,nu pot sta in judecata decat
cand sunt reprezentate , asistate sau autorizate.
Reprezentarea intervine in cazul minorilor sub 14 ani si a persoanelor puse
sub interdictie.
Asistarea intervine in cazul pers fizice cu varsta intre 14-18 care au
capacitate restransa de exercitiu.
Autorizarea intervine in cazul in care reprentantul legal al celui lipsit de
capacitate de exercitiu face acte procesuale de dispozitie.
In cazul personelor juridice , capacitatea de exercitiu este dobandita in
momentul infintarii si se sfaraseste odata cu incetarea personei juridice.
Persoanele juridice isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin
organele de administrare.
Conditii speciale cu privire la cap de exercitiu in cazu partajului j :
Astfel daca un coproprietar este lipsit de cap de exercitiu/restransa, partajul
va putea fi facut prin buna invoiala numai cu autorizarea instantei de
tutela/ocrotitorul legal.Exceptia lipsei calitatii procesuale de folosinta si de
exercitiu : -poate fi invocata oricand de oricare parte, inclusiv instanta, din
oficiu sau procuror
-lipsa capacitati de folosinta are sanctiunda nulitati absolute

-lipsa capacitati de exercitiu are sanctiunea nultati relative, actele fiind

anulabile
-cand este vorba de pers fizica, nulitatea nu intervine in mod automat,
instanta acorda un termen pt implinirea lipsurilor, actele putand fi ratificate
de catre reprezentat/ocrotitor legal.
52.Instana de judecat.
Procedura contentcioasa are doua etape: faza cercetarii si faza dezbaterilor
finale.
Cercetarea judecatoreasca: include discutarea exceptiilor invocate,
discutarea admisibilitatii probelor, admiterea si administrarea lor
Codul prevede ca cercetarea judecatoreasca are loc in Camera de consiliu si
doar dezbaterile finale se fac in sedinta publica
Instanta de judecata.Compunerea instantei de judecata
Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la
inceputul anului urmarind asigurarea continuitati completului.Schimbarea
membrilor completelor se face in mod exceptional , pe baza criteriilor
obiective stabilite de regulamentele de ordine interioara a instantelor.
Mentinerea componentei completului de judecata este o forma de
manifestarea si de respectarea a principiului continuitati procesului civil.
Completul de judecata este prezidat prin rotatie de unul dintre membri
acestia.
In prima instanta judecatoriei, tribunalului si curtii de apel :
Completul pt solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de
munca si asigurari sociale si constituie din 1 judecator si 2 asistenti judiciar.
Apelurile se judeca in complet de 2 judecatori , iar recursurile in complet
de 3 judecatori.
In cazul completul format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la un
acord, procesul se judeca din nou in complet de divergenta ,in conditiile legi.
Complet de divergenta se constituie prin includerea in completului de
judecata a presedintelui sau vicepresedintelui instantei, a presedintelui de
sectie sau a judecatorlui din planificarea de permanenta
Pe langa instantele judecatoresti functioneaza si urmatoarele structuri:
Serviciile de reintegrare sociala si supraveghere
Oficiile registru comert
Alte structuri infiintate prin lege speciala
Incidente cu privire la compunerea instantei
Incidentele procedurale privind compunerea si consituirea instantei sunt
urmatoarele :

a) Incompatibilitatea ( incident care vizeaza numai compunerea instantei)

costa in imposibilitatea judecatorului/[procuror/magistratului asistent si
asistentului judiciar de a indeplini concomitent si alte functii sau servicii.
Incompatibilitatea este reglementata de norme imperative de organizare
judecatoreasca , a caror incalcare atrage nulitatea absoluta.
Functia de judecator, procuror, magistrat asistent si asistent jud este
incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia functiilor
didactice din invatamant superior, precum si acelor de instruire din cadrul
INM si al scolii nationale de grefieri.
Judecatorii,procurori ,magistrati asisenti si personalul de specialitate juridica
asimiliat sunt obligati sa dea anual o declaratie in care sa mentioneze, pe
proprie raspundere daca sotul/rudele/afini pana la gr IV, exercita o functie
sau desfasoara o activitate juridica sau activitati de investigare sau cercetare
penala precum si locul de munca al acestora.
Judecatori ,magistrari-asistenti,personalul de specialitate al instantelor si
parchetelor nu pot fi lucratori operativi , inclusiv acoperiti, informatori, sau
colaboratori al servicilor de informatie.
Judecatori si procurorii nu pot face parte din partide sau formatiuni politice
si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic. Sunt
obligati sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor
politice.
Judecatori si procurori le este interzis: sa desfasoara activitati comerciale
( direct sau prin intermediari ), activitati de arbitraj in litigii civile,
comerciale sau de alta natura, sa aiba calitatea de asociat sau de membru in
organele de conducere, administrare, sau control la societati civile, societati
comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare
sau financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome,
nici calitate de membru al unui grup de interes economic.Prin derogare
judecatorilor si procurorilor pot fi actionari sau asociati .
Judecatori si procurori sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legata
de actul de justitie in cazuri in care se presupune existenta unui conflict intre
interesele lor si interesul public de infaptuire a justitiei sau de aparare a
intereselor generale ale societatii, cu exceptia cazurilor in care conflictul de
interese a fost adus la cunostinta in scris si s-a considerat ca nu afecteaza
indeplinirea impartiala a atributiilor.
Judecatori si procurori nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in
probleme litigioase si nu pot indeplini orice alta activitate care sau pe care o
realizeaza avocatul.

Judecatorilor si procurorilo le este interzis sa pledeze, numai in cauzele

personale, ale ascendentilor si descendentilor, ale sotilor si pers puse sub
tutela sau curatela lor
Incompatibilitate absoluta:
judecatorul care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hotarare,
nu poate judeca aceiasi cauza in apel, recurs, contestatie in anulare sau
revizuire, si nici in rejudecare;
nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert, arbitru,
proc, avocat, asistent judiciar, magistrat asistent sau mediator in
aceiasi cauza ;
nu poate lua parte la judecata judecatorul care si-a exprimat anterior
parerea cu privire la solutia cauzei ( punerea in discutia partilor, din
oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept nu-l face incompatibil ):
Cazuri de incompatibilitate: la magistrati
cand pers, ascendenti sau descendetii lor sau afinii, au un interes in
legatura cu pricina
cand este sot. Ruda sau afin pana la gradul patru, cu
avocatul/reprezentatul unei parti sau daca este casatorit cu fratele sau
sora sotului unuia dintre aceste persoane
cand sotul sau fost sot este ruda sau afin pana la gr 4 cu vreuna din
parti
daca el, sotul, sau rudele pana la gr 4 sau afinii lor, sunt parti in proces
daca intre el, sotul, sau rudele pana la gr 4 sau afinii lor, si una dintre
parti a existat un proces penal cu cel mult 5 ani inainte de a fi
desemnat sa judece pricina ( in cazul plangerilor formulate de parti in
timpul procesului, jud devine incompatibil numai cand s-a pus in
miscare act penala impotriva sa )
daca este tutore sau curator al uneia dintre parti
daca el, sotul, ascendentii sau descendentii au primit daruri, sau
promisiuni de daruri sau alte avantaje de la unele dintre parti
daca el, sotul, sau una dintre rudele lor pana la gr 4 sau afinii, se afla
in relatie de dusmanie cu una dintre parti, sotul sau rudele acestuia
pana la gr 4
daca atunci cand este investit cu solutionarea unei cai de atac, sotul,
sau ruda pana la gradul 4, a participat ca judecator sau procuror la
judecarea aceleiasi pricini inaintea altei instante
daca este sot, sau ruda pana la gradul 4 sau afin cu alt membru al
completului de judecata

daca sotul, ori ruda sau un afin pana la gradul 4 a reprezentat sau
asistat partea in aceiasi pricina inaintea altei instante
cand exista alte elemente care nasc in mod intemeiat indoieli cu
privire la impartialitatea sa
Dispozitile privitoare la sot se aplica si la concubini
Nu e incompatibil un judecator care a pronuntat in cursul procesului doar
incheieri preparatorii .
Se poate invoca compatiblitatea, numai daca judecatorul s-a pronuntat
asupra fondului, nu si atunci cand a anulat sau respins cererea pe temeiul
unei exceptii procesuale .
b) Abtinerea cazurile de abtinere sunt aceleasi ca si cele de recuzare
Inainte de primul termen, grefierul de sedinta, va verifica pe baza dosarului
daca judecatorul este incompatibil, si cand este cazul va intocmi un referat.
Judecatorul care stie ca este incompatibil,este obligat sa se abtina de la
judecare. Declaratia de abtinere se face in scris, sau verbal in sedinta, fiind
consemnata in incheiere.
c) Recuzarea o poate fac oricare dintre parti cand acestia afla de o situatie
de incompatibilitate,inainte de inceperea oricarei dezbateri.
Pentru propunerea de recuzare trebuie sa existe un proces nascut si actual iar
propunerea sa fie motivata indicand cauza pt care se cere recuzarea.
Recuzarea trebuie ceruta in fata instantei de fond, nu pt prima data in fata
celei de apel sau celei de recurs.
Pot fi recuzati numai judecatorii care fac parte din completul de judecata
caruia pricina i-a fost repartizata spre solutionare.
Cererea de recuzare se poate face verbal in sedinta sau in scris pt fiecare
judecator in parte aratandu-se cazul de incompatibilitate si probele de care
parte intelege sa se foloseasca. Este incompatibila cerere care invoca alte
motive decat cele prevazute de art.40 C. Proc. C.
Inadmisibilitatea se constata chiar de completul in fata caruia s-a formulat
cererea de recuzare, cu participarea judecatorului recuzat. Judecatorul
impotriva caruia este formulata cererea de recuzare poate declara ca se
abtine. Declaratia de abtinere se solutioneaza cu prioritate.
In caz de admitere a declaratia de abtinere, cererea de recuzare va fi
respinsa prin aceiasi incheiere ca fiind ramasa fara obiect
Formularea unei cererei de recuzare nu suspenda judecata.
Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de un alt complet al instantei
Instanta hotaraste de indata cu privinre la abtinere sau recuzare in camera de
consiliu,fara prezenta partilor si ascultand-ul pe judecatorul recuzat, numai
daca apreciaza ca este necesar ( in aceleasi conditii instanta poate ascult si
partile ). Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de

recuzare. Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza prin incheiere care se

pronunta prin sedinta publica.
Incheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacata numai de parti
odata cu hotararea finala, cand aceasta din urma este definitiva, inchierea va
putea fi atacata cu recurs la instanta superioara in 5 zile de la comunicare.
Incheierea prin care s-a admis sau s-a respins abtinerea si cea prin care s-a
admis recuzarea, este definitiva .
d) Gresita compunere a instantei
presupune situatia in care pricina este sau a fost judecata de un numar mai
mic sau mai mare de judecatori decat cel prevazut de lege sau nu a participat
procurorul desi era obligatoriu.
Poate fi invocata in cursul procesului pe cale de exceptie , fiind o exceptie
de procedura absoluta si dilatorie .
53.Participanii la judecat. Prile procesului civil.
Reclamantul si paratul
Potrivit art 30 din cod de procedura civ. orice are pretentia impotriva unei
alte persoane ori urmareste solutionarea in justitie a unei situatii jurdice are
dreptul sa faca o cerere inainte instantei competente.
Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in
judecata.
Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat
daca sunt reprezentate , asistate, autorizate conform legii care guverneaza
capacitatea sau origanizarea lor. Actiunea civila , in cazul judecatii
contencioase, nu poate fi conceputa fara existenta a cel putin doua parti.
Sunt parti reclamantul si paratul precum si tertele persoane care intervin
voluntar sau fortat in proces.
Denumire partilor in functie de fazele procesului:
reclamant, parat si intervenient = in prima instanta
apelant si intimat = in apel
recurent si intimat = in recurs
contestator si intimat = in revizuire
creditor si debitor = in executarea silita
Calitatea de reclamant o poate avea si MINISTERUL PUBLIC, care poate
porni actiunea civila pt apararea interesele minorilor, a persoanelor puse
sub interdictie, ale disparutilor precum si alte cazuri prevazute de lege.
Coparticiparea procesuala activa si pasiva ( litisconsortiul )
In cazul in care in process exista mai multe persoana care detin deopotriva
calitatea de reclamanti si/sau parati ne aflam in situatia cunoscuta sub
denumirea de litisconsortiu.

Situatii in care intervine litisconsortiul:

sa existe un drept comun
sa existe obligatii comune
drepturile sa aiba aceiasi cauza sau intre ele sa existe o stransa
legatura
obligatiile sa aiba aceiasi cauza sau intre ele sa existe o stransa
legatura
In principiu ,coparticiparea procesuala este facultativa ,dar exista si situati de
coparticiparea obligatorie at cand mai multe persoane se gasesc intr un
raport juridic unic si indivizibil ( ca in situatia iesiri din indiviziune )
In procesele in care sunt mai multi reclamnati sau parati, judecatorul poate
dispune prin rezolutie reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea actelor
de procedura numai pe numele mandatarului,la domiciliul sau sediul
acestuia.
Daca partile nu isi aleg un mandatar sau nu se inteleg asupra persoanei
acestuia, judecatorul va numi prin incheiere un curator special care va
asigura reprezentarea reclamntilor sau dupa caz a paratilor si caruia si se va
comunica actele de procedura.
Desi legea prevede numai coparticiparea subiectiva ( mai multi subiecti ),
poate exista si o coparticipare obiectiva ( cand se reunesc intr un singur
proces mai multe cereri, nu numai intre aceleasi parti, ci si impreuna cu alte
parti, daca intre cereri exista o stransa legatura ) .
Raporturile dintre coparticipanti, la coparticiparea facultativa, sunt guvernate
de principiul independentei procesuale ( actele de procedura, apararile si
concluziile unui reclamant sau parat, nu le pot profita si nici nu ii pot
prejudicia ).Cu toate acestea, cand actele de procedura ale unora sunt
potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele mai favorabile .
Litisconsortiul poate fi : originar ( creat odata cu depunerea cererii ) sau
subsecvent
( aparut in cursul procesului ).
Litisconsortiul are in principal 2 forme:
1. Litisconsortiul simplu :de regula, facultativ ,rezultand din reuniunea
voluntara a mai multor persoane avand aceasi calitate procesuala
reclamant sau parat- srijinindu-se pe un titlu juridic comun ori pe
fapte total sau partial identince,pentru a se apara in comun.
2. Litisconsortiul necesar exista atunci cand coparticipantii se afla intr-o
legatura care reclama solutionarea litigiului printr-o hotararea uniforma,
unitara in privinta tuturor
Independenta procesuala a coparticipantilor este o aplicare a principiului
indivizibilitatii .

Acest principiu presupune cateva derogarii :

- cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de
ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile
-oricare dintre debitorii solidari poate invoca exceptia puterii lucrului
judecat, obtinuta de un codebitor solidar in contradictoriu cu creditorul
comun.
Incetarea litisconsortiului:
-prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti irevocabile si executorii
-prin desistarea unuia sau unora la dreptul dedus judecatii , daca dreptul este
divizibil
-prin achiesarea unuia sau unora dintre coparticipanti
-prin tranzactia unuia sau unora dintre coparticipanti dc dreptul este divizibil
-prin transmiterea actiunii celor aflati in litisconsortiul unui singur
mostenitor .
Introducerea si participarea tertilor in proces :
Tertii pot intra in proces fie prin initiativa lor, fie din initiativa partilor
initiale, dobandind si ei calitatea de parti in procesul civil,hotararea
pronuntata in litigiu devenidu-le opozabila.
Intorducerea si participarea tertilor in proces se face prin interventia
voluntara sau interventia fortata.
54. Intervenia voluntar:
Interventia voluntara este un act de diposzitie procesuala prin care un subiect
de drept care are interes intr-o pricina alflata pe rolul instantelor , intervine
in cauza aflata in derulare. Oricine are interes poate interveni intr-un proces
care se judeca intre partile originare.
Interventia voluntarea este de doua feluri :
-interventia este principala cand intervenientul pretinde pentru sine,in tot
sau in parte,dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de acesta,
- interventia este accesorie cand sprijina numai apararea uneia dintre parti .
55. Intervenia n interes propriu (intervenia principal)
Interventia in interes propriu este actul de procedura prin care o persoana
fizica sau juridica intervine intr-o pricina care se urmeaza intre alte
persoane invocand pt sine in tot sau in parte dreptul dedus judecatii sau un
drept subiectiv propriu strans legat de acesta.
Interventia in interes propriu este o veritabila cerere in justitie, o actiune.
Cererea de interventie principala se face in forma prevazuta de lege pt
cererea de chemare in judecata si este indreptata impotriva ambelor parti
initiale ( reclamant si parat).

Cererea poate fi facuta numai in fata primei instante, inainte de inchiderea

dezbaterilor pe fond ( cu acordul expres al partilor se poate face si in apel ).
Intervenientul dobandeste calitatea de parte numai odata admisa in principiu
cererea de interventie.
Intervenientul principal are o pozitie independenta in proces.
Dupa ascultarea intervenientului si a partilor, instanta va pronunta asupra
admisibilitati in principu a interventiei printr-o incheiere motivata.
Incheierea de respingere ca inadmisibila poate fi atacata in termen de 5 zile
care curge de la pronuntarea pt partea prezenta si de la comunicare pt partea
lipsa.
Calea de atac este numai apelul.
Intervenientul devine parte in proces numai dupa admiterea in principiu a
cererei sale.
Intervenientul va prelua procedura in starea in care se afla in momentul
admiterii interventiei, dar va putea solicita administrarea de probe prin
cererea de interventie, sau cel mai tarziu pana la urmatorul termen de dupa
admitere .
Interventia principala va fi judecata chiar daca judecarea cererii principale sa stins printr-un mod legal.
56. Intervenia n interesul altei persoane (intervenia accesorie)
Interventia in interesul unei parti din proces este actul de procedura prin
care persoana fizica sau juridica intervine intr-o pricina care se urmeaza intre
alte persoane, sprijinind numai apararea uneia din parti.
Cererea de interventie accesorie va fi facuta in scris .
Interventia accesorie poate fi facuta pana la inchiderea dezbaterilor in tot
cursul judecatii, chiar si in caile extraordinare de atac .
Dupa ascultatrea intervenientului si a partilor ,instanta se va pronunta asupra
admisibilitati in principiu a interventiei printr-o incheiere motivata.
Incheierea de admitere nu se poate ataca decat cu fondul.
Incheierea de respingere ca inadmisibila poate fi atacata in termen de 5 zile
de la pronuntarea/ comunicare.
Intervenientul devine parte in proces numai dupa admiterera in principiu a
cerererii sale.
Judecarea cererii de interventie accesorie nu poate fi disjunsa de judecarea
cererii principale, iar instanta este obligata sa se pronunte asupra acesteia
prin aceiasi hotarare odata cu fondul.
Intervenientul accesoriu poate sa savarseaza numai acte de procedura care
nu contravin interesului partii in favoarea careia a intervenit.

Dupa admitere, in principiu, intervenientul accesoriu poate sa renunte la

judecarea cererii de interventie, doar cu acordul partii pentru care a
intervenit .
Calea de atac exercitata de intervenientul accesoriu se socoteste neavenita
daca partea pt care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renuntat la ea,
sau aceasta a fost anulata, perimata, sau respinsa fara a fi cercetata in fond.
57.Intervenia forat
Legea de procedura cilvila reglementeaza urmatoarele forme de interventie
fortata :
a) Chemarea in judecata a altor persoane reprezinta o modalitatea a
interventiei fortate prin care oricare din parti poate sa cheme in judecata o
alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul .
Se face abastractie de vointa tertului.
Cererea de chemare in judecata a altei persoane se face de catre reclamant ,
intervenientul principal si de catre parat.
In functie de partea procesula care introduce cererea de chemare in judecata
a altei persoane , termenul stabilit de lege ca fiind termenul limita este
diferit.
Astfel, cererea facuta de reclamant sau intervenientul principal se va depune
cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei
instante.
Cererea facuta de parat se va depune in termenul prevazut pt depunerea
intampinarii inaintea primei instate, iar daca aceasta nu este obligatorie, pana
la primul termen de judecata.
Cel chemat in juecata dobandeste pozitia de reclamant, iar hotararea isi
produce efectele si in privinta sa ( ex: daca locatarul este chemat in judecata
de un tert care pretinde un drept asupra bunului inchiriat, inclusiv un drept
de servitute, si exista riscul pierderii in tot sau in parte a folosintei bunului,
el are dreptul sa ceara introducerea in proces a locatorului ).
Cererea de chemare in judecata a altei persoane trebuie sa fie motivata si
comunicata atat celui chemat cat si partii adverse .
Dupa ascultarea persoanei chemate si a partilor , instanta se va pronunta
asupra admisibilitatii cererii printr o incheiere motivata.
Incheierea de admitere nu se poate ataca decat odata cu fondul .
Incheierea de respingere ca inadmisibila se poate ataca in termen de 5 zile
de la pronuntare/comunicare.
b) Chemarea in garantie reprezinta o forma de atragere a tertilor la un
proces deja pornit.

