Coordonatori

I Mihai Ciobanu Marian Nicolae

Noul Cod
de proceduri civile
comentat gi adnotat

Vol. ll - art. 527-1 .134

Flavius A. Baias Adina Nicolae

Violeta Belegante Marian Nicolae
Traian Cornel Briciu Evelina Oprina
Viorel Mihai Ciobanu Alina Ridoi
Claudiu Constantin Dinu Mirela Stancu
Gheorghe Florea $erban-Alexandru Stinescu
Maria Fodor Ani;oara $tefinescu
Decebal-Adrian Ghinoiu Mihaela Tibirci
lulian Gilci Mircea Ursula
Cristina lrimia Gheorghe-Liviu Zidaru

Universul Juridic
Bucuregti
2016
 Cuprins

Abrevieri.. ...... IX

Bibliografie generall.... .................... XIII

Cartea a III-a. Procedura necontencioasl judiciari..... I

Titlul I. Dispozifii generale.. 4

Titlul II. Dispozi{ii speciale """"""""'47

Cartea a IV-a. Despre arbitraj..... 55

Titlul I. Dispozi{ii generale.. """"""""60

Titlul II. Conven(ia arbitrall 86

arbitral
Titlul III. Tribunalul ............151

Titlul IV. Procedura arbitrali ......""'180

Capitolul I. Sesizarea tribunalului arbitral....... ................""" 180
Capitolul II. Judecata. ...................... 185
Capitolul III. Cheltuielile arbitrale ......................213
Capitolul arbitral[...
IV. Hot5rdrea ........"""""""219

Titlul V. Desfiin{area hotirflrii arbitrale. """"""237

Titlul VI. Executarea hotlrf,rii arbitrale. ...."""'276

Titlul VII. Arbitrajul institufionalizat.... 278

Cartea a V-a. Despre executarea silitl 289

Titlul I. Dispozifii generale.. .""""""'301

Capitolul I. Scopul gi obiectul executdrii silite......'.... """""'301
Capitolul II. Titlul executoriu """""346
Capitolul III. Participan(ii la executarea sili6 ""383
Capitolul IV. Efectuarea executirii silite """"""439
Secfiunea 1. Sesizarea organului de executare """""""""'440
Secfiunea a2-a.Efectuarea actelor de executare si1it6........... ..""""""'485
Secfiunea a 3-a. Executarea impotriva moqtenitorilor.......'.. """"""""' 517
Sec(iunea a4-a.Intervenfia altor creditori...... ............""""523
Secliunea a 5-a. Perimarea executdrii silite ""' 540
Sec(iunea a 6-a. Amanarea, suspendarea qi restrangerea execut[rii ......548
Secfiunea a7-a.incetarea execut[rii si1ite......... .................564
 Cuprins

...........
Capitolul V. Prescriplia dreptului de a obline executarea silitd .....581
Capitolul VI. Contestafia la executare................. ..................646
special5......
Capitolul VII. Depunerea cu afecta{iune ...........698
Capitolul VllL intoarcerea execut[rii................. ...................703

Titlul II. Urmirirea siliti asupra bunurilor debitorului.. ...............718

Capitolul I. Urmirirea mobiliard ....718
urmdri........
Secliunea 1. Bunurile mobile care nu se pot ......................719
mobiliare
Secliunea a2-a.Procedura urm[ririi .................728
mobile...
$ 1. Sechestrarea bunurilor
...........728
...............
$2. Valorificarea bunurilor sechestrate ............754
public[.......
$3. Vdnzarea la licitalie ...........759
$4. Dispozilii speciale... ............789
Sec(iunea a 3-a. Poprirea............... .................792
Sec{iunea a 4-a.IJrmdrirea fructelor qi a veniturilor imobilelor........................'......855
$ 1. Urmlrirea silitd a fructelor neculese
gi a recoltelor prinse de r[dicini ..........855
$2. Urmirirea veniturilor generale ale imobilelor................ .............867
Capitolul II. Urm[rirea imobiliarS ......................883
Sec{iunea 1. Bunurile imobile care pot fiurmlrite .............883
Sec{iunea a2-a.incwiin}area urm[ririi imobiliare ......'....896
Secfiunea a 3-a. Efectele urmiririi. ....'.............910
Secfiunea a 4-a.Ydnzarea la licitalie publicd ............-.-..-..912
$1. Formalit[lile premergdtoare vdnzdrii...... .................912
$2. Scoatereainvdnzare a imobilului ...-......919
$3. Licitafia qi adjudecarea imobilului................. ..........932
Secliunea a 5-a. Efectele adjudec5rii................. .................953
Secliunea a 6-a. Dispozilii speciale .................957
Capitolul III. Eliberarea qi distribuirea sumelor realizate prin urm[rirea silitI...........960
Secliunea 1. Dispozilii generale .......'...........'.'960
Secliunea a 2-a. Distribuirea sumei rezultate dinvdnzareabunurilor urm6rite........968
Sec{iunea a3-a.Platasumei reztltatedinurm[rireasilitd ....................976

