Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS 1.
Functiile nulitatii:
1. functia preventive face ca subiectele de drept civil sa fie descurajate in a incalca legea civila avand reprezenatrea consecinelor 2. functia sanctionare presupune inlaturarea efectelor actului juridic ce sunt contrare legii 3. functia de mijloc de garantie a principiului legalitatii Delimitarea nulitatii de alte institutii juridice
Nulitate/rezolutiune consta in desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o
data ) pt neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti. Asemanari ambele cause de ineficacitate a actului juridic civil produc efecte ex truc (retroactive, pt trecut) sunt in principiu judiciare ( e necesar interventia unui organ juridic ) Deosebiri nulitatea presupune un act nevalabil incheiat presupune un act valabil incheiat nulitatea se aplica tuturor actelor juridice doar contractelor sinalagmatice (cu executare uno ictu) acuzele nulitatii sunt anterioare/concomitente momentului inchiderii contractului cauzele sunt ulterioare momentului inchiderii contractelor regulile regulile prescriptiei extintive sunt diferite Nulitate/Reziliere pt contracte cu executare succesiva ex:contractile de inchiriere ,2 efecte pt viitor (ex nunc)
Nulitate/Caducitate cauza de ineficacitate a actului juridic care consta in lipirea actului juridic de toate
efectele sale datorate unor cauze ulterioare includera actului juridic si independent de vointa autorului. ex: predecesorul legatarului (mostenit)-mostenitorul moare inaintea testatorului Asemanari cauze de ineficacitate Deosebiri nulitatea un act nevalabil - caducitatea act valabil incheiat - nuliatatea efecte ex trunc
-1-
- caducitatea efecte ex nunc Cauze nuliatea anterioare sau concomitente incheierii actului - caducitatea cauze ulterioare si independente de vointa autorului Nuliatea/ Revocare sanctiune de dr civil care inseamna desfiintarea actului ca urmare amgratitudinii graticatului/ ca urmare a neindeplinirii sarcinii ex: revocarea donatiei Asemanari cauze de inficacitate Deosebiri ca la rezolutiune
Modalitati de remediere nulitatea relative poate fi confirmata inopozabilitatea confirmata prin ratificare
Clasificarea nulitatii
1. Dupa natura interesului ocrotit general/individual prin dispozitia legal incalcata: - nuliatea absoluta aceea care sanctioneaza nerespectarea la incheierea actului juridic a unei norme care ocroteste un interes general obstesc - nuliatatea relativa sanctiunea nerespectarii nulitatii .interes individual D.p.d.v. terminologic nulitatea absoluta e desemnata prin expresii ca : actul e nul de drept / actul e nul sau actul e nul de prim drept D.p.d.v. terminologic nulitatea relative actul e anulabil sau poate fi anulat . 2. D.p.d.v. al intinderii efectelor - nulitatea partiala lipseste actul juridic doar de unele dintre efecte - nulitatea totala defineste actul juridic in intregime .
-2-
3. Dupa modul de cosacrare legislative - nulitatea expresa exista prevazuta ca atare intr-o dispozitie legala - nulitatea virtuala(implicita/tacita) rezulta din modul in care e reglata o anume conditie de valabilitate a actului juridic( 113/c.c.) 4. Dupa felul conditiei de valabilitate - nulitate de fond pt nerespectarea unei conditii de fond - nulitate de forma
Cauzele de nulitate
Cauzele de nulitate absoluta (se refera la cond de fond ) Incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor in urmatoarele cazuri: Nerespectarea unei incapacitati speciale impuse pentru ocrotirea unui interes obstesc general (ex : vanzarea intre soti) Lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice Nerespectarea pr. specialitatii capacitatii de folosinta Lipsa totala a consimtamantului inclusive in cazul erorii obstacol Nevalabilitatea obiectului actului juridic Lipsa cauzei / cauza ilicita sau imorala Lipsa lipsa formei cerute ad validitatem Lipsa are nevalabilitatea autorizatiei in cazurile expres prevazute de lege Incalcarea ordinii publice Frauda legii
Potrivit acestor ipoteze exista 3 principii ale efectelor nulitatii: 1.Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii. 2.Principiul repunerii partilor in situatia anterioara (restitio in integrum) 3.Principiul desfintarii actului subsecvent (resoluto iure dontis resolvitut accipientis)
I.Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic civil - nulitatea nu produce efecte
numai pentru viitor (ex: nunc) ci produce efecte si pentru trecut (ex: tunc).Actul juridic este considerat a fi nul(ca nu a existat niciodata) din chiar momentul inchieierii lui si nu din momentul anularii sau constatarii nulitatii absolute. Exceptii: -acele situatii in care nulitatea produce efecte numai pentru viitor (ex: nunc): a.Situatia contractelor cu executare succesiva. Ex:Contractul de locatiune,intretinere. b.Pastrarea fructelor culese anterior anularii decatre posesorul de buna credinta- articolul 485. c.Articolul 58 din legea societatilor comerciale 31/1990.