Partea interesata poate sa cheme in garantie un tert, impotriva caruia ar

putea sa se indrepte cu o cerere separata in garantie sau in despagubire
In aceleasi conditii , cel chemat in garantie, poate sa cheme in garantie o
alta persoana.
Cererea trebuie sa imbrace forma ceruta pt cererea de chemare in judecata.
Termenul de depunere a cerererii de chemare in garantie este diferit :
- cererea facuta de reclamant sau de catre intervenientul principal se va
depune pana la terminarea cercetarii procesului in fata primei instante
- cererea facuta de parat se depune pana la depunerea intampinarii in
fata primei instante, cel mai tarziu pana la primul termen .
Dupa ascultarea intervenientului si a partilor, instanta se pronunta asupra
admisibilitatii interventiei printr o inchiere motivata .
Incheierea de admitere se poate ataca doar odata cu fondul
Incheierea de respingere ca inadmisibila se poate ataca in termen de 5 zile.
Cererea de chemare in garantie se judeca odata cu cererea principala ( cu
toate acestea, daca cea principala ar fi intarziata prin cea de chemare in
garantie, se poate disjunge-sa se judece separat ).
c) Aratarea titularului dreptului reprezinta a treia forma de interventie
forata
Aceasta forma de interventie fortat poate fi facuta numai de catre paratul
care, detinand un lucru pentru altul, sau exercitand in numele altuia un drept
asupra unui lucru, este chemat in judecata de catre o persoana care pretinde
un drept real asupra lucrului .
Cererea de aratare a titularului dreputlui trebuie introdusa odata cu
intampinarea si trebuie motivata .
Dupa ascultarea intervenientului si a partilor, instanta se pronunta asupra
admisibilitatii interventiei printr o inchiere motivata .
Incheierea de admitere se poate ataca doar odata cu fondul.
Incheierea de respingere ca inadmisibila poate fi atacata in 5 zile.
Daca cel aratat ca titular al dreptului, recunoaste sustinerile paratului, si
reclamantul consimte, el va lua locul paratului care va fi scos din proces.
Daca reclamantul nu este de acord cu inlocuirea sau cand cel aratat ca titular
nu se infatiseaza sau contesta cele sustinute de parat, tertul dobandeste
calitatea de intervenient principal .
d) Introducerea fortata in cauza a altor persoane, din oficiu
Institutia introducerii fortate in cauza din oficiu a altor persoane este o
instititutie procesuala noua ,introdusa in procesul civil odata cu aparitia
noului cod de procedura civila.

In cazuri prevazute expres de lege, precum si in procedura necontencioasa,

judecatorul va dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane,chiar
dc partile se impotrivesc.
In materia contencioasa, cand raportul juridic, dedus judecati o impune
judecatorul va pune in discutia partilor, necesitatea introducerii in cauza,
altor persoane.
Daca niciuna din parti nu solicita introducerea tertului, iar judecatorul
apreciaza ca trebuie, va respinge cererea fara a se pronunta pe fond.
Introducerea este dispusa prin incheiere pana la terminarea cercetarii
procesului in fata primei instante.
Cand necesitatea introduceri in cauza a altor persoane este constata cu ocazia
deliberarii, instanta va repune cauza pe rol, dispunand citarea partilor.
Hotararea prin care cauza a fost respinsa este supusa numai apelului .
Tertul preia procedura in starea in care se afla in momentul introducerii, iar
la cererea lui, instanta va putea dispune, readministrarea probelor sau
administrarea de noi probe.
Actele de procedura, ulterioare, vor fi indeplinite si fata de acesta.
58.Rolul i poziia procurorului n procesul civil
Procurorul in procesul civil are calitatea de parte , el participa la o activitate
specifica de natura procesuala.
Ministerul public urmatoarele atributii : exercitarea actiunii civile in
cazurile prevazute de lege, participarea in conditiile legi la sedintele de
judecata, exercitarea cailor de atac impotriva hoararilor judecatoresti,
apararea drepturilo si interese legitime ale minorilor, ale persoanelor puse
sub interdictie si ale disparutilor si orice alte atributii prevazute de lege .
Ministerul Public poate porni orice actiune civila ori de cate ori este necesar
pt apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor
puse sub interdictie si ale disparutilor , precum si alte cazuri prev de lege.
Procurorul poate sa puna concluzii in orice proces civil, in oricare faza, daca
apreciaza ca este necesar pt apararea ordinii de drept ,a drepturilor si
intereselor cetatenilor.
In unele cazuri, participarea si punerea concluziilor lui este obligatorie ,sub
sanctiunea nulitati absolute a hotararii.
Procurorul poate sa exercite caile de atac impotriva hotararilor pronuntate in
cazurile privind apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale
persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor , chiar dc nu a pornit
actiunea civila precum si at cand a participat la judecata in conditiile legi.
In toate cazurile, Ministerul Public nu datoreaza taxe de timbru si nici
cautiune.

Procurorul participa voluntar in proceul civil insa in anumite situatie

participarea sa este obligatorie.
59. Reprezentarea prilor n judecat. Rolul i poziia avocatului n
procesul civil. Contractul de asisten juridic. Rolul i poziia
consilierului juridic n procesul civil. Reprezentarea convenional.
Limitele reprezentrii
Conform prevederilor legale, partile pot sa exercite drepturile procedurale
personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi /
a)reprezentarea legala : persoanele fizice lipsite de cap de exercitiu stau
in judecata prin reprezentant legal .
b)reprezentarea conventionala : partile pot sa stea in judecata printr-un
reprezentat ales , in conditiile legi, cu exceptia cazului in care legea impune
prezenta lor personala in fata instantei.
c)reprezentarea judiciara : cand circumstantele cauzei o impun pt
asigurarea dreptului la un proces echitabil, judecatoru poate numi pt oricare
parte din proces un reprezentant aratand limitele si durata reprezentarii.
Reprezentarea conventionala :
In fata primei instante precum si in apel, persoanlele fizice pot fi
reprezentate de catre un avocat sau de catre un mandatar.
Daca mandatul este dat unei persoane care nu este avocat, mandatarul nu
poate pune concluzii asupra exceptiilor procesuale si asupra fondului decat
prin avocat, atat in etapa cercetarii cat si la dezbateri.
Mandatul poate fi general sau restrans, in mod expres la anumite acte
Avocatul care a reprezentat sau asistat partea poate face, chiar fara mandat,
orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen, si care s-ar pierde
daca nu ar fi executate la timp si poate deasemenea sa introduca orice cale
de atac importiva hotararii pronuntate.
Sustinerea caii de atac se poate face numai in temeiul unei noi imputerniciri .
Cand mandatarul persoanei fizice este sot sau ruda pana la gradul II, poate
pune concluzii, in fata oricaror instante, fara sa fie asistat de avocat, daca
este licentiat in drept.
La redactarea cererii si a motivelor de recurs, si in exercitarea si sutinerea
recursului persoanele fizice vor fi asistate sub sanctiunea nulitatii, numai de
catre un avocat.
Temeiul juridic al reprezentarii/asistarii = contract de asistenta juridica.
Avocatul strain nu poate pune concluzii orale sau scrise in fata instantelor si
a celorlalte organe jurisdictionale si judiciare, cu exceptia celor de arbitraj
international.

Consilierii juridici pot participa in proces pentru apararea drepturilor si

intereselor legitime ale statului, ale autoritoritatilo publice centrale si locale,
ale instititutilor publice si de interes public, ale persoanelor juridice de drept
public si de drept privat.
In prima instanta precum si in apel persoanele fizice pot fi reprezentate de
catre avocat sau un alt mandatar .
La redactarea cereri de recurs si a motivelor de recurs, a contestestatiei in
anulare si a revizuirii, precum si in exercitarea si sustinerea recursului ,
persoanele fizice vor fi asistate si,dupa caz reprezentate sub sanctiunea
nulitati doar de catre avocat .
Persoanele juridice vor fi asistate sau ,dupa caz reprezentate, sub sanctiunea
nulitatii,numai de catre avocat sau consilier juridic in conditiile legi.
Limitele reprezentarii:
Actele de dispozitie se pot face numai in baza unui mandat special .
Mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca a devenit
incapabil. Mandatul este valabil pana la retreagerea lui de catre mostenitori
sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.
In cazul minorilor, persoanelor puse sub interdictie, si a disparutilor , daca
instanta apreciaza ca aceste acte de disppozitie nu sunt in interesul acestora
nu le vor lua in considerare.
Renuntarea la mandat sau revocarea nu poate fi opusa celeilalte parti decat
de la comunicare, in afara cazului in care, a fost facuta in sedinta de judecata
in prezenta ei
Mandatarul care renunta, trebuie sa anunte mandantul si instanta cu cel putin
15 zile inainte de urmatorul termen .
Mandatarul nu poate renunta la mandat in caile de atac.
60. Cereri principale, accesorii, adiionale i incidentale Cererea de
chemare n judecat. Cerine legale, timbrare, efecte.
Procesul civil se decalanseaza in temeiul pricipiului diponibilitati prin
punerea in miscare a actiunii civile prin intermediul cererii de chemare in
judecata .
In functie de calea procedurala aleasa de parte, cerereile se clasifica :
- cerere principala este cererea introductiva de instanta, este cea prin
care se declanseaza procedura judiciar
- -cerere accesorie este cerere a carei rezolvare depinde de solutionarea
cererii principale
- -cerere aditionala este cererea prin care o parte modifica pretentiile
sale anterioare

- -cerere incidentala este acea cerere care poate avea o existenta de sine
statatoare, dar este formulata intr-un proces deja inceput.
Unele cererii accesorii, aditionale, incidentale trebuie rezolvate din oficiu de
instanta sesizata cu actiunea principala.
Din punct de vedere al competentei teritoriale, cererile accesorii si
incidentale sunt de competenta instantei competente sa solutioneze cererea
principala .
Termenul de apel sau recurs este cel prevazut pentru cererea principala, chiar
daca se ataca numai solutia pronuntata cu privire la cererea accesorie si
incidentala, si care daca ar fi exercitata separat ar fi supusa unui alt termen
de recurs .
Cererea de chemare in judecata este o cerere principala. Ea reprezinta
concretizarea scrisa a actiunii pe care reclamantulo are la indemana in
vederea ocrotirii dreptului sau subiectiv incalcat.
Potrivit codului de procedura civila, pt apararea drepturilor si intereselor
legitime , orice persoana se poate adresa justitiei prin sesizarea instantei
competente cu o cerere de chemare in judecata.
Cel care formuleaza cererea de chemare in judecata se numeste reclamant
,iar cel chemat in judecata se numeste parat.
Sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri
prealabile, daca legea prevede in mod expres aceasta. Aceasta procedura
prealabila este medierea .
Medierea poate fi facuta de : mediatori autorizati, judecatori, notari,
consilieri juridici, si avocati.
Medierea se face in urmatoarele materii:
-domeniul protectiei consumatorilor
-in materia dreptului familiei ( situatii prevazute de art 64 )
-domeniul litigiilor privind posesia, granituirea, stramutarea de hotare, si alte
raporturi din vecinatate
-domeniul raspunderii profesionale ( malpraxis)
-litigii de munca izvorate din incheierea, executarea si incetarea
contractrelor individuale de munca
-litigii civile cu valoare sub 50000 lei, cu exceptia litigilor in care s-a
pronuntat o hotarare executorie de deschidere a procedurii de insolventa, a
actiunilor referitoare la registru comertului, plus altele.
Instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de
neindeplinire de catre reclamnat a obligatiei de a participa la sedinta de
informare privind medierea.
Neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de catre parat
prin intampinare, sub sanctiunea decaderii.

Cerere de chemare in judecata este instrumentul de procedura prin

intermediul caruia se pune in miscare actiunea civila .
Cererea de chemare in judecata
Conform principiului disponibilitati care guverneaza procesul civil, instanta
nu se poate autosesiza cu solutionare unui litigiu.
Doar titularul dreptul subiectiv lezat sau nesocotit poate declansa procesul
civil prin sesizarea instantei,, ca urmare a promovarii actiunii civile.
Instrumentul de procedura prin intermediul caruia este pusa in miscare
actiunea civila este cererea de chemare in judecata.
Cererea de chemare in judecata nu trebuie confundata nic cu actiunea, nici
cu sesizarea instantei,deoarece ea nu este insasi actiunea civila.
Timbrarea cererilor. Taxele de timbru
Netimbrarea sau timbrarea insuficienta atrage anularea cererii sanctiune
relativa !!!
Taxele judiciare de timbru reprezinta plata serviciilor prestate de instante
judecatoresti, Ministerul justitiei si parchetul de pe langa ICCJ.
Taxele de timbru se platesc anticipat, in numerara prin virament sau in
sistem on line, in contul bugetului local al unitatilor adiminstrativ teritoriale
in a carei raza terioriale isi are sediul instanta competenta sa solutioneze
cauza.
Se stabilesc dupa cum obiectul este sau nu evaluabil in bani.
Determinarea cuantumului se face de catre instanta si sunt datorate atat in
prima instanta, cat si in caile de atac.
Taxa de timbru se datoreaza pt fiecare capat de cerere.
Cand se micsoreaza valoarea pretentiilor,dupa inregistrarea cererii, taxa de
timbru se percepe la valoarea initiala.
Reclamantul poate face in 3 zile de la comunicare, cerere de reexaminare a
modului de stabilire a taxei .
Cererea se solutioneaza in camera de consiliu de un alt complet fara citarea
partilor prin incheiere definitiva. In caz de admitere instanta va dispune
restituirea taxei proportional.
Persoana fizica pot beneficia de scutiri/reduceri/esalonari sau amanari
( ajutor public ).
Persoana juridica pot primi facilitati in anumite situatii:
cand cuantumul taxei reprezinta mai mult de 10% din mediul venitului
in ultimele 3 luni de acticvitate
plata integrala a taxei nu este posibila deoarece PJ se afla in curs de
lichidare, dizvolare sau are bunurile indisponibilizate
Sumele achitate se restituie, la cererea petitionarului, in urmatoarele situatii:

cand taxa platita nu era datorata

cand s-a platit mai mult decat cuantumul legal
cand actiunea sau cererea ramane fara obiect in cursul procesului, ca
urmare a unor dispozitii legale
cand actiunea corect timbrata a fost anulata/cand reclamantul a
renuntat la judecata pana la comunicarea cererii catre parat
cand, in procesul de divort, partile au renuntat la judecata/s-au
impacat
cand contestatia la excecutare a fost admisa iar hotararea a ramas
definitiva
cand instanta se declara necompetenta trimitand cauza unui alt organ
cu activitatea jurisdictionala
Dreptul de a solicita restituirea poate fi exercitat in termen de 1 an, iar
cererea de restituire se adreseaza instantei la care s-a introdus actiunea
Feluri de taxe de timbru :
-taxe fixe ( la cererile neevaluabile in bani + cele evaluabile in bani, pt care
legea stabileste o suma fixa )
-taxe proportionale
-taxe pe transe ( in procente )
-dovada achitarii taxelor se ataseaza cererii.
61. Cuprinsul cereri de cheamare in judecata
Cererea de chemare in judecata va cuprinde :
1.Numele, domiciliul sau reedina prilor pentru persoanele juridice:
denumirea, sediul, nr. de nmatriculare n Registru Comerului, C.U.I.
i contul bancar.
In cazul reclamanilor care locuiesc n strintate este obligatoriu s arate i
domiciliul ales n Romnia unde urmeaz s i se fac toate comunicrile
privind procesul;
Domiciliul poate fi real, profesional sau ales .
Dac pe parcursul procesului se schimb domiciliul sau reedina uneia din
pri, este obligatoriu ncunotinarea instanei sau prii adverse sub
sanciunea nelurii ei n seam (se pierde termenul de apel).
Domicipiul indicat n cerere poate fi i un domiciliul ales la alt persoan,
caz n care este obligatorie indicarea numelui acelei persoane.
Dovada domiciliului si resedintei se face cu mentiunile cuprinse in cartea de
identitate.
In cea ce priveste persoanelor juridice ,sediul persoanei juridice se stabileste
potrivit actului de constituire.

2. Numele i calitatea celui care reprezint partea n proces, iar n cazul

reprezentrii prin avocat, numele acestuia i sediul profesional;
Aceast cerin apare atunci cnd partea alege s-i exercite drepturile
procesuale, nu personal ci prin mandatar, indiferent dac reprezentarea este
legal, convenional sau judectoreasc.
Aceeai situaie apare cnd cererea este fcut att n nume propriu
ct i n calitate de reprezentant.
3. Obiectul cererii i valoarea lui dup preuirea reclamantului, atunci cnd
aceasta este evaluabila in bani. Prin obiect, se nelege pretenia concret a
reclamantului. Exemplu: restituirea concret a unei sume de bani; desfacerea
cstoriei; revendicarea unui bun.
Obiectul ,cerinte :s fie licit;,s fie posibil; s fie determinat sau
determinabil ( s rezolve o nenelegere concret, nu de principiu).
Obiectul poate fi unic, dar pot exista i capete principale i accesorii.
Obiectul trebuie identificat cu exactitate pentru c, pe baza lui se determin
competena general, material i teritorial a instanelor, taxa de timbru,
admisibilitatea probelor i ntreg cadrul prosesual.
Reclamantul poate completa sau modifica obiectul cererii pn la prima zi
de nfiare, iar instana poate hotr numai n limitele n care a fost
investit.
4. Artarea motivelor de fapt i de drept pe care se ntemeiaz cererea.
Motivele de fapt reprezint relatarea pe care o face reclamantul i din care
rezult mprejurri care l-au determinat s solicite concursul justiiei. Odat
cu motivele de fapt, se va indica cauza sau temeiul juridic.
5. Cererea trebuie s cuprind dovezile pe care se sprijin fiecare capt
de cerere; Reclamantul este dator s-i dovedeasc susinerile sale prin
probe; probele pot fi variate, n funcie de specificul cauzei.
6. Semnatura
Cererea de cheamare in judecata care nu cuprinde numele si prenumele, sau
dupa caz denumirea oricarei dintre parti, obiectul cererei ,motivele de fapt si
de drept ale acestuia ori semnatura partii sau a reprezentantului acestei este
nula .
62. nregistrarea cererii de chemare n judecat. Regularizarea cererii
de chemare n judecat. Completarea i modificarea cererii de chemare
n judecat. Fixarea primului termen de judecat i msuri pentru
pregtirea judecii. Efectele introducerii cererii de chemare n judecat
Titularul dreptului subiectiv lezat sau nesocotit poate apela la instanta de
judecata pt restabilirea ordinii de drept prin intermediul unei actiuni in
justitie concretizata intr-o cerere de cheamre in judecata.

