Familia, ca forma speciala de comunitate umana, desemneaza grupul de

persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie, care se caracterizeaza prin
comunitate de viata, interese sau intrajutorare, relatiile de familie avand caracter de
complexitate pe care nu-l gasim la alte categorii de relatii sociale. Din reglementarile
Noului Cod Civil rezult c familia desemneaza grupul de persoane intre care exista
drepturi si obligatii ce izvorasc din casatorie, rudenie, adopie precum si din alte
raporturi asimilate relatiilor de familie.
Familia-aceasta forma istorica de comunitate umana are un nucleu social
elementar intemeiat prin casatorie si apoi prin raporturi stranse de ordin
biologic,spiritual,si nu in ultimul rand economic. Astfel, pentru a reglementa
raporturile patrimoniale intre viitorii soti, legea prevede ca la incheierea unei casatorii
acestia pot alege unul dinte urmatoarele trei regimuri matrimoniale : comunitatea
legala, separatia de bunuri si comunitatea conventionala iar alegerea unui alt regim
dect cel al comunitatii conventionale se face prin incheierea unei conventii
matrimoniale. Prin urmarea, daca viitorii soti isi doresc alegerea separatiei de bunuri
sau comunitatii conventionale drept regim matrimonial pentru viitoarea familie
acestia il vor stabili prin conventie matrimoniala incheiata in conditiile legii, in
forma autentica notariala si cu respectarea regulilor de publicitate prevazute de lege.
Asadar ,potrivit Noului Cod Civil, viata patrimoniala a sotilor este organizata prin
alegerea regimului matrimonial de catre acesti, care isi cunosc mai bine interesele
patrimoniale, insa in limitele vointei legiuitorului care permite drept regim
matrimonial pentru familie doar unul dintre cele trei prevazute de lege fara a se putea
deroga de la dispozitiile generale si comune ale regimului de baza.
Regimul matrimonial desemneaza totalitatea regulilor care guverneaza
raporturile dintre soti cu privire la bunurile lor, precum si pe acelea ce se formeaza in
relatiile lor cu tertii.
Conventia matrimoniala este conventia prin care viitorii soti reglementeaza
regimul lor matrimonial, conditia bunurilor lor prezente si viitoare, in raporturile
pecuniare ce izvorasc din casatorie.
In material simulatiei conventiei matrimoniale, Codul civil spune doar : Actul
secret prin care se alege un alt regim matrimonial sau se modifica regimul
matrimonial pentru care sunt indeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege
produce efecte numai intre soti si nu poate fi opus tertilor de buna credinta.
Pentru a intelege mai bine specificul acestei institutii in materia conventiei
matrimoniale trebuie sa ne raportam la textele din codul civil care vizeaza simulatia.
Astfel, simulatia a fost definita ca o operatiune juridica realizata prin disimilare

vointei reale a partilor, constand in incheierea si existenta simultana, a doua intelegeri

sau conventii, una aparenta sau publica, prin care se creaza o situatie juridica
aparenta, contrara realitatii si alta secreta, care da nastere situatiei juridice reale dintre
parti, anihiland sau modificand efectele produse in aparenta in temeiul contractului
public.
Unii autori afirma posibilitatea ca simulatia sa atinga si domeniul casatoriei,
sustinand ca teoria generala a simulatiei depaseste cadrul contractului, fiind incidenta
si in alte institutii, cum sunt : casatoria, testamentul, infierea.
Conditiile simulatiei din dreptul comun sunt aplicabile si in cazul conventiei
matrimoniale, avand si ea o natura juridical civila.Potrivit acestor conditii, actul
secret trebuie sa fie anterior sau cel putin concomitent cu actul public, pentru ca daca
ar aparea ulterior nu ar face decat sa modifice un act anterior, convenit in realitate,
ceea ce la conventiile matrimoniale se poate face doar printr-o noua conventie. O alta
conditie este ca contrainscrisul sa fie secret, adica existent lui sa nu fie mentionata
nici prin actul aparent, nici prin alte forme de publicitate. O ultima conditie este
acordul simulatoriu comun al partilor. Acest acord presupune intentia partilor de a
simula si consta in vointa lor ca acea operatiune juridical sa produca toate efectele
juridice specifice simulatiei.
In functie de scopul concret al actului aparent si de relatia in care se gaseste cu
actul secret, simulatia se poate realiza prin trei procedee si deci imbraca trei forme:
fictivitatea, deghizarea ( totala sau partiala ) si interpunerea de persoane. Totusi in
cazul conventiei matrimoniale, cea de-a treia forma, adica interpunerea de persoane,
este exclusa, acest lucru fiind datorat faptului ca conventia matrimoniala are un
caracter intuitu personaea, in care numai sotii pot fi parti, nu si alte persoane
interpuse. Un alt argument care face neaplicabila interpunerea de persoane in cazul
conventiei matrimoniale este si destinatia acestor conventii care au drept scop
realizarea cadrului pecuniar necesar in vederea sustinerii casatoriei, cadru in care nu
au ce cauta eventuale persoane interpuse, prin interventia carora s-ar aduce atingeri
acestei cauze specifice, facand conventia matrimoniala nula.
Daca un act public este incheiat numai in forma, dar, in realitate, in spatele lui
se ascunde un alt act juridic sau un acord comun prin care partile recunosc ca actul
public nu are nici un efect pentru ele , atunci acest contract este fictiv. Existenta
acestui tip de contracte se datoreaza interesului partilor de a se crede ca acel act
public, aparent produce efecte specifice, conform naturii contractului respectiv.
Fictivitatea este un procedeu prin care partile disimileaza complet realitatea,
stabilind in actul secret ca actul aparent nu va produce nici un efect juridic. O