II. Principiul repunerii partilor in situatia anterioara (restitio in integrum). Acest pricipiu este
regula de drept potrivit cu care tot ceea ce s-a executat trebuie restituit astfel incat partile actului juridic sa ajunga in situatia in baza unui act anulat care s-ar fi aflat daca actul nu s-ar fin incheiat. Observatie: sub aspect procesual exista 2 actiuni: 1.O actiune in anularea/constatarea nulitatii actului juridic civil. 2.Actiunea in restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat.Plata nedatoarata-izvorul obligatiei. Exceptii acele situatii in care partile nu usnt obligate sa restituie ceea ce au primit in temeiul actului anulat. Cazul incapabilului care este obligat sa restituie numai in masura imbogatirii sale (Art. 1164 Cod Civil) Cazul aplicarii principiului nemo auditut propriam turpitudinem alegraris nimeni nu poate invoca propria culpa pentru apararea unui drept. Ex. : in cazul nulitatii unei donatii pentru cauza imorala din partea donatorului, acesta nu poate solicita si obtine restiruirea bunului donat. partile negociaza o anumita suma de bani cu conditia ca cel vatamat sa nu-si retraga/depuna plangerea
Motive : 1. Principiul ocrotirii bunei credinte 2. Principiul asigurarii stabilitatii circuitului civil Exceptii : 1. cazul aplicarii art. 1990 al Cod Civil potrivit caruia posesia de buna credinta valoreaza proprietate bunuri mobile doar art. 972 2. Art. 20, al. 2 din Decretul 31/1954 potrivit cu care in cazul anularii hotararii declerative de moarte, cel care a fost declarat mort poate cere inapoierea bunurilor sale cu exceptia situatiei dobanditorului cu titlu oneros de buna credinta. -> situatia subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros a unui bun imobil. Principii de drept care inlatura regula quod nullum est, nullum producit efectum (ceea ce este nul, produce efecte nule) Principiul conversiunii actului juridic conversiunea inseamna inlocuirea unui act juridic nul cu un alt act juridic valabil. Ex.1 : instrainarea de catre un mostenitor a unui bun din masa succesorala desi este nul ca si contract de vanzare-cumparare, este valabil ca acceptare tacita a succesiunii. Ex.2 : cazul manifestarii de vointa care nula ca si vanzare-cumpararea valoreaza act de contract de vanzarecumparare. Ex.3 : cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate, dar este valabil ca revocare a legatului ce avea ca obiect bunul ce forma obiectul actului de instrainare. Principiul error communis facitus (eroarea comuna creeaza drepturi) principiul validitatii aparentei de drept -> L. 119/1996 privind actele de stare civila Principiul raspunderii civile delictuale Art. 1159 Cod Civil potrivit cu care minorul ce face o simpla declaratie ca este major are actiunea resciziune. -> Potrivit art. 1162 Cod Civil minorul nu are actiune in resciziune contra obligatiilor ce rezulta din delictele sau quasidelictele (din culpa) sale. Astfel, intre principiul ocrotirii minorului si principiul raspunderii civile delictuale are castig de cauza cel de-al doilea in sensul ca cea mai buna reparare a prejudiciului cauzat de minor este considerarea actului ca fiind valabil.
-6-
- prescriptia reprezinta stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul prevazut de lege, adica stingerea dreptului de a cere de la debitor, prin intermediul instantei, executarea obligatiilor care ii revin. Normele juridice care formeaza institutia prescriptiei extinctive se gasesc in principalin decretul 167/1998, care reprezinta dreptul comun in materie. Norme privind prescriptia se mai gasesc in Codul Civil, Codul Familiei, etc. Normele care reglementeaza perspectiva extinctiva sunt imperative(nu se deroga) a.i. prescriptia extinctiva poate fi calificata ca o intitutie de ordine publica.
- ambele au efect extinctiv Deosebiri : - prescriptia extinctiva stinge dreptul la actiune, in sens material, pe cand decaderea stinge chiar dreptul subiectiv civil - prescriptia extinctiva presupune termene lungi si numeroase, iar decaderea termene scurte si mai putine
3. Termenul extinctiv
Asemanari : - ambele au efect extinctiv - ambele sunt institutii de drept civil Deosebiri : - ca izvor, termenele de prescriptie sunt numai legale, pe cand termenul extinctiv poate fi legal, conventional sau jurisdictional - prescriptia extinctiva stinge dreptul la actiune, iar termenul extinctiv marcheaza stingerea dreptului subiectiv si a obligatiei corelative - daca termenul extinctiv poate fi modificat prin acordul partilor, termenul de prescriptie extinctiva nu poate fi modificat prin acordul partilor.
