Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din

București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

13.03.2018

Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice

efecte ale contractului (drepturi și obligații născute din contract reciproce și interdependente)
+
efecte ale obligațiilor (interdependența se manifestă și în cazul executării obligației)

NEEXECUTARE = ori de câte ori nu e îndeplinită întocmai prestația care formează obiectul obligației
contractuale
 Justificată
Regula = interdependența implică și simultaneitatea. Excepția = nu se execută în același timp (cauze
justificative)
a) Partea nu își execută obligația fiindcă cealaltă parte nu și-o execută pe a ei
b) Partea nu își execută obligația fiindcă a intervenit o împrejurare fortuită, care face imposibilă
executarea
 forța majoră
 cazul fortuit
 fapta unui terț și fapta creditorului când acestea au valoarea forței majore sau a cazului
fortuit
art. 1351 + art. 1352
art. 1634 alin. (1)

 Nejustificată
Remedii ale creditorului – art. 1516

REZOLUȚIUNEA = desființarea contractului cu executare dintr-o dată cu efect retroactiv, la cererea creditorului/
prin declarația unilaterală a creditorului, în situația în care debitorul nu își execută datoria fără justificare

REZILIEREA = încetarea contractului cu executare succesivă/ continuă pentru viitor, la cererea creditorului/ prin
declarația unilaterală a creditorului, în situația în care debitorul nu își execută datoria fără justificare

Condițiile necesare pentru a opera rezoluțiunea

1. neexecutare din partea debitorului
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

2. neexecutarea să fie suficient de însemnată pentru a justifica desființarea contractului; dacă e neînsemnată =>
reducerea prestației celeilalte părți
3. neexecutarea trebuie să fie fără justificare
Culpa debitorului se prezumă.
Dacă debitorul pretinde că neexecutarea este justificată, trebuie să facă dovada unei cauze de justificare =
răsturnarea prezumției de culpă.
4. neexecutarea debitorului nu trebuie să fi fost cauzată de fapta creditorului

=> Creditorul este îndreptățit la rezoluțiune. Desființarea contractului – art. 1550

a) judiciară = efectul ei se produce de la momentul rămânerii definitive a hotărârii
b) unilaterală = efectul ei se produce din momentul declarației
! de plin drept = prin declarația unilaterală a creditorului, fără a fi nevoie de intervenția instanței de
judecată; efectul ei se produce din momentul neexecutării

Ipoteze în care operează rezoluțiunea unilaterală:

1. debitorul este de drept în întârziere
2. debitorul a fost pus în întârziere de către creditor conform art. 1552, dar nu a executat datoria în termenul
precizat în notificarea de punere în întârziere
3. părțile contractului au introdus o clauză de rezoluțiune (pactul comisoriu este o specie de clauză de
rezoluțiune)

Trebuie să existe:
2 acte procedurale
- notificarea de punere în întârziere (trebuie să conțină un termen explicit pentru executare)
- actul de comunicare a actului substanțial de rezoluțiune
+ 1 act substanțial (declarația de rezoluțiune – drept potestativ)

! Este posibil ca aceste 3 acte să fie cuprinse într-un singur înscris/ în 3 înscrisuri diferite.
! Dreptul potestativ se stinge dacă s-a îndeplinit termenul de prescripție pentru executarea datoriilor din contract.
! Este posibilă revocarea declarației de rezoluțiune dacă n-a ajuns declarația la debitor.

SAU
1 act procedural + 1 act substanțial
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

Efectele rezoluțiunii și ale rezilierii

1. desființarea contractului cu efect retroactiv/ încetarea contractului pentru viitor
 dacă a operat rezilierea, până în momentul rezilierii, părțile trebuie să își execute obligațiile care erau în
vigoare până în momentul încetării contractului
 la rezoluțiune suntem în situația repunerii părților în situația anterioară

2. excepția de neexecutare – art. 1556 – operează între părți, fără a fi nevoie de intervenția instanței de judecată
 neexecutare însemnată
 neexecutare datorată creditorului
 amânarea executării să fie corespunzătoare neexecutării obligației celeilalte părți

3. riscul contractului – numai în contractele sinalagmatice: imposibilitatea fortuită de executare

 este suportat de debitorul obligației imposibil de executat
 contractele translative de proprietate – art. 1274
 contractul se desființează de drept atunci când imposibilitatea de executare este definitivă și totală – art.
1557 alin. (1) + art. 1634 alin. (5)
dacă e temporară, operează o cauză de suspendare a contractului – art. 1557 alin. (2)

Încetarea contractului
Încetarea contractului – art. 1321
Efectele încetării – art. 1322

ACTUL JURIDIC UNILATERAL CA IZVOR DE OBLIGAȚII

Drepturi personal nepatrimoniale – se exercită de cele mai multe ori prin AJ unilaterale
Art. 1324, 1325, 1326

AJ = izvor de obligații
 promisiunea unilaterală – art. 1327
 promisiunea publică de recompensă – art. 1328, 1329

FAPTUL JURIDIC CA IZVOR DE OBLIGAȚII

Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

Fapt juridic licit = eveniment/ acțiune omenească care nu încalcă legea și care produce efectele pe care legea le
prevede

1. Gestiunea de afaceri
2. Plata nedatorată
3. Îmbogățirea fără justă cauză

GESTIUNEA DE AFACERI – art. 1330-1340

= faptul juridic licit prin care o persoană, denumită gerant, săvârșește acte materiale și încheie acte juridice în
folosul altei persoane sau pentru administrarea intereselor altei persoane, denumite gerat, fără a avea o obligație
în acest sens și nici mandat din partea geratului, fapt din care se nasc drepturi și obligații reciproce între gerant și
gerat