Titlul III. Executarea silitfl direct[....... ...............983

Capitolul I. Dispozilii generale..... .....'............'...986
Capitolul II. Predarea silitd a bunurilor mobile .................'.1006
Capitolul III. Predarea silit[ a bunurilor imobi1e....... .........1016
Capitolul IV. Executarea silitd a altor obligalii de a face sau a
obliga{iilor de a nu face ............ .....1041
Sectiunea 1. Dispozi{ii comune .....................1042
Sectiunea a2-a.Execttarea hotlrdrilor judec[toreqti referitoare la minori............1075

VI
Cuprins

Cartea a VI-a. Proceduri speciale...... """"""""1097

Titlul I. Procedura divor{ului ................. """""' 1099
Capitolul I. Dispozilii comune...... """""""""" 1103

Capitotut IL Divo(ul remediu """' 1181

Secliunea 1. Divorful prin acordul so[i1or........' """""""" 1181

Secfiunea a 2-a. Divor[ul din motive de s[n[tate """"""1194

Titlul II. Procedura punerii sub interdicfie judecltoreasci"""" """""1205

Titlul III. Procedura de declarare a morfii """'1226
Titlul IV. Mlsuri asiguritorii provizorii........."""'
9i """""1244
Capitolul I. Sechestrul asigur[tor... """""""""'1248
Sicliunea 1. Dispozilii generale """"""""""1248
Sec[iunea a2-a.Dispozrgii speciale privind sechestrul asigurdtor al navelor civile
...... 1289

Capitolul II. Poprirea asigur[torie """""""""' 1306

Capitotut III. Sechestrutjudiciar..... """"""""" 1313
Capitotut IV. M[suri provizorii in materia drepturilor de proprietate intelectuald....l34t

Titlul V. Procedura partajului judiciar... """""1350

Titlul VI. Procedura ordonanfei pregedin{iaIe.""""" """"'1383
Titlul VII. Cererile posesorii. """""1462
Titlul VI[. Procedura ofertei de plati qi consemnafiunii """"' """"""1475
Titlul IX. Procedura ordonan{ei de platl """"'1492
Titlul X. Procedura cu privire la cererile de valoare redus["""" """"' 1510
Tiflul XI. Evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fIr[ drept.. --..1521
Capitolul I. Dispozifii genera1e..... "-"""""""'1521
Capitotut II. Procedura de evacuare................. """""""""" 1556
Capitotut III. Dispozitrii speciale.... """""""""' 1589
Titlul XII. Procedura privitoare la inscrierea drepturilor dobffndite
in temeiul uzucapiunii................. """"""""""1600
Titlul XI[. Procedura refacerii inscrisurilo-r qi hotlrfirilor displrute """""""""' 1609

Titlul XIV. Caufiunea judiciar[............... """""1620

VII
 Cuprins

Cartea a VII-a. Procesul civil interna[iona1........... t643

Titlull.Competen(ainternafionaliainstanfelorromflne... .................1650
Capitolul L Dispozilii generale..... ...................1651
Capitolul II. Dispozi{ii speciale de competen{[ internalionalI
a instan[elor romdne..... .................1672

Titlul II. Legea aplicabilfl in procesul civil international......... .............1695

Capitolul I. Capacitatea gi drepturile p64ilor in proces.... ...1695
Capitolul II. Legea aplicabil[ in materie procedurald ..........1702

Titlul III. Eficacitatea hotlrffrilor strline................. ...........1714

Capitolul I. Recunoagterea hot[rdrilor strline ..1717
Capitolul II. Executarea hotlrdrilor strdine...... ....................1736

Titlul IV. Arbitrajul interna{ional qi efectele hotlrArilor arbitrale striine............1746

Capitolul I. Procesul arbitral internafional.................. .........1747
Capitolul II. Efectele hotdr6rilor arbitrale strdine........ ........1766

