Valeriu Stoica

Drept civil
Drepturile reale principale

Edifia 3
- revizuitd qi ad[ugitd -

Editura C.H. Beck

Bucureqti 2017
Noul vechi Cod civil XIII
Abrevieri

PARTEA I. PREMISE CONCEPTUALE.

Capitolul I. Patrimoniul............... .........3
Secliunea 1. Introducere ..................... 3
Secliunea a 2-a. No{iunea juridicd de patrimoniu..........................................4
$1. Considerafii preliminare.............. ................4
$2. Elementele definitorii ale notiunii juridice de patrimoniu................... 6
$3. Prerogativele puterii juridice asupra patrimoniului ........................... 19
$4.Modalitdfilejuridicealepatrimoniului..........., ..............20
............
Secliunea a 3-a. Functiile patrimoniului ......................21
$1. Consideratii introductive................. ..........21
$2. Subrogaflareald generald (subrogaJia reald universald gi
subrogatia real6 cu titlu universal)................. ................22
$3. Garanlia comund a creditorilor.................. ....................26
$4. Transmisiunea universald gi transmisiunea cu titlu universa1............29
Capitolul II. Clasificarea drepturilor patrimoniale..................................... 31
Sectiunea 1. Drepturile reale gi drepturile de crean!5.... ...........31
Sectiuneaa2-a.Drepturipatimonialeatipice .........................37
$1. Consideratii prealabile.................. .............37
$2. Obligaliile reale ..................... 38
$3.Drepturilerealeasuprabunurilorincorporale.. ..............44
$4. Drepturile potestative patrimoniale................. ..............48
Sectiunea a 3-a. Clasificarea drepturilor reale ............................................. 50

Capitolul III. Posesia ca stare de fapt protejati juridic..............................53

Sectiunea 1. Nofiunea posesiei ca stare de fapt......... ............... 53
$1. Reglementarea posesiei ca stare de fapt in Codul civil romdn.......... 53
$2. Elementele definitorii ale noiiunii de posesie ca staxe de fapt........... 55
Secfiunea a2-a.Dovada" dobdndirea gi pierderea posesiei.......................... 63
$1. Dovadaposesiei....... .............. 63
$2. Dob0ndireaposesiei. ..............64
posesiei
$3. Pierderea .................. 65
posesiei
Sectiunea a3-a. Calitdyle gi viciile ........67
posesie....
Sectiunea a 4-a. Intervertirea precaritalii in .............73
$ 1. Notiunile de precaritate gi de intervertire a precaritiilii in posesie..... 73
$2. Cazurile de intervertire a precaritilii in posesie ............75
Secfiunea a 5-a. Protectia juridicd a posesiei ....... 78
VI Drept civil. Drepturile reale principale

$1. Acliunile posesorii..... ............78

$2. Luarea mdsurilor pentru conservarea bunului posedat ...................... 83
SecJiunea a 6-a. Efectele juridice ale posesiei.. ........................ 84
$1. Calitdfile posesiei qi efectelejuridice ale acesteia............................. 84
$2" Prezumlia de proprietate............... .............84
$3. DobAndirea fructelor ca efect al posesiei de bunb-credinld............... 86

PARTEA A II.A. TIPOLOGIA DREPTURILOR REALE PRINCIPALE.......91

Capitolul I. Diferite perspective asupra dreptului de proprietate.............. 93
Capitolul II. Dreptul de proprietate privati ........99
Secliunea 1. Definirea dreptului de proprietate privati...... ......99
Seciiunea a 2-a. Con{inutul juridic al dreptului de proprietate privatd....... 100
Sectiunea a 3-a. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privatd,.. 123