Condiții
I. Cu privire la obiectul gestiunii
Obiectul gestiunii = săvârșirea de acte materiale + încheierea de acte juridice (de gestiune, de administrare)

II. Cu privire la utilitatea gestiunii

Geratul poate face săvârși fapte sau încheia acte
 necesare
 utile

III. Cu privire la atitudinea părților față de gestiune

Geratul – în principiu, este străin de gestiune
Gerantul – este important ca acesta să cunoască în momentul în care face actele de gestiune că lucrează în interesul
geratului

Efectele gestiunii de afaceri

A. Obligațiile gerantului
 de a-l informa pe gerat despre gestiune
 de a continua gestiunea până când geratul este apt să preia administrarea propriei afaceri
 de a se ocupa de gestiune ca un bun proprietar
 de a-l informa pe gerat la finalul gestiunii care sunt actele încheiate, faptele săvârșite, ce cheltuieli a făcut
 obligațiile gerantului față de terți: art. 1336
B. Obligațiile geratului
 de a-l despăgubi pe gerant pentru cheltuielile necesare și utile + voluptuare dacă a obținut profit
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

 de a răspunde față de terți: obligație ce își are izvorul în faptul juridic al gestiunii de afaceri

PLATA NEDATORATĂ – art. 1470; art. 1341-1344

= faptul juridic licit prin care o persoană, numită solvens, plătește fără a datora și fără să știe că nu datorează unei
alte presoane, denumită accipiens

Condiții
1) să se fi făcut o plată (executarea unei prestații care formează obiectul obligației civile)
2) plata să fie nedatorată (accipiens este creditor aparent)
3) eroarea solvensului în momentul plății

=>se naște obligația accipiensului de a restitui solvensului ceea ce a primit în mod nedatorat

ÎMBOGĂȚIREA FĂRĂ JUSTĂ CAUZĂ – art. 1345-1348

= faptul juridic licit constând într-un eveniment sau într-o acțiune omenească prin care se cauzează sărăcirea
patrimoniului unei persoane și îmbogățirea patrimoniului altei persoane, astfel încât cel îmbogățit este dator la
restituire către cel sărăcit

Condiții
I. Condiții materiale
1) să existe o îmbogățire a patrimoniului unei persoane
2) să existe o sărăcire a patrimoniului unei alte persoane
3) și îmbogățirea, și sărăcirea sunt efectul unei cauze unice (evenimentul sau acțiunea omenească)

II. Condiții juridice

1) absența unei cauze legitime a îmbogățirii
2) îmbogățirea să subziste la data sesizării instanței12
3) acțiunea în restituire la care e îndreptățit cel sărăcit împotriva celui îmbogățit are caracter subsidiar
(poate fi folosită numai dacă nu există o altă acțiune la îndemâna creditorului)

=>se naște un raport juridic în care intră dreptul celui sărăcit de a cere de la cel îmbogățit o sumă care nu poate
să fie mai mare nici decât îmbogățirea, nici decât sărăcirea (se va restitui suma cea mai mică dintre valoarea
îmbogățirii și valoarea sărăcirii)

20.03.2018
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

RĂSPUNDEREA CIVILĂ DELICTUALĂ

Răspundere juridică civilă – contractuală

Răspundere juridică civilă
Răspundere juridică civilă – delictuală

Specificul răspunderii civile delictuale

 raport juridic obligațional
 sancțiune

Părți
 autorul faptei ilicite
 victima
=>obligația de a repara prejudiciul + dreptul corelativ
Obligație materială – în natură
Obligație materială – prin echivalent

Pedeapsa – persoana celui căruia i se aplică (o formă de sancțiune) ≠ transmite moștenitorilor

Obligația corespunzătoare răspunderii civile delictuale = transmite moștenitorilor

Funcțiile răspunderii civile delictuale

 reparatorie
 sancționatorie
 preventivă (educativă)

RCD RCC
Asemănări faptă ilicită aceleași condiții
prejudiciu
legătură de cauzalitate
vinovăție

Deosebiri se încalcă o obligație care nu se execută o obligație izvorâtă

izvorăște din lege/ obiceiul locului din contract

!!!
Contractul ≠ valabil încheiat => răspundere civilă DELICTUALĂ
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

Părțile prejudiciază terții => - || -

Terții prejudiciază părțile
Există un contract, DAR prejudiciul ≠ obligație din contract => - || -

Capacitatea delictuală → materie contractuală

Vârsta minimă → nu există

Minor < 14 ani ≠ discernământ
>= 14 ani = discernământ
→ premise pentru vinovăție ≠ un al 5-lea element al răspunderii civile
= o aplicație a condiției vinovăției

Punerea în întârziere → de drept – art. 1523 alin. (2) lit. e)

Clauze de răspundere
 RCD = admise în puține cazuri
 RCC = permise

Întinderea reparării prejudiciului !!!!!!!!!!!!!