Dispozi{ii finale r782

,...........1787

VM
 Cartea a lll-a
Procedura necontencioasi judiciari

Comentariu general

1. Cartea a III-a din Noul Cod de procedurd civild este consacrat[, ca qi in vechea
qi sub
reglementarel), procedurii necontencioase, cunoscutb in literatura de specialitate
denumirea de procedurd ori jurisdic(ie gralioas[ sau voluntar6, care a fost perfeclionatd
prin noua reglementare, in urma unor semnale primite din doctrind 9i jurisprudenfS' Spre
din
deosebire de vechiul Cod de procedur[ civil[, titlul cdrfii privind aceastd proceduri
NCpC cuprinde qi o men(iune referitoare la caracterul iudiciar al acesteia, solulie aleasi
fa!6 de
de legiuitor pentru precizareadomeniului de aplicare, realizdnd distincfia necesarl
procedurile necontencioase care nu intr[ in competen(a instan{elor, de exemplu, procedura
notariald sau procedura de carte funciard, a$a cum s-a observat in literatura de specialitate2).
2. Deosebirile esen{iale dintre aceast[ procedurd gi procedura contencioas[, reflectate,
in
principal, de materia supusd judecdtii, de rolul pd(ilor in aceast[ materie 9i, nu in ultimul
iand, d. puterile gi rolul judecdtorului in materie necontencioasd, sunt surprinse pe larg
de literatura de specialituls:), fiind deduse, in mod fi.resc, din analiza dispozitriilor
legii.
Demarca[ia dintre cele doul proceduri, nu intotdeauna u$ol de frcut, putAnd fi intdlnite
adesea in practic[ acte de natur[ ,,contencioasS" ori ,,1itigioas5", cate
prezint[ in fapt
rezultate
caracteristicile procedurii necontencioase, se face pe bazacritertllor de distinclie
din normele legale ori decelate de doctrini. Aproape fiec[rei reguli reglementate proprii
materiei necontencioase ii este asociat un criteriu de distinclie,fatd cavreunul dintre acestea
sd fle unanim acceptatpentru definirea nofiunii de ,,necontencios"; impreun6
ins6, toate
aceste criterii, analizate, de altfel, pe larg de literatura de specialitate, reuqesc s[
releve,
construind-o din buc6!i, ca pe un tot unitar, materia necontencioasSa)'

, p."".d*I rer.t trebuie cdutate chiar in dreptul roman, procedura necontencioasd a fost
reglementat6 pentru prima aata in Codul de procedur[ civil6, ca un tot organic, ct ocazia
"1" "rigini modificlrilor
a III-a'
." i-u, fost aduse la 12 februarie 1948, cdnd i s-a consacrat o carte anume, gi anume Cartea
cuprinzdnd art. 33 l -339.
foarte semniflcativd, in opinia noastr6,
,Noua legisla{ie procesuala ii atribuie insd o denumire nou6,
2)

gi anume u.".u d" procedurd necontencioasa judiciard (...)" (L Leq, Comentariu,2013, p' 785)' A se
vedea, de asemenea, D.M. Gavriq, Comentarii Noul Cod, vol. IL p. 1' Cu privire la procedura de carte
funciar6, a se vedea M. Nicolae, Tratat de publicitate imobiliard, vol. lI - Noile cdrli funciare,
ed. a 2-a,

reydzgtdgi addugit6, Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 201 1. Cu privire la procedura notarial[, a se vedea

V.M. Ciobanu, Tr.C. Briciu, Cl.C. Dinu, Curs de bazd,p' 650 qi urm'
prin sublinierea
3)
A se vedea, pentru o prezentare detaliatd a particularitililor procedurii necontencioase,
criteriilor,,materiei necontencioase": Gr. Porumb, Codul
deosebirilor fa!6 de p.o""d*u contencioasd, a
de procedurd civild iomentat Ei adnotat, Ed. $tiinlifica, Bucureqti, 1962, vol.II, pp. 127-128; I' Deleanu,
Tritat,vol.lt,2}L3,pp.420-425;l.Leq,Tratat de drept procesual civil,ed. a 5-a, Ed. C.H. Beck, Bucureqti,
2010, pp. 864-868 (citat in continuare I.Leq, Tratat,2o10); L Leq, Comentariu,2013, pp. 785-788.
a)
A se vedea infra, comentwi:ul sub att.527 NCPC'

V. Belegante
 Cartea a lll-a

3. Este frr[ indoial[ insd c5 distinclia dintre cele dou[ materii este absolut necesar[,
datd fiind utilitatea procedurii necontencioase judiciare - consideratd de unii autorir) a avea
o importanfd cu nimic mai prejos de cea a procedurii contencioase -, utilitate rezult6nd
din aceea cd permite adoptarea unor mlsuri cu cheltuieli minime, intr-un timp scurt gi cu
respectarea unor formalitdli relativ simple2).
4. Dificultatearealizdii acestei departajlri3), alimentatd in fond de controversa cu privire
la insdqi natura juridicl a institutiei necontencioase in sinea), a antrenat gi preocuparea
doctrinei cu privire la nafura actului finals) al procedurii necontencioase, a cdrui calificare
a pendulat intre ,,act administrativ" qi ,,veritabild hotdrdre judecdtoreascd", aspecte asupra
cdrora nu vom insista aici, dat fiind gi interesul 1or pur doctrinar.
5. Dincolo de eforturile qtiinfifice de delimitare a celor doud proceduri - procedura
contencioasi gi procedura necontencioasi -, pot fi evidenliate insi qi punctele de contact
sau notele comune6), aspecte asupra cdrora, de asemenea, nu este locul si insist[m aici, ele
rezultdnd, de altfel, din intreaga prezentare a regulilor aplicabile procedurii necontencioase.
Eviden(iem aici doar prima astfel de caracteristic[, ce decurge in mod firesc din referirea
la ,judiciar" chiar din titlul reglementlrii din NCPC - este vorba despre ,,intervenlia
instanlei". incredinlarearealizdrii acestei proceduri judecdtorului este pe deplin justificat5,
girul instan(ei fiind necesar qi bine-venit, in condi(iile in care actele omologate de instanfa
de judecatl intrd in circuitul civil spre a produce efecteT). S-a afirmat in acest context gi cd
procedura gratioas[ este o ,,veritabil6 protecfie jurisdicfional6"8), afirmalie concordantd cu

