S T U D I A U N I V E R S I T A T I S M O L D A V I A E , 2017, nr.

3(103)
Seria “{tiin\e sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.50-56

CZU: 343.353:[342.4/.5: 343.2/.7](478)

AMENDAMENTELE OPERATE ÎN CODUL CONTRAVENȚIONAL
PRIN LEGEA NR. 208/2016: IMPLICAȚII JURIDICO-PENALE

Sergiu BRÎNZA
Universitatea de Stat din Moldova

Scopul investigației de față îl constituie analiza implicațiilor juridico-penale ale amendamentelor operate prin Legea
nr.208/2016. Analiza efectuată arată că modificarea operată în alin.(6) art.16 din Codul contravențional a îndepărtat în
plan terminologic Codul contravențional de Codul penal. Din aceleași considerente, este inoportună modificarea alin.(4)
art.17 din Codul contravențional. În același timp, se prezintă ca oportună modificarea art.18 din Codul contravențional.
De asemenea, se justifică modificarea cu caracter de precizare a art.541 din Codul contravențional. La fel, este salutară
modificarea alin.(1) și (2) art.96, art.97, alin.(1) și (2) art.97 1, art.972, art.99-103, art.149, alin.(2) art.155 și a art.243 din
Codul contravențional. Totuși, acestea nu sunt singurele norme contravenționale care se află într-o relație de complemen-
taritate cu anumite norme penale. De aceea, legiuitorul ar trebui să dea dovadă de mai multă consecvență și să abordeze
uniform ipotezele similare care vizează complementaritatea dintre ilicitul penal și ilicitul contravențional. Este oportună
completarea dispoziției alin.(10) art.157 din Codul contravențional, în final, cu textul „ , dacă fapta nu constituie infrac-
țiune,”. Aceasta va permite delimitarea mai precisă a faptei contravenționale prevăzute de această normă de unele infrac-
țiuni. Se justifică completarea Codului contravențional cu art.1991-19912, 2201-2205. Aceste norme au completat lista de
norme contravenționale care sunt complementare față de art.263 CP RM. Este oportună excluderea sintagmei „încalcă
normele morale,” din dispoziția art.354 din Codul contravențional.
Cuvinte-cheie: Codul contravențional, Codul penal, complementaritate, persoană cu funcție de răspundere, persoană
fizică, persoană juridică, proporții mici, activitate de întreprinzător, huliganism.

THE AMENDMENTS MADE TO THE CONTRAVENTION CODE BY LAW NO.208/2016:

JURIDICAL-PENAL CONSIDERATIONS
The purpose of the investigation is to analyze the juridical-penal considerations of the amendments made by Law
No.208/2016. As a result of the analysis there was established that the modification made to par.(6) art.16 of the
Contravention Code detached terminology-wise the Contravention Code from the Penal Code. For the same reasons, the
modification to par.(4) art.17 of the Contravention Code is as inappropriate as in the first case. At the same time, there
was established that the modification made to art.18 of the Contravention Code was an appropriate one. The modification
explanatory-wise made to art.541 of the Contravention Code is an appropriate one as well. Similarly, the modifications
made to par.(1) and par.(2) art.96, art.97, par.(1) and par.(2) art.971, art.972, art.99-103, art.149, par.(2) art.155 and
art.243 of the Contravention Code are all justified and welcomed. However, these contravention norms are not the only
ones that are in a complementary relationship with certain penal provisions. Therefore, the legislature should show more
consistent and standardized approach towards all similar contravention and penal hypotheses connected complementarily.
The completion of the provision of par.(10) art.157 of the Contravention Code with the phrase", if the act does not
constitute an offence" is also an appropriate one. It will allow more precise delimitation between the contravention act
provided by this provision and other certain offences. The completion of the Contravention Code with art.199 1-19912,
2201-2205 is justified and welcomed. These norms expanded the list of contravention norms that are complementary to
the provisions of art.263 PC RM. The exclusion from the provision of art.354 of the Contravention Code of the phrase
"violates the moral norms," is considered appropriate as well.
Keywords: the Contravention Code, the Penal Code, connected complementarily, the person in a position of respon-
sibility, natural person, legal person, small proportions, entrepreneurial activity, hooliganism.