Cererea de cheamare in judecata se depune fie direct la instanta, fie se

transmite acesteia prin posta . In ambele cazuri trece prin registratura
instantei si primeste data certa.
Cererea de cheamre in juecata se inregistreaza si primeste data certa prin
aplicarea stampilei de intrare.
Dupa inregistrare, cererea si inscrisurile atasate, se predau presedintelui
instantei
Completul caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza, verifica cererea . Daca nu
sunt indeplinite cerintintele, reclamantul are 10 zile termen sa faca
completari/modificari
( sub sanctiunea anularii cerereri ).
Daca obligatiile privind completarea si modificare nu sunt indeplinite in
termenul prevazut, se dispune anularea cererii prin incheiere in camera de
consiliu.
Cererea de reexaminare se face in termen de 15 zile de la comunicarea
incheierii,care se solutioneza prin incheiere definitiva in camera de
consiliu,cu citirea reclamantuluui,de catre un alt complet de judecata care va
reveni asupra masurii anularii dc aceasta a fost dispusa eronat sau dc
iregularitatile au fost inlaturate in termen de 10 zile. In caz de
adimitere,cauza se retrimite completului de judecata initial investit.
Judecatorul dispune prin rezolutie, comunicarea cererii catre parat, punandui-se in vedere ca are obligatia de a depune intampinare in 25 zile
Intampinarea se comunica reclamantului, care este obligat, sa depuna
raspuns la intampinare in 10 zile.
In 3 zile de la depunerea raspunsului la intampinare, judecatorul fixeaza prin
rezolutie, primul termen de judecata ( maxim 60 zile de la rezolutie ),
dispunand citarea partilor.
In procesele urgente, termenele pot fi reduse, in functie de circumstanta
cauzei.
In cazul in care paratul domiciliaza in strainatate, judecatorul fixeaza un
termen mai indelungat.
Reclamantul poate sa modifice cererea si sa propuna dovezi noi ( sub
sanctiunea decaderii ) pana la primul termen instanta va dispune amanarea
pricinii si comunicarea catre parat, in vederea formularii intampinarii care
trebuie sa fie depusa cu cel putin 10 zile inaintea termenului .
Cu toate acestea nu se va da termen ci se vor trece in incheierea de sedinta
declaratiile verbale facute in instanta, cand :

se indreapta greselile materiale, din cuprinsul cererii

reclamantul mareste/micsoreaza cuantumul obiectului cererii


se solicita contravaloarea obiectului pierdut sau pierit in cursul
procesului

se inlocuieste o cerere in constatare cu o cerere in realizarea dreptului

sau invers, atunci cand cererea in constatare este admisibila
Modificarea cererii peste termenul prevazut poate avea loc numai cu acordul
expres al tuturor partilor.
Efectul introducerii cererii de chemare in judecata
Cererea de cheamre in judecata declansand procesul civil,determina ,odata
cu introducererea ei anumite efecte juridice,atat pe plan procesual cat si pe
paln substantial :

deschide judecata -se creaza o situatie juridica procedurala noua intre

parti precum si un raport juridic intre parti si instanta ( partile dobandesc
drepturi si obligatii subiective procesuale ). Cererea de chemare in judecata
investeste instanta cu judecarea pricini la care se refera.

se produce efectul conservator de drepturi socotindu-se la hotararile

declarative sau constitutive de drepturi, se considera ca procesul a fost
castigat de la acea data ;

cererea de chemare in judecatadetermina cadrul procesual in care se

va desfasura judecata

in cazul competentei teritoriale exprima optiunea reclamantului

pentru una dintre instantele deopotriva competente,iar dupa alegerea sa,
reclamantul nu mai poate reveni asupra ei, si paratul nu poate cere declinarea
competentei.

cererea de chemare in judecata opereaza la punerea in intarziere a

paratului ( in cazurile cererilor reale imobiliare si a celor mixte, paratul este
posesor de rea credinta/in cazul cererilor care au ca obiect sume de bani vor
incepe sa curga dobanzile/daca cererea are ca obiect un lucru frugifer,
posesorul trebuie sa il predea cu toate fructele lui, chiar daca este de bunacredinta )

cand litigiul are ca obiect predarea unui lucru cert, riscul pieirii
bunului se stramuta asupra paratului ( cand cererea are ca obiect, predarea
unui bun cert ) el va putea fi scutit de riscul pieirii fortuite, daca va dovedi
ca acesta ar fi pierit si la creditor, in cazul in care si-ar fi executat obligatia
de predare la termen )

dreptul devine un drept litigios

introducerea cereri de cheamre in judecata intrerupe prescriptia, chiar

daca cererea a fost facuta la un organ de jurisdictie necompetent, sau chiar
daca este nula, pentru lipsa de forma .

63. Aprrile prtului fa de cererea de chemare n judecat prin

ntmpinare
Paratul are dreptul si obligatia de a isi formula apararea, fata de pretentiile
reclamantului, avand dreptul de a depune propria sa actiune.
Apararile paratului sunt de doua feluri : aparari propriu zise si exceptii
Intampinarea ( mijlocul prin intermediul caruia paratul isi formuleaza
apararea )
Cuprinde:
a) Numele, prenumele, cnp , dom/resedinta/sediul si denumirea/codul unic
de inregistrare
b) Exceptiile procesuale invocate fata de cererea reclamantului
c) Raspunsul la toate pretentiile si motivele de fapt si de drept ale cererii
d) Dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere
e)Semnatura
Intampinarea se comunica reclamantului daca legea prevede altfel.
Cnd sunt mai multi parati, acestia pot raspunde impreuna,sau numai o parte
din ei, printr-o singura intampinare.
Nedepunderea intampinarii in termen, atrage decaderea paratului din dreptul
de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara de cele de ordine
publica.
Aprrile de fond i excepiile procesuale( aparari propriu-zise ) :sunt
mijloacele prin care paratul invoca obiectiuni impotriva fondului pretentiei
reclamantului, urmarind respingerea cererii acestuia ca neintemeiata
( nefondata ) .
Aparari propriu-zise sunt obiectii indreptate impotriva fondului pretentiei
reclamantului ( exemplu: apararea ca nu datoreaza suma sau a platit
datoria).
Apararile de fond pot fi aparari in fapt, daca sunt invocate imprejurari de
fapt si aparari de drept, cand se invoca dispozitii legale.
Paratul, prin intermediul acestor aparari, tinde sa convinga ca cererea
reclamantului nu este fondata in drept, intrucat dreptul invocat nu exista sau
desi el exista, el nu are intinderea atribuita de reclamant sau dreptul subiectiv
nu mai exista, el stingandu-se printr-un mijloc legal.
Excepiile ca mijloace de aprare n procesul civil.
Excepiile sunt mijloace procedurale prin care paratul, fara sa puna in
discutie fondul dreptului, si fara sa il recunoasca, invoca aspecte care, odata
admise, impiedica instanta sa intre in cercetarea fondului sau duc la
amanarea judecatii.
Sunt invocate neregularitati procedurale cu privire la :

compunerea completului sau constituirea instantei, competenta instantei,

procedura de judecata, lipsuri referitoare la dreptul la actiune, urmarindu-se
declinarea competentei/amanarea judecatii/refacerea unor acte sau anularea
lor/respingerea sau perimarea cererii.
Admiterea exceptiei este de natura sa paralizeze actiunea reclamantului.
Intampinarea trebuie sa contina exceptiile de procedura pe care paratul le
ridica , la cererea reclamantului ( cele de fond cat si cele procesuale ) , iar
reclamantul are obligatia de a raspunde la cererea reconventionala
( intampinare ) a paratului prin intampinare in care de asemenea este obligat
sa invoce toate exceptiile de procedura fata de cererea paratului .
Odata invocat exceptiile ele trebuie sa fie sustinute cu probe de catre parat.
Instanta trebuie sa rezolve exceptiile cu precadere.Daca pt solutionarea
exceptiei instanta trebuie sa administreze probe care sunt necesare si pentru
fond , atunci poate uni exceptia cu fondul si poate dispune cu privire la
aceasta, dupa administrarea probelor si inchiderea dezbaterilor.
Daca instanta admite exceptia, va dispune amanarea judecatii ( prin
incheiere interlocutorie , care poate fi atacata doar odata cu fondul ) .
Daca exceptia invocata este de natura sa paralizeze total actiunea
reclamantului, iar ea se admite, se va respinge/anula cererea reclamantului.
Dupa efectul pe care il tind sa il realizeze ,exceptiile procesuale se clasifica
in :
exceptii dilatorii tind la intarzierea judecatii pe fond ( amanarea
judecatii/refacerea unor acte de procedura, declinarea competentei,
trimiterea dosarului la o alta instanta )
exceptii peremptorii tind la impiedicarea judecatii pe fond ( anularea
cererii, respingerea ei ca inadmisibila, ca prematura, ca lipsita de
interes, ca fiind introdusa de o persoana fara calitate
procesuala/impotriva unei persoane fara calitate procesuala ) acestea
sunt exceptii de fond .
Dupa caracterul imperativ sau dispozitiv al normei incalcate, exceptiile
procesuale se clasifica in :
exceptii absolute : privesc incalcarea unor norme de ordine publica
pot fi invocate de orice parte interesata/procuror/instanta/din oficiu,
oricand in proces.
exceptii relative : se refera la incalcarea unor norme dispozitive pot
fi invocate numai de partea interesata intr-un anumit termen ( cel
tarziu la primul termen dupa savarsirea neregularitatii procedurale , in
etapa cercetarii si inainte de a se pune concluzii in fond ).
Ordinea de solutionare a exceptiilor:

Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiile de procedura precum si a

celor de fond care fac inutila,in tot sau in parte , administrarea de probe, ori
dupa caz cercetarea in fond
Exceptiile procesuale pot fi clasificate in functie de mai multe criterii:
interesul ocrotit, obiectul lor, efectul pe care il realizeaza si caracterul
imperativ sau dispozitiv al normei incalcate.
Dupa interesul ocrotit, distingem intre exceptii de interes public si exceptii
de interes privat.
Dupa criteriul obiectului lor ,exceptiile procesuale se classifica in exceptii
de procedura si exceptii de fond .
Exceptiile de fond: cuprind acele exceptii care au ca obiect invocarea unor
lipsuri privind conditiile de exercitiu a dreptului la actiune precum si acele
exceptii strans legate de dreptul la actiune ( deosebindu-se de cele de
procedura, prin care se invoca anumite neregularitati procedurale).
Forme ale exceptiilor de procedura:
-au ca obiect taxarea cererilor in justitie
-au ca obiect invocarea incalcarea unor norme de competenta (exceptia de
necompetenta)
-au ca obiect gresita compunere sau constituirea instantei ( exceptia privind
gresita compunere a instantei, exceptia de incompatibilitate, exceptia de
recuzare )
-au ca obiect incalcarea unor norme juridice privind conditiile de indeplinire
a actelor de procedura, inclusiv termenele ( exceptia lipsei de citare, citare
nelegala, exceptia nulitatii cererii de chemare in judecata, exceptia de
tardivitate )
-au ca obiect incalcarea unor norme ale procedurii de judecata (exceptiile
priv taxele de timbru, priv perimarea)
-incalcarea unor norme prin care se solicita luare anumitor masuri pentru
buna desfasurare a judecatii si preintampinarea unor solutii contradictorii
( conexitatea, litispendenta )
Exceptii de necompetenta
Necompetenta este de ordine publica sau privata .
Necompetenta este de ordine publica :

competenta generala, cand procesul nu este de competenta instntei de

judecata

competenta materiala, cand procesul este de competenta unei instante

de alt grad

competenta teritoriala exclusiva, cand procesul este de competenta

unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura

celelalte cazuri de necompeptenta sunt de ordine privata

Necompetenta generala a instantelor judecatoresti poate fi invocata de catre

parati ori de catre judecator in orice stare a pricinii.
Necompetenta materiala sau teritoriala de oridine publica poate fi invocata
de parti ori de catre judecator la primul termen de judecata la care partile
sunt legal citate n fata primei instante.
Necompetenta de ordine privata poate fi invocata doar de catre parat prin
intermediul intampinari,cel tarziu pana la primul termen de judecata la care
partile au fost legal citate.
Daca necompetenta nu este de ordine privata ,partea care a facut cererea la o
instanta necompetenta nu va putea cerere declarearea necompetentei.
La primul termen de judecata, judecatorul este obligat sa verifice si sa
stabilieasca dc instanta sesizata este competenta general, teritorial ,material
sa judece pricina,
consemnand in cuprinsul incheierii de sedinta temeiurile de drept pt care
constata competenta instantei sesizate. Incheierea poate fi atacata numai
odata cu hotararea pronuntata.
Daca instanta se declara necompetenta, hotareara nu este supusa nici unei cai
de atac,doasarul fiind trimis de indata instantei competente,sau dupa
caz,altui organ cu activitatea jurisdictionala.
64.Repoziionarea prtului n procesul civil prin formularea propriilor
pretenii.
Cererea reconvenional
Cererea reconventionala este mijlocul procedural prin care se valorifica
petentiile paratului impotriva reclamantului, urmarind ca instanta sa il oblige
pe reclamant fata de parat.
Daca paratul are, in legatura cu cererea reclamantului, pretentii derivate din
acelasi raport juridic, sau strans legate de acesta-poate sa formleze cerere
reconventionala.
In cazul in care pretentiile formulate prin cerere privesc si alte persoane,
acestea vor putea fi chemate in judecata in calitate de parati.
Cererea reconventionala are natura hibrida : seamana cu aparare in fond dar
este in acelasi timp o veritabila contraactiune
Introducerea cererei reconventionale prezinta anumite avantaje :se rezolva in
cursul acelasi proces si de aceiasi instanta 2 cereri care altfel s-ar fi rezolvat
de instante diferite) , se realizeaza o mai buna administrarea a justitiei,
inlatura riscul unor hotarari contradictorii sau greu de conciliat, se realizeaza
economie de timp si de mijloace prin rezolvarea anticipata a unui litigiu
viitor.

Prin aparare, paratul se multumeste sa combata afirmatiile reclamantului,

urmarind doar respingerea cererii acestuia ,iar prin cererea reconventionala,
paratul poate pretinde tot ceea ce ar putea solicita si printr o cerere de
chemare in judecata.
Prin introducerea cererii reconventionale se poate urmarii :

neutralizarea obligatiei formulate de reclamant

atenuarea obligatiei paratului fata de reclamant

obligarea si a reclamantului de a executa o anumita prestatie

Cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute
pt cererea de chemare in judecata.
Cererea se depunde sub sanctiunea decaderii odata cu intampinare(in
cazurile in care nu trebuie intampinare, cel tarziu pana la primul termen ).
Daca reclamantul si-a modificat cererea de cheamare in judecata, cererea
reconventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul incuviintat de
parat.
Cererea reconv se comunica reclamantului si dupa caz, persoanelor
prevazute in art. 209 C.PRO. C
Reclamantul nu poate formula cerere reconventiola la cererea
reconventionala a paratului initial.
Cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala .
Cererea reconventionala se solutioneaza chiar daca reclamantul a renuntat la
judecata sau la dreptul subiectiv pretins sau cand cererea de chemare in
judecata a fost prescrisa/anulata sau perimata ( in cazul unei cereri
reconventionale subsidiare, daca se respinge cererea de chemare in jud,
atunci se va respinge si cererea reconventionala, ca lipsita de obiect sau de
interes ).
Retinand cererea reconventionala spre rezolvare, instanta va da o singura
hotarare, cu solutii distincte, in privinta fiecarei cereri .
65.Drepturile i obligaiile procesuale comune ale prilor. Drepturile i
obligaiile procesuale specifice ale prilor.
Activitatea de infaptuire a justitiei se poate realiza numai prin instruirea unor
drepturi si obligatii procesuale in favoarea ,respectiv in sarcina partilor.
Unele drepturi si obligatii sunt comune partilor, altele apartin doar uneia
dintre parti.
Drepturile procesuale comune partilor sunt:

dreptul la aparare

dreptul de a beneficia de ajutorul public judiciar

dreptul la asistenta judiciara

dreptul de a folosi limba materna in justitie


dreptul de a participa la dezbaterile judiciare in conditii de
contradictorialitate

dreptul de a solicita recuzarea judecatorilor, procurorilor, magistr

asist, sau a grefierilor

dreptul de a dispunde de soarta procesului

dreptul de a exercita caile de atac

dreptul de formulare a contestatiei privind tergiversarea procesului

Obligatiile comune partilor sunt:

indeplinirea actelor de procedura in forma si la termenele prevazute de

lege

exercitarea cu buna-credinta a drepturilor procesuale

66. Contestaia privind tergiversarea procesului
Este contestatie prin care, partile/procurorul invoca incalcarea dreptului la
solutionarea procesului intr-un termen optim si previzbil, solicitand luarea
de masuri legale pentru inlaturarea acestei situatii.
Cazuri :

cand legea stabileste un termen de finalizare a unei proceduri, de

pronuntare, sau de motivare a unei hotarari, insa acest termen s-a implinit
fara rezultat.

cand instanta a stabilit un termen in care un participant la proces

trebuia sa indeplineasca un act de procedura, iar acest termen s-a indeplinit,
insa instanta nu a luat fata de cel care nu si-a indeplinit obligatia, masurile
prevazute de lege.

cand o persoana sau o autoritate care nu are calitatea de parte, a fost

obligata sa comunice instantei, intr-un termen, un inscris sau date sau alte
informatii rezultate din evidentele ei si care erau necesare solutionarii
procesului, iar acest termen s-a implinit, insa instanta nu a luat nici o masura

cand instanta si-a nesocotit obligatia de a solutiona cauza intr-un

termen optim si previzibil, prin neluarea masurilor stabilite de lege, sau prin
neindeplinirea din oficiu, a unui act de procedura necesar solutionarii cauzei,
desi timpul scurs de la ultimul sau act de procedura ar fi fost suficient pentru
luarea masurii sau indeplinirii actului
Contestatia poate fi retrasa oricand pana la solutionarea ei (odata retrasa, nu
poate fi reiterata).
Contestatia nu suspenda solutionarea cauzei .
Contestatia se se solutioneaza in 5 zile fara citarea partilor de catre
completul investit cu judecarea cauzei.

Cand contestatia este admisa se pronunta o incheiere definitiva si se iau

masurile necesare.
Cand contestatia este respinsa ca neintemeiata printr-o incheiere care poate
fi atacata in termen de 3 zile de la comunicare.
Daca instanta gaseste plangerea prin care a fost atacata incheierea ca
neintemeiata, se vor lua masurile necesare.
In toate cazurile, instanta care solutioneaza plangerea, nu va putea da
indrumari si nici nu va putea oferi dezlegari asupra unor probleme de fapt/de
drept care sa anticipeze modul de solutionare a pricinii ori care sa aduca
atingerea libertatii judecari cauzei .
Cand contestatia sau plangerea au fost facute cu rea credinta, autorul poate fi
obligat la plata unei amenzi judiciare intre 500 -2000 lei plus despagubiri
pentru repararea prejudiciului cauzat unei parti.
Reaua-credinta rezulta din caracterul vadit nefondat al contestatiei/plangerii,
precum si din orice alte imprejurari din care reiese ca a fost facuta in alt scop
decat cel prevazut de lege.
67.Acordarea ajutorului public judiciar prilor procesului civil
Acordarea ajutrului public poate viza toate fazele procesului civil, respectiv
judecata in prima instanta, caile de atac ,executarea silita.
expertului, traducatorului sau interpretului, plata onorariului executorului
judecatoresc si scutiri, reduceri, esalonari sau amanari de la plata taxelor
judiciare prevazute de lege,inclusiv cele datorate in faza de executarea silita.
Instanta competenta din punct de vedere material sa solutioneze cererea de
acordare a ajutorului public judiciar este judecatoria.
Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adreseaza instantei
compentente pt solutionarea cauzei in care se solicita ajutorul.
Cererea pt acordarea ajutorului public judiciar este scutita de taxa de timbru.
Ajutorul public judiciar pt exercitarea unei cai de atac se poate acorda in
urma unei noi cereri si se adreseaza instantei a carei hotarare se ataca si se
solutioneaza de urgenta de un alt complet decat cel care a solutionat cauza in
fond.
Cerera pt acordarea ajutorului public judiciar se formuleaza in scris si va
cuprinde mentiuni privind obiectul si natura procesului pt care se solicita
ajutor public, identitatea, codul numeric persoanal,domiciliul si starea
materiala a solicitantului si a familiei sale, atasandu-se inscrisuri
doveditoarea ale veniturilor acestuia si ale familiei sale, precum si dovezi cu
privire al obligatiile de intretinere sau de plata. Cereea va fi insotita de o
declaratie pe propria raspundere a solicitantului de a preciza dc in cursul
ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar.