1)
Cu privire la dificultatea distincliei dintre cele doud materii, cu sublinierea importanlei procedurii
necontencioase, citdm din doctrina noastr[ veche: ,,DistincJiunea dintre contencios qi grajios e adeseori
dificil[ qi nesigurS. Totugi, partea aceasta din func{iunea rezervat[ tribunalelor e tot atAt de importantd ca
gi cea care constituie jurisdic{iunea contencioas[; in tot cazul, in c6mpul de,activitate al judecdtorului, ea
ocupd un loc destul de intins pentru ajustiflca atenJiunea ce i se acord6, qi mai ales cea care ar trebui sd i
se acorde. (...)" (E. Herovanu, Principiile,p. 33 1 ).
2)
I. Leq, Comentariu,2013,p.785.
3)
A se vedea qi J. Vincent, S. Guinchard, Procddure civile,24'6d., Ed. Dalloz, Paris, 1995, p. 539
(citat in continuare: J. Vincent, S. Guinchard, Procidure).
4)
Pe larg, cu privire la controversele asupra naturiijuridice a procedurii necontencioase, a se vedea
qi I. Leg, Comentariu,2013,pp.181-788. in context, autorul aprecizatcd,,doud din tr6sdturile esenliale
ale procedurii necontencioase au determinat gi incd intrelin controvers ala care ne referim. intr-adev6r, pe
de o parte, procedura gra{ioas6 serealizeazd de instan{elejudecdtoregti, adicl de organele carerealizeazd
func{iajurisdic{ional5, dar activitatea rcalizatil dejudecdtornu este destinatd sd solulioneze, cuputere de
lucru judecat, un litigiu pendinte intre pirfi cu interese contrare".
5)
A se vedea infra, comentaiul sub art.533 NCPC, cu toate sursele documentare acolo indicate.
6)
A se vedea, pentru detalii, I. Deleanu, Tratat,vol.ll,2013, p. 425. Ase vedea gi I. Leq, Comenlariu,
2013,p.787.
7)
I. Leg, Comentariu, 2013, p. 7 87 .
8)
I. Deleanu, Tratat, vol. II,2073, p. 425. Subliniind ideea potrivit cdreia incheierea pronuntatd in
materie necontencioas[ are, in fapt, toate atributele unui act jurisdic{ional, gi in doctrina noastrd veche
se remarca: ,,incdt, din moment ce activitatea caracteristic[ judec[torului e jurisdicliunea, e cazul de a
spune c[ atribu{iunile gralioase fac parte din funcliunea jurisdiclionali, cu acelaqi titlu ca qi atributiunile
contencioase. (...)" (E.Herovanu, Principiile, p. 339). A se vedea qi I. Leq, Comentariu,2013, p. 788.
In context, acest din urmd autor d6dea ca exemplu doctrina francezd contemporan[, care subliniazd tot
mai mult apropierea procedurii gra{ioase de procedura contencioasS, in sensul ci gi judecdtorul chemat

V. Belegante
Procedura necontencioase judiciard

ueatd
spiritul doctrinei francezecontemporane, invocdndu-se chiar o ,,unitate substanfia16"
doub proceduri'
in fapt prin completarea [in baza art.536 alin. (1) NCPC]I) normelor celor

estigarea
"fondului-afacerii
jurisdiclia contencioasa"{citat din G' Comu, J' Foyer'
(necontencioar" - n.n., V.B.) este fJurte uptoupe de
procidure civile,prJF,3" 6j., Paris, 15196, p.1:Z;. trecand in revist[ opiniile contradictorii din doctrina
rom6neasc6 qi strdin[ cu privire la natura incheierii pronunlate in materie
necontencioasljudiciard, punctul
de vedere al prof. Leq este insd in sensul cd ,decizia ptonunfat[
in materie gralioasa constituie at6t un act
qi proceJura care guvemeaza emiterea
administrativ prin natura sa, cat qi un act jurisdiclional prin forma
gralioase poate conduce la considerarea
ei" qi c6,,doar supraev aluateaunora dintre trds[turile procedurii
jurisdiclional" (ibidem). Deci, am fi in prezenla unui act
ei ca un act exclusiv adminisffativ sau exclusiv
juridic mixt.
1)
se vedea inJia, comentaiul sub att. 536 alin. (1) NCPC, articolul av0nd
A urm[torul contrinut:
la procedura necontencioasd se completeazd cu dispoziliile de
,,Dispoziliile art. 527-535 referitoare a
p.o..a.,.a contencioasl, in mdsura in care acestea din urmd sunt compatibile cu natura necontencioasd
cererii".