Introducere
La 16.03.2017 a intrat în vigoare Legea nr.208 din 17.11.2016 privind modificarea și completarea Codu-
lui contravențional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 [1] (în continuare – Legea
nr.208/2016). După amploarea lor, amendamentele operate în Codul contravențional prin această lege pot fi
comparate cu amendamentele la care a fost supus Codul penal, în rezultatul adoptării Legii nr.277 din
18.12.2008 pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova [2]. În Nota informativă
la proiectul care se află la baza Legii nr.208 din 17.11.2016 sunt prezentate motivele care au determinat
modificarea și completarea Codului contravențional: „La 24 octombrie 2008, prin Legea nr.218-XVI, a fost

50 © Universitatea de Stat din Moldova, 2017

 S T U D I A U N I V E R S I T A T I S M O L D A V I A E , 2017, nr.3(103)
Seria “{tiin\e sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.50-56

adoptat Codul contravențional al Republicii Moldova, care a venit să reglementeze în aspect nou răspunderea
juridică ce survine în rezultatul săvârșirii contravențiilor. Prin adoptarea și intrarea în vigoare a noului Cod a
avut loc ridicarea dreptului contravențional la nivel de ramură de drept autonomă care răspunde, în plan doct-
rinar, legislativ și judiciar, realităților politico-economice, socioculturale noi și are drept scop reglementarea
acestor raporturi juridice. Totuși, chiar dacă Codul a înlăturat multe neajunsuri din vechiul Cod al contra-
vențiilor administrative, adoptat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 29 martie 1985, în rezultatul aplicării
noilor prevederi contravenționale, din momentul intrării sale în vigoare până în prezent, au fost identificate o
serie de lacune, colizii sau confuzii. În consecință, s-a impus necesitatea realizării modificărilor de rigoare în
vederea excluderii deficiențelor atât de ordin teoretic, cât și practic ale normelor” [3].
Este de menționat că multe dintre normele contravenționale se află în relații de complementaritate cu
anumite norme penale. Intrarea în vigoare a Legii nr.208/2016 nu a putut să nu influențeze aceste relații.
Drept urmare, în cele ce urmează ne propunem să analizăm implicațiile juridico-penale ale amendamentelor
operate prin această lege.
Rezultate obținute și discuții
1. Conform Legii nr.208/2016, la alin.(6) art.16 „Răspunderea contravenţională a persoanei fizice” din
Codul contravențional, în partea introductivă, sintagma „de stat,” a fost substituită cu textul, „indiferent de
tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, într-o”.
Consemnăm că, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.208/2016, alin.(6) art.16 din Codul contravențional
avea următorul conținut: „Persoana cu funcţie de răspundere (persoană căreia, într-o întreprindere, instituţie,
organizaţie de stat, autoritate publică centrală sau locală, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin lege,
prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării
funcţiilor autorităţii publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie, organizatorice ori economice) este