Capitolul III. Limitele exercitirii dreptului de proprietate privati ........129

Secliuneal.Consideraliigeneraleqiclasificare ....................129
Secliunea a 2-a. Limite materiale ale exercitirii dreptului de
proprietateprivati ....131
Secliunea a 3-a. Limite legale stabilite in interes privat, in materie
imobiliard, in cadrul raporturilor de vecindtate .................. 135
Secliunea a A-a.Limitejudiciare stabilite in interes pivat, in materie
imobiliarS, in cadrul raporturilor de vecindtate ..................I47
Seciiunea a 5-a. Limite voluntare stabilite in interes privat, in materie
imobiliard, in cadrul raporturilor de vecindtate .................. 151
Capitolul IV. Regimul juridic al terenurilor gi al construcfiilor
proprietate privat[... ts2
Sec{iunea 1. Regimul juridic al terenurilor proprietate privatb........ .......... I52
Secliunea a2-a.Limite ale exercitdrii dreptului de proprietate
privatd asupra construcliilor .................. ......... 158
CapitolulV.Rechizifia,expropriereagiconfiscarea.......... .,,164
Secliunea 1. Rechizilia, limitd a exercitdrii dreptului de
proprietate privati.....,... ..............164
Secliunea a2-a.F"xproprierea ........ 165
$ 1 . Sediul materiei, principii, obiectul, natura juridicb gi
exproprierii.
definirea .......... 165
$2. Proceduraexproprierii................. ............ 173
exproprierii................ ................. 180
$3. Efectele juridice ale
Confiscatea...........
Sectiunea a 3-a. ................... 190
Capitolul VI. Dreptul de proprietate public5... ...................... 191
Secliunea 1. Bunurile domeniale qi dreptul de proprietate publicd............ 191
Secliunea a2-a.Exercitarea dreptului de proprietate publicd.. ..................206
SecJiunea a 3-a. Dobdndirea qi incetarea dreptului de
proprietate publicd........ ..............221
 Cuprins

Capitolul VII. Dezmembrimintele dreptului de proprietate privati ......224

Sec{iunea 1. Consideralii generale .....................224
Seciiunea a2-a.Drepfirl de uzufruct ..................229
$ 1.Noliunea, caracterele juridice, obiectul 9i dobdndirea
dreptului de uzufruct.. ..........229
$2. Drepturile qi obligaJiile uzufructuarului qi ale nudului proprielat ...235
$3. Stingerea uzufructului .......... 243
Secliunea a 3-a. Dreptul de uz qi dreptul de abitalie ..............244
Secliunea a 4-a. Dreptul de servitute ..................246
$1. No{iunea dreptului de servitute. ...............246
$2. Nagterea, exercitarea gi stingerea dreptului de servitute . ................. 253
Secliunea a 5-a. Dreptul de superficie................. ...................259

PARTEA A III-A. DINAMICA DREPTURTLOR REALE PRINCIPALE..... 269

Titlul I. Modalit[{ile juridice ale drepturilor reale principaIe......................271

Capitolul I. Nofiunea de modalitate a drepturilor reale principale.........27l
Capitolul II. Proprietatea condifional5........... ....273
Capitolul III. Proprietatea comun5.................. ,.,277
Seciiunea 1. Noliune qi cazuri...... ......................27'7
Secliunea a2-a.Drepfiil de proprietate comund pe cote-p6(i.
Caractertzare generald qi cazuri...... ................2'78
Secliunea a 3-a. Dreptul de proprietate comund pe cote-pbrfi obignuitd.... 281
Secliunea a 4-a. Proprietatea periodicd............... ................... 304
Secliunea a 5-a. Coproprietatea forfatd ..............310
Sec{iunea a 6-a. Dreptul de proprietate comund in devSlmdgie ................. 319

Titlul II. Moduri de dobAndire a drepturilor reale principale......................323

Capitolul I. Infroducere................ ....................... 323

Capitolul II. Hotlrirea judec[toreasc[o ocupafiunea gi tradifiunea........324

Secliunea 1. HotdrAreajudecdtoreascd................ ...................324
SecJiunea a2-a. Ocupatiunea.......... .................."326
Sec{iunea a 3-a. Tradi1iunea.........,. ....................332
Capitolul III. Accesiunea ....... ....334
Secliunea 1. Sensurile accesiunii .......................334
Sec{iunea a2-a.Tipologia accesiunii ca alipire a doud lucruri sau ca
incorporare a lucrului accesoriu in lucrul principal ............337
Secliunea a 3-a. Accesiunea imobiliard artifrciald ..................................... 339
naturald
Sec{iunea a 4-a. Accesiunea imobiliard .................... 355
mobiliar6.,.............
Secliunea a 5-a. Accesiunea .................... 360