solutionarea problemei de a sti ce anume se stinge prin prescriptia extinctiva. Potrivit unei opinii ramasa izolata prin prescriptie se stinge chiar dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa. Potrivit opiniei dominante, prin prescriptie se stinge numia dreptul la actiune, in sens material, nu si dreptul subiectiv si obligatia corelativa. In sprijinul acestei opinii pot fi aduse urmatoarele argumente :
- argumentele de interpretare gramaticala a legii a art. 1, al. 1 din decretul 167/1958 dr. la actiune avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescrriptie. In text este folosita expresia dreptul la actiune si nu dreptul subiectiv civil. - argumente de interpretare logica a dispozitiilor art. 19, al. 1, din decretul 167/1958, care arata ca instanta judecatoreasca poate, in cazul in care constata, ca fiind temeinic justificate, cauzele pentru care termenul de prescriptie a fost depasit, sa dispuna, chiar din oficiu, judecarea sau rezolvarea actiunii ori sa infiinteze executarea silita. Daca prin prescriptie s-ar stinge chiar dreptul subiectiv civil, atunci nu s-ar mai justifica aceasta dispozitie deoarece instanta nu ar avea ce sa ocroteasca. - rezulta din interpretarea gramaticala a art. 20, al. 1 din decret, respectiv debitorul/situatia, a executat obligatia dupa ce dreptul la actiune s-a prescris.
-8-
CURS 4
Prescriptia extinctiva si drepturile de creanta
In principiu drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctiv indiferent de izvorul lor (art. 1, al. 1, D 167/1958). Exceptii de la acest principiu se refera la actiunea in restituirea depunerilor la CEC (aceasta actiune este imprescriptibila) si la actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de persoane.
3. actiunea in partaj : actiune declarativa prin care se valorifica un dezmombramant al dreptului de proprietate : uz, uzufruct, habitatie, servitute, superficie - actiuni reale prescriptibile extinctiv 1. actiunea in revendicaremobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate privata prescriptibila ; termen 30 ani 2. actiunea in revendicare mobiliara intemeiata pe accesiunea imobiliara naturala este prescriptibila ; termen : 1 an 3. actiunea confesorie se urmareste apararea drepturilor de uz,uzufruct, habitatie si servitute (fara superficie) 4. actiunea in evictiune asupra unui imobil adjudecat prin licitatie publica se prescrie in termen de 3 ani de la data inscrierii actului de adjudecare in Cartea Funciara.
Domeniul prescriptiei extinctive in cazul dreptului nepatrimonial Principiul este acela al imprescribilitatii drepturilor personal nepatrimoniale. Rezulta din interpretarea per a contrario a dispozitiilor art. 1, al.1 din dispozitia D 167/1958 dreptul la actiune avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie daca nu a fost exercitat in termentul prevazut de lege. Exceptii : - actiunea in anubilitate unui act juridic civil se prescrie; termen: 3 ani - actiunea in nulitatea relativa a casatoriei; termen: 6 luni - actiunea in tagada paternitatii se prescrie 6 luni de la data cand tatal a cunoscut despre nastere - stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei
a. O actiune personala (ex. : contractul ) care deriva dintr-un contract civil si este supusa prescriptiei potrivit art. 167/1958 b. O actiune reala in revendicarea bunului supusa prescriptiei potrivit Codului Civil.
CURS 5.
Exceptii de la regula generala
1. Dreptul subiectiv civil pur si simplu nu e afectat de modalitati : prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga din momentul nasterii rap. Juridic. D167/1958 Art. 7, Al. 2. In principiu data nasterii rap. Juridic este chiar data incheierii actului jur (ex. : contractul de vanzare-cumparare). 2. Dreptul afectat de termenii suspensivi sau conditie suspensiva. Termenul suspensiv : acte juridice afectate de modalitati. (ex. Imprumutul de obligatie de restituire supa 3 luni ; dupa 3 luni curge termenul de prescriptie, dupa implinirea termenului suspensiv de 3 luni). Prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga din momentul implinirii termenului sau implinirii conditiei (art. 7, al.3, D167/1958) 3. In cazul actiunii in raspundere pentru paguba cauzata prin fapta ilicita si-n cazurile asimilate prescriptia incepe sa curga din momentul in care pagubitul a cunoscut sau putea ori trebuia sa cunoasca paguba precum si col. care raspunde de ea. 4. Prescriptia actiunii in declararea nulitatii relative incepe sa curga din momentele diferite in functie de cauza de nulitate relativa. In ceea ce priveste anularea unui act juridic pentru violenta presc. Ex. : incepe sa curga de la data incetarii violentei. In cazul erorii sau doliului precum si in celelalte cauze de nulitate relativa, prescriptia extinctiva curge din momentul in care cel indreptatit reprezentantul legal sau
- 11 -
ocrotitorul legal- a cunoscut cauza anularii insa cel mai tarziu la implinirea a 18 luni de la incheierea actului juridic. 5. Prescriptia dreptului la actiune privind viciile ascunse ale unui lucru, lucrari sau constructii. Prescriptia incepe sa curga in aceasta materie de la implinirea termenului de garantie pentru aceste vicii. Art. 11 D167/1958 prescriptia dreptului la actiune privind viciile ascunse ale unui lucru transmis sau a unei lucrari executate incepe sa curga de la data descoperirii viciilor insa cel mai tarziu la implinirea unui an de la predarea lucrului sau lucrarii. In ceea ce priveste constructiile termenul de 1 an este inlocuit cu termenul de 3 Ani. Termenul de 1 an si de 3 ani sunt termene de garantie.