 RCD = prejudicii previzibile
imprevizibile

 RCC = prejudicii previzibile (regula)

1533 (exc.) + imprevizibile – intenție
– culpă gravă

Solidaritatea răspunderii
 RCD = răspundere solidară
 RCC = divizibilitate

Proba vinovăției
 RCD = trebuie probată
 RCC = prezumție de culpă (rezultă din neexecutarea obligației contractuale)
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

Cumulul RCD + RCC = opțiunea victimei între cele 2 tipuri de răspundere

1 singur prejudiciu = 1 tip de răspundere
Victima NU are drept de opțiune – art. 1350
cu excepția cazurilor prevăzute de lege – art. 19 C. proc. pen. → infracțiune

Formele RCD
1. RCD pentru fapta proprie
2. RCD pentru fapta altuia
3. RCD pentru prejudiciile cauzate de lucru –
4. 0mri/ animale

Răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie

= dreptul comun RCD

Condiții – art. 1357
a) Fapta ilicită
 art. 1349 alin. (1) = norma de conduită generală
 dispoziție expresă dintr-o lege
simpla încălcare a unui drept → prejudiciu = faptă ilicită

Înlăturarea caracterului ilicit al faptei

→ 1360. Legitima apărare
(2) – răspunde doar dacă s-a realizat o infracțiune
≠ orice depășire a limitelor
indemnizație = sumă apreciată echitabil de judecător
→ 1361. Starea de necesitate = faptă licită ≠ răspundere
→ 1363. Divulgarea secretului comercial
→ 1364. Îndeplinirea unei activități impuse ori permise de lege – lege = lato sensu => control al legalității/
constituționalității actelor
→ 1353. Exercițiul drepturilor – abuz => faptă ilicită – 1349
art. 15 – limite interne
→ 1354. Alte cauze de exonerare – răspunde dacă a realizat prin fapta lui un prejudiciu > decât cel pe care îl
putea suferi victima
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

→ 1355. Clauze privind răspunderea (1) – (3)

b) Prejudiciul
(pagubă)
(daună)* – prejudiciu
– despăgubire (repararea prejudiciului)
= neapărat pentru RCD
= rezultatul negativ al faptei ilicite

Art. 1359
- drept
- interes

Categorii de prejudiciu → în funcție de caracterul evaluabil/ neevaluabil în bani

 material (economic/ pecuniar/ patrimonial)
 moral (nepatrimonial)

Art. 253 – răspundere civilă extracontractuală ≠ izvor RCD (reparare materială)

Art. 1391
(1) prejudiciu de agrement (integritate corporală)*-
(2) moartea victimei
(3) drepturile personalității
(4) drepturi intuitu personae

Condiții pentru repararea prejudiciului

 cert = actuale
viitoare
≠ eventuale *exc.: 1385 (4) probabilitate destul de mare (deși nu la fel de mare ca la prejudiciile
viitoare)

 să nu fi fost reparat
 autorul faptei
 asigurări sociale
 asigurări facultative
o cine o are
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

o care e obiectul
 autorul faptei ilicite => asigurătorul plătește victimei
 victima – obiectul = bunuri => indemnizația repară prejudiciul
=> asigurătorul are drept de regres împotriva aut. faptei
– obiectul = integrit. corp. => victima se poate îndrepta împotriva aut. faptei
 un terț dezinteresat (liberalitate)
o donație pentru autorul faptei => s-a reparat prejudiciul
o donație pentru victimă => autorul faptei are în continuare obligația de reparare

Principiile reparării prejudiciului

 principiul reparării integrale – art. 1385 alin. (1) (2)
 principiul reparării în natură – art. 1386

c) Legătura de cauzalitate = relație care determină raportul dintre fapta ilicită și prejudiciu
Răspundere solidară – art. 1382
art. 1369
art. 1370

Situații nereglementate de cod – doctrină: teorii

Cauze care înlătură raportul de cauzalitate

 forța majoră
 cazul fortuit
 fapta victimei/ terțului = forță majoră

Exonerare
 parțială
 totală

d) Vinovăția = element subiectiv

gradul de cunoaștere existent la momentul săvârșirii faptei ilicite

standard obiectiv – art. 1358: omul mediu (bunul gospodar); mai ridicat la profesioniști
art. 1366, 1367 discernământ; art. 1368 indemnizație
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

Cauze care înlătură vinovăția

 cazul fortuit
 fapta victimei/ terțului = caz fortuit

Proba elementelor RCD

 elemente obiective = orice mijloc
 elementul subiectiv = manifestările exterioare (prezumții)

Răspunderea civilă delictuală a PJ

= același regim PF – art. 219
 organe
 atribuții + scop

20.03.2018

Răspunderea civilă delictuală pentru fapta altuia

Art. 1372, 1373, 1374

I. părinți + tutori pentru copiii lor minori
II. persoane care au sub supraveghere minori/ persoane puse sub interdicție
III. comitenți pentru prepuși

I. RCD a părinților și tutorilor pentru faptele ilicite săvârșite de copiii lor minori – art. 1372, 1374
Fundamentare = obligațiile pe care le au părinții și care formează conținutul autorității părintești
Răspundere ≠ obiectivă propriu-zisă → funcționează ca o răspundere obiectivă

Condiții pentru angajarea răspunderii

a) generale (se analizează în persoana minorului)
1. faptă ilicită săvârșită de minor
2. prejudiciu
3. raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu
≠ vinovăția minorului
b) speciale
1. dovada că cel care a săvârșit fapta e minorul
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

2. minorul trebuie să se afle sub autoritatea părintească/ tutelă

=>triplă prezumție
 prezumția că părinții/ tutorii nu și-au îndeplinit toate datoriile care formează conținutul autorității
părintești
 prezumția de cauzalitate între neîndeplinirea obligațiilor de părinți/ tutori și fapta ilicită a minorului
 prezumția de vinovăție a părinților pentru neîndeplinirea obligațiilor părintești

=>raport obligațional = victimă – părinți

→ răspund solidar → cauzalitate

Minorul = discernământ => părinții → acțiune în regres împotriva minorului

→ trebuie să dovedească că minorul îndeplinește toate condițiile pentru RCD
pentru fapta proprie
=> victima se poate îndrepta împotriva – părinților = fapta altuia
– minorului = fapta proprie