pasibilă de răspundere contravenţională pentru săvârşirea unei fapte prevăzute de prezentul Cod în cazul:
a) folosirii intenţionate a atribuţiilor sale contrar obligaţiilor de serviciu; b) depăşirii vădite a drepturilor şi
atribuţiilor acordate prin lege; c) neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu”.
În opinia lui R.Popov, „până la intrarea în vigoare, la 12.06.2003, a actualului Cod penal al Republicii
Moldova nu s-a făcut o delimitare între sectorul public şi sectorul privat. În Partea Specială a Codului penal
al Republicii Moldova din 1961 a existat un singur capitol, al optulea, care prevedea infracţiunile săvârşite
de persoane cu funcţie de răspundere... Astfel, nu se făcea nicio deosebire între persoanele care ocupau
funcţia de răspundere într-o organizaţie comercială, obştească sau o altă organizaţie nestatală şi persoanele
care ocupau funcţia de răspundere într-o autoritate publică, întreprindere de stat sau municipală ori instituţie
publică. Prezintă interes faptul că în Codul contravenţional al Republicii Moldova continuă să se promoveze
tocmai o astfel de concepţie. Or, în cadrul acestui act legislativ, Capitolul XVI „Contravenţii ce afectează
activitatea autorităţilor publice” este singurul capitol în care se stabileşte răspunderea pentru faptele contra-
venţionale săvârşite de factorii de decizie (de exemplu, pentru: abuzul de putere sau abuzul de serviciu; excesul
de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu; primirea de recompensă nelegitimă sau de folos material etc.).
Aceasta constituie o dovadă a faptului că, deocamdată, în Republica Moldova lipseşte o concepţie legislativă
coerentă şi bine gândită de apărare a ordinii de drept împotriva ilegalităţilor săvârşite de factorii de decizie”
[4, p.235-236]. În același făgaș, D.Băbălău afirmă: „Noțiunea de persoană publică nu-i este cunoscută Codului
contravențional. În acest Cod se operează cu noțiunea de persoană cu funcţie de răspundere. Astfel, observăm o
neconcordanță terminologică și semantică între Codul penal și Codul contravențional” [5, p.263].
Spre regret, Legea nr.208/2016 nu a propus o soluție pentru înlăturarea acestei neconcordanțe. Dimpotrivă,
intrarea în vigoare a acestei legi a sporit confuzia legată de interpretarea noțiunii „persoană cu funcție de
răspundere”. Or, prin modificarea operată în alin.(6) art.16 din Codul contravențional sfera acestei noțiuni a
fost extinsă asupra sectorului privat. Cu alte cuvinte, noțiunea „persoană cu funcție de răspundere” în
accepțiunea Codului contravențional înglobează înțelesul noțiunilor „persoană cu funcție de răspundere” și
„persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală” în accepțiunea
Codului penal. Acest polisemantism al noțiunii „persoană cu funcție de răspundere” vine în contradicție cu
regula fixată la lit.e) art.19 al Legii nr.780 din 27.12.2001 privind actele legislative: „terminologia utilizată în
actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative şi în reglementările legislaţiei
comunitare; se va utiliza unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar folosirea lui repetată exclude confuzia”.