Capitolul IV. Uzucapiunea............ ....................... 361

Sec{iunea l. No{iunea de u2ucapiune.................. ...................361
Secliunea a2-a.Uzt:capiunea in reglementarea Codului civil din 1864.... 368
VIII Drept civil. Drepturile reale principale

91. Aspecte generale...... ............36g

$2. Uzucapiunea de la zeceladouizeci de ani.......... ........37I
93. Cursul prescrip{iei achizitive. inceputul qi implinirea
prescripfiei achizitive.... .......377
94. Cursul prescriptiei achizitive. Jonc{iunea posesii1or........................ 3Zg
$5. Cursul prescripfiei achizitive. Suspendarea gi interoperea
prescriptiei achizitive ........... 3gl
Sec{iunea a3-a.IJnrcapiunea in regimul de carte funciari
din Decretul-lege nr. 115/193g ....................... 3g4
Sectiunea a 4-a.IJzucapiunea in Codul civil actual.......... ..... 3gg
91. Domeniul de aplicalie. Tipologia uzucapiunii. ............ 3gg
$2. uzucapiunea imobiliarr extratabular[ gi uzucapiunea imobiliari
tabular6....... ..... 3g9
mobiliari
93. Uzucapiunea ........396
capitolul v. Posesia de buni-credin{r asupra bunurilor mobile........ .....3g7
Sectiunea 1. Aspecte introductive ......................3g7
Sec{iunea a 2-a. Ipoteza prevdzuti in art. 937 alin. ( I C.civ.
)
[art. 1909 alin. (l) C.civ. din 1864] .......... ......402
Sectiunea a 3 -a. Ipoteza prevdzutd. in art. 937 alin. (2) C. civ.
lart. 1909 alin. (2) C.civ. din 18641.......... ......40g
sectiunea a 4-a. Revendicarea bunurilor mobile in ipoteze speciale ......... 415

Capitolul VI. Proprietatea aparenti................ ...417

Titlul III. Publicitatea imobiliari qi apirarea drepturilor
principa1e...............
reale ................. 433
Capitolul I. Publicitatea imobi1iarn.................. ...433
Secliunea l. Consideralii introductive ................. ..................433
SecJiunea a 2-a. Sistemul de publicitate imobiliari reglementat
in Codul civil in vigoare qi in Legea nr.7/1996
$1. Intrarea in vigoare qi punerea in aplicare a noului sistem
de publicitate .......................441
92. Regimul juridic general al cadastrului qi al publicitd{ii imobiliare.
cadrul institulional al activitrlilor cadastrale gi de publicitate
imobiliar5.... .....443
$3. Carfile funciare ....................44g
$4. Inscrierile in cartea funciari ....................462
$5. Acfiunile de carte funciard....... ................465
Capitolulll.Apirareadrepturilorrealeprincipale.. ............471
Sectiunea 1. Consideratii generale ......,..............471
Sec{iunea al-a. Apdrarea dreptului de proprietate privatr. Actiunea in
revendicare. .............474
$1. Actiunea in revendicare intemeiati pe dreptul de proprietate
privat6. Aspecte generale...... ...................474
$2. Actiunea in revendicare imobiliard.... ......47i
 Cuprins

$3. Corelatia dintre actiunea in revendicare imobiliarl qi acliunile

de apdrare a dreptului de proprietate imobiliard prevdzute
in legi speciale .....................485
$4. Ac{iunea in revendicare mobiliar6.. ......... 498
$5. Efectele admiterii actiunii in revendicare........................................ 498
Secliunea a 3-a. Apdrarea dreptului de proprietate privat[.
grdnifuire
Actiunea negatorie qi actiunea in ....................... 502
$1. Acliunea negatorie..... .......... 502
$2. Actiunea in grinituire .......... 502
Secfiunea a 4-a. Apdrarea dezmembrdmintelor dreptului de proprietate
privatii prin acliunea confesorie... ................... 504
Sec{iunea a 5-a. Apdrarea dreptului de proprietate publicd gi a
drepturilor reale principale intemeiate pe acesta ................ 506
$ I . Actiunea in revendicare intemeiati pe dreptul de proprietate publicd .. 506
$2. Ap[rarea drepturilor reale principale intemeiate pe dreptul
de proprietate publici .......... 507
Bibliografie 509
Tabla analiticl de materii s29
 PARTEA I
PREMISE CONCEPTUALE
 Capitolul I
Patrimoniul