Asupra cererei de ajutor public , instanta se pronunta ,fara citarea parilor

prin incheiere motivata dara in camerea de consiliu. Impotriva incheieri de
respingere se poate face cerere de reexaminare in termen de 5 zile de la data
comunicarii .
68. Actele de procedur. Forma cererilor. Citarea i comunicarea actelor
de procedur
Actul de procedura reprezinta orice cerere adresata instantelor de judecata
care trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute de codul procedura
civila.
Orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie formulata in
scris si sa cuprinda indicarea instantei careia este adresata ,numele si
prenumele, domiciliul sau resedinta partilor, ori dupa caz denumirea si sediul
lor, numele si prenumele, domiciliul sau resedinta reprezentantilor lor dc
este cazul, obiectul si valoare pretentiei,dc este cazul, motivele cererii
precum si semnatura.Deasemenea cerera va cuprinde si adresa electronica dc
este cazul ,precum si numarul de telefon ,numarul de fax ori altele asemenea.
Cererile adresate instantelor judecatoresti se timbreaza,dc legea nu prevede
astfel.
Cand cererea urmeaza sa fie comunicata,ea se va face in atatea exemplare
cate sunt necesare pt comunicare. Comunicarea se face de catre grefa
instantei si prin telefax,posta electronica sau orice alt mijloc de transmitere.
Citarea este actul de procedura prin care instanta comunica partilor
obligatile pe care le au fata de instanta si fata de partile potrivnice .
Comuniarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura se face din oficiu, prin
agentii procedurali ai instantei sau pron orice salariat al acesteia.
Comuniarea se face in plic inchis la care se alatura dovada de
inmanare/procesul-verbal
si instintarea .
Daca o parte lipseste pt ca nu a fost citata corect, instanta va amana
judecarea si va dispune citarea, sub sanctiunea nulitatii .
La cererea partii interesate si pe cheltuiala sa, comunicarea actelor de
procedura se va putea face prin excecutori judecatoresti.
Comunicarea citatiilor si a altor acte se poate face de grefa instantei si prin
telefax, posta electronica.
Instanta va verifica efectuarea procedurilor de citare si comunicare dispuse
pentru fiecare termen si cand este cazul va lua masuri de refacere a acestora .
Locul citarii :
1.
Statul prin Ministerul Finantelor Publice la sediul acestora.

2.
Unitati adm terititoriale si celelalte pers juridice de drept public/prin
reprezentantii in justitie la sediul lor
3.
Persoanele juridice de drept privat prin reprezentanti ,la sediu
4.
Asociatiile/societatile sau alte entitati fara personalitate juridica la
sediul sau domiciliul reprezentantului
5.
Cei supusi procedurii insolventei/creditorii acestora- la domiciliu sau
sediu
6.
Persoana fizica la domiciliu-resedinta-locul ales-locul unde isi
desfasoara permanent activitatea.
7.
Incapabilii/ cei cu cap de exercitiu restransa prin
reprezentanti/ocrotitorii legali la domiciliu sau sediul acestora
8.
Bolnavii internati in unitati sanitare, la administratia acestora
9.
Militarii incazarmati la unitatea din care fac parte prin comandant
10. Echipajul unei nave maritime sau fluviale ( alta decat militara, daca nu
au domiciliul cunoscut la capitania portului )
11. Detinutii ,la administratia locului de detinere
12. Personalul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, etc prin
organele centrale care i-au trimis
13. Persoanele care se afla in strainatate prin citatie scrisa trimisa cu
scrisoare recomandata cu continut declarat si confirmare de primire
14. Cei cu domiciliu si resedinta necunoscuta, potrivt art 167
15. Mostenitorii pana la intervenirea lor in proces la domiciliul
curatorului special
16. Persoanle aflat in strainatate isi pot alege un domiciliu in romania.
Citatia si celelalte acte se inmaneaza partii cu cel putin 5 zile inaintea
termenului de judecata, sub sanctiunea nulitatii( in cazuri urgente se poate
dispune scurtarea termenului de inmanare, facandu-se mentiune in actul
respectiv ).
Daca persoana interesata nu a cerut amanarea pt orice neregularitate,
neregularitatea nu se mai ia in considerare.
Daca destinatarul refuza sa primeasca citatia, agentul o va depune in cutia
postala, in lipsa acesteia, o va afisa pe usa locuintei destinatarului
Trebuie mentionat ca dupa 1 zi, dar nu mai tarziu de 7 zile, de la afisarea
instintarii (in caz de urgenta 3 zile ) , destinatarul este in drept sa se prezinte
la sediul instantei pt a i se comunica citatia ,aceste termene se calculeaza zi
cu zi.Despre toate imprejurarile agentul va intocmi un proces verbal care
face dovada.
69.Zilele de comunicare. ndeplinirea comunicrii actelor de procedur.
Imposibilitatea comunicrii actelor de procedur

Zilele de comunicare

Cand comunicarea se face prin agenti procedurali, ei nu vor putea

instrumenta decat in zilele lucratoare intre orele 7 20, iar in cazuri urgente
si in zile nelucratoare sau de sarbatori legale, dar numai cu incuviintarea
presedintelui instantei.
Prin agent procedural
Comunicarea se considera indeplinita la dat semnarii dovezii de inmanare / a
procesului verbal ( nefiind posibila inmanarea ).
In cazul citarii / comunicarii altui act efectuate prin posta sau curierat rapid
se considera indeplinita la dat semnarii de catre parte a confirmarii de
primire/consemnarii de catre postas sau curier ( de grefa instantei prin
telefax sau e-mail ).In acest caz comunicarea se socoteste implinita la data
aratata de confirmarea expedierii certificata de grefier
Prin publicitate :
-cand nu se cunoaste domiciliul paratului, sau alt loc, instanta va incuviinta
citarea acestuia prin publicitate:
Citatia se afiseaza la usa instantei, pe portalul instantei competente, si la
ultimul domiciliu cunoscut acelui care a fost citat.
Cand instanta considera necesar se poate publica si in MON Oficial sau intrun ziar central.
In acelasi timp instanta va numi un curator dintre avocatii baroului care va fi
citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor paratului
Procedura se considera indeplinita in a 15-a zi de la publicitate.
Daca paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu reacredinta toate actele de procedura vor fi anulate iar reclamantul, care a cerut
citarea prin publicitate, va fi sanctionat.
Cand legea sau instanta dispun citarea partilor sau comunicarea unor acte sa
se faca prin afisare se va face de catre grefier, iar in afara instantei de
agenti, incheindu-se un proces verbal.
Intre avocati sau consilieri juridici :
Dupa sesizarea instantei, intampinarile/alte acte, se pot comunica direct intre
avocati / consilieri juridici .
Comunicarea in instanta :
Partea prezenta in instanta, prin avocat sau alt reprezentant este obligata sa
primeasca actele de procedura comunicate in sedinta ( daca refuza primirea
actele se vor considera comunicate si depuse la dosar, de unde, la cerere,
partea le poate primi sub semnatura.
Comunicarea catre alti participanti /
Citarea martorilor, expertilor, traducatorilor, interpretilor/alti participanti se
supun regulilor generale privitoarea la comunicarea actelor de procedura.

Daca una din parti isi schimba locul citarii este obligata sa incunostinteze
instanta/partea adversa cu indicarea locului nou.Daca parte nu face aceasta
indicare, procedura de citare se va considera valabil indeplinita la vechiul
loc.
Imposibilitatea de a comunica actul de procedura
Cand comunicarea actelor nu se poate face deoarece imobilul a fost demolat,
a devenit nelocuibil sau de neintrebuintat, sau destinatarul actului nu mai
locuieste acolo sau alte motive asemanatoare,agentul va raporta cazul grefei
instantei spre a instinta din timp partea care a cerut comunicarea despre
aceasta imprejurarea si a-i pune in vedere sa faca demersurile pt a obtine o
noua adresa unde urmeaza sa se faca comunicarea.
70. Nulitatea actelor de procedur. Definiie i forme. Regimul juridic al
nulitii actelor de procedur.
Actul de procedura este definit ca orice manifestare de vointa si orice
opreatiune facuta in cursul si in cadrul procesului civil,de catre instanta ,parti
sau ceilalti participanti la proceseul civil , in legatura cu exercitarea
prerogativelor si indeplinirea obligatiilor procesuale.
Forma procedurala semnifica ansamblul normlelor procedurale ce trebuie
respectate pt a face un act de procedura .
Cea mai importanta sanctiune pt nerespectarea normelor de procedura este
nulitata actului incalcat in dispretul prevederilor legale.
Definiti si forme :
Nulitatea este sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de
procedura efectuat cu nerespectarea cerintelor legale, de fond sau de forma.
Nulitatea este absoluta: atunci cand cerinta nerespectata este instituita
printr-o norma care ocroteste un interes public .
Nulitatea este relativa: atunci cand cerinta nerespectata este instituita
printr-o norma care ocroteste un interes privat ( consimt ).
Nulitatea conditionata: vizeaza actele lovite de nulitate, daca prin
nerespectarea cerintei legale, s-a adus partii o vatamare care nu poate fi
inlaturata decat prin desfintarea acestora.
Nulitatea nu este conditionata cand vatamarea apare in cazul incalcarii
urmatoarelor dispozitii:
- capacitate procesuala,
- reprezentare procesuala,
- competenta instantei, compunerea sau consituirea instantei,
- publicitatea sedintei de judecata,
- alte cerinte legale extrinseci actului de procedura.
Regimul juridic al nulitatilor :

Ori de cate ori este posibila inlaturarea vatamarii, fara anularea actului,
judecatorul va dispune indreptarea neregularitatilor actului de procedura.
Cu toate acestea, nulitatea nu poate fi acoperita daca a intervenit decaderea
ori alta sanctiune procedurala sau daca se produce sau subzista o vatamare.
Actul nu va fi anulat, daca pana la pronuntarea asupra exceptiei de nulitate, a
disparut cauza.
Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice parte, instanta, procuror, in
orice faza.
Nulitatea relativa poate fi invocata numai de partea interesata si numai daca
neregularitatea nu a fost cauza prin propria fapta.
Daca legea nu prevede altfel, nulitatea relativa, trebuie invocata:
-pentru neregularitatiile savarsite pana la inceperea judecatii,prin
intampinare,sau daca intampinarea nu este obligatorie, pana la primul termen
-pentru neregularitatiile savarsite in timpul judecatii, la termenul la care sa savarsit, sau daca partea nu este prezenta, la termenul urmator, dar inainte
de a pune concluzii pe fond
Nulitatea absoluta poate fi invocata in orice etapa din proces.
71. Efectele nulitii actelor de procedur
Actul de procedura nul sau anulat este desfintat in tot sau in parte de la data
indeplinirii lui.
Desfintarea unui act de procedura atrage desfintarea actelor care depind de
acestea,daca acestea nu pot avea o existent de sine statatoarea.
Nulitatea unui act de procedura nu impiedica faptul ca acesta sa produca alte
efecte juridice decat cele care decurg din natura lor proprie.
72.Drepturile i obligaiile instanei de judecat. Drepturile i obligaiile
persoanelor care iau parte la edin
Judecara procesului are loc la sediul instantei daca prin lege nu se dispune
altfel.
In fata primei instante, cercetarea procesului se face in camera de consiliu,
iar dezbaterea fondului se face in sedinta publica.
Membrii completului de judecata trebuie sa ramana aceiasi pe tot cursul
judecatii ( principiul continuitatii ).
Pentru fiecare sedinta de judecata se intocmeste o lista cu procesele care se
dezbat in acea zi, afisata pe portalul instantei si la usa salii de sedinta cu cel
putin 1 ora inainte de incepere ( cuprinde si intervalele orare orientative,
fixate pt strigarea cauzelor ).
Procesele urgente, cele ramase in divergenta, si cele care au primit termen in
continuare se vor dezbate inaintea celorlalte.

Se vor dezbate cu prioritate procesele in care partile sunt reprezentate sau

asistate de avocat sau consilier juridic ( la cererea partii interesate pt motive
temeinice, jud poate schimba ordinea ).
Presedintele completului conduce sedinta, deschide , suspenda si ridica
sedinta.
Instanta verifica identitatea partilor ,iar dc sunt reprezentata ori asistate,
verifica imputernicirile reprezentantilor.
Pe tot parcursul procesului, judecatorul va incerca impacarea partilo,dandule indrumarile necesare , potrivit legii. In acest scop, el va solicita infatisarea
personala a partilor,chiar dc acestea sunt reprezentate.
Judecatorii dispun verificarea procedurii de citare si de comunicare,cand este
cazul instanta va ordona luarea masurilor de refacere a acestor proceduri.
Se poate dispune de instanta ca incunostintarea partilor sa se face si
telefonic, telegrafic, fax, mail sau alt mijloc de comunicare.
Judecatorul poate invita partile sa participe la o sedinta de informare cu
privire la avantajele procedurii de mediere.
Presedintele da cuvantul mai intai reclamantului apoi paratului si celorlalte
parti( procurorul vorbeste ultimul ).
Instanta este obligata ca in orice proces sa puna in discutia partilor toate
cererile, exceptiile, imprejurarile de fapt, sau temeiurile de drept invocate .
Judecatorul sau partile pot pune intrebari celorlalti participanti numai prin
mijlocirea presedintelui, care poate incuvinta ca acestia sa puna intrebarile
direct.
Presedintele completului de judecata exercita politia sedintei ,putand lua
masuri pt pastrarea ordinii si a solemnitatii sedintei .
Drepturile si oblig pers care iau parte la sedinta :

sunt obligate sa aiba purtare si o tinuta cuviincioasa

cei care se adreseaza instantei in sedinta trebuie sa stea in picioare

cel care tulbura linistea va fi amendat

daca se savarseste vreo infractiune presedintele o va consta

identificand fapt (PV se intocmeste de procuror, iar instanta poate dispune si
retinerea faptuitorului)
Drepturile si obligatile partilor si a persoanelor care participa la sedinta de
judecata :

daca partea nu cunoaste limba se va folosi un traducator autorizat

ascultarea unui minor se face in camera de consiliu

partile pot alege solutionarea litigiului prin mediere ( hot de mediere

va putea fi atacata strict pt motive procedurale la instanta superioara


termenul de judecata nu poate fi preschimbat decat pt motive
temeinice

partile pot cere citirea notelor grefierului

73.Dispoziii privind derularea procesului n timp. Amnarea cauzei.
Termenul n cunotin
Principiul care guverneaza procesul civil prinvind derularea sa in timp si este
acela potrivit care procesul trebuie sa se deruleze intr-un termen optim si
previzibil .
Termen in cunostinta este notiunea procedurala care reprezinta starea de fapt
si de drept ce consfinteste luarea de catre parte, la cunostinta, a faptului ca
exista proces pe rol .
Se considera ca partea a luat la cunostinta de proces, dupa citare .
Cu titlu derogator ,partile trebuie sa fie citate in urmatoarele cazuri:

in cazul reluarii judecatii dupa ce a fost suspendata

in cazul repunerii cauzei pe rol

cand partea este chemata la interogatoriu

cand pt motive temeinice instanta a dispus ca partea sa fie citata la

fiecare termen

in cazul in care instanta de apel sau recurs, fixeaza termen pt

rejudecarea fondului procesului, dupa anularea hotararii primei instante sau
dupa casarea cu retinere
Militarii incazarmati si detinutii sunt citati la fiecare termen.
Amanarea judecatii ( in temeiul invoielii partilor ) nu se poate incuvinta
decat o singura data in cursul procesului.
Dupa amanare, daca partile nu staruiesc in judecata, cauza va fi suspendata
si va fi repusa pe rol numai dupa plata taxelor de timbru.
Cauza poate fi amanata din oficiu sau la cerere.
Amanarea pentru lipsa de aparare poate fi dispusa la cererea partii interesate
numai exceptional pt motive temeinice si neimputabile partii.
Lipsa partii legal citate nu poate impiedeca citarea cauzei,daca legea nu
dispune altfel.
aceleasi reguli se aplica si in cazul in care lipsesc ambele parti, desi au fost
legal citatate, daca cel putin una dintre ele a cerut judecarea cauzei in lipsa .
74. Cercetarea procesului. Dispoziii comune. Excepiile procesuale.
Prevederi generale

Daca actiunea a fost introdusa, aparariile paratului formulate, introducerea

eventuala a tertilor in proces realizata se poate trece la cercetarea
procesului.
Cercetarea judecatoreasca nu poate fi declansata pana nu se parcurge
procedura de verificare a cererii de chemare in judecata si de regularizare a
acesteia.
Cercetarea procesului este de fapt etapa in care se indeplinesc acte de
procedura la cererea partilor sau din oficiu pt pregatirea dezbaterilor in fond
si solutionarea exceptiilor invocate ,precum intreaga procedura de
propunere, discutare, admitere si administrare a probatoriului.
Cercetarea procesului are loc in fata judecatorului, in camera de consiliu cu
citarea partilor.
In caile de atac, daca este necesara, se face in sedinta publica
La primul termen, judecatorul, dupa ascultarea partilor va estima durata
necesara pt cercetare,tinand cont de imprejurarea cauzei,astfel incat procesul
sa fie solutionat in term optim si previzibil.
In vederea indepliniri scopului procesului civil si a cercetari , instanta:
va rezolva exceptiile invocate
va examineaza cererile de interventie
va examineaza fiecare pretentie si aparare in parte
va constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate
la cerere dispune masuri asiguratorii
va lua act de renuntare a reclamantului, de achiesare a paratului sau de
tranzactie a partilor
va incuvinta probele solicitate de parti pe care le gaseste concludente si
cele pe care le considera necesare ( din oficiu )
va decide in legatura cu orice alte cereri formulate la primul termen
va dispune ca partile sa prezinte dovada efecutarii verificarilor in
registrele de evidenta/publicitate
indeplineste orice alt act de procedura necesar solutionarii cauzei.
Tind cont de imprejurari, instanta fixeaza termene scurte chiar de la o zi la
alta. Daca exista motive temeinice, presedintele poate acorda si termene mai
indelungate decat cele de o zi.
In cauzul in care judecatorul constata ca desfasurarea normala a procesului
este impiedicata de reclamnat,prin neindeplinirea obligatiilor stbalilite in
cursul judecatii ; poate suspenda judecata ,aratand prin incheiere ce obligatii
nu au fost respectate.
Cel care, cu intentie sau culpa, a pricinuit amanarea, poate fi obligat la
despagubiri la cerera partii interesate pt prejudiciul material sau moral
cauzat prin amanare.

Cand reclamantul renunta la judecare cauzei, la dreptul pretins sau intervine

invoiala partilor sau sunt admise cereri sau exceptii care pun capat
procesului, judecatorul se pronunta prin hotarare.
Cand judecatorul se considera lamurit, prin incheiere, declara aceasta etapa
incheiata si fixeaza termene pentru dezbaterea fondului.
Judecatorul pune in vedere partilor sa redacteze note privind sustinerile lor si
sa le puna la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenului pt dezbateri.
Partile pot fi de acord ca dezbaterea sa aiba loc in camera de consiliu .
Cererea de judecata in lipsa, presupune ca partea care a formulat-o, a fost de
acord ca dezbaterea fondului sa aiba loc in camera de consiliu ( in afara
cazului in care a solicitat expres sa se faca in sedinta publica .
Exceptiile procesuale
Exceptia procesuala est un mijloc prin care partea interesata, procurorul sau
instanta invoca, fara sa puna in discutie fondul dreptului, neregularitatile
procedurale privitoare la compunerea completului sau constituirea instantei,
competenta instantei ori la procedura de judecata sau lipsurile referitoare la
dreptul la actiune, urmarind dupa caz, declinarea competentei, amanarea
judecatii,refacerea unor acte ori anularea ,respingerea sau perimarea cererii.
Exceptiile absolute sunt cele prin care se invoca incalcarea unor norme de
ordine publica si pot fi incovata de parte sau de instanta in orice stare a
procesului.
Exceptiile relative sunt cele prin care se invoca incalcarea unor norme care
ocrotesc cu precadere interesele partilor si pot fi invocate de partea care
justifica un interes, cel mai tarziu pana la primul termen de judecata duap
savarsirea neregularitatii precedurarale, in etapa cercetarii procesului si
inainte de a pune concluzii pe fond.
75.Cercetarea procesului. Probele. Probele i probaiunea.
Definirea i clasificarea probelor
Cercetarea procesului este etapa procesului civil in care se indeplinesc acte
de procedura la cererea partilor sau din oficiu ,pentru pregatirea dezbaterilor
in fond
Prin proba fie actiunea de stabilire a existentei sau inexistentei unui fapt, fie
mijlocul prin care se poate stabili faptul ce trebuie dovedit, fie rezultatul
realizat.
Probele au fost definite ca fiind mijloacele prin care in cauzele supuse
judecatii,se ajunge la stabilirea adevarului si al demonstrarea lui in scopul
solutionari litigiului dintre parti.