V. Belegante
 Titlul I
Dispozilii generale

Art.527. Domeniu de aplicare

Cererile pentru solulionarea cirora este nevoie de intervenlia instanfei, firi insi a se
urmiri stabilirea unui drept potrivnic fa!5 de o altd persoanS, precum sunt cele privitoare la
darea autorizaliilor judecdtoregti sau la luarea unor misuri legale de supraveghere, ocrotire ori
asigurare, sunt supuse dispoziliilor prezentei cirli.

Comentariu

1. Prin chiar denumirea primului titlu al clr{ii din NCPC referitoare la procedura
necontencioas[, legiuitorul scoate in evidenfd faptul c5, pe de o parte, existI,,dispozi{ii
generale" aplicabile oric[ror materii necontencioase judiciare, adicd,,dreptul comun" in
materia cererilor necontencioase reglementat de Titlul I al C6(ii a III-a din NCPC, iar, pe de
altdparte, existd gi,,dispozi{ii speciale", aplicabile numai anumitor materii necontencioaser),
dar care presupun, de asemenea, interven{ia instan{ei. De altfel, aceste aspecte au fost
men{inute din vechiul Cod.
2. O cerere ffebuie sd indeplineascd mai mu.lte condilil pentru a se incadra in domeniul de
aplicare al procedurii necontencioase judiciare. Jalondnd liniile generale ale acestei materii,
NCPC menline condiliile clasice din reglementarea anterioarl care nu au ridicat, in general,
probleme in practicl ori in literatura de specialitate2).
3. O primd condilie este necesitatea interven(iei instanlei - cererile contencioase sunt,
aqadar, acele cereri pentru care legea impune,,intervenlia instanfei".
4. O altd condilie esenfialI este aceea ca prin aceastb cerere sI nu se urmdreasci stabilirea
unui drept potrivnic fald de altS persoand, adicd aflrmarea unei pretenfii juridice fald, de altd,
persoand, mai exact trangarea unui litigiu3); se remarc[, in alte cuvinte, criteriul caracterului
unilaterala) al cererii, prin care nu se urmdreSte dezlegarea unui drept potrivnlc - considerat,

1)Asevedeaqil.Deleanu, Tratat,vol.Il,2}l3,p.428.incontext,seobserv6cS,,dispoziliilespeciale"
pe care le cuprind chiar art. 539 qi a.rt. 540 NCPC din cadrul Titlului II (denumit chiar ,,Dispozilii speciale")
pot avea semnificatia unor exemplificdri.
2)
A se vedea, pentru o prezettare detaliatd a acestor condilii/criterii ale ,,materiei necontencioase":
L Deleanu, Tratat, vol. II, 2013, pp. 420-425; l. LeS, Comentariu, 2013, pp. 785-788; D.M. Gawig,
Comentarii Noul Cod, vol. II, p. l.
3)
A se vedea gi V. Stoica, M. Ronea, Natura juridicd qi procedura specificd a adopliei, in Dreptul
rc. Illll993, p. 37 .
4)
,,Ceea ce distinge jurisdicliunea gra{ioas6 de cea contencioasl e caracterul unilateral al cererei,
faptul cI pretenJiunea adresatdjudecdtorului nu se indreapti impotriva unui adversar, a unei persoane care
ar avea interesul sd se opuie la admiterea ei.(...)" (E. Herovanu, Principiile, p. 331).

V. Belegante
Titlul L Dispozilii generale
Art.527

in mod tradilionall), criteriu esenlial care distinge clar procedura necontencioasd de cea
contencioasd qi care a fost consacrat expres prin adoptarea, in Codul din 1865, aart'3312)'
5. De esenla:) procedurii necontencioase, in alte cuvinte, este lipsa unui ,,conJlict
de interese" sat absenla unui ,,litigiu"a) ofi, a$a cum s-a mai re(inut in literatura
de
dat de dreptul
specialitates), absenla unui ,,diferend" Siaunui ,,adversar"6) in sensul clasic,
comun contencios, materia contencioasd definindu-se tocmai prin existenla unui
conflict de
intereseT). Dar, cu toate c[ in materie necontencioasd vorbim despre absen(a
unui litigiu'
juridicS se justiflcd'
necesitatea intervenliei instanlei,a judecdtorului, in respectiva situalie
pentru a
6. Interven{ia supusa analizei, imperio magistratus, trebuie sd fie necesar[
care alau formulat
exercita, in principiu, un conhol8) asupra a ceeace persoana/persoanele
cererea urm[regte/urm[resc sd se realizsTse), aspecte teoretice asupra cirora vom mai
reveniro).in concret, poate privi, asa cum indic[ exemplificativ textul att.527 NCPC, ,dafea
ori
autorizafiilor judecdtoreqti" ori ,,luarea unor mdsuri legale de supraveghere, ocrotire
chematd s6 rezolve o cerere prm cale nu se
,,(...) in procedura necontencioasd, instanla este aqadar
1)