Sec{iunea 1. Introducere

1. Scurt istoric al nofiunii juridice de patrimoniu. A. Teoria personalistd a

patrimoniulul. in dreptul francez modern, noliunea de patrimoniu a fost consacratdin
Codul Napoleon. Redactorii acestui cod nu au fost insd preocupali si defineascd
nofiunea juridicd de patrimoniu. Textele qi, mai ales, principiile acestui cod au permis,
dupd mai bine de o jumdtate de secol de aplicare practicS, elaborarea teoriei perso-
naliste a patrimoniuluil. ,,Pafimoniul, fiind o emanalie a personalit5lii gi expresia forfei
juridice cu care o persoand este tnvestiti ca atare, rezuk6: cd numai persoanele fizice gi
morale pot avea un patrimoniu; cd orice persoand are cu necesitate un patrimoniu, chiar
dacd ea nu posedd tn prezent niciun bun; cd o persoand nu poate avea decdt un singur
patrimoniu in sensul propriu al cuvdntului"2. Aceasta este, intr-o formulare rdmasd
celebr[, esen{a teoriei personaliste a patrimoniului. Legdtura dintre persoanb gi patri-
moniu nu mai este doar implicitS. Ea devine explicitb, mai mult, definitorie gi funda-
menteazl, in aceastd teorie personalistii, ideea indivizibilit5lii patrimoniului.
B. Patrimoniul-scop. Tocmai aceastd legdtur[ a fost considerati,, la un moment
dat, o piedicd in calea evolufiilor vietii comerciale. A apdrut astfel, mai ales in gcoala
germand de drept civil, tendinta depersonalizdrii patrimoniului. Teoria patrimoniului
de afectatiune sau a patrimoniului-scop (Zweckvermdgen) este rezultatul acestei
tendinfe3. Aceasti teorie a culminat, in ipoteza fundafiilor, cu recunoagterea
existentei unui patrimoniu ftrd o persoand de la care sd emanea.
C. Teoria modernd a patrimoniului. Compatibilitatea dintre teoria personalistd a
patrimoniului qi teoria paffimoniului de afectaiiune a devenit posibild pe mdsurd ce
subiectele colective de drept au fost recunoscute, in forme multiple, nu numai in
dreptul public, ci qi in dreptul privat. Pe ldngd stat, comunitdli locale, institufii
publice, au apirut, ca subiecte colective de drept, societ5lile comerciale, anonime sau

I Pentru aceasteteorie, a se vedea C. Aubry, C. Rau, Cours de droit civil frangais, tome
6c'", Cosse, Marchal et Billard, Imprimeurs-f,diteurs, Paris, 1873, p.229-260.
2
ldem, p.231.
3
Aceastd teorie, conceputd de juriqtii germani Brinz gi Bekker gi preluatb apoi in Franla,
prin intermediul lui Saleilles, nu mai leagi unitatea patrimoniului de persoana titularului sdu,
ci de scopul cdruia ii este afectat patrimoniul. Ideea de afectaliune devine astfel definitorie
pentru patrimoniu.
a in legdturi cu aceastd ipotez6, a se vedea L.
Josserand, Cours de droit civil positiv
frangais, tome premier, 3d'" 6dition, Recueil Sirey, Paris, 1938, p. 378. in leg6tur6 cu o ipotezl
asemdndtoare, dar care nu este analizatd in mod expres din perspectiva patrimoniului fhrd
titular, a se vedea G. Moffat, Trusts Law. Text and Materials, fourth edition, Cambridge
University Press, 2008, passim. Pentru ipoteza fiduciei, care este o masd patrimoniald, iar nu
un patrimoniu fEr6 titular, a se vedea infra,nr.6, lit. D, c), (vi).
4 premise conceptuale