II. RCD a celor care au sub supraveghere minori/ persoane puse sub interdicție – art. 1372, 1374
Fundamentare = obligația de supraveghere (NUMAI atât)

Condiții pentru angajarea răspunderii

a) generale (în persoana minorului/ interzisului) -||-
b) speciale
1. dovada că cel care a săvârșit fapta e minorul/ persoana pusă sub interdicție
2. fapta să fie săvârșită în timpul cât minorul/ interzisul trebuia să se afle sub supraveghere

=>raport obligațional = victimă – cei care au obligația de supraveghere

pers. care suprav. exonera = dovada că și-au îndeplinit obligațiile în mod corespunzător

pers. care suprav. → acțiune în regres împotriva minorului/ persoanei puse sub interdicție

Corelație RCD I + RCD II

1. RCD I = generală + subsidiară → părinții răspund doar dacă se exonerează cei care au obligația de suprav.
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

↓
toate ipotezele cu excepția celor care derogă
2. RCD II = specială + principală → cei care au obligația de supraveghere sunt primii chemați să răspundă
↓
derogă de la răspunderea generală
I + II ≠ răspund solidar

III. RCD a comitenților pentru faptele ilicite săvârșite de prepuși – art. 1373
Noțiuni
- comitent
- prepus
- raport de prepușenie = legătură între o persoană, numită prepus, care are obligația să-și desfășoare activitatea
în interesul altei persoane, denumite comitent, care poate supraveghea + controla + îndruma activitatea și
culege beneficiile activității

Raportul = înțelegere – contract de muncă (de regulă)/

contract de mandat/ contract de antrepriză
(acestea din urmă doar dacă prevăd expres că o parte e sub s+c+î celeilalte părți)
≠ înțelegere → art. 1373 alin. (2) ex. militarii

Fundamentare = ideea de garanție

Exonerare = 1373 (3)

Condiții pentru angajarea răspunderii

a) generale (în persoana prepusului) -||- + vinovăția prepusului (STOICA)
b) speciale
1. raport de prepușenie
2. fapta să fie săvârșită în funcțiile încredințate
răspundere ≠ în afara atribuțiilor și nu în interesul comitentului

=>raport obligațional = victimă – comitent

Planuri
1. comitent – victimă → obligația de a repara prejudiciul cauzat de prepus
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

victima se poate îndrepta împotriva – comitentului = fapta altuia

– prepusului = fapta proprie
2. comitent – prepus → efectul principal = acțiune în regres
comitentul se poate îndrepta împotriva oricărui prepus pentru tot prejudiciul (dacă sunt mai mulți)
↓
răspund solidar (fiecare răspunde pentru toți)
1C – 1P 1C – 1P
cei 2P săvârșesc fapta împreună => acțiunea victimei împotriva C = limitată la partea de prejudiciu cauzată de
propriul P

Răspunderea civilă delictuală pentru prejudiciile cauzate de lucruri

Generală = ori de câte ori nu există o prevedere specială pentru prejudiciile cauzate de lucruri
Specială

Răspunderea pentru lucruri în general – art. 1376, 1377, 1380

Noțiuni
- pază juridică = direcție intelectuală asupra lucrului
- pază materială = se face în interesul celui care are paza juridică
- praznic juridic = cel care are direcția intelectuală asupra lucrului
- paznic material
- cauzare de lucru a prejudiciului = lucrul trebuie să aibă autonomie cauzală
- lucru = orice lucru cu excepția celor pentru care legiuitorul a prevăzut alt tip de răspundere (ex.
aeronavele, edificiile, lucrurile aruncate din clădiri)
- persoana îndreptățită să invoce această răspundere = victima

! paza juridică a structurii = proprietarul ascensorului

a folosinței = asociația de locatari
! paza juridică = drept/ posesie

Fundamentare = ideea de garanție

Condiții pentru angajarea răspunderii

a) generale
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

1. domeniul de aplicare (lucru)

2. prejudiciu
3. raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu
b) speciale
1. paznicul juridic
exonerare = alt factor cauzal – forța majoră
– fapta victimei/ terțului = forță majoră
=>raport obligațional = victimă – paznic juridic

Cazuri speciale de răspundere pentru lucruri

1) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale – art. 1375
Condiții
a) generale
1. acțiunea animalului
2. prejudiciu
3. raport de cauzalitate între acțiune și prejudiciu
b) speciale
1. paznicul juridic

=>raport obligațional = victimă – paznic juridic

exonerare – forța majoră
– fapta victimei/ terțului = forță majoră
2) Răspunderea pentru ruina edificiului – art. 1378
Noțiuni
- edificiu = imobil=natura unei construcții ≠teren
- ruină = edificiul se prăbușește din cauze interne ≠externe (demolare voluntară)
- cauzarea ruinei = lipsă de întreținere/ viciu de construcție
≠ pază juridică
=>proprietarul edificiului (inclusiv superficiarul)

=>raport obligațional = victimă – proprietar

exonerare – forța majoră
– fapta victimei/ terțului = forță majoră

3) Alte cazuri de răspundere – art. 1379

Condiții
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

1. a căzut/ s-a aruncat un lucru

2. prejudiciu
3. raport de cauzalitate între aruncare și prejudiciu
≠ pază juridică
=>ocupant

=>raport obligațional = victimă – ocupant

03.04.2018

EFECTELE OBLIGAȚIILOR

Executarea obligațiilor = principalul efect

 benevol = plată
 remediile neexecutării (principalul: executarea silită)