- 12 -
Efecte
Intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de intervenirea cauzei de intrerupere si incepe sa se scurga o noua prescriptie. (difera in functie de cauza intreruperii) Repunerea in termen (are caracter judiciar, suspendarea si intreruperea intervin de drept) - Beneficiarul acordat de lege titularului dreptului la actiune care din motive temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inlauntrul termenului de prescriptie a.i. organul jurisdictional poate sa solutioneze pe fond cererea de chemare in judecata desi a fost depusa dupa implinirea termenului de prescriptie. - Motivele temeinice nu sunt prevazute ca atare in art. 19, al. 1, in D 167/1958 ele fiind stabilite in concret de catre instanta de judecata - In ceea ce priveste domeniul repunerii in termen acesta incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majora. -Cererea de repunere in termen va fi, putand fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care justifica repunerea in termen
- 13 -
- Acest termen de 1 luna este un termen de prescriptie care poate fi supus suspendarii intreruperii sau repunerii in termen.
Observatie!!! Renuntarea sau instrainarea unui drept nu se confunda cu renuntarea in tot sau in parte la capacitatea de folosinta. ex: o persoana poate sa renunte la o mostenire, nu poate sa renunte la dreptul de a dobandi.. 4. Intangibilitatea: caracteristica acesteia de a nu i se putea aduce limitari, ingradiri, decat in situatiile expres prevazute de lege(art 6. al. 1 Decretul 31/1954) 5. Egalitatea : acest caracter este prevazut in art. 4 al. 2 din Decretul 31/1954 -"sexul, rasa, nationalitatea, religia, gradul de cultura sau originea nu au nici o influenta asupra capacitatii de folosinta. Acest caracter este prevazut si in acte internationale: Conventia europeana pt apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale- art. 14 precum si Pactul international privind dr civile si politice ale omului - art. 3 6. Universalitatea - insusirea capacitatii de folosinta de a fi recunoscuta si atribuita tuturor oamenilor - art. 4 al. 1 Decretul 31/1954
1. problema succesiunii, respectiv a capacitatii unei persoane de a mosteni inca din momentul conceptiei. Copilul conceput dar nenascut va dobandi mostenirea sub beneficiul de inventar in sensul ca va raspunde pt pasivul succesoral numai in limita activului. 2. Copilul este considerat ca s-a nascut viu daca a respirat cel putin odata dupa nastere- proba dacibozei proba prin care copilul se constata ca s-a nascut viu. In situatia in care a murit imediat dupa nastere se intocmeste atat un act de nastere cat si un act de deces. Art. 61 din Codul Familiei stabileste 2 prezumtii: 1. prezumtia celei mai lungi gestatii - 300 de zile ; prezumtia celei mai scurte gestatii - 180 de zile Aceasta prezumtie este o prezumtie absoluta - juris et de jure - care nu poate fi rasturnata prin proba contrara 2. prezumtia potrivit cu care conceptia copilului era posibila in oricare dintre zilele cuprinse intre a 300 si 180 a zi inainte de nastere - prezumtia relativa - juris tantum - poate fi rasturnata prin proba contrara.
- 15 -
Aceste ingradiri pot fi calificate ca incapacitati de drept civil. Clasificari ale ingradirilor: I. Dupa finalitatea lor: a) incapacitati cu caracter de sanctiuni b) incapacitati cu caracter de masuri de protectie sau de ocrotire II. Dupa modul cum opereaza: a) ingradiri care opereaza de drept - ope legis b) ingradiri care opereaza prin efectul unei hotarari judecatoresti ramase definitiva si irevocabila III. Dupa izvorul lor: a) ingradiri stabilite de legea civila b) ingradiri stabilite de legea penala
e) art 833 Cod Civil- testamentul facut pe mare nu va putea cuprinde nici o dispozitie in favoarea ofiterilor bastimontului daca dansii nu sunt rude cu testatorul; f) art 1307 al. 1 Cod Civil - vanzarea intre soti este interzisa g) art 1308 Cod Civil - sub pedeapsa de nulitate nu pot fi adjudecatori nici prin direct nici prin persoane interpuse: - tutorii ai averii celor de sub a lor tuttela - mandatarii ai averii celor instrainati sa vanda; - administratorii ai averii comunelor sau stabilimentelor incredintate ingrijirii lor; - functinarii publici ai averilor statului ale caror vanzari se fac prin dansii h) art. 1309 cod civil - judecatorii, procurorii si avocatii nu pot fi cesionari de drepturi litigioase care sunt de competenta tribunalului in a carui raza isi desfasoara activitatea
stiri de la care rezulta ca persoana era in viata sa fi trecut cel putin un an.Data ultimelor stiri se stabileste pe baza de probe(o zi anume a ultimelor stiri). In masura in care nu exista probe pentru a se stabili aceasta zi, in conformitate cu art 17 al 1 din decretul 31/1954, ziua ultimelor stiri iar in cazul in care nu se poate stabili
- 17 -
nici ziua se va socoti la sfarsitul lunii ultimelor stiri.Cand nu se poate stabili nici luna la sfarsitul anului calendaristic.