asemenea forma a simulatiei ar putea interveni si in cazul conventiei matrimoniale.

Un exemplu este cazul in care sotii ar deroga de la regimul comunitatii legale,
stabilind un regim conventional de separatie, dar, in realitate ei intelegand sa
convetuiasca dupa regulile comunitatieii legale. Daca partile ar conveni ca toate
bunurile ce se vor dobandi dupa incheierea casatoriei vor fi bunuri propriii ale unuia
anume dintre soti, desi, in secret, ar stipula ca aceste bunuri sunt comune, am asista la
o fictivitate a actului public, in scopul, poate, ar sustragerii acestor bunuri de la
urmarirea creditorilor sau mostenitorilor unuia dintre ei. Aceasta conventie
matrimoniala este valabila din punct de vedere juridic, pentru ca este incheiata de
notar dupa regulile prevazute de lege care permite sotilor in regimul separatiei de
bunuri sa incheie intre ei orice fel de acte. Totusi intentia simulatorie a sotilor, cauza
lor interna, care nu este declarata si nici perceputa din afara, este o cauza falsa,
fictiva, care nu va putea fi opusa tertilor de buna credinta, dar va produce efecte intre
soti.
Simulatia este posibila si prin procedeul deghizarii care consta in faptul ca
partile incheie un anumit contract care da nastere adevaratelor raporturi juridice
dintre ele, contract pe care, pentru a-l tine in secret, total ori partial, il imbraca in
forma unui alt contract. Deci deosebirea dintre dighizare si fictivitate este ca, daca
fictivitatea este caracterizata prin lipsa oricarui suport juridic in realitate, la
deghizare, partile acordului simulator din actul aparent sau public, in realitate sunt
legate printr-un raport juridic pe baza unui act secret caruia ii recunosc efectele
juridice valabile,dar sub un alt nume, astfel ca partile inteleg sa prezinte acest act in
exterior sub alta infatisare. Din punct de vedere tehnic deghizarea constituie o forma
de simulatie relativa obiectiva. Daca prin actul public se ascunde adevarata natura a
actului secret, adica simulatia priveste cauza actului juridic, atunci deghizarea este
totala. Daca prin actul public se ascund doar unele efecte ale actului secret, adica
simulatia priveste obiectul actului juridic, atunci deghizarea este partiala.
Suntem in prezenta simulatiei prin deghizare a conventiei matrimoniale atunci
cand sotii in regimul comunitatii conventionale pe care il aleg stabilesc ca anumite
bunuri, considerate ca bunuri proprii, sa fie bunuri comune, insa actul secret prevede
ca aceste bunuri raman proprii ale sotului titular al dreptului de proprietate. Aceasta
simulatie ramane valabile deoarece nu aduce atingere ordinei publice, bunelor
moravuri ori drepturilor si intereselor altor persoane.
Scopurile specifice ale simulatiei in conventia matrimoniala ar putea sa
imbrace forme diverse prin care sa evite aplicarea unor legi sau sa ocoleasca
prevederi prohibitive referitorare la anumite contracte. Spre exemplu daca scopul
simulatiei ar fi sustragerea anumitor bunuri de la urmarirea creditorilor proprii sau