Plata

= mod de stingere a obligațiilor prin executarea acestora

Art. 1469-1515

Plata = operațiune juridică în structura căreia intră un fapt material (executarea prestației) și un AJ de formație
bilaterală (voința debitorului de a executa și voința creditorului de a accepta) – STOICA

Cine face plata

1. debitorul
 direct
 prin reprezentant
2. cel care este ținut împreună cu/ pentru debitor
3. orice persoană interesată
4. o persoană fără interes (rămâne de analizat intenția – gestiune de afaceri/ liberalitate)

Art. 1473
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

Plata e valabilă chiar dacă cel care o face = incapabil

Cui se face plata

1. creditorului
2. reprezentantului creditorului
3. celui desemnat prin lege/ hotărâre judecătorească/ înțelegerea părților să primească plata pentru creditor
4. unui terț față de rap. jur. obligațional – art. 1477

Art. 1476
Dacă nu profită creditorului, plata făcută incapabilului ≠ valabilă

6. creditorului aparent = cel care are titlul creanței și pare să fie creditorul, dar ulterior se dovedește că nu este
creditor => se pune problema dacă plata făcută este valabilă – art. 1478
Temeiul restituirii = îmbogățirea fără justă cauză / răspunderea civilă delictuală

Situația în care deși obiectul plății este un bun indisponibilizat, debitorul face plata cu acel bun – creditorul care
beneficia de măsura indisponibilizării are dreptul să ceară în continuare plata
Art. 1479

Ce se plătește (obiectul plății)

→ izvorul obligației
→ debitorul trebuie să execute prestațiile cu bună-credință – art. 1480 – criteriu obiectiv, mediu

Plata presupune prin obiectul ei

 executarea prestației
 atingerea rezultatului
Art. 1482-1489
Orice obligație de a da = conservare + predare – art. 1483, 1485
art. 1482
art. 1483
art. 1484
 culpa debitorului = plătește o sumă de bani (valoarea bunului și eventual alte prejudicii)
 fără culpa debitorului = transmite drepturile asupra bunului (dacă era asigurat)
 un terț a furat bunul = creditorul poate cere despăgubiri pentru valoarea bunului/ bunul în natură
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

art. 1487
art. 1488 alin. (1)
 bunurile de gen se individualizează în momentul predării
 sume de bani = bunuri de gen – principiul nominalismului monetar
art. 1489

Plata = guvernată de principiul indivizibilității *

Debitorul trebuie să plătească integral. Nu poate decide prin propria voință eșalonarea plății.
*divizibilitate = convenția părților / termen de grație acordat de judecător prin care eșalonează plata / compensația

Unde se face plata

Plata = cherabilă (se face la domiciliul debitorului)
art. 1494 lit. c) = regula

Când se plătește
1. de îndată – dacă nu s-a prevăzut un termen
2. la termen – dacă există un termen
art. 1496
cheltuielile plății = suportate de debitor, de regulă – art. 1498

Cum se face dovada plății

art. 1499 – legiuitorul are în vedere în primul rând faptul material al plății
De regulă, creditorul trebuie să elibereze debitorului un înscris eliberator de plată.
înscris sub semnătură privată (unic – prezumție absolută de liberare) > înscris autentic (prezumție relativă)
eliberarea înscrisului = plata / iertarea de datorie

ordinul de plată – prezumție de plată + dovadă de la banca creditorului

art. 1505 – odată cu plata trebuie eliberate și garanțiile

Ce se întâmplă când debitorul are mai multe datorii la același creditor și nu face plata tuturor
Imputația plății – art. 1506-1509
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

Ce se întâmplă în situația în care creditorul refuză plata

Punerea în întârziere a creditorului, urmată de consemnarea obiectului plății la dispoziția creditorului = suplinirea
consimțământului creditorului; art. 1514
Posibilitatea de retragere a bunului – cu consecința renașterii obligației inițiale. Art. 1515

Executarea silită

Art. 1516
(1) – principiul executării în natură

1. executare silită în natură

2. executare silită prin echivalent

Executarea silită în natură a obligațiilor civile

= obligația de a da
= obligația de predare (de a face)
≠ obligația de a face
 intuitu personae (nu pot fi executate decât de debitor)
* obligația de a contracta din promisiune (hotărâre = consimțământ)
* creditorul execută el însuși – art. 1528
executarea silită ≠ persoana ca atare (obligația de a face)
≠ obligația de a nu face
* art. 1529

17.04.2018

Executarea silită prin echivalent a obligațiilor civile

= răspundere contractuală

1. Fapta ilicită = neexecutarea obligației contractuale

 neexecutare totală/ parțială

2. Prejudiciul
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

 daune-interese = echivalentul prejudiciului

 prejudiciu cert = să existe fie constatarea prejudiciului/ fie siguranța că se va produce
! deși nu e cert, poate fi reparat în cazul pierderii șansei – art. 1532

3. Raportul dintre neexecutarea obligației și prejudiciu – art. 1537

directă/ indirectă
mediată/ imediată
 raportul trebuie să fie dovedit de creditor ≠ prezumție de cauzalitate

4. Vinovăția
 în materie contractuală = prezumție legală de culpă – art. 1548
art. 1547 – cu intenție/ din culpă
art. 1530 – fără justificare/ neexecutare culpabilă
Neexecutare fără justificare
Neexecutare culpabilă = intră în sfera neexecutării fără justificare

! STOICA
 neexecutarea fără justificare se suprapune cu neexecutarea culpabilă de cele mai multe ori
 pe lângă neexecutare culpabilă → cazuri de răspundere obiectivă – se răspunde fără vinovăție