Procedura:
Prima faza: cererea de declarare a disparitiei se introduce la instanta de judecata- tribunalul in circumscriptia caruia domicilia persoana disparuta A doua faza: procedura prealabila- culegerea de informatii de catre organele de politie, organele primariei la dispozitia presedintelui instantei cererea de declarare a disparitiei se va afisa la Primarie si la ultimul domiciliu al persoanei disparute timp de 45 de zile. A treia faza: faza de judecata: cu participarea procurorului.Se pronunta o hotarare judecatoreasca care dupa ce a ramas irevocabila se afiseaza timp de 30 de zile la usa instantei de fond si la sediul primariei ultimului domiciliu al disparutului Efectul declararii disparitiei ! Un singur efect - indeplinirea conditiei de fond pentru declararea judecatoreasca a mortii in prima ipoteza. Persoana declarata disparuta este prezumata a fi in viata astfel incat nu exista nici un efect in ceea ce priveste capacitatea de folosinta a acestuia.
CURS 7.
2. Declararea judecatoreasca a mortii precedata de declararea disparitiei (art 16 al 2
decretul 31/1954) 1) sa existe o hotarare judecatoreasca de declarare a disparitiei ramasa irevocabila care sa fi fost afisata 30 de zile 2) de la data ultimelor stiri de la care rezulta ca persoana era in viata sa fi trecut 4 ani 3) de la data afisarii extrasului de pe hotararea de declarare a disparitiei sa fi trecut 6 luni Declararea judecatoreasca a mortii neprecedata de declararea disparitiei (art 16 al 3 Decretul 31/1954) Conditii: 1) persoana sa fi disparut in conditii care prezuma decesul acesteia datorita naturii lor cum ar fi : starea de razboi, naufragiu, accident aviatic 2) de la data imprejurarii disparitiei persoanei sa fi trecut cel putin un am Observatie: imprejurarile exceptionale si data producerii sunt chestiuni de fapt, pot fi probate prin orice mijloc de proba Procedura declaratiei judecatoresti a mortii - este aceeasi cu declararea judecatoreasca a disparitiei - in ceea ce priveste data mortii cu an, luna, zi acestea trebuie sa fie prevazute in mod obligatoriu de catre hotararea judecatoreasca declarativa de moarte Instanta de judecata va stabili data mortii: 1. daca exista indicii sau probe, moartea s-a produs intr-o zi anume, data mortii va fi acea zi ; 2. atunci cand nu se poate stabili cu exactitate pe baza de probe, data mortii se stabileste:
- 18 -
- ultima zi a termenului de 4 ani in cazul declararii mortii precedata de declararea disparitiei; - ultima zi a termenului de 1 an in cazul declararii mortii neprecedata de declararea disparitiei. Observatie: data mortii nu trebuie confundata cu data ultimelor stiri, data pronuntarii sau data ramanerii irevocabile a hotararii declarative de moarte. in conformitate cu art 18 din decretul 31/1954 instanta de judecata va putea rectifica data mortii daca exista dovezi care stabilesc adevarata o alta data. Efectele hotararii declarative de moarte - capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza, acest efect se produce de la data stabilita prin hotarare ca fiind data mortii; - de incetare a capacitatii de folosinta sunt legate evenimentele importante: deschiderea succesiunii, stingerea drepturilor in vigoare Anularea hotararii judecatoresti declarative de moarte: - art 20 din Decretul 31/1954 cauza anularii: persoana declarata moarta este in viata; - actiunea in anulare poate fi intentata de orice persoana interesata; -actiunea se introduce la instanta care a pronuntat hotararea declarativa de moarte, judecata se face de urgenta cu citarea partilor si ascultarea concluziilor procurorului. Efectele anularii hotararii declarative de moarte se produc atat in dreptul civil cat si in alte ramuri. - aspectul nepatrimonial: incetarea capacitatii de folosinta este inlaturata; - efectele patrimoniale: art 20 al 2 Decretul 31/1954 in sensul ca cel care a fost declarat mort poate cere inapoierea bunurilor sale; - pe cale de exceptie dobanditorul cu titlu oneros nu este obligat sa inapoieze bunurile daca a fost de buna credinta la data dobandirii bunurilor nu stia ca persoana era in viata;
Comorientii: - art 21 decretul 31/1954 potrivit cu care in cazul in care mai multe persoane au murit in
aceeasi imprejurare fara sa se poata stabili daca una a supravietuit celeilalte ele sunt considerate ca au murit deodata - aceasta reglementare are importanta in materia succesiunii unde pentru a veni la succesiune o persoana trebuie sa aiba capacitate succesorala: sa fie in viata la data deschiderii succesiunii; - problema care s-a ridicat privitoare la acest text a fost aceea a solutiei in cazul in care 2 persoane decedeaza in imprejurari diferite fara a se putea stabili daca una a supravietuit celeilalte; - si-n aceasta situatie sunt aplicabile regulile comorientilor printr-o interpretare extensiva a dispozitiilor art 21 din decretul 31/1954
- 20 -
- 21 -
Caractere juridice :
1)Legalitatea-instituirea tutelei,cazurile deschidere a tutelei,incetarea,continutul tutelei sunt reglementate de norme imperative. 2)obligativitatea-potrivit art. 118 Codul Familiei,tutorele nu poate sa refuze sarcina tutelei. 3)gratuitatea- tutela este o sarcina gratuita,dar gratuitatea este de natura tutelei si nu de esebta ei. 4)personalitatea-tutela este strict personala si se instituie in considerarea calitatilor personale ale tutorelui,adica este intuitu personum. Principii: 1)tutela se exercita exclusiv in interesul minorului. 2)autonomia patrimoniala. 3)tutela se exercita sub un permanent control cu autoritati tutelare.