cu rdspundere limitati, precum gi diferite asociatii qi fundafii fbrd scop lucrativ. Ca gi

persoana fizicd, persoana juridicd (persoana moralS) este titulard a unui patrimoniu
propriu' Nu a mai fost necesar sd se multiplice patrimoniul unei persoane fizice prin
intermediul ideii de afectaliune, cAt timp persoana fizicd respectivd se putea asocia,
intr-un fel sau altul, pentru a intemeia o persoand morald cu un patrimoniu distinct.
Mai mult, s-a recunoscut, chiar in dreptul francez, posibilitatea infiintdrii unei
societdJi comerciale cu rdspundere limitatd de cdtre o singuri persoands.
Ca urmate, ideea de afectatiune a incetat sd mai submineze legdtura indisolubil6
dintre patrimoniu gi persoanafizicd sau juridicd, devenind temeiul recunoaqterii divi-
zibilirdiipatrimoniului in mai multe mase de bunuri cu regimuri juridice distincte.
Agadar, dupd o indelungatd evolufie, notiunea juridicd de patrimoniu r6mdne
legatd de ideea de persoanS, care explicd unitatea sa, fb.rd a mai exclude ins6 ideea de
divizare 9i de afectafiune, dar numai in cazurile prevdntte de lege. Aceastd restric{ie
este necesard pentru a impiedica depersonalizarea patrimoniului pe o cale ocolitd,
printr-un exces de divizdri gi afecta{iuni.
ca qi in dreptul roman, pafimoniul rdmdne al nostru (nostrum patrimonium),
chiar dacd el este divizatin mai multe mase de drepturi gi obligalii pecuniare6, fiecare
cu un regim juridic distinct.

Secfiunea Nofiunea juridici de patrimoniu

^2-a.
$1. Considerafii preliminare
2. Nofiunea de patrimoniu in codul civil din 1864 qi in codur civil actual.
A. Utilizarea noliunii de patrimoniu in Codul civil din 1864. Noliunea de patri-
moniu eralutllizatd in mai multe texte din Codul civil din 1864. in Codul civil din
1864, in arr. 781, era menlionatd ,,separafia patrimoniului defunctului de acela al
eredelui", iar in art. 784 se preciza:,,creditorii eredelui nu pot cere separatria patri-
moniilor in conffa creditorilor succesiunii". Art.. 1743 C.civ. din 1864 reia aceeagi
noJiune, tot in legdturd cu separaJia patrimoniilor.
Legile civile speciale recurg la noliunea de patrimoniu fie in legdturb cu persoana
juridicX in general, fie in legdturd cu societbtile comerciale. Astfel, patrimoniul este un
element constitutiv al persoanei juridice qi poate fi impdrfit in caztsl divizdiiacesteia.
PAnd la intrarea in vigoare a Codului civil actual, degi era frecvent folositl in
normele juridice civile, noliunea de patrimoniu nu a avut o definilie legald generald.
Totugi, fird a face expres referire la noliunea de patrimoniu, arr. lTlg c.civ. din 1g64
se apropia, prin conJinutul sdu, de o astfel de defini1ie. Conform acestui text,
,,oricine
este obligat personal este tinut de a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile sale,
mobile gi imobile, prezerrte qi viitoare". indatoririle, bunurile mobile si imobile,
prezente Si viitoare constituie tocmai continutul patrimoniului ca no{iune juridicd.