ur-areqte un drept potrivnic fa{a de o altd persoand qi care astfel nu provoacd disculii contradictorii (" ')"
(Gr. Porumb, op. cit.,1962,vol.II, p. 128).
conform fostului
Text avAnd un conlinut aproape identic cu actualul art. 527 NCPC. intr-adevdr,
2)

pentru dezlegatea cdrota este nevoie de mijlocirea instanlei f5rd insb si se

art.331C. pr. civ., ,,cererile
precum sunt cele privitoare la duea
urm6reasc6 stabilirea unui drept potrivnic fa{[ de o a1t6 persoanS,
ocrotire ori asigurare' sunt
autoriza{iilorjudec[toreqti, ,ur, lu lrru..u unor m[suri legale de supraveghere,
supuse dispoziJiilor de procedurd mai jos arltate"'
Potrivit concep{iei tradilionale, reflectatd 9i de NCPC'
3)

a)A se vedea qi Gr. forumb , op. cit., 1962,vol.Il, p. 128 - ,,(..') in timp ce procedura contencioasl se
de interese, fie chiar vorba numai
caracterizeazd, in primul rAnO, pril e*lstenla unui litigiu, a unui conflict
de un conflict posibil, proceduia necontencioasd se c'aructerizeazd,inprimul
rflnd, prin lipsa unui litigiu'
prin inexistenla unei contrarieteti de interese, prin caracterul unilateral al cererii, care nu se
indreaptd

impotriva unui adversar ce a! ayeateapdtatinteresul si se opgnd la admiterea ei"'

5) A se vedea, pentnr dezvoltdri, in doctrina recent6: D.M. Gawiq, Comentarii Noul Cod,2013,
786; idem'Tratat'
vol. II,p. l;I. Deleanu, Tratat,vol.lI,2Ol3,pp'422-423;I'LeS,Comentariu'2013'p'
ed. a 5-a,2010, p. 865.
2, cu privrre
A se vedea, pentru unele nuanJdri, I. Deleanu, Tratat,vol.Il,2}l3,p' 423, inclusiv nota
6)

restrictiv'
lavalorizareanoliunii de,,adversar" in materie necontencioasd, qi anume intr-un sens "altfel
iarg incAt s[ se asimileze procedura contencioasd cu o procedur[ necesarmente
zis, nu intr-un sens at6t de
sub toate aspectele ei,
contradictorie qi procedura necontencioasd cu o procedurd absolut qi totdeauna,
necontradictorie".
qi Pedagogicd'
7)
A se vedea qi I. Stoenescu, Gr. Porumb, Drept procesual ciuil r9mdn, Ed' Didactic6
exist[ un conflict de interese jurisdic{ia nu-qi pierde
Bucureqti, 1966, p.348: ,,in maierie contencioasi 9i
judecAfi p64i1e se in{eleg gi, de exemplu, sting procesul printr-o
acest caracter, chiar dacd in cursul
contencios' materia
In
tranzaclie,iar lipsa pAr6tului de la proces nu face ca instanla s6-gi piard[ caracterul
apare cererea trebuie
necontencioas[, dimpotriv[, un atare conflict nu exist[, iar in momentul in care el
respinsI, indrumAndu-se pe4ile la calea de drept comun" (art' 335)'
'ti" u".r, ..rrr, potrivit unor precizlri ftcute de doctrind cu privire la natura ,,controlului" din partea
judec6torului, ,,necesitatea unui control din partea judecdtorului asupra actului juridic prezentat de
parte
intinderea acestui control este variabilS
este o alte caracteristic6 important[ a proceiurii necontencioase.
judecStor este necesard pentru ca
de la un act la altul. Verificarea actului gi omologarea acestuia de cdtre
el si producd efectele dorite de pe{f'G. Leq, Comentariu,2013, p' 786)'
e)
A se vedea, in acest sens, qi V. Stoica, M' Ronea, loc' cit', p' 37 '
10)A se vedea infra, comentatittl sub art.532 NCPC'