5. Punerea în întârziere a debitorului – art. 1521-1526

 simpla ajungere la termen ≠ pus în întârziere
 de regulă, debitorul trebuie pus în întârziere – notificarea trebuie să conțină termenul acordat de creditor
debitorului pentru a executa (termen expres/ durata rezonabilă necesară)
 Oferta de executare
 Efectele punerii în întârziere – art. 1525 = transfer al riscului de la creditor la debitor
Reprezentare reciprocă a debitorilor solidari/ creditorilor solidari – art. 1526

6. Inexistența unei clauze de nerăspundere

 în materie contractuală sunt mai admisibile decât în materie delictuală

=>debitorul poate fi obligat la plata de daune-interese

 moratorii = echivalentul prejudiciului cauzat prin neexecutarea la timp a obligației
 compensatorii = echivalentul obligației și al prejudiciului efectiv

Modul de evaluare a daunelor-interese

Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

1. evaluarea judiciară = criterii + principiul reparării integrale a prejudiciului + eventuala contribuție a creditorului
! se repară prejudiciul previzibil + imprevizibil când debitorul a săvârșit fapta cu intenție/ din culpă gravă

2. evaluarea legală = dobândă

art. 1535, 1536

3. evaluarea convențională (clauză penală) = înțelegere între părți prin care, cu anticipație (înainte ca prejudiciul
să se fi produs), stabilesc valoarea prejudiciului
clauza penală = caracter accesoriu pe lângă contractul principal
! trebuie dovedită răspunderea contractuală chiar dacă există o clauză penală
art. 1540
art. 1541→ judecătorul poate reduce cuantumul
clauza penală = funcție de garanție (presiunea psihologică pe care o are debitorul știind că dacă nu execută în
natură, valoarea clauzei va fi mai mare decât valoarea obligației)
art. 1542, 1543

Arvuna
 confirmatorie = formă de clauză penală – anticipează valoarea prejudiciului + plata
1. când se încheie contractul, o parte îi dă celeilalte o sumă de bani pentru a garanta că va executa obligația
 penalizatoare = prețul clauzei de dezicere (dacă denunți contractul, plătești)

MIJLOACELE DE PROTECȚIE A DREPTURILOR CREDITORULUI

funcția patrimoniului de garanție comună a creditorilor

1. măsuri pur conservatorii – art. 1558
2. măsuri asigurătorii – art. 1559
3. măsuri începătoare de executare

Acțiunea oblică (acțiune indirectă/ subrogatorie)

Domeniu = drepturi patrimoniale

Condiții
1) să existe o pasivitate a debitorului de natură să îl prejudicieze pe creditor
2) creanța să fie certă și exigibilă
certă = necontestată în mod rezonabil
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

Efecte – art. 1561

Acțiunea pauliană (revocatorie/ în inopozabilitate)

excepție de la principiul opozabilității față de terți

Domeniu = drepturi patrimoniale
*uneori ceea ce nu se poate urmări prin acțiune oblică se poate urmări prin acțiune pauliană (ex. pensia de
întreținere)
Condiții
1) să existe o prejudiciere a intereselor creditorului = aspect obiectiv
2) frauda = aspect subiectiv – debitorul trebuie să fi acționat având reprezentarea faptului că îl poate
prejudicia pe creditor
3) creanța să fie certă
4) acte juridice cu titlu oneros → complicitatea terțului la fraudă
≠ acte juridice cu titlu gratuit – nu interesează complicitatea terțului

Prescripția – art. 1564

Efecte – art. 1565

24.04.2018

OBLIGAȚII COMPLEXE
Obligațiile civile cu pluralitate de subiecte

1. divizibile (conjuncte) = regula

Art. 1424 – prezumție de divizibilitate
! de fapt sunt disjuncte
Atâtea raporturi obligaționale câte subiecte active/ pasive avem

2. indivizibile – sferă mai întinsă dpdv al aplicării practice

Obiect = o singură prestație care fie prin natura ei, fie prin voința părților nu se divide între creditori/
debitori
=>indivizibilitate activă = fiecare creditor este îndreptățit să ceară de la debitor executarea integrală
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

=>indivizibilitate pasivă = creditorul poate să ceară oricărui debitor executarea integrală

Izvorul indivizibilității
 natura prestației – fizic / intelectual
 voința părților

Trăsături ale obligației indivizibile

 se transmite ca atare la moștenitori – activ/ pasiv
 nu presupune o prezumție de reprezentare reciprocă a creditorului/ debitorului indivizibil
reprezentare reciprocă – o singură situație de excepție: acte de întrerupere/ suspendare a prescripție – art.
1433
art. 1432 alin. (4) și (5)

Efectele obligației indivizibile

 nu se execută în natură obligația – 1 ipoteză în care se derogă de la caracterul indivizibil
 una dintre părți invocă o altă cauză a stingerii obligației de plată (compensație, confuziune) – 2 ipoteză
art. 1432 alin. (1) – obligație indivizibilă prin voința părților
(2) (3) – acțiune în regres – transformarea prestației inițiale în valoare (debitorul cere o parte din valoare)

3. solidare
NU se transmit la moștenitori (deoseb indiviz)
 activă = reprezentare reciprocă (deoseb indiviz) – art. 1436
art. 1437
art. 1438 – excepție de la solidaritate
art. 1439

 pasivă = reprezentare reciprocă (deoseb indiviz) – nu există text expres

izvoare: legea/ voința părților
≠ prezumție de solidaritate – trebuie prevăzută de lege/ prin voința părților
Excepție – debitorii unei obligații contractate în exercitarea activității unei întreprinderi