comuni ori de la urmarirea mostenitorilor legali sau rezervatari, fie incalcarea unor
norme prohibitive cum este interdictia de vinzare intre soti in regimul comunitatii
legale. Insa atata timp cat simulatia nu aduce atingere ordinii publice, bunelor
moravuri, normelor imperative ale legii si intereselor persoanelor, ea este o
operatiune juridical valabila. Aceste idei se inscriu in art. 331 noul C. civil, care
prevede ca simulatia produce efecte numai intre soti si nu poate fi opusa tertilor de
buna credinta, precum si in art. 359 noul C. civil, care prevede ca orice conventie
contrara prevederilor legale referitoare la comunitatea legala de bunuri este lovita de
nulitatea absoluta, in masura in care ea nu este compatibila cu regimul comunitatii
conventionale.
Simulatia in sine nu este sanctionata cu nulitatea ci cu inopozabilitatea fata de
terti a situatiei juridice create prin actul secret si inlaturarea simulatiei pe calea
actiunii in simulatie. Atunci cand simulatia contravine dispozitiilor legale imperative,
ordinei publice si bunelor moravuri, va fi sanctionata cu nulitatea absoluta.
Trebuie sa facem distinctia ca atunci cand simulatia este valabila, actul secret
va produce efecte si fata de succesorii universali si cu titlul universal si sotului
decedat, deoarece acestia sunt continuatorii personalitatii autorului lor, insa ei vor fi
terti propriu-zisi fata de actul secret, adica acesta va fi inopozabil fata de ei, atunci
cand prin simulatie autorul lor a urmarit sa le fraudeze interesele. Aceasta idee se
regaseste in art. 1289 noul Cod civil, potrivit caruia contractul secret produce efecte
numai intre parti sau intre parti si succesorii lor universali sau cu titlu universal, daca
din natura contractului ori din stipulatia partilor nu rezulta contrariul.
Fata de terti actul secret este inopozabil si nu poate avea nici un efect. Daca
simulatia este valabila, intre parti va produce efecte doar actul secret, iar tertilor le va
putea fi opusa doar situatia juridica nascuta din actul aparent sau public, cu toate ca
acesta nu corespunde realitatii. Sotii nu pot invoca fata de terti existenta si continutul
actului secret, insa tertii au dreptul sa invoce efectele actului secret si sa renunte la
inopozabilitatea fata de ei a acestui act daca acest lucru le este benefic. Deci tertii de
buna-credinta au dreptul de optiune intre a invoca actul aparent sau actul secret. Daca
insa sotii dovedesc ca tertul care invoca actul aparent a fost de rea credinta, actul
secret va fi opozabil si fata de el. Aceste idei se regasesc in prevederile art 331 noul
Cod civil care spune ca actul secret prin care se alege un alt regim matrimonial sau se
modifica regimul matrimonial pentru care sunt indeplinite conditiile de publicitate
prevazute de lege produce efecte numai intre soti si nu poate fi opus tertilor de buna
credinta.
In practica ar putea aparea unele situatii in care ar exista un conflict intre mai
multi terti, in sensul ca unii au interes sa invoce actul aparent, iar ceilalti au interesul