V. Belegante
 Art. 527 Cartea a lll-a

asigurare", ceea ce nu implicd existenla unui conflict de interese intre mai multe persoane
care au preten(ii opuse de apdrat.Aga cum s-a subliniat in doctrin6l), instan(a exercitd in fapt
un control, o adevdrati ,,tutel5judecitoreascI"'in privin(a cererilor cu care a fost sesizati
in procedura necontencioasi.
7.Dacd. in cursul procedurii se invocd ins[ stabilirea unui drept potrivnic, adicl suntem
in prezenla afirm[rii unei pretenlii juridice fa![ de o altd persoand, asist[m, practic, la o
transformare a procedurii necontencioase in una contencioasd2), aspect asupra c5ruia vom
reveni cu dezvolt[ri mai terziu3).
8. Sistematizarea atribu{iilor instanlei in aceastd materie este, ftrd indoialfl, un demers
dificil, nemaivorbind de incercarea de identiflcare exhaustivi a materiilor necontencioase,
practic imposibild, datd fiind ,,flexibilitatea" granilei dintre cele doud materii,remarcatd
aproape unanim de doctrinda). in acest context, s-a remarcals) qi faptul c5 nici in plan
legislativ o astfel de identificare nu este posibilS, intruc6t caracterul contencios al cererii
urmeazd sI fie dedus din circumstan{ele spe{ei, dela cazla caz, incidentele contencioase
survenind, de cele mai multe ori, intr-o situalie inilial gralioasi, urmare,,comportamentului"
pd(ilor, reacliilor lor procesuale. Practic, o cerere necontencioas[ poate contine, in principiu,
,,virtualit6li" contencioase, pe care intervenlia unei terfe persoane le poate devoala6).
9. Unele aplicaiii ale procedurii necontencioase ori exempleT) de cereri judiciare
necontencioase, dupd clasiflcarea decurg6nd din enumerarea exemplificativ[8) conlinuti
1)
M. Tibdrcd , Procedura, 2013, p. 624; P. Piperea, L. Hagiu, Noul Cod, 2012, p. 57 l. A se vedea,
pentru comentarii privind puterile qi rolul judecdtorului in materie necontencioasd, in contextul disculiei
mai largi referitoare la criteriile de delimitare intre cele doud materii contencioasl gi necontencioasd
- -,
I. Deleanu, Tratat, v ol. ll, 2013, pp. 421-423.
2)
Esenla procedurii necontencioase qi deosebirea sa fa16 de cea contencioas6 au fost surprinse sugestiv
de literatura de specialitate mai veche: ,,in procedura necontencioase, instanta este agadar chemat6 se
rezolve o cerere prin care nu se urmdregte un drept potrivnic fa{d de o alti persoan[ qi care astfel nu
provoacl discuJii contradictorii. De aceea, dacd in cursul rezolvdrii unei cereri necontencioas e ar apdrea
o persoand cu interese contrare, un adversar, cererea devine contencioasd, iar in consecinlb instanla se va
desesiza, indrumAnd prrfile si se judece pe cale contencioasd. (...)" (Gr. porumb, op. cit., 1962, vol. lr,
p.121). A se vedea 9i L Leg, Tratat,2010, p. 865.
3)
A se vedea infra, comentariul sub art. 531.
a)
A se vedea I. Deleanu, Tratat, vol. II,2013, p. 425. in context, cu privire la granila uneori incert[
dintre contencios gi necontencios, tn doctrina veche se remarca sugestiv: ,,(...) demarca{iunile sunt
adeseori destul de dificile: pentru cd nu tot ce e de naturd contencioasd se cuvine sd fie atribuit, in mod
necesar, jurisdicliunei gra{ioase (udecbtorul avdnd adesea in sarcina sa atribuJiuni in afard, de funcJiunea
jurisdiclional5); pentru cd sint materii in care elementele distinctive se confirndi, caracterele speciflce
rdm6n lipsite de precizie, gi in faJa cdrora judecataezitdde a se fixa; pentru c6, in fine, imprejurari exteme
actului, pot determina adesea transfoflnarea graJiosului tn contencios
- gi poate in caztti specifice, qi a
contenciosului in gralios (...)" (E. Herovanu, Principiile, p. 3a\.
s) I. Deleanu,
Tratat, vol. lI, 2013, p. 425 a se vedea qi notele 5 qi 6, cu privire la flexibilitatea
,,frontierei" dintre domeniul actului jurisdiclional qi cel al deciziei gra{ioase, caracterul contencios ori
necontencios al cererii fiind dedus de cele mai multe ori din circumstanle.
6)
A se vedea gi J. Mncent, S. Guinchard, Procddure, p. 540.
7)
A se vedea, pentru exemple de categorii de cereri necontencioase, D.M. Gavriq, Comentarii Noul
Cod,vol. II, pp. 1-2.
8)
Cazurile de cereri judiciare necontencioase enumerate exemplificativ in anicolul analizat sunt identice
cu cele din vechiul Cod de procedurd civild (art. 331 C. pr. civ.).