Din punct de vedere al partilor probele sunt mijloace folosite pt a convinge

judecatorul asupra existentei sau inexistentei unor fapte relevante in procesul
civil.
Din punct de vedere al instantei probeele sunt mijloace prin care se ajunge
la realizarea functiei jurisdictionale : stabilirea adevarului in cauzele supuse
judecatii.
Probele trebuie sa fie: legale, posibile si necesare.
Clasificare:

judiciare si extrajudiciare

materiale ( lucrurile care prin infatisarea lor, prin insusiri sau

particularitati , dovedesc raportul dedus judecatii )

personale ( faptele omului )

primare ( imediate sau nemjilocite, aflate in raport direct cu faptul

principal- cum sunt inscrisurile, martorii oculari )

secundare ( mediate sau mijlocite provin dintr-o sursa intermediara,

cum sunt copia de pe un inscris, martor care a auzit de la o alta persoana )

probe avand ca rezultat perceperea personala a faptelor de catre

judecator ( cercetarea la fata locului, verificarea unui obiect material )

probe avand ca rezultat perceperea faptelor de catre o alta persoana

( martorul )

directe ( acte , titluri , depozitii de martori )

indirecte ( prin care se dovedeste un fapt vecin si conex )

76.Subiectul, obiectul i sarcina probei. Dispoziii generale privitoare la
probe. Reguli comune privind admisibilitatea, administrarea i
aprecierea probelor.
Probele se administreaza in proces pt al convinge pe judecator despre
existenta sau inexistenta raportului juridic dedus judecatii, cea ce inseamna
ca subiectul probatiunii este judecatorul.
Obiectul probatiunii este reprezentat de acele fapte prin care se dovedeste
existenta/inexistenta raportului juridic litigios. Obiectul probei il reprezinta
tocami actele si faptele ce au seminificatie juridica , in sensul ca ele
creaza ,modifica sau sting raporturi de drept.
Dovada unui act juridic se facz prin inscrisuri, martori ,prezumtii,
marturisirea uneia din parti,prin expertiza, prin mijloace materiale de proba,
prin cercetarea la fata locului sau pron orice alt mijloc prevazut de lege.
Proba judiciara nu priveste decat faptele materiale si faptele juridice
Faptele nedefinite, cele nedeterminate, pozitive sau negative, nu pot forma
obiectul probei ,nefiind posibila dovedirea lor.

Faptul negativ determinat poate sa constituie obiect al probei, dovedindu-se

prin probarea faptului pozitiv contrar .
Faptele notorii sunt cele cunoscute de un numar mare de persoane dispensa
de proba ( nu mai trebuie dovedite ) in asa maniera incat sa nu provoace nici
o indoiala asupra existentei lor.
Textele din conventii, tratate si acorduri internationale neintegrate in textele
legale din romania trebuie dovedite de partea interesata.
Faptele necontestate de parti sunt cele asupra carora partile sunt deacord si
in principiu ele nu mai trebuie dovedite.
Faptele care trebuie dovedite pot fi materiale sau psihlogice.
Faptele stabilite in materialitatea lor in instanta penala nu mai pot forma
obiect de proba in instanta civila nici prin infirmarea lor nici prin
confirmarea lor.
Sarcina probei revine celui care o propune in fata instantei.
Prezumtiile legale pot fi inlaturate prin proba contrara,daca legea nu prevede
altfel dar scutesc de dovada pe acela in folosul caruia este stabilita .
Conditii de admisibilitatea:

proba sa fie legala

proba sa fie verosimila(sa nu tinda la dovedirea unor fapte imposibile)

sa fie pertinenta(implica si uitilitatea ei)sa conduca la o anumita

convingere

sa fie concludenta ( sa duca la rezolvarea cauzei )

Administrarea probelor este o operatiune care cuprinde trei aspecte:
1. propunerea probelor
2. incuvintarea lor ca urmare a admisibilitati lor
3. administrarea propriu-zisa
77.Propunerea probelor. Admisibilitatea probelor. Administrarea
probelor. Convenii asupra probelor. Probele care pot fi administrate n
procesul civil
Propunerea probelor se face in faza initiala a procesului,reclamantul fiind cel
care arata prin chemarea in judecata dovezile pe care se sprijina fiecare
capar de cerere, iar paratul, prin intampinare, trebuie sa indice dovezile pe cu
care se apara impotriva fiecarui capat de cerere.
Cand reclamantul doreste sa isi dovedeasca cererea prin interogatoriul
paratului, va cere infatisarea in persoana acestuia. Cand se cere dovada cu
martori, se vor arata numele, prenumele si adresa martorilor.
In anumite cazuri prevazute de lege, probele se pot propune si oral in fata
instantei ,atunci cand :

necesitatea probei rezulta din modificarea cererii


nevoia administrarii probei reiese din cercetarea judecatoreasca si
partea nu o prevedea

partea ii pune in vedere instantei ca din motive temeinice nu a putut

propune in termen, probele cerute

administrarea probei nu duce la amanarea judecatii

exista acordul expres al tuturor partilor

In aceste cazuri, partea adversa are dreptul la contraproba numai asupra
aceluiasi aspect pt care s-a incuvintat proba invocata.
In cazul in care se admite unul dintre aceste cazuri, partea trebuie:

sa depuna lista martorilor in 5 zile de la incuvintare ( pt proba cu

martori )

sa depuna copii certificate de pe inscrisurile invocate, cu cel putin 5

zile inainte de termen ( proba inscrisuri )

sa depuna interogatoriul in 5 zile de la incuvintare

sa depuna dovada platii cheltuielilor necesare efectuarii expertizei in 5

zile de la numirea expertului
Daca probele nu sunt indestulatoare, instanta va dispune ca partile sa
completeze probele.
Partea care a cerut proba care a fost incuvintata va trebui sa achite
cheltuielile,iar daca proba a fost ceruta de procuror , cheltuielile vor fi
suportate de ambele parti.
Nedepunerea sumei de bani , atrage decaederea partii din dreptul de a
administra dovada incuviintarea.
Cand o parte renunta la probele propuse, cealalta parte poate sa si le
insuseasca ( si instanta poate dispune administrarea din oficiu la proba la
care s-a renuntat ).
Admisibilitatea probelor :
Probele trebuie sa fie admisibile potrivit legii si sa duca la solutionarea
procesului.
Uzantele, regulile deontologice, si practicile statornice trebuie probate .
Regulile si regulamentele locale trebuie dovedite.
Faptele de notorietate publica sau de necontestat daca apreciaza instanta nu
mai trebuie dovedite .
Administrarea probelor : se face in ordinea stabilita de instanta, se face in
fata instantei sesizate in camera de consiliu ( si prin comisie rogatorie ) .
Dovada si dovada contrara vor fi administrate cand e posibil in aceiasi
sedinta.
Partea care a lipsit de la incuviintarea dovezii, este obligata sa ceara proba
contrara la sedinta urmatoare .

Partea decazuta din dreptul de a aadministra o proba va putea totusi sa se

apere discutand in fapt si in drept teminicia sustinerilor si a dovezilor partii
potrivnice .
Aprecierea probelor se face de instanta,instanta va examina fiecare proba
in parte, si apoi pe toate in ansamblul lor.
Conventiile asupra probelor reprezinta acordul de vointa prin care partile
deroga de la normele legale ale probatiunii juridice fie anterior, fie in cursul
procesului .
Categorii de conventii :

conventii privitoare la sarcina probei

conventiile referitoare la obiectul probei sunt valabile daca partile

deplaseaza obiectul la fapte vecine si conexe mai usor de dovedit, fara a
aduce atingere prevederilor imperative
Conventiile cu privire la admisibilitate, la obiect sau sarcina probelor sunt
valabile cu exceptia celor care privesc drepturi de care partile nu pot
dispune, celor care fac imposibila sau dificila dovada sau contravin ordinii
publice/bunurilor moravuri.
Probele care pot fi administrate in procesul civil

inscrisuri

martori

expertiza

mijloace materiale de proba

interogatoriu

marturisire
78.nscrisurile. Proba prin nscrisuri
Inscrisurile sunt consemnari facute pe orice suport despre actele si faptle
juridice
Inscrisurile pot fi:
preconstituite (facute anume pt a putea fi folosite ca probe) sau
nepreconstituite
originare ( intocmite pt a dovedi incheierea, modificarea sau incetarea
unui act juridic ), recognitive ( facute pt inlocuirea celor originare,
pierdute sau distruse ), si confirmative ( prin care se inlatura
anulabilitatea unui act juridic )
originale sau copii
emnate sau nesemnate
autentice, sub semnatura privata, pe suport informatic, duplicate, si
copii cum sunt cele recognitive sau reinoitoare

Inscrisurile autentice este inscrisul intocmit sau primit si autentificat de o

autoritate publica, de notarul public sau o alta persoana investita de stat cu o
autoritate publica, in forma si conditile legii ( acte notariale, acte de stare
civila, hot jud, procese verbale intocmite de agentii procedurali, acte de
procedura indeplinite de executorii jud ).
Actele autentice notariale se intocmesc intr-un singur exemplar care se
pastreaza in arhiva notarului public. Partile vor primi un duplicat de pe actul
original. Duplicatul actului notarial are forta porbanta ca si orginalul.
Inscrisul notarial face deplina dovada fata de orice persoana pana la
declarearea sa ca fals cu privire la constatarile facute personal de catre cel
care a autentificat inscrisul.
Inscrisurile sub semnatura privata (ISSP) este inscrisul care poarta
semnatura partilor indiferent de suportul material ( nu este supus niciunei
formalitati si fara interventia vreunui organ al statului ).
In cazul in care in inscrisul sub semnatura privata o singura parte se obliga
catre o alta persona sa plateasca o suma de bani sau cantitate de bunuri
fungibile, acesta trebuie sa fie in intregime scris cu mana celui care-l
subscrie sau cel putin in afara de semnatura sa fie scris cu mana sa, bun si
aprobat pt .... , cu aratarea in litere a sumei sau cantitatii datorate ( cand
suma aratata in inscris este diferita de cea aratata in formula, se prezuma ca
valabila, suma cea mai mica ).
Forta probanta a inscrisului sub semnatura privata dispune ca ISSP este
recunoscut de acela caruia ii este opus sau dupa caz socotit de lege ca
recunoscut si face dovada intre parti pana la proba contrarie .
ISSP care constata un contract sinalagmatic (se obliga ambele parti ) are
putere doveditoare numai daca a fost in atatea exemplare originale cate parti
cu interese contrare sunt .
ISSP pentru care nu s-au indeplinit cerintele prevazute de lege vor putea fi
socotite ca inceput de dovada scrise
Data ISSP este opozabila altor persoane decat celor care l au intocmit numai
de cand aceasta a devenit certa prin modalitatile prevazute de lege :

din ziua in care au fost prezentate spre a se conferi data certa notarului
public/exec jud/altui funct competent

din ziua in care au fost prezentate la o autoritate sau institutie publica

facandu se mentiunea

din ziua cand au fost inregistrate intr-un registru sau alt document
public

din ziua mortii sau cand a survenit neputinta fizica de a scrie a celui
care l a intocmit sau unuia dintre cei care l au subscris


din ziua in care cuprinsul este reprodus, chiar si pe scurt, in inscisuri
autentice, precum : incheieri, procese verbale pt punerea de sigilii sau pt
facere de inventar

din ziua in care s-a petrecut un alt fapt de aceiasi natura care
dovedeste cu certitudine autoritatea inscrisului .
Registrele si hartiile domestice nu fac dovada pentru cel care le-a scris dar
fac dovada impotriva lui : in toate cazurile in care atesta cert o plata primita
sau cand cuprind mentiunea expresa ca insemnarea a fost facuta in folosul
celui aratat drept creditor, pt a tine loc de titlu .
Registrele profesionistilor fac intre acestia deplina dovada in justitie.
Situatii reglementate de legi speciale: actul care poarta data certa acordata
de avocat poate fi un inscris care sa ateste un acord de vointa intre simple
persoane care nu detin calitatea de profesionist ( PROFA considera ca
inclusiv actele care poarta atestarea identitatii, datei, si/sau continutului unui
ISSP de catre avocat, trebuie retinute ca fiind acte care poarta data certa !!! )
Dispozitii comune pentru duplicate si copii. Inscrisurile recognitive sau
reinoitoare.
Duplicatele de pe inscrisurile notariale sau alte inscrisuri autentice au aceiasi
putere doveditoare ca si originalul .
Copia, chiar legalizata, de pe ISSP nu poate face dovada decat despre ceea
ce este cuprins in inscrisul original .
Daca este imposibil sa fie prezentat originalul sau duplicatul, copia
legalizata de pe acesta reprezinta un inceput de dovada scris.
Copiile de pe copii nu au nici o putere doveditoare.
Extrasele sau copiile partiale fac dovada ca si copiile integrale sau cele
asimilate insa numai pt partea pe care o reproduc .
Datele din inscrisuri redate pe microfilme sau alte suporturi au aceiasi putere
doveditoare ca si inscrisurile in baza carora au fost predate.
Inscrisuri de recunoastere sau de reinoire a unei datorii preexistente face
dovada importriva debitorului, mostenitorilor sai, daca acestia nu dovedesc
prin aducerea documentului originar ca recunoasterea este eronata sau
inexacta.
Inscrisurile pe suport informatic:
Ptrivit codului de procedura civ , cand datele unui act juridic sunt redate pe
un suport informatic, documentul care le reproduce constituie instrumentul
probator al actului ,daca este inteligibil, si prezinta garantii suficient de
serioase.

Inscrisuri pe suport informatic este prezumat a fi valid si este prezumata

prezenta garantiilor suficient de serioase.
Inscrisul pe suport informatic face dovada pana la proba contrarie .
Alte inscrisuri Mijloace de proba si regimul lor juridic:
Contracte incheiate pe formulate tipizate sau standardizate, daca legea nu
prevede, sunt considerate a fi ISSP.
La fel si biletele, tichetele, telexul si telegrama a caror originale depuse la
oficiul postal au fost semnate de expeditor.
Planurile, schitele, hartiile, fotografiile si alte documente anexate au aceiasi
putere doveditoare ca si inscrisurile la care sunt alaturate, daca au legatura
directa si poarta semnatura persoanei.
Stersaturile , radierile, corecturile si alte modificari, mentiuni sau adaugiri
facute intr-un inscris nu vor fi luate in considerare decat daca sunt constatate
sub semnatura de cel competent sa il intocmeasca.
Administrarea probei prin inscrisuri:
Fiecare parte are dreptul sa depuna inscrisurile in copie certificata pt
conformitate.
Inscrisurile intocmite in alta limba trebuie insotite de traduceri legalizate .
Cand partea adversa invedereaza instanta ca cealalta parte detine un inscris
necesar, instanta poate ordona prezentarea lui .
Judecatorul va respinge motivat cererea de depunere la dosar, cand:

continutul inscrisului se refera la chestiuni strict personal , privind

demnitatea si viata privata a unei persoane

depunerea inscrisului ar incalca indatorirea legala de pastrare a

secretului

depunerea inscrisului ar atrage urmarirea penala a parti, a sotului, sau

a unei rude sau al unui afin pana la gradul III
Daca partea refuza sa rasp la interogatoriul propus in legatura cu inscrisul si
reiese ca a ascuns inscrisul, se va socoti ca dovedit continutul inscrisului.
Cand un inscris necesar nu poate fi adus pentru ca ar fi prea costisitor sau
cand este prea voluminos/numeros, se va putea delega un judecator in
prezenta caruia partile vor cerceta inscrisurile la locul unde se gasesc ( prin
exceptie se pot cere numai extrase sau copii )
Autoritatea sau institutia publica detinatoare a unui inscris poate refuza
trimiterea cand acesta se refera la aprarea nationala,siguranta publica sau
relatiile diplomatice .
Verificarea de inscrisuri (art. 301-308 CPP)
Cel caruia i se opune un ISSP trebuie sa recunoasca sau sa conteste
inscrierea sau semnatura (contestarea poate fi facuta pana la primul termen
dupa constatarea insccrisului).

Mostenitorii pot pretinde ca nu cunosc inscrisul sau semnatura autorului

cand se contesta:
-se compara scrieri si semnaturi(refuzul de a scrie sau a semna poate fi
considerat o recunoastere a inscrisului) se compara inscrisuri
autentice/scrieri private necontestate/partea din inscris necontestata/scrisul
sau semnatura facuta in instanta
-expertiza
-orice alt mijloc prevazut de lege
Daca o persoana declara un inscris ca fals partea care il foloseste trebuie sa
dea explicatii
Daca partea care foloseste inscrisul lipseste, refuza sa raspunda sau declara
ca nu ii mai foloseste inscrisul va fi inlaturat.
Daca partea care a denuntat inscrisul ca fals lipseste, refuza sa raspunda sau
isi declara declaratia, inscrisul va fi declarat recunoscut.
Cand actiunea penala nu poate fi pusa in miscare sau nu poate continua,
cercetarea falsului se va face de catre instanta civila prin orice mijloc de
proba
Rezultatul verificarii de scripte se va consemna intr-o incheiere
interlocutorie.Instanta poate dispune daca trebuie sa se faca expertiza
criminalistica de verificare e veridicitatii.
79.Martorii (proba testimoniala)
Instanta la solicitarea partilor sau daca considera necesar, pune in discutie si
dispune admiterea si administrara probei cu martori cunoscuta si sub
denumirea de proba testimoniala.
Martorii sunt persoane straine de procesul civil ,dar care au cunostinta
despre fapte si imprejurari concludente pentru solutionare litigiului.
Mijlocul de proba este dispozitia sau marturia ,si nu martorul ca persoana
fizica. Declaratia martorului este un mijloc de proba vechi si foarte
raspandit.
Aprecierea declaratiilor martorului
Instanta trebuie sa se raporteze la 3 momente;
-perceperea faptului
-memorizarea faptului perceput
-reproducerea faptului perceput si memorizat
Forta probanta este lasata la aprecierea instantei,care dupa ce evalueaza
critic declaratiile martorilor, se va pronunta asupra faptelor si imprejurarilor
relatate de acestia ,
pronuntandu-se cu privire la masura in care au fost dovedite.
Rezultate aprecieri dispoztieie unui partor consta in :

-faptul probat a fost dovedit si nu lasa nici o indoiala

-faptul este nesigur si trebuie dovedit prin alte mijloace de proba
-martorul nu a fost sincer- nu se va tine cont de depozitie
Denaturarea declaratiilor se poate explica prin distorsiuni obiective sau
subiective.
Instanta poate stabili un anumit numar de martori pt sustinerea pretentiilor
partilor.
Fiecare parte procesuala poate sa isi insuseasca unul sau toti martorii propusi
de partea adversa.
Reclamantul trebuie sa precizeze proba testimoniala in cererea de chemare
in judecata iar paratul sa indice martorii in intampinare.
Proba cu martori este admisibila in toate cazurile in care legea nu dispune
altfel.
Nu poate fi dovedit cu martori nici un act juridic al carui obiect are o
valoare mai mare de 250 lei (se poate contra unui profesionist indif de
valoare, dc actul a fost facut in exercitiul activ sale profesionale, in afara
cazului in care legea speciala cere proba scrisa).
Proba cu martori nu se admite niciodata impotriva sau peste ceea ce
cuprinde un inscris si nici despre ceea ce s-ar pretinde ca s-ar fi zis inainte,
in timpul sau in urma intocmirii lui ( exceptie; cand partile convin si pot
dispune de drepturi)
Are valoare de inceput de dovada scrisa :
orice scriere, chiar si nesemnata si nedatata care provine de la o
persoana careia i se opune, dc inscrierea face credibil faptul
pretins
inscrisul, chiar nesemnat de pers careia i se opune, dc a fost
intocmit in fata unui functionar competent care atesta
declaratiile cumprinse in inscris
inceputul de dov scrisa poate face dov intre parti numai dc este
completat prin orice mijl de proba ( inclusiv proba cu martori
sau prezumtii)
Administrarea probei cu martori
Cand instanta a incuvintat proba cu martori, va dispune citarea si ascultarea
acestora.Inlocuirea martorilor nu se incuviinteaza decat in caz de moarte,
disparitie sau motive bine intemeiate.
Partile pot sa se impotriveasca la ascultarea unui martor care nu este inscris
in lista sau nu este identificat.