sa invoce actul secret. Solutia este de a da castig de cauza tertilor de buna credinta
care vor invoca actul aparent, insa numai acelor terti care in momentul constituirii
drepturilor lor nu au cunoscut continutul actului secret si caracterul simulat al
conventiei matrimoniale. Aceasta solutie se impune si prin prevederile art. 335 noul
Cod civil, care prevede ca conventia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor cu privire
la actele incheiate de acestia cu unul dintre soti, decat daca au fost indeplinite
formalitatile de publicitate prevazute la art. 334 sau daca tertii au cunoscut-o pe alta
cale.
Tertii de buna credinta isi pot proteja drepturile lor in cazul existentei unei
simulatii in materia conventiei matrimoniale prin unele mijloace procedurale
prevazute de art. 369 noul Cod civil. Astfel, creditorii prejudiciati prin schimbarea
sau lichidarea regimului matrimonial pot formula actiunea revocatorie in termen de
un an de la data la care au fost indeplinite formalitatile de publicitate sau de cand au
luat cunostinta mai inainte de aceste imprejurari pe alta cale. O alta cale de aparare a
creditorilor prejudiciati prin schimbarea regimului matrimonial este exceptia de
inopozabilitate a modificarii sau lichidarii regimului matrimonial, atunci cand
schimbarea sau lichidarea acestuia a fost facuta in frauda intereselor sale. Pentru a
invoca aceasta exceptie este necesara existenta unui litigiu dedus deja judecatii.
Simulatia unei conventii matrimoniale ii poate afecta nu doar pe creditorii
prejudiciati ai partilor , ci si pe alte persoane, care fiind terti de buna credinta au la
indemana actiunea in simulatia. Potrivit doctrinei de specialitate, actiunea in
simulatie este acea actiune prin care se cere instantei de judecata sa constate existenta
si continutul actului secret, cu scopul de a inlatura actul aparent sau acele clauze care
anihileaza sau mascheaza actul real. Alti autori definesc actiunea in simulatie ca fiind
acea actiune prin care se urmareste a se demonstra caracterul simulat al operatiei, cu
scopul sa se aplice efectiv singurul contract ce corespunde vointei reale a partilor,
actul secret. Avand in vedere aceste definitii ale actiunii in simulatie, rezulta ca prin
aceast mijloc procedural nu se urmareste desfiintarea actului secret, constatarea sau
pronuntarea nulitatii simulatiei ci mentinerea actului secret care isi va produce
efectele in toate acele situatii cand el a fost valabil incheiat, pentru tipul de act pe care
l-a conceput.
Actinuea in simulatie poate fi exercitata de orice persoana interesata sa invoce
in favoarea sa actul secret sau sa inlature actul aparet care il prejudiciaza. Referitor la
termenul de prescriptie, avand in vedere ca actiunea in simulatie este o actiune in
constatare care poate fi exercitata oricand, deducem ca ea este o actiune
imprescriptibila extinctiv. Acest lucru este sustinut si de principiul potrivit caruia

aparenta in drept poate fi inlaturata oricand, actul juridic simulat nefiind susceptibil
de consolidare prin trecerea timpului.
Noul Cod civil, prin art. 1292 a venit cu o inovatie potrivit careia dovada
simulatiei poate fi facuta de terti sau de creditori prin orice mijloc de proba. Textul
aceluiasi articol spune ca si partile, atunci cand pretind ca simulatia are caracter ilicit,
o pot demonstra cu orice mijloc de proba. Daca pana la acest text, regula era ca,
atunci cand forma ceruta de lege pentru existenta actului aparent este inscrisul sub
semnatura privata sau inscrisul autentic, contrainscrisul care ar modifica sau ar
combate actul aparent trebuie sa imbrace tot forma scrisa, in noile prevederi ale
codului civil, dovada actului secret se poate face cu orice mijloc de proba, acest lucru
usureaza proba simulatiei.
Dupa aceasta analiza asupra problematicii simulatiei
matrimoniale, putem retine cu privire la aceasta cateva idei de baza:

in

convetiile

- Simulatia este permisa de noul Cod civil si in materia conventiei

matrimoniale cu anumite limitari si interdictii legale. Sanctiunile aplicabile
in cazul incalcarii acestor limitari si interdictii poate fi nulitatea absoluta a
actului incheiat sau inopozabilitatea actului secret fata de tertii de buna
credinta;
- Simulatia conventiilor matrimoniale este posibila doar in doua dintre
formele ei: simulatia prin fictivitate si simulatia prin dighizare, interpunerea
de persoane fiind exclusa;
- Tertii de buna credinta au la dispozitie mijloace legale pentru apararea in
cazul in care prin simulatie se aduce atingere drepturilor lor. Aceste
mijloace procedurale de aparare, prevazute de noul Cod civil, sunt actiunea
revocatorie, actiunea in simulatie si exceptia de inopozabilitate.
In concluzie, putem afirma ca simulatia conventiilor matrimoniale nu este o
operatiune neaparat ilicita, ci din contra, de cele mai multe ori simulatia este o
operatiune licita, recunoscuta de lege, care poate da nastere la drepturi legale
sotilor- ca parti ale simulatiei. Din aceste motive, importanta acestei materii nu
trebuie de neglijat chiar daca noul Cod civil a facut referire la ea doar intr-un
singur articol. Caracteristicile simulatiei, efectele si limitele acesteia trebuie
studiate si analizate in profunzime, de la caz la caz, pentru a se putea evita
eventualele probleme la care ar putea da nastere aplicarea in practica a acestei
operatiuni juridice.

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE DREPT SI STIINTE ADMINISTRATIVE

SIMULATIA CONVENTIEI
MATRIMONIALE
REFERAT
la disciplina universitara
Dreptul Civil. Familia

REALIZATOR PROIECT: BOCANCEA PIOTR

COORDONATOR:
ADINA MOTICA