5
. tn acest sens, a se vedea Al. weilt, F. Terrd, ph. simler, Droit civil. Les biens,
3d'" 6dition, Dalloz,Paris, 1985, p. 14.
6
Termenulpecuniar este folosit, aici qi in continuare, cu sensul de,,evaluabil in bani',, iar
nu cu sensul de ,,avdnd ca obiect o sumd de bani".
 Patrimoniul 5

B. Reglernentarea noliunii de patrimoniu tn Codul civil. Noliunea de patrimoniu

este definitb ?n mod explicit in art. 31 alin. (1) C.civ.: ,,Orice persoand fizicL sau
persoand juridicd este titulard a unui patrimoniu care include toate drepturile gi
datoriile ce pot fi evaluate in bani qi apa(in acesteia". ln a[n. (2) gi (3) se adaug6:
,,(2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectafiuni numai in cazurile gi
conditiile prevdzvte de lege.
(3) Patrimoniile de afectaliune sunt masele patrimoniale fiduciare, constituite
potrivit dispoziliilor Titlului IV al Cd(ii a III-a, cele afectate exercitdrii unei profesii
autorizale, precum qi alte patrimonii determinate potrivit legii".
Conform art.32 C.civ.: ,,(1) in caz de diviziune sau afectatiune, transferul dreptu-
rilor qi obligaliilor dintr-o mas6 patrimoniald in alta, in cadrul aceluiaqi patrimoniu,
se face cu respectarea condiliilor prevdzute de lege gi ftrb a prejudicia drepturile
creditor^ilor asupra fi ecdrei mase patrimoniale.
(2) In toate cantrile prevSzute la alin. (1), transferul drepturilor gi obligaliilor
dintr-o mas[ patrimoniald in alta nu constifuie o instrdinare".
In plus, in art. 33 C.civ. se prectzeazd:,,(1) Constituirea masei pafimoniale afectate
exercitirii in mod individual a unei profesii autorizate se stabilegte prin actul incheiat
de titular, cu respectarea condifiilor de formd gi de publicitate prevdzute de lege.
(2) Dispoziliile alin. (1) se aplicd in mod corespunzdtor qi in cazul mbririi sau
micgordrii patrimoniului profesional individual.
(3) Lichidarea patrimoniului se face in conformitate cu dispoziliile art.
194l-1.948, daci prin lege nu se dispune altfel".
In strAnsd legdturl cu notiunea de patrimoniu, in art. 2324 alin. (3) qi (a) C.civ. se
mentioneaz[: ,,(3) Creditorii ale cdror creante s-au ndscut in legitur[ cu o anumitd
diviziune a patrimoniului, autorizatd de lege, trebuie sd urmdreascd mai intdi bunurile
care fac obiectul acelei mase patrimoniale. Dacd acestea nu sunt suficiente pentru
satisfacerea creanlelor, pot fi urmdrite qi alte bunuri ale debitorului.
(4) Bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectat de exerciliul
unei profesii autorizate de lege pot fi urmdrite numai de creditorii ale cdror creanfe
s-au nbscut in legdturi cu profesia respectivd. Aceqti creditori nu vor putea urm5ri
celelalte bunuri ale debitorului".
Din simpla citare a acestor texte rezultd c5, spre deosebire de Codul civil din
1864, Codul civil in vigoare conline o reglementare cu caracter general a notiunii de
patrimoniu. Din aceste texte rezultd cd ele conJin atdt elemente de continuitate, cdt gi
elemente de reformd in raport cu situalia anterioard intrbrii in vigoare a actualului
Cod civil. Dar chiar gi atunci cdnd este vorba de elemente de continuitate, este de
observat cd ele nu se raporteazd, decdt in micd mdsur6, la texte existente in Codul
civil din 1864. intr-adevdr, atdtlegiuitorul romAn de la 1864, cAt gi legiuitorul francez
de la 1804 nu au fost preocupaJi de o anumitd teorie cu privire la patrimoniu. Textele
din cele doud coduri care cuprind termenul patrimoniu au permis insd doctrinei sd
elaboreze ulterior, cum am v5zut, diverse teorii asupra paffimoniului. Din aceastl
perspectivS, Codul civil adoptat in anul 2009 gi intrat in vigoare la data de
I octombrie 2011 cuprinde texte mult mai elaborate despre patrimoniu, in care
regdsim elemente de continuitate in raport cu aga-numita teorie modernd a patrimo-
niului, dar gi elemente reformatoare, mai ales in legiturd cu aqa-numitul patrimoniu
de afectaliune.