Decaderea din dreptul de a administra dovada cu martori pt neindeplinirea

obligatiei referitoare la cheltuielile necesare administrari probei poate fi
acoperita dc acestia se infatiseaza la termenul fixat pt audierea lor.
Martorii pot fi ascultati chiar la termenul la care proba a fost incuviintata (dc
partea se obliga sa prezinte martorul fara a fi citat, dar din motive imputabile
nu a indepl oblg, instanta dispune citarea martorului pt nou term).
La termenul fixat pt administrarea probei, partea poate aduce martori
incuvintatii chiar fara a fi citati.
Impotriva martorului care lipseste la prima citare instanta poate emite
mandat de aducere(in caz de urgenta chiar si la primul termen).
Daca dupa emiterea mandatului martorul nu poate fi gasit sau nu se
infatiseaza instanta poate proceda la judecata.
Martorii care din cauza unei boli sau alta cauza de impiedicare grava nu pot
veni in instanta vor putea fi ascultati la locul unde se afla, cu citarea partilor.
Nu pot fi martori(art.315):
1. rudele si afinii pana la grad 3
2. sotul, fostul sot, logodnicul sau concubinul
3. cei aflati in dusmanie sau in legaturoi de interese cu o parte
4. pers puse sub interdict jud
5. cei condamnati pt marturie mincinoasa
Partile pot conveni expres sau tacit sa fie ascultate ca martori rudele, sotul
sau cei aflati in dusmanie.
In procesele privitoare la afiliatie, divort sau alte rap de familie vor putea fi
ascultate rudele si afinii pana la gr3 in afara descendentilor.
Sunt scutiti de a fi martori:
1.slujitorii cultelor, medicii, farmacistii, avocatii, not publ, exec jud,
mediatorii, moasele si asistentii medicali si alti profesionisti care tre sa
pastreze secretul de serviciu
2.judecatorii, proc si f.publici, chiar si dupa incetarea functiei, asupra
imprejurarilor secrete de care au luat la cunostinta
3.cei care prin raspunsurile lor s-ar expune sau ar expune pers. Prev la
art 315
(1 si 2) la o pedeapsa penala sau la dispretul public
Cu exceptia slujitori cultelor, medici ,farmacisti etc. se poate depune
marturie dc autoritatea sau institutia pe langa care functioneaza le da
incuviintarea.
Martorul depune juramant cu mana pe cruce sau pe biblie .
Dupa depunerea juramantului, presedintele ii pune in vedere martorului ca
dc nu spune adevarul va savarsi infractiunea de marturie mincinoasa.

Copii sub 14 ani si cei lipsiti de discernamant (fara a fi pusi sub interdictie)
pot fi ascultati fara juramant dar instanta le va atrage atentia.
Martorii sunt ascultati separat, cei neascultati nefiind de fata.
Ordinea ascultarii este fixata de presedinte tinand seama si de cererea
partilor.
Martorul raspunde la intrebarile presedintelui iar apoi de partea care l-a
propus si dupa de partea adversa.
Dupa ascultare, martorul ramane in sala pana la sfarsitul cercetarii.
Martorul trebuie sa isi faca liber depozitia fara sa citeasca de pe foi.
Daca instanta considera o intrebare irelevanta, jignitoare sau tinde sa
probeze un fapt a carei dovedire este oprita de lege nu o va incuviinta.
Martorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor de trransport ,cazare ,masa
si despagubiri pt acoperirea veniturilor.
80.Prezumtiile
Drepturile supuse judecatii pot fi probate si prin prezumtii. Prezumitiile se
calasifica in :
prezumtii legale care sunt :
-absolute: imposibil de combatut (lucrul judecat,
prezumtia de nulitate a actului facut in frauda) sau at cand marturisirea este
admisa pot fi combatute numai pe aceasta cale (remiterea voluntara a titlului
original facuta debitorului da proba liberatiunii)
-relative: pot fi combatute prin orice mijloace de proba
-intermdiare sau mixte: pot fi combatute numai prin
anumite mijloace de proba in anumite conditii (prezumtia de paternitate a
copilului nascut in timpul casatoriei).
-simple concluzii logice pe care judecatorul le poate trage de
la un fapt cunoscut la un fapt necunoscut si care nu sunt determ prin lege
se pot baza pe mijl de proba directe (doepozitia unui martor, inscris, inceput
de dovada scrisa) sau pe anumite imprej ce permit jud sa traga concluzia
existentei/inexistentei faptului ce tb probat
Prezumtiile legale il scutesc de proba pe cel care le invoca, dar cu toate
aceste, el trebuie sa dovedeasca faptul cunoscut, vecin si conex pe care se
intemeiaza.
Prezumtiile sunt consecinte pe care legea sau judecatorul le trage dintr-un
fapt cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut.
Prezumtia legala poate fi inlaturata prin proba contrarie , daca legea nu
dispune altfel.
81 .Expertiza

Cand pentru lamurirea imprejurari de fapt instanta considera necesara sa

cunoasca parerea unor specialisti va numi la cererea partilor sau din oficiu 1
sau 3 experti ( termenul va fi stabilit astfel incat depunerea raportului sa
aiba loc cu cel putin 10 zile inainte de termen. de judecata).
Prin incheiere se stabilesc punctele asupra carora trebuie sa se pronunte
expertii.
Cand e necesar instanta solicita efectuarea expertizei intr-un laborator sau
institut de specialitate.
Expertiza are ca obiect numai IMPREJURARILE DE FAPT CARE
IMPLICA IMPREJURARI DE SPECIALITATE.
Expertizele pot fi judiciare (efectuate in dosarul cauzei si ordonate de
instantei) sau extrajudiciare (in afara cadrului procesual la cererea partilor)
In domenii in care nu exista experti specializati, judecatorul va solicita
specialisti in domeniu.
Ma efectuarea expertizei pot participa si experti desemnati de parti dc legea
nu prevede altfel.
Daca partile nu cad de acord asupra numirii expertilor se vor numi de
instanta prin extragere la sorti.
In cursul procesului numai instanta incuviinteaza sau ordona efectuarea
expertizei (partile pot pe cheltuiala lor sa asigure si participarea unui expert
recomandat)
Expertul trebuie sa se prezinte pt a fi ascultat si nu poate refuza efectuarea
expertizei ( in caz contrar = amenda/inlocuire).
Dispozitiile referitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctiunea martorilor
care lipsesc se aplica si expertilor.
Expertii trebuie sa dea lamuriri ori de cate ori li se cere.
Expertii pot fi recuzati ca si judecatorii, in 5 zile de la numire!!!!!
Este permis instantei sa audieze expertul pt prezentarea raportului.
Administrarea expertizei
La solicitarea instantei dupa incuviintare, biroul local de expertize,
recomanda un numr de experti din care instanta va numi unul (3 in cazul
contraexpertizei)
Partea care a solicitat expertiza treuie sa depuna suma stabilita in contul
biroului de experti in 5 zile sub sanctiunea decaderii din proba.
Expertiza se poate efectua in 2 moduri:
-in instanta: cand imprejurarea este simpla si expertul poate spune
parerea in sedinta
-in afara instanta: cand expertiza necesita verif, analize, masuratori,
deplasari sau timp

Daca pentru efectuarea expertizei este nevoie de o lucrare la fata locului se

poate face abia dupa citarea partilor prin scrisoare recomandata.
Se intocmeste un singur raport chiar si daca sunt mai multi experti (cand au
pareri contrare raportul trebuie sa cuprinda parerea motivata a fiecaruia).
La primul termen dupa depunerea raportului daca trebuie lamuriri sau
completari sau daca exista contradictie intre parerile expertilor instanta poate
solicita acestora lamuriri sau completari.
Instanta poate dispune la cerere sau din oficiu efectuarea unei noi expertize
de catre un nou expert pt motive temeinice ( trebuie ceruta motivat ).
Expertul nu poate depasi limitele cerute de instanta in expertiza- exprimarea
faptului ca legea a fost sau nu incalcata= imixtiune inadmisibila.
Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamurire in legatura cu obiectul
lucrarii
Cand o parte opune rezistenta sau impiedica efectuarea lucrarii, instanta va
putea considera ca dovedite afirmatiile facute de partea adversa .
Fapta expertilor de a cere sau de a primi o suma mai mare decat onorariul
efectuat de instanta constituie infractiune!!!!
Expertul are dreptul la cheltuieli privitoare la transport cazare masa.
82.Mijloacele materiale de proba
Probele materiale sunt acele obiecte care prin aspectul lor exterior, prin
calitatile speciale, prin semnele sau urmele lasate pe ele, ar putea prezenta
interes probator : planuri, fotografii, schite, inscrisuri( ca hartie), filme,
discuri, benzi de inreg a sunetului,
prezumtii de coproprietate a zidului si a santului .
Spre deosebire de celelalte probe, acestea nu pot fi inlocuite.
Propunerea probei se face potrivi dreptului comun prin cererea de chemare
in jud, intampinare sau la prima zi de infatisare. Verificarea probei materiale
se face prin cercetare la fata locului sau expertiza ( mijloace tehnice de
verificare a probelor materiale).
Mijloacele materiale vor fi pastrate pana la solutionarea definitiva a
procesului .
Cand instanta dispune restituirea bunurilor care au servit ca mijloce
materiale iar cei in drept sa le ridice, nu le ridica in 6 luni bunurile vor fi
considerate abandonate si trecute in proprietatea privata a unitatii
administrativ teritorile, prin incheiere ( care poate fi atacata numai cu apel la
inst superioara).
Cercetarea la fata locului se poate face la cerere sau din oficiu cand
instanta o considera necesara pt laumrirea procesului.

Prin incheierea de admitere se determina imprejurarile de fapt ce urmeaza sa

fie lamurite.
Cercetarea la fata locului se face cu citarea partilor de catre judecatorul
delegat sau intreg completul de judecata.
Prezenta procurorului este obligatorie.Instanta poate deasemenea incuviinta
ca ascultarea martorilor, expertilor sa se faca la fata locului.
Despre cele constate si masurile luate la fata locului se incheie un procesverbal semnat de cei prezenti in care se va conemna si sustinerile ori
obiectiunile partilor.Desenele , planurile, schitele sau fotografiile se alatura
procesului-verbal.
Marturisirea
Codul defineste marturisirea ca recunoasterea de catre una dintre parti din
proprie initiativa sau in interogatoriu a unui fapt pe care partea adversa isi
intemeiaza pretentia sau dupa caz apararea.
Marturisirea este judiciara si extrajudiciara :
marturisirea judiciara- face deplina dovada impotriva celui care a
facut-o
-nu poate fi divizata impotriva autorului, decat in cazurile cand cuprinde
fapte distincte si care nu au legatura intre ele
-nu poate fi revocata decat daca a fost urmarea unei erori de fapt scuzabil
-nu produce efecte decat dc a fost facuta de o persoana fara discernamant sau
daca poate duce la pierderea unui drept de care nu poate dispune cel care
face recunoasterea
marturisirea extrajudiciara- este un fapt supus aprecierii judecatorului
-nu poate fi invocata in cazurile in care nu este admisa proba cu martori
Instanta poate incuvinta la cerere sau din oficiu chemarea la interogatoriu a
oricarei parti cu privire la fapte personale care sunt de natura sa aduca
solutionarea procesului.
Cel interogat va fi intrebat de presedinte asupra fiecarui fapt in parte.
Daca partea declara ca pt a raspunde trebuie sa cerceteze inscrisuri, registre
sau dosare se va putea fixa un nou termen pt interogatoriu.
Cand ambele parti sunt de fata la interogatoriu, ele pot fi confruntate.
Statul si celelalte persoane juridice de dr public sau privat vor raspunde in
scris la interogatoriu (exceptie:societatile de persoane a caror asociati au dr
de reprezentare vor fi citati personal la interogatoriu).
Luarea interogatoriul poate fi luat si prin judecator delegat sau comisie
rogatorie.
Daca partea, fara motive temeinice, refuza sa raspunda la interogatoriu sau
nu se infatisaza instanta poate considera imprejurarile ca o marturisire

deplina sau numai ca un inceput de dovada in folosul celui care a propus

interogatoriul.
83. Proceduri speciale de administrare a probelor
a) Asigurarea probelor reprezinta acea procedura contencioasa in cadrul
careia partea care are interes poate solicita sa se constate si sa se conserve de
urgenta probele de care intelege sa se foloseasca in proces dc exista pericol
ca ele sa dispara sau daca ar fi greu de administrat in viitor ( chiar si fara
existenta unui pericol cu invoirea paratului)
Partea interesata trebuie sa faca o cerere pt asigurarea dovezii ce va curpinde
,pe langa elementele necesare oricarei cereri adresate instantei judecatoresti
si elemente specifice acestei materi.
Asigurarea dovezilor se poate face:
pe cale principala- inainte de a exista o judecata asupra fondului
(competenta apartine judecatoria din raza caruia se afla martorul sau
obiectul cererii)
pe cale incidentala ,in timpul judecati daca nu s-a ajuns la faza
administrarii probelor.
Cererea se depune inainte de judecata la judecatoria in circumpscriptia
careia se afla martorul sau obiectul constatarii,iar in timpul judecatii , la
instanta care judeca procesul in prima instanta.
Cererea se judeca in camera de consiliu cu sau fara citarea partilor .
Instanta cand admite se pronunta printr-o incheiere executorie .
Incheierea de respingere poate fi atacata cu apel in termen de 5 zile.
Probele asigurate vor fi cercetate de instanta la judecarea procesului, sub
raportul admisibilitatii si concludentei lor ( cand apreciaza ca necesar ,
instanta poate dispune o noua administrare a probelor asigurate).
Probele asigurate pot fi folosite si de partea care nu a cerut administrarea lor.
In cazul constatarii facute de executorul judecatoresc , dc este necesar
concursul partii adverse sau al altei persoane, constatarea nu va putea fi
facuta decat cu acordul acestora(in lipsa acordului instanta poate incuvinta).
In caz de pericol de intarziere, asigurarea dovezii si constatarea unei stari de
fapt se vor putea face si in zilele nelucratoare cu incuvintarea instantei.
b).Comisia rogatorie este o forma de proorogare judecatoreasca a
competentei instantelor de judecata.Prin intermediul comisiei rogatorii o
instanta de acelasi grad sau inferioara administreaza probele admise de
instanta corect si legal sesizata pt solutionarea pricini.
Administrarea probei prin comisia rogatoreie reprezinta o exceptie de la
principiul nemijlocirii si principiul continuitatii procesului civil.

Daca felul dovezii ingaduie si partile sunt de acord proba care face obiectul
comisiei poate fi administrata si fara citarea partilor .
Daca este vorba de proba cu expertiza, numirea expertilor si onorariul
acestora pot fi stabilite de instanta care efectueaza comisia rogatorie.
c).Administrarea probelor de catre avocati sau consilieri juridici este un
drept procesual recunoscut in favoarea partilor !!!
Se aplica la toate litigiile cu exceptia celor care privesc starea civila si
capacitatea persoanelor, relatile de familie sau alte dreptui asupra carora
legea nu permite efectuarea tranzactiei si litigiile derivate din drepturi
personale sau din drepturi patrimoniale asupra carora partile nu pot dispune.
Operatiunea se realizeaza sub controlul si aprobarea instantei de judecata.
Avocatii sau consilieri juridici au obligatia de a prezenta instantei programul
de administrarea a probelor ,instanta trebuind sa verifice, sa incuvinteze si
sa dispuna cu privire la program prin incheiere, aceasta incheiere avand
caracter oligatoriu pt parti si pt avocatii lor.
Daca partea isi schimba avocatii sau consilieri juridic, cei nou desemnati au
obligatia de a respecta incheierea .
Procedura se poate face atat in prima instanta cat si in apel.
In faza de casare cu trimitere pt completarea de probatoriu, partile nu mai
pot opta pt administrarea probelor de catre avocatii.
Conditii de fond si de forma
Instanta treuie sa verifice daca au fost achitate taxele de timbru ,daca natura
litigiului nu exclude aceasta procedura , sa verifice existenta dovezii
mandatului de reprezentarea sau asistare a partii,daca litigiul se afla la
primul term de judecata,daca partile au fost legal citate si daca sunt prezente
sau reprezentate.
Instanta intreaba partile daca sunt de acord cu administrarea probelor
(consimtamantul nu mai poate fi revocat)
Daca doar o parte solicita administrarea probelor de catre avocati, instanta
are obligati de a pune in discutie aceasta cerere si o poate admite doar in
cazul in care toate partile declara ca sunt de acord,in caz contrar cererea se
respinge si procesul se va derula dupa regulile generale.
Declansarea procedurii
La primul termen la care partile sunt legal citate,daca sunt prezente sau sunt
reprezentate, partile pot conveni ca avocatii sau consilieri juridici care le
asista si le reprezinta sa administreze probele in cauza.
Partile trebuie sa isi dea consimtamantul personal sau prin mandatar cu
procura speciala,luandu-se act despre aceasta in incheiere.
Fiecare parte este obligata sa declare ca pt procedura de administrare
probelor de catre avocat isi alege domiciliul la avocatul care o reprezinta .

In aceasta etapa doar participarea avocatilor este obligatorie!!!!

Prima zi de infatisare
Dupa constatarea valabilitati consintamantului dat instanta rezolva exceptiile
invocate, examineaza cererile de interventie formulate de parti sau terte
persoane , ve examina fiecare pretentie si aparare in parte pe baza cereri de
chemare in judecata , va dispune la cerere masurile asiguratorii si va lua
masuri de pregatire a judecatii, va lua act de renuntare a reclamantului, de
achiesare a paratului sau de tranzactie a partilor, va
incuvinta probele solicitate, va dispune ca partile sa prezinte dovada
efectuarii verificarilor in registrele de evidenta sau publicitate etc.
Partea care lipseste nejustificat la termenul de incuvintare a dovezii va fi
decazuta din dreptul de a mai propune si administra orice dovada, cu
exceptia inscrisurilor, dar va putea participa la administrarea dovezilor de
catre cealalta parte si le va putea combate.
Admisibilitatea probelor
-sunt aplicabile reg generale de mai sus
Administrarea probelor se face in ordinea stabilita de instanta, vor fi
administrate inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului.
Dovada si dovada contrara vor fi administrate concomitent,at cand este
posibil.
Pt administrarea probei de catre avocati ,instanta va stabili un termen de 6
luni tinand seama de volumul si complexitatea probelor.
Termenul de 6 luni poate fi prelungit dc in cursul administrari probelor:
-se invoca o exceptie sau un incident procedural asupra caruia instanta
trebuie sa se pronunte ;
-a incetat din orice cauza contractul de asistenta juridica dintre una din
parti si avocatul sau ( se prelung cu max 1 luna );
-una din parti a decedat ( se prelungeste cu timpul in care procesul
este suspendat sau cu timpul acordat partii interesate pt introducerea in
proces a mostenitorilor);
-in orice alte cazuri cand legea prevede suspendarea procesului;
In cel mult 5 zile de la incuvintarea probelor, avocatii prezinta instantei
programul de administrare .
Nerespectarea programului in mod nejustificat atrage decaderea partii din
dreptul de a mai administra proba respectiva .
Probele pot fi administrate in cabinetul unuia dintre avocati sau intr-un loc
convenit.
Partile prin avocati sunt obligati sa-si comunice inscrisurile prin scrisoare
recomandata.

Se aplica dispozitiile generale privind cheltuielile necesare administrari

probelor.
Daca in curcul administrari probelor una din parti formuleaza o cerere,
invoca o exceptie, inadmisibilitatea unei probe sau orice alt incident privind
administrarea probei, ea va sesiza insstanta care cu citarea celeilalte parti se
va pronunta prin incheiere in camera de consiliu ( incheierea poate fi atacata
numai o data cu fondul).
Dupa administrarea tuturor probelor incuvintate de instanta , reclamantul
prin avocatul sau va redacta concluziile scrise privind pretentiile sale pe care
le va trimite prin scrisoare recomandata sau le va inmana direct celeilalte
parti inclusiv procurorului dc acesta participa la proces.
Dupa primirea concluzilor scrise ale reclamantului, fiecare parte prin avocat
va redacta propriile concluzii scrise pe care le va comunica celorlalte parti.
Proba cu inscrisuri
Daca inscrisul este detinut de o autoirtate sau o alta persoane, instanta
dispune solicitarea inscrisului si apoi il comunica in copie fiecarui avocat.
Daca una din parti nu recunoaste scris sau semnatura, avocatul partii
interesate va solicita instantei sa procedeze la verificarea inscrisurilor.
Proba cu martori
Martori vor fi ascultati la data si locul stabilit de instanta, fara prestarea de
juramant.
Fiecare martor este ascultat separat si fara ca ceilalti sa fie de fata in
ordinea stabilita de presedintele instantei,tinand seama si de cererea partilor.
Marturia se consemneaza de catre o persoana convenita de parti si se va
semna la fiecare pagina si al sfarsitul ei de catre avocatii partilor, de cel
carea efectuat consemnarea si de insusi martorul.
Daca marturia a fost stenografiata sau inregistrata audio/video, aceasta se va
transcrie.
Partile pot conveni ca declaratiile martorilor sa fie autentificate de notar.
Copii pana la 14 ani si cei lipsiti de discernamant pot fi ascultati doar de
instanta.
Proba cu expertiza
Expertul este ales prin invoiala partilor, daca nu cad de acord vor cere
instantei sa-l desemneze.
Expertul va preda expertiza avocatilor sub semnatura de primire cu cel putin
30 zile inainte de termenul fixat de instanta ca termen limita de finalizare a
procedurii.
Expertul este obligat sa dea explicatii avocatilor .
Daca partile nu sunt lamurite pot cere o noua expertiza, motivat, la primul
termen dupa depunerea raportului sub sanctiunea decaderii.