51
 S T U D I A U N I V E R S I T A T I S M O L D A V I A E , 2017, nr.3(103)
Seria “{tiin\e sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.50-56

În concluzie, modificarea operată prin Legea nr.208/2016 în alin.(6) art.16 din Codul contravențional a
îndepărtat în plan terminologic Codul contravențional de Codul penal. Considerăm că această modificare va
avea efecte negative asupra interpretării și aplicării atât a legii contravenționale, cât și a legii penale.
2. În corespundere cu Legea nr.208/2016, la alin.(4) art.17 din Codul contravențional, după cuvintele
„persoanei fizice” au fost introduse cuvintele „sau, după caz, a persoanei cu funcție de răspundere”. În Nota
informativă la proiectul care se află la baza Legii nr.208 din 17.11.2016 se invocă următoarele argumente în
sprijinul unei asemenea remanieri: „De cele mai multe ori, pentru fapta persoanei juridice este responsabilă
persoana cu funcție de răspundere. Chiar dacă per se persoana cu funcție de răspundere este persoană fizică,
aceasta, în calitate de subiect special, urmează să fie sancționată mai aspru. Or, ea poartă un grad sporit de
responsabilitate comparativ cu persoana fizică” [3].
Înainte de intrarea în vigoare a legii în cauză, alin.(4) art.17 din Codul contravențional avea următorul
conținut: „Răspunderea contravenţională a persoanei juridice nu exclude răspunderea persoanei fizice pentru
contravenţia săvârşită”. Considerăm că acest conținut exprima corect ideea care transpare din art.16 al Codului
contravențional: noțiunea „persoană cu funcție de răspundere” și noțiunea „persoană fizică” se află într-un
raport de tip „parte-întreg”. Or, definiția noțiunii „persoană cu funcție de răspundere” este formulată în art.16
„Răspunderea contravenţională a persoanei fizice” din Codul contravențional, nu într-un articol aparte.
În afară de aceasta, potrivit alin.(5) art.21 CP RM, „răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude
răspunderea persoanei fizice pentru infracţiunea săvârşită”. În Codul penal, ca și în Codul contravențional, este
utilizată noțiunea „persoană cu funcție de răspundere”. Cu toate acestea, legiuitorul nu a considerat oportună
modificarea alin.(5) art.21 CP RM în maniera în care a fost modificat alin.(4) art.17 din Codul contravențional.
Ar reieși că: în accepțiunea Codului contravențional, noțiunea „persoană cu funcție de răspundere” este o
noțiune distinctă atât față de noțiunea „persoană juridică”, cât și faţă de noțiunea „persoană fizică”; în accep-
țiunea Codului penal, continuă să funcționeze regula „tertium non datur”, întrucât noțiunea „persoană cu
funcție de răspundere” este o parte a noțiunii „persoană fizică”.
O asemenea variabilitate semantică nu poate să nu dăuneze interpretării și aplicării atât a legii contra-
venționale, cât și a legii penale. În concluzie, considerăm inoportună modificarea alin.(4) art.17 din Codul
contravențional, operată prin Legea nr.208/2016.
3. Potrivit Legii nr.208/2016, la art.18 „Proporţiile mici” din Codul contravențional, textul „25 de unități
convenționale” a fost substituit cu textul „20% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat,
aprobat de Guvern pentru anul în curs la data săvârșirii faptei”. Amintim că, până la intrarea în vigoare a
legii menționate mai sus, art.18 din Codul contravențional avea următorul conținut: „Se consideră de mici
proporţii valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate,
comercializate, trecute peste frontiera vamală sau valoarea pagubei pricinuite care, la momentul săvârşirii
contravenţiei, nu depăşeşte 25 de unităţi convenţionale”.
În Codul contravențional, sintagma „proporții mici” este utilizată în două norme: în art.105 „Sustragerea
în proporţii mici din avutul proprietarului”; în art.159 alin.(1) lit.a): încălcarea prevederilor actelor normative,
ale documentelor normativ-tehnice în domeniul securității industriale, prin omiterea aplicării complexului de
măsuri pentru protejarea intereselor vitale ale persoanei și ale societății de eventualele avarii și incidente la
obiectele industriale periculoase și de efectele acestora care au cauzat prejudiciu în proporții mici. Astfel,
art.105 din Codul contravențional constituie o normă complementară față de art.186, 190 și 191 CP RM. La
rândul său, lit.a) alin.(1) art.159 din Codul contravențional reprezintă o normă complementară față de art.300
și 301 CP RM.
În Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe
economie, prognozat pentru anul 2017, nr.1233 din 09.11.2016 [6], se stabilește: „Se aprobă cuantumul
salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2017, în mărime de 5300 lei, pentru utilizare în
modul stabilit de legislație”. În acest fel, din momentul intrării în vigoare a Legii nr.208/2016, limita supe-
rioară a proporțiilor mici este nu de 500 de lei (așa cum a fost înainte de intrarea în vigoare a legii în cauză),
dar de 1060 de lei. Diferența rezultată de 560 de lei reprezintă partea pe care sfera ilicitului penal a „cedat-o”
în favoarea sferei ilicitului contravențional. Din acest punct de vedere, intrarea în vigoare a Legii nr.208/2016
poate determina aplicarea prevederii de la alin.(1) art.10 CP RM: „Legea penală care înlătură caracterul
infracţional al faptei… are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârşit faptele res-
pective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care
au executat pedeapsa, dar au antecedente penale”.

52
 S T U D I A U N I V E R S I T A T I S M O L D A V I A E , 2017, nr.3(103)
Seria “{tiin\e sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.50-56