Numirea tutorelui:
Se face de catre autoritatea tutelara in conformitate cu art. 116-119 Codul Familiei.Competenta apartine autoritatii tutelare de la domiciliul minorului.Decizia de numire a tutorelui se comunica acestuia,se afiseaza la sediul Primariei de la domiciliul minorului,iar drepturile si indatoririle tutorelui incep de la data comunicarii deciziei de numire. Capacitatea de a fi tutore este capacitatea deplina in exercitiu. Continutul ocrotirii minorului prin tutela: O latura personala;patrimoniala. Latura personala-este identica cu cea a ocrotirii parintesti.
- 22 -
Latura patrimoniala: a)admininstrarea bunurilor minorului; b)reprezentarea legala in actele civile a minorului sub 14 ani; c)incuviintarea prealabila actelor civile ptr minorul intre 14-18 ani. Administrarea bunurilor minorului -3 momente: -la deschiderea tutelei;pe parcursul tutelei;la incetarea tutelei. Deschiderea tutelei: tutorele are urmatoarele obligatii-intocmirea unui inventar al bunurilor minorului de catre un delegat al autoritatii,tutelare in prezenta tutorelui,inventor supus aprobarii autoritatii tutelare.Autoritatea tutelara stabileste suma anuala printre intretinerea minorului si administrarea bunurilor sale. Pe parcursul tutelei:tutela trebuie sa prezinte anual in fata autoritatii tutelare o dare de seama despre modul in care a administrat bunurile minorului.Aceasta dare de seama este verificata de catre autoritatea tutelara care da descarcare tutorelui.Mai mult,autoritatea tutelara poate sa ceara dari de seama tutorelui ori de cate ori considera ca este necesar. La incetarea tutelei:tutorele avand obligatia de a prezenta o dare de seama generala in termen de 30 de zile de la incetarea tutelei.Are obligatia sa predea toate bunurile fostului minor ,noului tutore sau mostenitorului minorului.Dupa aprobarea darii de seama si predarea bunurilor,autoritatea tutelara da descarcare tutorelui.
Incetarea puterii tutorelui: 2 categorii de cauze: 1)care tine de persoana tutorelui; moartea tutorelui -indepartarea de la tutela -tutela minorului este inlocuita cu tutela interzisului -inlocuirea tutorelui la cerea sa
2)tin de persoana minorului. a)dobandirea capacitatii depline de exercitiu b)stabilirea filiatiei fata de cel putin a unia dintre parinti c)ridicarea decaderii din drepturile parintesti d)ridicarea interdictiei judecatoresti ptr cel putin unul dintre parinti e)reaparitia a cel putin unuia dintre parintii declarati disparuti sau morti f)moartea minorului.
- 23 -
Raspunderea tutorelui: Penala,contraventionala,civila.D.p.d.v. penal,tutorele poate sa raspunda ptr gestiune frauduloasa-Cod Penal Art.214. Tutorele poate sa fie indepartat de la tutela.Poate sa raspunda patrimonial si nepatrimonial .