Cercetarea la fata locului se face de catre instanta potrivit dreptului

probator comun.
Procesul-verbal va fi intocmit in atatea exemplare cate parti sunt si va fi
inmanat avocatilor in max 5 zile.
Proba cu interogatoriul
Cand s-a incuvintata proba cu intergatoriul ,instanta citeaza partile la
termenul dat in camera de consiliu. Copiile de pe interogatoriu vor fi
inmanate de indata avocatilor,partilor sau consilierilor juridici.
Comunicari procedurale specifice
Avocatii alcatuiesc pt fiecare parte cate un dosar si unul pt instanta, in care
vor depune cate un exemplar al tuturor inscris prin care se constata
administrarea fiecarei probe.
La expirarea termenului stabilit pt aceasta procedura avocatii vor prezenta
instantei dosarul cauzei.
Judecarea cauzei cercetate prin prisma probelor administrate
Odata primit dosarul instanta fixeaza termenul de judecata in max 15 zile .
La termen instanta poate proceda la judecarea in fond a procesului, acordand
partilor cuvantul pt a pune concluzii prin avocat .
Daca considera necesar instanta poate dispune prin incheiere motivata sa fie
administrata nemijocitl in fata sa toate sau numai unele dintre probele
administrate de avocati.
Litigiul se solutioneaza prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti.
84. Incidente procedurale derivate din acte procedurale de dispoziie ale
prilor
Bazandu-se pe principiul disponibiliatati, partile pot sa faca acte procedurale
de dispozitie cu privire la drepturile subiective deduse judecatii prin care se
pot recunoaste sau stabili aceste drepturi. Aceste acte sunt :
renuntarea la judecata
renuntarea la dreptul subiectiv
achiesarea
tranzactia
a)Renuntarea la judecata
Acest act provine de la reclamant sau de la partul care a formulat propria sa
cerere reconventionala si semnifica renuntarea la cererea sa de chemare in
judecata
Reclamantul poate sa renunte oricand la judecata in tot sau in parte fie verbal
in sedinta de judecata fie prin mandatar cu procura speciala.
Vointa reclamantului de a desista trebuie sa fie neindoielnica si neviciata.

Daca reclamantul renunta dupa comunicarea cererii de chemare in judecata,

instanta la cererea paratului, il va obliga la cheltuielile facute de parat daca
reclamantul renunta la primul termen sau ulterior, renuntarea nu se poate
face decat cu acordul expres sau tacit al celeilalte parti.
Daca paratul nu este prezent la termenul in care reclamantul renunta instanta
va acorda paratului un termen pana la care sa isi exprime pozitia .Lipsa unui
raspuns pana la termenu acorda se considera acord tacit de renuntare.
Cand renuntarea se face in apel sau in caile extraordinare de atac, instanta
va lua act de renuntare si va dispune si anularea in tot sau in parte a hotarari
pronuntate in cauza .
Renuntarea la judecata se constata prin hotarare supusa recursului la instanta
superioara.
Cand renuntarea la judecata se face la ICCJ hotararea este definitiva .
Renuntarea facuta de unul din reclamanti nu este opozabila celorlalti
reclamanti si produce efecte numai fata de partile in privinta carora a fost
facuta si nu afecteaza cererile incidentale care au caracter de sine statator.
b) Renuntarea la dr subiectiv ( numai reclamantul )
Reclamantul poate oricand in proces sa renunte la dreptul pretins, daca poate
dispune de acesta fara a fi necesar acordul paratului.
In caz de renuntarea a dreptului pretins instanta va pronunta o hotarare prin
care va respinge cererea in fond dispunand si asupra cheltuielilor de
judecata.
Reclamantul pierde posibilitatea de a se mai adresa instantei cu o noua
cerere de chemare in judecata. Renuntarea se face atat verbal in sedinta,
consemnandu-se in incheiere, cat si prin inscris autentic.
Renuntarea la dreptul dedus judecatii este expresia principiului
disponibilitati in proces civil .
Manifestarea de vointa de a renunta la dreptul pretins trebuie sa fie un act de
vointa lipsit de orice vicii.
Cand renuntarea se face in apel, se anuleaza hotararea primei instante, cand
se face in caile extraordinare se anuleaza hotararea in cauza pronuntata.
Hotararea este supusa recursului la o instanta superioara celei care a luat act
de renuntarea la dreptul pretins.
Cand renuntare are loc in fata ICCJ recursul se judeca de completul de 5
judecatori.
c) Achiesarea
Achiesarea este manifestarea de vointa unilaterala si voluntara, un act
procedural de dispozitie care se prezinta sub doua forme :
achiesarea paratului la pretentiile reclamantului
achiesarea partii care a pierdut procesul la pronuntarea hotararii

Achiesarea la pretentiile partii adverse,facuta spontan sau prin

interogatoriu,inseamna recunoasterea faptului ca cererea este fondata, in
consecinta ,renuntarea la aparare ,in legatura cu toate capetele de cerere
(achisarea totala ) sau numai cu privire la unele dintre acestea ( achiesarea
partiala ).
Achiesarea se aseamana cu marturisirea, dar ea nu este un mijloc de proba ci
un mijloc de stingere a procesului si de dezinvestire a instantei.
Daca paratul achieseaza la prima zi de infatisare si nu era pus in intarziere
nu va fi obligat la cheltuieli de judecata.
Daca recunoasterea este partiala judecata va continua cu privire la pretentiile
ramase necunoscute,instanta urmand sa se pronunte cu o noua hotarare cu
privirea la aceasta.
Hotararea partiala poate fi atacata numai cu recurs si este executorie .
Achiesarea partii care a pierdut procesul la hotarare se caracterizeaza
ptin aceea ca partea carea pierdut procesul renunta la dreptul de exercita
calea de atac a apelului sau recursului,impotriva hotarari respective ,daca a
formulat.
Aceasta forma de achiesare poate fi expresa sau implicita .
Achiesarea expresa poate fi facuta oral in instanta dupa pronuntarea hotarari
sau prin infatisarea ulterioara in fata presedintelui sau prin inscris autentic
Achiesarea implicita la hotarare rezulta dintr-un act care semnifica vointa
neindoielnica de a consimtisau din faptul ca parte executa de bunavoie
hotararea.
Achiesarea trebuie sa fie neindoielnica , neviciata si irevocabila
O modalitate de achiesare este executarea voluntara a hotarari pronuntate
sau renuntarea al promovarea caii de atac.
Prin achiesare la hotarare aceasta dobandandeste autoritate de lucru judecat.
d) Tranzactia
Tranzactia este acordul de vointa prin care partile preintampina nasterea unui
proces sau sting un proces inceput.
Partile se pot infatisa oricand in cursul judecati chiar fara sa fi fost citate pt a
cere sa se dea hotarare care sa consfinteasca invoiala lor .
Tranzactia are ca obiect concesii reciproce,constand in renuntari reciproce la
pretentii ori la prestatii noi savarsite sau promise de o parte in schimbul
renuntarii de catre cealalta parte la dreptul ce este litgios
Tranzactia presupune:
-existenta unui drept litigios sau indoielnic
-intentia partilor de a pune capat litigiului in tot sau in parte sau de a
preintampina nasterea unui litigiu
-existenta unor concesii reciproce ( altfel ar fi achiesare ).

Din punct de vedere al dreptului substantial ,tranzactia este contract

bilateral, consensual, oneros, comutativ ( forma scrisa- ad probationem )
Nu se poate tranzactiona asupra: capacitatii sau starii civile a persoanelor,
sau cu privire la drepturile de care partile nu pot dispune, inse se poate
tranzactiona asupra actiunii civile derivand din savarsirea unei infractiuni.
Hotararea judecatoreasca prin care consfintesc o tranzactie se numeste
hotarare de expedient . Invoiala partilor alcatuieste dispozitivul hotararii.
Daca cuprinde un act solemn,tranzactia trebuie incheiata in forma autentica.
Tranzactia judiciara poate interveni oricand in cursul judecatii(si in caile de
atac ). Tranzactia incheiata de catre unii din coparticipanti nu aduce atingere
drepturilor celorlalti.
Hotararea care consfinteste invoiala partilor poate fi atacata doar pt motive
procedurale .
Fiind un contract, o parte interesata poate cere anularea invoielii si a hotarari
de expedient daca de exemplu invoca vicierea consimtamantului. Tranzactia
care^pune capat unui proces poate fi desfintata prin actiunea in nulitate sau
in rezolutiune sau reziliere, dar si cu actiunea revocatorie sau in declararea
simulatiei.
Efectele tranzactiei :
- efecte care se ataseaza tranzactiei - efect extinctiv asupra drepturilor asupra
carora partile si-au facut concesii reciproce ;
- efecte care se ataseaza hotarari-acutul instantei confera tranzactiei valoare
autentica;
85.Incidente de judecata
In cursul judecati pot apararea incidente de ordin procedural ,care fie
grabesc cursul judecatii, fie il prelungesc.
Aceste incidente pot fi considerate :
a) Conexarea este masura prin care se realizeaza reunirea in fata aceluiasi
complet de judecata a doua sau mai multe cereri care se afla in fara aceleasi
instante pt a fi judecate impreuna.
In prima instanta este posibila conexarea mai multor procese cu aceleasi
parti sau chiar impreuna cu alte parti, al caror obiect si cauza se afla in
stransa legatura.
Exceptia conexitatii poate fi invocata de parti sau din oficiu pana la primul
termen inaintea ultimei instante sesizate care se va pronunta prin incheiere
asupra exceptiei ( poate fi atacata numai o data cu fondul ).
Legatura dintre cereri se exprima prin dependenta cererilor, prin
subordonarea uneia fata de cealalta sau prin urmarirea unui scop comunramane la aprecierea instantei

b) Disjungerea
In orice stare a judecatii procesele conexate pot fi disjunse si judecate
separat.
In cazul disjungeri suntem in situatia inversa a conexarii. Doua sau mai
multe cereri sunt disociate pt a fi judecate separat.
Masura disjungeri este justificata de asigurarea celeritatatii judecatii,care
preleveaza fata de cerinta pastrarii unitatii substantiale a litigiului.
86. Suspendarea judecii. Formele suspendrii.
Prin suspendare se intelege oprirea cursului judecatii datorita aparitiei unor
imprejurari voite de parti, care nu mai staruie in solutionarea litigiului sau
independente de vointa acestora.
Asupra suspendarii inst se va pronunta prin incheiere care poate fi atacata cu
recurs la instanta superioara .
Recursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea atat impotriva
incheierii de admitere cat si de respingere.
Cazurile de supsendare sunt :
a) suspendarea voluntara intervine datorita manifestari de vointa a
partilor, expresa sau tacita.
Suspendarea voluntara este aceea care determina sistarea temporara a
activitatii judiciare datorita unor imprejurari voite de parti.
Suspendare voluntara prevede doua cazuri de supsendare voluntara :
Cand ambele parti o cer
Cand niciuna din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii desi au
fost legal citate si nu s-a cerut de catre cel putin una din parti
judecarea in lipsa ( cererea de judecata in lipsa produce efecte numai
la instanta fata de care a fost formulata )
In caz de suspendare voluntara, judecata reincepe prin cererea de
redeschidere facuta de una din parti, urmand a se plati 50% din taxa de
timbru pentru cererea de chemare in judecata.
Instanta nu poate repune din oficiu cauza pe rol si sa rezolve in fond
procesul.
b)suspendarea legala de drept poate fi de drept si facultatitiva sau
judecatoreasca.
Judecata pricinilor se suspenda de drept in urmatoarele situatii :
Decesul unei parti, pana la introducerea in cauza a mostenitorilor, in
afara cazului cand partea interesata cere termen pt introducerea in
cauza acestora;

 Prin interdictia judecatoreasca de punere sub curatela pana la numirea

curatorului;
Prin decesul reprezentantului/mandatarului unei parti, survenit cu mai
putin de 15 zile inainte de ziua infatisarii, pana la numirea unui nou
reprezentant;
Prin incetarea functiei tutorelui/curatorului pana la numirea unuia nou
tutore;
Cand persoana juridica este dizolvata, pana la desemnarea
lichidatorului;
Prin deschiderea procedurii insolventei in temeiul unei hotarari
judecatoresti definitive, daca debitorul trebuie reprezentat, pana la
numirea administratorului sau lichidatorului judiciar
Cand instanta formuleaza o cerere de pronuntare a unei hotarari
preliminare adresata CJUE
Alte cauze prevazute de lege
Suspendarea va intervi numai daca aceste imprejurari apar inainte de
inchiderea dezbaterilor
Suspendarea mai intervine si in alte situatii: cand se iveste un conflict de
competenta, instanta suspenda orice procedura si inainteaza dosarul insteian
competente sa solutioneze conflictul (suspendarea va dura pana la rezolvarea
conflictului de competenta).
b) suspendarea legala facultativa sau judecatoreasca este acea forma
a supsendarii care permite judecatorului ca, in anumite imprejurari
determinate de lege , sa aprecieze asupra oportunitatii sistarii
temporare a judecatii.
Instanta sesizata cu cererea de partaj poate pronunta suspendare partajului pt
cel putin un 1 an, pt a nu aduce prejudici grave intereselor celorlalti
copropietari.
Instanta poate suspenda judecata cand dezlegarea pricinii tine de existenta
sau inexistenta unui drept ce formeaza obiectul altei judecati (ex: judecarea
unui proces de partaj al unui imobil poate fi suspendata pana la solutionarea
cererii in revendicare a imobilului, introdusa de un tert)
Un alt caz de suspendare este situatia in care s-a inceput urmariea penala pt
o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza
sa se dea daca legea nu prevevde altfel ( se mentine pana ce hotararea
pronuntata in pricina devine irevocabila)
Instanta poate reveni motivat asupra susp, daca constata ca partea care a
cerut-o urmareste tergiversarea procesului sau daca urmarirea penala care a

determinat suspendarea dureaza mai mult de 1 an, fara a se dispune o solutie

in cauza .
In cazul in care s-a formulat o cerere de stramutare, presedintele poate
dispune suspendarea cu darea unei cautiuni de 1000 lei ( pt motive temeinice
poate fi dispusa fara citarea partilor chiar inainte de termen).
87.Efectele suspendrii . Msuri procesuale obligatorii n cazul
suspendrii cauzei
Efectele suspendrii judecii sunt urmtoarele:
a) atta timp ct judecarea cauzei este suspendat, aceasta rmne n
nelucrare, fr a mai fi posibil, sub pedeapsa nulitii, efectuarea vreunui
act de procedur;
b) oprirea mersului judecii sub raportul prilor este total, suportat, cu
alte cuvinte, de toate prile procesului indiferent de poziia i calitatea
procesual pe care o ocup n cadrul acelui proces i dac, voit sau nevoit,
au contribuit la producerea ei
c) dac suspendarea judecii s-a produs ca rezultat al voinei prilor, data
cnd s-a dispus suspendarea constituie punctul de plecare al termenului de
perimare, iar n celelalte cazuri, cursul termenului de perimare este oprit pe
diferite perioade de timp.
Suspendarea judecatii se dispune prin incheiere catre poate fi atacata cu
recurs la instanta superioara. Cand suspendarea a fost dispusa de ICCJ
,hotararea este definitiva.
Prin incheierea de suspendare, instanta nu se dezinvesteste de solutionarea
pricinii, dar procesul ramane in nelucrare, iar orice act procedural efectuat in
acest timp este lovit de nulitate relativa.
Suspendarea judeati are ca efect suspendarea oricarei forme de derulare a
cauzei .Suspendarea judecatii atrage suspendarea cursului perimarii.
Incetarea suspendarii:
Prin cererea de redeschidere facuta de una din parti (suspendarea prin
invoiala partilor)
Prin cererea de redeschidere a procesului, facuta cu aratarea
mostenitorilor, tutorelui/curatorului, a celui reprezentat de mandatarul
defunct, a noului mandatar sau a partii interesate, a lichidatorului, a
admini-lui jud sau a lichidatorului jud
Dupa pronuntarea hotarari CJUE
Prin alte modalit prevazute de lege
88.Perimarea

Perimarea este sanctiunea procedurala de stingere a procesului in faza in

care se gaseste( actiune ,cale de atac, executare silita ).
Neexercitarea culpabila a drepturilor procesuale ale partii care lasa procesul
in nelucrare atrage sanctiunea procedurala a perimarii stingand procesul in
faza in care acesta se gaseste .
Orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel ,recurs, revizuire si
orice alta cerere de reformare sau retractare se perima de drept chiar
impotriva incapabililor, daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de 6
luni .
Perimarea este o sanctiune procedurala de aplicatie generala , care opereaza
atat in etapa judecatii in prima instanta ,cat si in etapa judecatii in caile de
atac,privind atat drepturile ptprescriptibile cat drepturile imprescriptibile.
Pt a interveni perimarea trebuie dovedita culpa partii.
Cazuri cand nu opereaza perimarea:
-cand actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu
-cand din motive neimputabile partii cererea nu a ajuns la instanta
competenta
-cand din motive neimputabile partii nu se poate fixa termen de
judecata
Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedura indeplinit de
partii sau de instanta.
Perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in
vederea judecarii procesului de catre parte care justifica interes (cand sunt
mai multi coparticipanti-profita tuturor).
Suspendarea termenului de perimarea are loc :
-cursul permimari este suspendata cat timp dainuieste uspendarea facultative
a judecati daca nu se datoreaza lipsei de staruinta a partilor
-in cazul suspendari de drept a judecati cursul perimarii este suspendat timp
de 1 luna
-pe timp cat partea este impiedicata de a starui judecata din cauza unor
motive temeinice
In toate aceste cazuri termenul de perimare va continua dupa incetarea
imprejurari ce au determinat suspendarea ( se include si timpul scurs inaintea
suspendarii).
Perimarea opereaza de drept
Perimarea se constata din oficiu sau la cererea partilor, judecatorul citeaza de
urgenta partile si dispune grefierului sa intocmeasca un referat asupra actelor
de procedura perimate .
Perimarea poate fi invocata si pe cale de exceptie in camera de consiliu sau
in sedinta publica.

Perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata pt prima data in

apel.
Se perima de drept orice cerere adresata unei instante ramasa in nelucrare
timp de 10 ani, chiar in lipsa unor motive imputabile partii.
Perimarea se constata prin hotarara judecatoreasca.Hotararea care constata
perimarea este supusa recursului la instanta superioara in termen 5 zile
( prin incheiere cand instanta constata ca nu a intervenit- se ataca odata cu
fondul)
Constatarea perimarii se face in urma repunerii procesului pe rol sau a
invocarii exceptiei de perimare .
Exceptia de perimare este o esceptie de procedura absoluta si peremp.torie.
Din aceste motive,poate fi invocata de partea interesata,procuror sau de
instanta din oficiu
Intru-cat intervine de drept, exceptia perimarii are prioritate fata de orice alte
mijloace procedurale.
Perimarea se poate si in apel numai daca prima instanta a respins exceptia si
a trecut la judecarea fondului.
Pentru constatarea perimarii trebuie sa aibe loc o dezbatere contradictorie
intre parti.
Hotararea poate fi atacata si pe calea contestatiei in anulare dar nu prin
revizuire nefiind o hotarare de fond .
Principalul efect al perimari consta in stingerea procesului impreuna cu
actele de procedura, partile fiind repuse in situatia anterioara cererii care s-a
perimat.Perimarea opreaza impotriva oricaror persoane fizice sau juridice,
chiar si impotriva celor lipsiti de capacitate de exercitiu.
Daca s-a constatat perim cererii de chemare in judecata, efectul de
intrerupere a prescriptiei extinctive nu se mai produce.
Cand termenul de prescriptie nu s-a implinit este admisibila o noua cerere de
chemare in jud deoarece perimarea nu afecteaza dreptul subiectiv civil si nici
dreptul la actiune intr-o noua cerere de chemare in judecata. Partile pot
folosi dovezile administrate in cursul judecati cereii perimate daca instanta
considera ca nu e necesara refacerea lor.
Nu sunt afectate de perimare actele procedurale facute intr-o alta instanta
desi ar fi conexe cu cele perimate.
89.Termenele procedurale
Termenul este unitatatea de timp in interiorul caruia trebuie sa se
indeplineasca un act de procedura. Din punct de vedere procesual, termenele
pot fi stabilite pe ore ,zile ,saptamani ,luni ,ani.
Clasificarea termenelor:

a) In functie de definitia notiuni :

termene de procedura imperative sau peremptorii sunt
intervale de timp in interiorul carora se impune efectuarea
actului de procedura.
termene de procedura prohibitive sau dilatorii sunt inervale
de timp in interiorul caruia este interzisa efectuarea unui act de
procedura.
b) In functie de modul in care sunt stabilite
termene legale sunt obligatori atat pt parti cat si pt instanta .
Acestea sunt termene legale fixe sau perfecte care nu pot fi
modificate de judecator si termene legale imperfecte care pot fi
ajustate de catre judecator .
termen judecatoresc termene edictate de judecator
termen conventional este stabilit de catre parti prin acordul lor
( trebuie validate de judecator pt a produce efecte )
c) In functie de sanctiunea care se aplica pt nerespectarea termenelor
termen absolut nerespectat atrage nulitatea absoluta sau
decaderea din dreptul de a mai exercita dreptul procesual
termen relativ nerespecta atrage aplicarea unor sanctiuni
procesuale pecuniare.
d) Dupa unitatea de timp
termen pe ore,zile, saptamani, luni si ani.
Calculul termenelor:
Termenele incep sa curg de la comunicarea actelor de procedura daca
legea nu dispune altfel.
Termnul nu incepe sa curga iar daca a inceput sa curga mai inainte, se
intrerupe fata de cei lipsiti de capacitate de exercitu sau cu cap de
exercitiu restransa, cat timp a fost desemnata o persoana care sa il
reprezinte sau sa il asiste.
Termene exprimate in zile se face pe zile libere ( nu intra ziua in care
incepe si nici ultima zi ).
Termenele exprimate in ore incep sa curg de la ora 0 a zilei urmatoare.
Termenele exprimate in ani, luni sau saptamani se sfarsesc in ziua
anului, lunii, sau saptamani corespunzatoare din ultima saptamana ori
luna sau din ultimul an (daca ultima luna nu are zi corespunzatoare
termenul se implineste in ultima zi a acelei luni)
Cand ultima zi cade intr-o zi nelucratoare, termenul se prelungeste pana
in prima zi lucratoare urmatoare.

Termenul care se socoteste pe zile, saptamani, luni ani se implineste la

ora 24 a ultimei zile .
Actul de procedura depus inauntrul termenului prin scrisoare
recomandata la oficiul postal sau curierat rapid etc. este socotit a fi facut
in termen.
Actul depus inaintrul termenului la unitatea militara sau la administrarea
locului de detinere este considerat a fi facut in termen.
Acestea servesc ca dovada a datei depunerii actului de catre partea
interesata.
Incidente in curgerea temenului de procedura. Intreruperea sau
suspendarea termenului.
Curgerea timpului dinauntrul termenului poate fi intrerupt sau suspendat.
Intrerupere termenului presupune incetarea curgerii termenului si reluarea
curegerii acestuia fara ca intervalul anterior de timp scurs sa fie luat in
considerarea.
Suspendarea termenului presupune oprirea socotiri curgerii sale pana la
incetarea cauze ce determina suspendarea si reluarea calculului
termenului , luandu-se in considerarea si intervalul de timp anterior scurs.
Intreruperea si suspendarea cursului termenului de procedura reprezinta
exceptia de al regula fixitatii si continuitatii termenelor de procedura.
Termenul procedural se intrerupe :
cand a intervenit moarta uneia din parti
cand a intervenit moartea reprezentantului partii ;
90.Decaderea , nulitatea, repunerea in termen
Alaturi de nulitate, decaderea este o sanctiune procedurala .
Decaderea este sanctiunea procedurala are intervine in cazul in care actul de
procedura care trebuia efectuat in interiorul unui termen nu a fost efectuat
sau actul de procedura care nu trebuia efectuat a fost efectuat in interiorul
termenului.
Daca actul de procedura este facut peste termen, sanctiunea prevazuta de cod
este nulitatea acelui act de procedura.
Diferenta dintre decadere si nulitate consta in aceea ca nulitatea actului de
procedura produce partii care o invoca o vatamare care nu poate fi inlaturata
astfel prin declararea nulitatii acestuia, pe cand decaderea nu atrage prin
producerea sa o vatamare.
Decaderea si nulitatea se invoca pe parcursul procesului prin intermediul
instrumentului procesual al exceptiei.

Decaderea se poate invoca pe tot parcursul procesului daca este vorba de

nesocotirea unor norme si doar limine litis daca este vorba de atingerera
adusa unor norme dispozitive. Decaderea poate viza fie momentul la care
trebuie exercitat un drept , fie ordinea in care actele de procedura trebuie
indeplinite.
Decaderea se constata de catre instanta de judecata care se pronunta prin
incheiere sau hotarare judecatoreasca. Incheierea prin care se constata
decaderea se poate ataca odata cu fondul. Decaderea are ca efect singerea
oricarei posibilitati de exercitare a dreptului procesual neexercitat in
interiorul termenului stabilit pt exercitarea sa .
Partea care dovedeste ca imprejurari mai presus de vointa sa au intervenit si
au impiedicat-o sa isi exercite un drept porcesual poate solicita repunerea in
termen.
Repunerea in termen se dispune de catre instanta dupa verificarea existentei
motivelor temeinice care sa justifice admiterea cererii de repunere in termen.
Parte care a pierdut termenul procedural va fi repusa in termen numai daca
dovedeste ca intarzierea se datoreaza unor motive temeinic justificate.
In aceste scop, partea care va indeplini actul de procedura in cel mult 15 zile
de la incetarea impiedicarii, cerand totodata repunere sa in termen .
Cerera de repunere in termem va fi rezolvata de instanta competenta sa
solutioneze cererea provitoare la dreptul neexercitat in termen.
91. Sanctiuni procedurale . Amenzi judicire si despagubiri.
Sanciunile procedurale sunt msuri cu caracter de constrngere menite s
garanteze respectarea normelor juridice care prescriu formele i condiiile
dup care trebuie s se desfoare activitatea judiciar n pricinile civile.
Au scopul de a asigura ordinea procesuala si prevenirea savarsirii de abateri
care sa duca la tulburarea bunului mers al cauzei pendinte;
Amenda judiciara se aplica in cazul savarsirii unei abaterii in cursul
judecatii;
Se aplica amenzi judiciare de la 100- 1000 lei pt:
Formularea cu rea credinta a unei cereri de recuzare sau stramutare
Refuzul partii de a se prezenta la sedinta de informare cu privire la
avantajele medierii in conditiile in care a acceptat potrivit legi .
Obtinerea cu rea credinta a citarii prin publicitate a oricarei parti
Introducerea cu rea credinta a unor cereri principale, accesorii,
aditionale, sau incidentale precum si pentru exercitarea unei cai de
atac vadit netemeinice;
Amenda intre 50-700lei + despagubiri pentru :

-neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune

marturie cand este prezent in instanta;
- neaducerea la termenul fixat de instanta a martorului incuvintat de catre
partea care din motive imputabile nu si-a indeplinit aceasta obligatie;
-neprezentarea avocatului;
-cauzarea amanarii judecarii/ a executarii silite de catre cel insarcinat cu
indeplinirea actelor de procedura
-impiedicarea in orice mod a exercitarii in legatura cu procesul a atributiilor
ce revin judecatorilor, expertilor, agentiilor procedurali, etc..
Nerespectarea de catre parti sau a oricaror altor persoane a masurilor luate
de catre instanta pt. asigurarea solemnitatii si ordinii sedintei de jundecata ,
amenda de la 100-1000 lei
92. Hotrrea judectoreasc
Dispozitia instantei de judecata cu privire la actiunea cu care a fost investita
poarta denumirea de hotarare judecatoreasca.
Categorii:
Incheierea judecatoreasca cuprinde:
- practicaua ( constituirea instantei, partile prezente, concluziile puse de parti
si procuror si probele administrate).
- motivele sau considerentele ( pt care s-a luat o anumita dispozitie sau care
au justificat rezolvarea unei exceptii)
- si dispozitiviul.( masura ordonata de instanta precum si termenul la care s-a
amanat judecata
Pentru fiecare sedinta a instantei se intocmeste o incheiere care va cuprinde :
denumirea instantei si numarul dosarului, data sedintei de judecata, numele
prenumele si calitatea membrilor din completul de judecata, numele si
prenumele partilor, numele si prenumele procurorului,obiectul procesului,
probele care au fost administrate, etc.
Incheieri trebuie sa arate cum s-a desfasurat sedinta. Incheierile judecatoresti
sunt de 2 feluri incheierile de sedinta si incheieri prin care instant finalizeaza
judecata prin pronuntarea unei hotarari .
Incheierile de sedinta sau incheieri premergatoare sunt:
a) preparatorii sunt acele masuri prin care instanta ia unele masuri in
vederea cercetarii si solutionarii cauzei, ele nu rezolva aspecte sau
imprejurari legate de fondul cauzei
b) interlocutorii prin care se solutioneaza exceptii procesuale
incidente procedural, alte chestiuni litigioase.
Sentinta judecatoreasca este o hotararea judecatoreasca .
Sentintele pot fi clasificate :

- cele prin care se rezolva in fond actiunea civila, pronuntata de instantele de

judecata pt solutionarea litigiilor in fond.
-sentinta dezinvestire prin care instanta se dezinvesteste fara a solutiona
cauza
-sentinta prin care instanta se pronunta asupra contestatiei in anulare sau
asupra revizuirii daca aceste cai de atac intra in competenta instantei de fond
si se solutioneaza de ea.
Decizia judecatoreasca este hotararea judecatoreasca prin care se pronunta
instant de htjudecata in caile de atac ale apelului, recursului si a recursului
in intresul legi, precum si hotararea pronuntata ca urmare a anularii in apela
a hotararii primei instante si retinerii cauzei spre rejudecare.
Tot deciziei este si hotrarea pronuntata de instant investita sa solutioneze
contestatia in anulare sau reviziurea indreptata asupra unei decizii.
93.Deliberarea,pronunarea i redactarea minutei , Elaborarea
hotrrii. Structura hotrrii Comunicarea hotrrii
Deliberarea .Dupa dezbateri judecatorii hotarasc in secret fie in sedinta , fie
in camera de consiliu.
La deliberare iau parte numai membrii completului de judecata in fata
carora au avut loc dezbaterile.Fiecare dintre membri completului are dreptul
sa isi exprime pararea.
Daca majoritatea legala nu se poate intruni, pricina se judeca in complet de
divergenta in aceasi zi sau sau in termen de 20 de zile cu citarea partilor, iar
in pricinele urgente, in termen de 7 zile.
Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor cererilor aduse judeati.
Ea nu poate acorda mai mult sau altceva decat s-a cerut, daca legea nu
prevede altfel.
Pronuntarea si redactarea minutei
Rezultatul deliberarii se concretizeaza in dispozitivul hotararii care se
semneaza sub sanctiunea nulitatii de judecatori.
Daca instanta nu se poate hotari de indata pronuntarea va putea fi amanta pt
un termen pe care presedintele il va anunta su care nu va putea fi mai mare
de 15 zile.
Hotararea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de
judecata si se da in numele legii.
Cand unanimitatea nu poate fi realizata ,hotararea se ia cu majoritatea
membrilor completului de judecata . In cazul in care majoritatea nu poate fi
realizata , cauza intra in complet de divergenta.

Dupa ce a fost luata hotararea ,se va intocmi de indata minuta care va

cuprinde solutia in care se va arata cand e cazul, opinia separate a
judecatorilor aflati in unanimitate.
Minunta se va semna pe fiecare pagina de catre judecatori sub sanctiunea
nulitati.
Cu exceptia cazurilor in care pronuntarea a fost amanata , hotararea se va
pronunta in sedinta publica ,la locul unde s-au desfasurat dezbaterile ,de
catre presedintele completului de judecata care va citi minuta ,indicand si
calea de atac care poate fi folosita impotriva hotararii.
Structura hotararii cuprinde :
- Practicaua (cuprinde denumirea instantei, data sedintei de judecata,
numele,
prenumele membrilor completului,numele partilor si a
procurorului,obiectul procesului ,probele
administrate,cererile,declaratile partilor,solutia si masurile date de
instant,calea de atac ,semnatura membrilor )
- Considerentele ( sunt premisele de fapt si de drept care au condus
instant la solutionarea litigiului cuprins in dispozitiv )
- Dispozitivul ( curpinde Solutia data de judecatori litigiului cu care
ei au fost investiti si se intocmeste la sfarsitul deliberarii.
Hotararea se redacteaza de catre judecatorul care a solutionat procesul si va
fi semnata de membrii completului de judecata si grefier.Ea se va redacta si
se va semna in termnen de 30 de zile de la pronuntare.
Hotararea se va intocmi in doua exemplare originale, dintre care unu se
ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se va depune spre conservare la
dosarul de hotarari ale inantei.
Hotararea se va comunia din oficiu partilor,in copie ,chiar dc este definitive.
Comunicarea se face de indata ce hotararea a fost redactata.
94.Despgubiri i cheltuieli de judecat
Cheltuielile avansate de parti in process vor fi suportate la finalizarea
procesului de partea care a pierdut
Cheltuielile de judecata sunt alcatuite din :
- Taxele de timbre si timbrul judiciar,
- Onorarile avocatiilor, expertilor
- sumele cuvenite martorilor pentru deplasare si pierderile cauzate de
necesitatea prezentei la process, pt transport, cazare, etc
Partea care pretinde cheltuieli de judecata trebuie sa faca dovada existentei si
intinderii lor, pana la data inchiderii dezbaterilor asupra fondului .

Daca paratul a recunoscut la primul termen de judecata pretentiiile

reclamantului, nu va fi obligat la plata cheltuielilor de judecata cu exceptia
cazului in care prealabil pornirii procesului a fost pus in intarzaiere de catre
reclamant sau se afla de drept in intarziere.Daca sunt mai multi reclamanti
sau parati ei vor fi obligati sa plateasca chemtuielile de judecata in mod
egal,proportional sau solidar.
Despagubirea sau amenda se stabileste prin incheiere executory ,care se
comunica celui obligat ,daca masura a fost luata in lipsa acestuia . Fiind
executorie, incheierea poate fi pusa in executare, ,cu exceptia in care se
supsenda masura pana la solutionarea reexaminari.
95.Executarea provizorie
Executarea unei hotarari judecatoresti nu se poate face decat atunci cand ea
este un titlu executoriu. Executarea provizorie a hotarari poate fi :
executare provizorie de drept
executare provizorie judecatoreasca.
Executare provizorie se drept
Hotararile prime instante sunt executori de drept cand au ca obiect :
-Stabilirea modului de exercitare a autoritatii parintesti, stabilirea locuintei
minorului,precum si modul de exercitare a dreptului de a avea legaturi
personale cu minorul;
-Platat salarilor sau a altor drepturi izvorate din rap juridice de munca;
-Despagubiri pt accidente de munca ;
-Despagubiri in caz de moarte sau vatamare a integritati corporale ;
-Reparatii grabnice.
-Punerea sau ridicarea sigilului ori facerea inventatului
-Cereri privitoare la posesie
-Executare provizorie de drept este dupa cum indica si numele institutie
provizorie
.
Executare provizorie judecatoreasca.
Instanta poate incuvinta executarea provizorie a hotarari privitoare la bunuri
ori de cate ori va considera ca masura este necesara in raport cu temeiniciea
vadita a dreptului ori cu starea de insolvabilitatea a debitorului, precum si at
cand ar aprecia ca neluarea de indata a acestei masuri este vadit prejudiciata
pentru creditor.
Executarea judectoreasca nu se poate da :
in materie se stramutare de hotare, desfiintare de constructii,
plantii sau a oricaror lucracri avand o asezare fixa.

cand prin hotarare se intabularea unui drept sau radierea lui din
cartea funciara.
Suspendarea executarii
Executarea provizorie atata cea de drept cat si cea judecatoreasca pot fi
suspendate .
Cererea trebuie sa fie formulata de debitorul obligat la executare provizorie
si ea poate fi formulata doar in fata instantei de apel, fie prin cerere de apel
fie distinct pe parcursul judecatii .
Cererea se depune la prima instanta sau dupa caz la instanta de apel.
Suspendarea va putea fi incuvintata numai cu plata unei cautiunii al carei
cuantum va fi fixat de instanta de apel, in acord cu preved din dreptul comun
al executarii silite.

96.Efectele hotararii judecatorestii

Prin efectele hotarari judecatoresti se inteleg consecintele juridice care
rezulta din adoptarea hotararilor judecatoresti .
Aceste efecte sunt :
1.Dezinvestirea instantei
2. Autoritatea de lucru judecat.
3. Puterea executorie.
4. Forta probanta.
5. Obligativitatea si opozabilitatea hotararii
Hotararara judecatoreasca are forta probanta a unui inscris autentic .
Instanta se dezinvesteste prin pronuntarea hotararii. Cererea de chemare in
judecata a investit instanta , iar hotarerea o dezinvesteste , deoarece dupa
pronuntare, in principiu, instanta numai poate reveni asupra parerii sale .
Institutia autoritatii de lucru judecata presupune ca nimeni nu poate fi
chemat in judecata de doua ori in aceasi calitate, in temeiul acelasi cauze si
pt acelasi obiect .
Putera lucrului judcata prezinta urmatoarele
caractere: exclusivitate, incontestabilitate , executorialitate , obligativitate .
Puterea lucrului judecata prezinta urmatoarele caractere :
exclusivitatea ,ce inseamna ca un nou process intre aceleasi parti si cu
acelasi obiect nu mai este posibil
incontestabilitatea,care presupune ca o hotararea definitive nu mai
poate fi pusa in discutie de catre parti sau procurer,decat prin
intermediu cailor de atac;
executorialitatea , care determina ca hotararea definitva sa poati fi
pusa in executarea silita la cererea parti care a castigat procesul sau a
procurorului

 obligativitatea care face ca partile sa se supuna efectelor lucrului

judecat
97.Procedura necontencioasa
Cererile pt dezlegare carora este nevoie de mijlocirea instantei fara insa sa se
urmareasca stabilirea unui drept potrivnic fata de alta persoana, precum si
cele privitoare la darea autorizatiilor judecatoresti sau la luarea unor masurii
legale de supraveghere, ocrotire sau asigurare sunt considerate a fi
procedurii care nu presupun existenta unei cotrarietati de interese si
solutioneaza potrivit dispozitiilor generale care reglementeaza procedurile
contencioase .
Procedura necontencioasa se aplica si in cazurile in care legea da in caderea
presedintelui instantei luarea unor masuri cu caracter necontencios .
Cererile se formuleaza in scris si trebuie sa cuprinda numele si domiciliul
celui care o face si ale persoanelor pe care acesta cere sa fie chemate in fata
instantei precum si aratatea pe scurt a obiectului,motivatea cererii si
semnatura. Cererea ca fi insotita de inscrisurile pe care se sprijina .
Cererea in procedura necontencioasa se solutioneaza prin pronuntarea unei
incheieri in raport cu toate imprejurarile de fapt si de drept ale cauzei,chiar
daca nu au fost invocate in cererea sau pe parcursul procedurii. Incheierea
prin care se incuvinteaza cererea este executorie si este supusa numai caii de
atac a apelului cu exceptia cele pronuntate de un complet al ICCJ .
Termenul de apel curge de la pronuntare pt cei prezenti si de la comunicare
pt cei absenti.
Apelulu poate fi facut de orice persoana interesata, chiar dc nu a fost citata la
solutionarea pricinii, termenul de apel curgand de la data in care a luat
cunostinta de incheiere,dar nu mai tarziu de un an de la pronuntare.
In procedura contencioasa , incheierile pronuntare de catre judecatori prin
care se solutioneaza cererea nu au autoritate de lucru judecat.