Considerăm oportună modificarea art.18 din Codul contravențional prin Legea nr.208/2016. În varianta
modificată, acest articol reușește să ajusteze mărimea proporțiilor mici la variațiile social-economice care
marchează tranziția anevoiasă spre economia de piață.
4. În acord cu Legea nr.208/2016, dispoziția de la art.541 din Codul contravențional a fost modificată după
cum urmează: „Practicarea unei profesii sau a unei activități, alta decât activitatea de întreprinzător, fără deți-
nerea licenței sau a altei autorizații, dacă legea prevede ca obligatorie deținerea acesteia”. Până la intrarea în
vigoare a acestei legi, dispoziția în cauză avea următorul conținut: „Exercitarea fără drept a unei profesii sau
activităţi pentru care este obligatorie deţinerea unei autorizaţii, precum şi exercitarea unei profesii sau activităţi
în alte condiţii decît cele stabilite, dacă legea prevede că aceste acţiuni sunt ilicite”.
Referindu-se la fapta prevăzută la art.541 din Codul contravențional (în varianta dinaintea intrării în vigoare
a Legii nr.208/2016), D.Băbălău opinează: „O asemenea faptă nu poate atrage răspunderea nici conform art.
241 CP RM, nici potrivit art.263 din Codul contravențional. În proiectul de modificare a art.541 din Codul
contravențional găsim o formulare mai tranșantă: „Practicarea unei profesii sau activități, alta decât activi-
tatea de întreprinzător (sublinierea ne aparține – D.B.), fără deținerea unei licențe sau a unei altfel de autorizații,
dacă legea prevede ca obligatorie deținerea acestora” [7]. La pct.19 din Nota informativă la acest proiect se
menționează: „Proiectul propune expunerea într-o nouă redacție a art.541 din Codul contravențional, modifi-
care justificată de necesitatea deosebirii faptei respective de cea prevăzută la alin.(1) art.263 din Codul contra-
vențional... În cazul faptei prevăzute la alin.(1) art.263 din Codul contravențional, obiectul contravenției este
activitatea de întreprinzător. Art.541 din Codul contravențional face referire la o altă activitate decât cea de
întreprinzător, cum ar fi activitatea notarilor, avocaților, executorilor judecătorești etc., care nu este, prin
natura ei, activitate de întreprinzător” [8]. [5, p.109-110]
Așadar, este oportună modificarea cu caracter de precizare a art.541 din Codul contravențional, operată
prin Legea nr.208/2016. Această modificare permite delimitarea mai exactă a faptei prevăzute la art.54 1 din
Codul contravențional de fapta specificată la alin.(1) art.263 din Codul contravențional. Această din urmă
normă este complementară cu art.241 CP RM (coroborat cu lit.a) art.125 CP RM), stabilind răspunderea
pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător fără înregistrare la Camera Înregistrării de Stat sau la o altă
autoritate publică competentă conform legii ori cu act de înregistrare declarat nevalabil. În alți termeni, mo-
dificarea analizată asigură o trasare mai precisă a limitelor de aplicare a art.241 CP RM.
5. Prin Legea nr.208/2016 au fost operate amendamente similare în mai multe norme contravenționale:
− în dispoziția alin.(1) art.96 din Codul contravențional, textul „Încălcarea dreptului de autor și a dreptu-
rilor conexe prin:” a fost substituit cu textul „Încălcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe,
dacă aceasta nu constituie infracțiune, săvârşită prin:”;
− dispoziția alin.(2) din același articol a fost completată în final cu textul „dacă aceste acțiuni nu consti-
tuie infracțiuni,”;
− dispoziția art.97 „Utilizarea ilegală a mărcii” din Codul contravențional a fost completată în final cu
textul „dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiuni,”;
− dispoziția alin.(1) art.971 „Utilizarea ilegală a denumirii de origine a produsului şi a indicaţiei geogra-
fice” din Codul contravențional a fost completată în final cu textul „dacă aceste acțiuni nu constituie
infracțiuni,”;
− dispoziția alin.(2) din același articol a fost completată în final cu textul „dacă aceste acțiuni nu constituie
infracțiuni,”;
− dispoziția art.972 „Utilizarea ilegală a denumirilor specialităţilor tradiţionale garantate” din Codul
contravențional a fost completată în final cu textul „dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiuni,”;
− dispoziția art.99 „Încălcarea dreptului exclusiv al titularului brevetului de invenţie sau al titularului
modelului de utilitate” din Codul contravențional a fost completată în final cu textul „dacă aceste acțiuni
nu constituie infracțiuni,”;
− dispoziția art.100 „Încălcarea dreptului exclusiv al titularului de drept asupra desenului sau modelului
industrial” din Codul contravențional a fost completată în final cu textul „dacă aceste acțiuni nu constituie
infracțiuni,”;
− dispoziția art.101 „Încălcarea dreptului exclusiv al titularului brevetului pentru soi de plantă” din Codul
contravențional a fost completată în final cu textul „dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiuni,”;
− dispoziția art.102 „Încălcarea dreptului exclusiv al titularului topografiei circuitului integrat” din Codul
contravențional a fost completată în final cu textul „dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiuni,”;

53
 S T U D I A U N I V E R S I T A T I S M O L D A V I A E , 2017, nr.3(103)
Seria “{tiin\e sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.50-56