Curatela minorului:
Curatela minorului-acel mijloc juridic temporar si subsidiar de ocrotire a minorului.Ca natura juridica ne aflam in prezenta unei tutele ad-hoc a minorului. In consecinta,toate regulile tutelei minorului se aplica si curatelei minorului. Cazurile de instituire a curatelei minorului: 1)cazul contrarietatii de interese intre minor si reprezentantul sau ocrotitorul legal (in cazul mostenirii,litigii) 2)cazul inlocuirii unui tutore al minorului cu un alt tutore,dar nu imediat. 3)cazul punerii sub interdictie a minorului 4)cazul impiedicarii vremelnice a parintelui sau tutorelui de al ocroti pe minor. Ocrotirea bolnavului psihic prin interdictie judecatoreasca: Sediul materiei:cap.II din titlul 3 Codul Familiei Decretul 32 din 1954 art.30-35 Interdictia judecatoreasca-acea masura de ocrotire de dr. Civil se aplica atunci cand o persoana nu se poate ingriji de interesele sale datorita alienatiei sau abilitatii mentale si consta in lipsirea de capacitate de exercitiu tutelei. Observatie:Nu trebuie confundat interdictia judecatoreasca cu ingradirile capacitatii de folosinta. Nu trebuie confundata aceasta institutie cu tratamentul medical obligatoriu. Conditii de fond ptr punerea sub interdictie art.142 Codul Familiei : 1)persoana sa fie lipsita de discernamant. 2)cauza lipsei discernamantului sa fie alienatia,delibilitatea mintala. 3)lipsa discernamantului sa nu-i permita persoanei sa se ingrijeasca de interesele sale. Toate aceste conditii au un caracter limitativ si trebuie instruite cumulativ. Procedura punerii sub interdictie: Punerea sub interdictie poate fi ceruta fie de autoritatea tutelara fie de toate persoanele care pot cere instituirea tutelei minorului.Competenta punerii sub interdictie apartine tribunalului de la domiciliul celui pus sub interdictie. 2 faze ale punerii sub interdictie:faza necontradictorie;faza contradictorie. Faza necontradictorie-presedintele instantei dupa ce primeste cererea o inainteaza impreuna cu inscrisurile anexate procurorului,procuror care trebuie sa....efectuarea unei expertize de specialitate medico- 24 -
legale si sa constate medicul care supravegheaza persoana respectiva-f. contradictorie prin fixarea unui termen de judecata de catre presedintele tribunalului,urmand sa se desf. un proces civil obisnuit.In acest proces este obligatorie ascultarea concluziilor procurorului precum si ascultarea paratului. Efectele punerii sub interdictie: 1)lipsa de capacitate 2)instituirea tutelei interzisului Dupa ce hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila,ea se comunica autoritatii tutelare care numeste un tutore.Regulile de la tutela minorului se aplica si de la tutela interzisului.Momentul in care interdictia jud. isi produce efectele este acel al ramanerii irevocabile a hotararii.In situatia in care au incetat cauzele care au provocat interdictia inst. jud. poate sa dispuna ridicarea acestuia,la concluziile procurorului.
6. 7.
Legalitatea legea este cea care prevede conditiile dobandirii, modificarii sau schimbarea numelui Unitatea desi este alcatuit din nume de familie si prenume, acesta individualizeaza persoana fizica.
- 26 -
2. Cand mama copilului nu are nume comun cu cel al sotului, copilul va lua numele mamei din momentul nasterii. 3. Daca dupa tagada paternitatii se stabileste paternitatea fata de alt barbat, devine aplicabil art. 64 aln. 2. 4. Ipoteza contestarii anularii recunoasterii filiatiei. Copilul se va afla intr-una din situatiile de la stabilirea numelui de familie.
- 27 -
Prenumele:
Def.: Este acea parte a numelui lato-sensu care individualizeaza persoana fizica, mai ales in familie. Prenumele mai are rolul de a distinge persoana respectiva de alte persoane care au acelasi nume de familie, dar provine din familii diferite.
- 28 -
Au aceleasi caractere juridice ca numele de familie: 1. opozabilitatea erga-omnes; 2. inalienabilitate; 3. personalitate; 4. universalitate.
Stabilirea prenumelui
Potrivit art.2 din 2.12 975/1968-prenumele se stabileste la data inzestrarii pe baza declaratiei de nastere facuta de cel ce declara nasterea. Nu exista criterii privind prenumele,parintii find liberi,iar legea nu reglementeaza limitarea numarului de cuvinte ce pot fi atribuite cu titlu de prenume. Potrivit art.15 aln2,legea 119/1996,ofiterul de stare civila poate refuza incrierea unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente sau ridicole. Prenumele poate fi schimbat pe cale administrativa urmandu-se procedura de la numele de familie.Deasemenea reglementarile privind retranscrierea numelui de familie se aplica si prenumelui.
Pseudonimul si porecla
Pseudonimul-individualizeaza persoana fizica in societate intr-un anumit domeniu.Acesta formeaza obiectivul dreptului subiectiv la pseudonim.Este reglementat in mai multe acte normative: art.54,dec,31/1954,legea 8/1996-privind dreptul de autor.Caracteristica principala este autodesemnarea. Pseudonimul nu este supus normelor privind stabilirea,modificarea pe cale administrativa. Porecla-nu se confunda cu pseudonimul.Este un supranume dat unei persoane uneori cu titlul de batjocora,evidentiand o caracteristica a infatisarii sau a activitatii sale.Nu se bucura de nici o protectie legala si nu formeaza obiectul unui drept subiectiv.
Domiciliul
Acesta este reglementat in dec 31/1954,art.13-15;Codul familiei;legea 105/1996-evidenta polulatiei,etc.