Obligațiile cu pluralitate de obiecte

Obligația alternativă – art. 1461

Obligația facultativă – art. 1468 ≠ reală obligație cu pluralitate de obiecte

MODURILE DE TRANSMISIUNE ȘI DE TRANSFORMARE A OBLIGAȚIILOR

Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

Transmisiune = se păstrează obligația inițială, numai că se transmite altei persoane

- activ = se transmit drepturile
- pasiv = se transmit obligațiile

1) Cesiunea de contract – art. 1315-1323

- o parte transmite unui terț drepturile+obligațiile
- operație juridică tripartită

a) chiar de la încheierea contractului, o parte/ ambele își exprimă acordul pentru o viitoare cesiune de contract
ulterior, dacă o parte dorește cesiunea – acordul dintre contractantul cedent și terț trebuie transmis contractantului
cedat
b) consimțădmânt exprimat ulterior
o parte din contract încheie cesiunea cu un terț – va produce efecte doar după ce contractantul cedat își dă acordul

cesiunea de contract = aceeași formă ca și contractul inițial (principiul simetriei)

Efecte – art. 1318

2) Cesiunea de creanță – art. 1566-(1586) 1599

- contract prin care o parte, numită cedent, transmite altei părți, numite cesionar, dreptul de creanță pe care îl are
într-un anumit raport obligațional
- debitorul cedat va trebui să execute prestația către cesionar
- cu titlu oneros/ cu titlu gratuit

Condiții
 condițiile generale de valabilitate a contractului care îmbracă cesiunea de creanță
 cerințele speciale specifice cesiunii de creanță – condiția esențială = acordul dintre cedent și cesionar
nu e necesar consimțământul debitorului cedat – pentru opozabilitate: formalități de opozabilitate =
notificare, acceptare, înscrierea cesiunii în arhiva electronică de garanții mobiliare

Efecte
1. între cedent și cesionar
 transferul creanței de la cedent la cesionar
excepție – art. 1568 alin. (2)
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

 proba cesiunii – art. 1574

2. între părțile cesiunii și debitorul cedat
 până la întocmirea formalităților de publicitate – debitorul se poate libera plătind cedentului
 după îndeplinirea formalităților – plata trebuie făcută către cesionar
 concurs cesionari – primul care înscrie cesiunea în arhivă
 obligație de garanție – art. 1585, 1586

3) Subrogația – art. 1593

4) Preluarea de datorie
 consimțită de creditor
 consimțită de debitor

Transformare
Novația
 subiectivă
 obiectivă

08.05.2018

MODURILE DE STINGERE A OBLIGAȚIILOR

Modul firesc = plata (executarea benevolă)

Alte moduri – art. 1615
 compensația
 confuziunea
 darea în plată (art. 1492, 1493)
 remiterea de datorie
 imposibilitatea fortuită de executare

I. rolul voinței părților

 moduri voluntare – compensația convențională, darea în plată, remiterea de datorie
 involuntare – compensația legală, compensația judiciară, confuziunea, imposibilitatea fortuită de
executare

II. satisfacerea creanței debitorului

Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

 satisfăcută – compensația, darea în plată, confuziunea

 nesatisfăcută – remiterea de datorie făcută cu titlu gratuit, imposibilitatea fortuită de executare

COMPENSAȚIA

Art. 1616 – 1623

= mod de stingere a obligațiilor reciproce până la concurența celei mai mici dintre ele

Cazuri în care compensația este exclusă – art. 1618

Termenul de grație NU împiedică compensația – art. 1619

Tipuri de compensații
1. legală
 cel puțin 2 raporturi obligaționale în care părțile au calități inverse
 prestațiile care formează obiectul obligațiilor să fie fungibile
 creanțele să fie certe, lichide și exigibile

Mai mult de 2 obligații susceptibile de a fi compensate = regulile de la imputație

Obligație garantată prin fideiusiune – art. 1621
– compensație parțială = rămâne raportul de fideiusiune pentru partea de datorie
– compensație între debitor și creditor = se stinge raportul de fideiusiune

Efectele compensației față de terți – art. 1622

(1) regulă
(2) aplicație a regulii

Cesiunea sau ipoteca asupra unei creanțe – art. 1623

2. convențională
3. judiciară

CONFUZIUNEA

Art. 1624 alin. (2) – raport obligațional cu sine însuși

Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

Situația în care există o ipotecă – art. 1625

Raport de fideiusiune – art. 1626

DAREA ÎN PLATĂ

Forma tipică – art. 1492

= convenție dublată de un fapt material
Forma particulară – art. 1493
= convenția de dare în plată + cesiune de creanță
! obligația de garanție

REMITEREA DE DATORIE

cu titlu oneros – se confundă cu novația prin schimbare de obiect/ darea în plată

cu titlu gratuit
 prin convenție între creditor și debitor
 prin legat
= liberalitate => condițiile de fond + efectele liberalităților
Dovada remiterii de datorie = aceeași ca la plată

IMPOSIBILITATEA FORTUITĂ DE EXECUTARE

Art. 1634 – obligații născute din contracte unilaterale

RESTITUIREA PRESTAȚIILOR

Art. 1635
= ansamblu normativ care guvernează, ca drept comun, restituirea prestațiilor, indiferent de cauza care generează
obligația de restituire (plata nedatorată, îmbogățirea fără justă cauză, contract desființat)
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

GARANȚIILE

1. pentru a preveni riscul creditorului în ipoteza în care debitorul este insolvabil, creditorul are la dispoziție
instrumente juridice – garanțiile = categorie specială
2. garanțiile presupun fie multiplicarea garanției comune a creditorului (garanții personale), fie posibilitatea de
urmărire exclusivă a unui anumit bun/ a anumitor bunuri din patrimoniul debitorului (garanții reale)