V. Belegante
Titlul l. Dispozitii generale
Att.527

de art. 527 NCpC, merit[ a fl trecute in revist6, cu menfiunea potrivit cilreia clasificarea
diferitelor cereri necontencioase in ,,attorizafii" Sau ,,mdsuri" (iar in cazul acestora din
de frcut
urm6, de supraveghere, de ocrotire sau de asigurare) nu este, la rdndul s[u, uqor
qi in orice cazmultmai puJin importantI decdtreperarea,,materiei necontencioase"' adicd
stabilirea caracterului necontencios al cererii, aqa cum judicios s-a observat in
doctrin6l)'
10. De remarcat este aproape intotdeauna la originea unei proceduri/cereri
c[
necontencioase se gIseqte o dispozilie 1egal62)'
11. in cadrul exemplelor de cereri necontencioase, fie c[ este vorba despre
autorizdri date
supraveghere, de ocrotire ori
de instanp, fie cd vorbim despre luarea unor mdsuri legale de
instanlei de tutelff) '
de asigurare, un loc important il ocup[ cererile care intr[ in competen{a
extins6, atribu{iile sale
Aqa cum s-a observata), aceast[ instan{[ beneficiazd de o competenf[
fiind trasate prin prevederile art. ca4ii I (,,Despre persoane") qi ale c64ii a II-a
(,,Despre

familie")s) dinNCC.
instanlei de tutel[,
S-a observale) gi c[, in contextul noii reglement[ri, prin instituirea
procedurile necontencioase (indeosebi in ceea ce priveqte Cartea I din NCC' fiind date ca
numirea
exemple autorizareaincheierii actelor juridice de dispozilie de c[tre incapabil,
tutorelui, a curatorului, desc[rcarea de gestiune etc.) vor cunoaqte un adevdrat ,,revfuiment"'
pe faptul c[ in cadrul cererilor de competenla instanfei
Aceastd concluzie se intemeiaza
de tutel[, prevdzrfie de Cartea I din NCC, referitoare la persoane, vor fi intalnite mai rar
proceduri contencioase (de exemplu, dizolvarea consiliului de familie).
in carte a al!-a, cu privire la familie, NCC face diferenla (conform att' 265 NCC)
o procedur[
intre mlsuri, care imphca o procedurd necontencioas[, 9i litigii, care implicS

1)
D.M. Gavriq, Comentarii Noul Cod, vo1' II, p' 2'
2)
A se vedea gi J. Vincent, S. Guinchard, Procddure, p' 540'
prin care se rcalizeazd'
3)
Noul Cod civil a introdus, ca element de noutate, instan{a de tutel[ qi familie,
tutelard cu o instanld
m6surile de ocrotire a persoanei flzice reglementate de acesta (inlocuindu-se autoritatea
judec6toreasc[ speciald, care va ,rrp"*iru qi va conffola activitatea tutorelui sau chiar va dispune cu privire
p.iui.. la scopul instituirii instanlei de tutel[, la atribu]iile acestei
iu p"r.o*u minorului). A se vedea,
"., uteifrzice,precum qi cu privire la rolul sdu in luarea unor decizii
perso
instanle speciale in materia ocrotirii
general, A 'P.ddoi, Noul Cod civil' ed' a2-a'
sau solu{ionarea unor aspecte legate de viala persoanei fizice, ln
2015, pp. 129-132;de notat faitul ca afi. 107 alin. (l) din Cartea I -,'Despre
persoane" - are urmatorul
persoanei fizice sunt de competen{a
crrprins: ,,Procedurile prev6zuie de prezentul cod privind ocrotirea
in continuare instan{a de tutela"'
instanlei de tutel6 gi ae Amitle stabilite potrivit legii, denumitd
a) A se vedea Gh.-L. Zidaru Persoana fizicd Q,{outdli introduse in Cartea a II-a - Despre familie),
,
2011 (documentul este
prelegere suslinutd in cadrul conferinlelor,,iloul Cod civil", Bucureqti, septembrie
disponibil la adresa de internet http://www.inmJex'ro)'
s) Art. 265 din Cartea II Desp)e fomilie- din NCC trimite, de asemenea, la instan{a de tutela, prev[zuta
-
instanlei
laart. l01NCC, av6nd urmdtorul cuprins: ,,Tbate mdsurile date prin prezenta carte tn competenla
precum qi mdsurile de ocrotire
judecdtoreEti, toate litigiile privind aplicarea dispoziliilor prezentei cdrli,
-a
copilului prevdzute in legi speciaie sunt de competenla instanlei de tuteld' Dispoziliile art' 107 sunt
ap l i c ab il e tn mo d corespunz dtoi' (s.n., V.B.).
6) A se vedea Gh.-L. Zidarr., Procedura necontencioasd judiciard, prelegere suslinutd in cadrul

conferin{elor ,Noul cod de procedur[ civil6", Bucureqti, iunie-septembrie 2012 (documentul este
disponibil la adresa de internet http : //www. inm-lex' ro)'

V. Belegante