Importanta domiciliului
In dreptul civil,domiciliul persoanei fizice are importanta in ceea ce priveste Domeniul obligatiei civile.Are importanta in toate ramurile de drept.In domiciliul succesoral,locul deschiderii succesiunii este ultimul domiciliu al defunctului. Caractere juridice:opozabilitatea-erga-amnes; inalienabilitatea,personalitatea,univeralitatea. Alte 3 caractere specifice domiciliului: -Stabilitatea-caracterizeaza domiciliul de dreptul comun si pe cel legal.Astfel domiciliul este desemnat ca o locuinta statornica.Prin acest caracter domiciliul se diferentiaza de resedinta.
- 29 -
-Unicitatea-la un moment dat o persoana nu poate avea decat un singur domiciliu(locuinta principala). -Obligativitatea-decurge din functia sociala-juridica a domiciliului,de a fi mijloc de individualizare in spatiu a persoanei fizice.
Felurie domiciliului:
1) Domiciliul de drept comun(voluntar) 2)Domiviliul legal 3)Domiciliul conventional Alte clasificari ale domiciliului: -in tara/in strainatate; -Domiciliu comun/Domicilii separate. In conformitate cu art.34,dec,31/1954,cetatenii din Romania au dreptul sa-si stabileasca domiciliul ori resedinta in orice localitate din tara in conditiile legii. Definitie:Acel drept al persoanei fizice de a se individualiza in spatiu prin locuinta sa statornica. Dreptul la domiciliul de drept comun apartine persoanei fizice cu capacitate deplina de exercitiu si prin exceptie minorului de peste 14 ani. Astfel,potrivit art.102,Cod.Fam.,autoritatea tutelara poate incuviinta,la cererea acestuia dupa implinirea vartei de 14 ani sa schimbe felul invataturii profesionale sau sa aiba locuinta pe care o cere.
Schimbarea domiciliului
A fost reglementata in cap.III,legea 105/1996,procura fiind administrativa.Astfel,persoanele care isi schimba domiciliul au obligatia ca in 15 zile de la data mutarii sa se prezinte la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanei pt eliberarea unei noi carti de identitate.Dovada domiciliului de drept comun se face cu cartea de identitate reglementata de legea 105/1996.
Domiciliul legal
A fost reglementat in art.5,dec,31/1954,art.100-102,Cod.Fam. Potrivit art.14,dec,31/1954,domiciliul minorului este la parintii sai sau la acela dintre parinti care locuieste in mod statornic.Daca parintii nu locuiesc impreuna acestia stabilesc la care dintre ei va locui copilul.In caz de neintelegere intre parinti,Instanta Judecatoreaca va stabili domiciliul minorului cu ascultarea autoritatii tutelare si a minorului daca a implinit 10 ani.In cazul tutelei,domiciliul minorului se afla la tutore. Definitia domiciliului legal:Se intelege acel domiciliu care este stabilit de lege pt anumite categorii de persoane fizice. Feluri de domiciliu legal: - minorul are domiciliul stabil la parinti,la parintele care locuieste statornic,la parintele care il ocroteste sau la tutore.
- 30 -
- Interzisul Judecatoresc-are domiciliul legal la tutore. -persoana ocrotita prin curatela are domiciliul legal la curator daca aceasta persoana are dreptul sa-l reprezinte. - copilul aflat in dificultate are domiciliul legal la persoana fizica-juridica caruia i-a fost incredintat ori plasat. - cei chemati la mostenire au domiciliul legal la custode sau la curator in masura in care acestia pot sa-i reprezinte. Schimbarea domiciliului legal Se face odata cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei fizice sau sediul persoanei juridice care realizeaza ocrotirea. Dovada domiciliului legal se face prin aprobarea domiciliului de drept comun al persoanei care asigura ocrotirea celui cu domiciliu legal.
Domiciliul conventional
A fost reglementat in Codul de Procedura Civila,Cod Civil Definitie: Intelegem locuinta stabila prin acordul de vointa al partilor actului in vederea executarii sale in acel loc sau pt solutionarea litigiului si comunicarea actelor de procedura. Natura Juridica:este o convetie accesorie care are ca efect prerogarea de competenta teritoriala.
Resedinta
Definitie:Acel atribut de identificare in spatiu a persoanei fizice prin indicarea locuintei vremelnice sau temporare. Potrivit art.24,aln.1,legea 105/1996,cetatenii romani au domiciliul in Romania,au dreptul sa stabileasca sau sa-si schimbe domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara in conditiile legii. Spre deosebire de domiciliu,resedinta,nu se bucura de stabilitate si obligativitate. Caractere juridice specifice: -Unicitatea; -Vremelnicia; -Caracterul facultativ. Stabilire- potrivit art.29,legea 105/1996,o persoana care locuieste mai mult de 45 zile la o alta adresa este obligata sa se prezinte la Formatiunea de evidenta a populatiei pt inscrierea in Cartea de identitate si in documentele de evidenta. Regulie aplicabie stabilite resedintei se aplica si schimbarii ei. Dovada resedintei se face cu mentiunea inscrisa in actul de identitate.
- 31 -