Art. 2324
Art. 2326
Convenții – creditorii din aceeași categorie
Art. 2327

15.05.2018

Fideiusiunea

Art. 2280
2 accepții
 drept de garanție
o împrumută de la dreptul de creanță partea de executare silită
 contractul din care se naște acest drept

Caracterele fideiusiunii (ale contractului)

1. contract accesoriu/ = un raport de fideiusiune
contract dublu accesoriu – art. 2304 = fideiusiune la fideiusiune
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

2. contract solemn – art. 2282 = forma autentică/ semnătură privată

3. contract unilateral/ = cu titlu gratuit

contract bilateral

4. contract cu titlu gratuit/

cu titlu oneros – prețul fideiusiunii e diferit de acțiunea în regres

Tipologia fideiusiunii
1. convențională
2. legală
3. judiciară
=> voluntară/ obligatorie – art. 2281
! Întotdeauna există un contract

Condițiile fideiusiunii
1. fideiusiunea trebuie să fie raportată la contractul principal/ obligația principală
2. formă solemnă = autentică/ scrisă
3. condițiile de fond ale contractului
4. fideiusiunea obligatorie – art. 2285
 bunuri
 domiciliu

Art. 2286
Art. 2287

Fideiusiune parțială/ totală – art. 2291

Fideiusiune asimilată – art. 2292

A îi cere lui B să-i acorde un împrumut lui B => A devine fideiusor

Efectele fideiusiunii
1. între creditor și fideiusor
dacă debitorul nu execută, creditorul poate să înceapă executarea împotriva fideiusorului
 beneficiul de discuțiune – art. 2295
 excepțiile invocate de fideiusor – art. 2296
 beneficiul de diviziune – art. 2298
art. 2299
art. 2300
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

 dreptul fideiusorului de a fi informat – art. 2302

art. 2303

2. între fideiusor și debitor

 subrogarea fideiusorului în drepturilor creditorului plătit = personală, legală – art. 2305
 întinderea dreptului de regres – art. 2306, 2309
 pierderea dreptului de regres – art. 2310
 înștiințarea fideiusorului – art. 2311
 regresul anticipat – art. 2312

3. între mai mulți fideiusori (pluralitate de fideiusori ≠ fideiusiune la fideiusiune)

 regresul contra celor fideiusori – art. 2313
mai mulți fideiusori – regres parțial
mai mulți debitori – regres total

Încetarea fideiusiunii
 mod principal
a) debitorul plătește datoria față de creditor
b) fideiusorul plătește datoria față de creditor

 moduri secundare: art. 2314 – art. 2320

Dreptul de retenție

Art. 2495 – 2499

Izvoarele dreptului de retenție – art. 2495
1. contract sinalagmatic – excepția de neexecutare
2. fapt juridic extracontractual – garantarea plății cheltuielilor

Poziția retentorului = detentor precar ≠ posesor => nu poate culege fructele, dar poate folosi normal bunul

Opozabilitatea dreptului de retenție = posesia bunului – art. 2498

Dreptul de gaj

2 accepții
 drept real de gaj
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

o obiect = bun mobil, corporal (inclusiv titlurile de creanță încorporate în substanța înscrisului)
diferența față de ipoteca mobiliară ≠ deposedare – gajul = deposedare
o drept de preferință
 contract de gaj
o contract real
o contract unilateral

22.05.2018

Privilegii

Art. 2333 – 2342

2330 + 2331 + 2332 = subrogația reală cu titlu particular

Ipoteca imobiliară

Dispoziții comune ipotecii

art. 2343 – 2376
Dr. real de ipotecă = dr. real de garanție asupra unui bun mobil/ imobil, care conferă creditorului ipotecare a cărei
creanță este garantată prin ipoteca respectivă dreptul de urmărire și dreptul de preferință asupra bunului ipotecat

Obiectul ipotecii = dreptul real asupra bunului mobil/ imobil

valoarea economică a acelui drept

Prerogativa preferinței și prerogativa urmăririi

 procedural
 substanțial = se îndestulează din valoarea bunului

Opozabilitatea dreptului de ipotecă

 imobiliară: înscrierea în CF – de la data cererii de înscriere

Izvoarele ipotecii
Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

 contract
 lege (doar imobiliară)

Operațiuni asimilate – art. 2347, excepții – art. 2348

Obiectul ipotecii
 obiectul dreptului de garanție = bunul
 creanța garantată
ce se garantează = creanța + accesorii
ce se execută = ameliorațiunile făcute bunului + ceea ce se lipește ca accesoriu cu bunul respectiv

Cesiunea ipotecii – art. 2358 = autonomie relativă

Efectele ipotecii față de terți

Ipoteca ≠ indisponibilizare
Ipoteca ≠ deposedare

Contractul de ipotecă – art. 2365

 accesoriu pe lângă obligația garantată
 cerințe speciale – capacitate de exercițiu, posibilitatea de a dispune de bun
art. 2373, 2374, 2375

Ipoteca imobiliară
Art. 2377 – valabil de la data la care în UAT au fost finalizate lucrările de cadastru
Contractul de ipotecă = formă autentică

Obiectul ipotecii imobiliare – art. 2379

Concursul între creditori – art. 2421, 2422

Stingerea ipotecilor – art. 2428

Executarea ipotecii – C.proc.civ. + art. 2478, 2431, 2432

Drept civil Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Valeriu Stoica Seria I.
2018

Interdicția pactului comisoriu – art. 2433 (2 sensuri ale noțiunii de pact comisoriu)