− dispoziția art.103 „Încălcarea drepturilor de autor asupra invenţiei, topografiei circuitului integrat sau
desenului/modelului industrial” din Codul contravențional a fost completată în final cu textul „dacă
aceste acțiuni nu constituie infracțiuni,”;
− dispoziția art.149 „Poluarea mediului cu cauzarea de prejudicii” din Codul contravențional a fost com-
pletată în final cu cuvintele „dacă această acțiune nu constituie infracțiune,”;
− dispoziția alin.(2) art.155 „Încălcarea regulilor de evidenţă, transport, păstrare, utilizare şi înhumare a
preparatelor biologice, chimice şi a altor substanţe toxice” din Codul contravențional a fost modificată
după cum urmează: „Încălcarea regulilor de utilizare a substanțelor menționate la alin.(1), dacă această
faptă nu constituie infracțiune,”;
− Codul contravențional a fost completat cu articolul 2205 „Exercitarea atribuțiilor de serviciu în stare de
ebrietate”, care are următoarea dispoziție: „Conducerea şi/sau dirijarea aeronavei de către pilot, îndep-
linirea atribuțiilor de serviciu de către însoțitorul de bord sau de către tehnician în stare de ebrietate ori
sub influența substanțelor stupefiante sau psihotrope, dacă fapta nu constituie infracțiune,”;
− dispoziția art.243 „Părăsirea locului în care s-a produs accidentul rutier” din Codul contravențional a
fost completată în final cu textul „dacă fapta nu constituie infracțiune,”.
În toate cazurile enunțate mai sus legiuitorul a decis să folosească o sintagmă care sugerează ideea că fapta
respectivă atrage răspunderea contravențională doar în cazul în care nu constituie infracțiune. În acest fel,
destinatarului legii contravenționale i se atrage atenția că, în cazul în care fapta similară va fi caracterizată
printr-un grad de pericol social mai sporit, se va aplica răspunderea penală. Ne referim la faptele incriminate
la art.1851, 1852, 227-230, 262, 263 și 266 CP RM.
Este salutar acest procedeu utilizat de legiuitor în descrierea faptelor prevăzute la alin.(1) și (2) art.96, art.97,
alin.(1) și (2) art.971, art.972, art.99-103, art.149, alin.(2) art.155 și la art.243 din Codul contravențional. Totuși,
acestea nu sunt singurele norme contravenționale care se află într-o relație de complementaritate cu anumite
norme penale. Aceeași trăsătură o au alin.(1) art.542, art.55, alin.(2) art.67, art.71, 711, 104, 106, 312, 313 și
altele din Codul contravențional. Însă, în aceste norme contravenționale nu se utilizează o sintagmă care ar
sugera ideea că faptele pe care le prevăd atrag răspunderea contravențională doar în cazul în care nu constituie
infracțiuni.
În concluzie, recomandăm legiuitorului să dea dovadă de mai multă consecvență și să abordeze uniform
ipotezele similare care vizează complementaritatea dintre ilicitul penal și ilicitul contravențional.
6. Conform Legii nr.208/2016, dispoziția alin.(10) art.157 „Cruzimea faţă de animale” din Codul contra-
vențional a fost modificată după cum urmează: „Asmuțirea animalelor de companie la oameni sau la animale”.
Înainte de intrarea în vigoare a legii în cauză, răspunderea pentru o asemenea faptă nu a fost prevăzută în
Codul contravențional.
În acest context, menționăm că un animal de companie poate fi folosit pe post de instrument animat de
comitere a unor infracțiuni care presupun atacarea victimei. Într-o asemenea situație, vorbim despre tentativa
de infracțiune prevăzută la art.145, 151, 152, 164, 165, 166, 171, 172, 187, 189, 197 sau altele din Codul penal
ori despre una dintre infracțiunile consumate prevăzute la art.188 sau 283 CP RM. Cu alte cuvinte, asmuțirea
animalelor de companie la oameni sau la animale poate să apară în calitate de modalitate faptică a unor fapte
prevăzute de Codul penal. În aceste condiții, considerăm oportună completarea dispoziției alin.(10) art.157
din Codul contravențional, în final, cu textul „dacă fapta nu constituie infracțiune”.
7. Potrivit Legii nr.208/2016, denumirea și dispoziția art.164 din Codul contravențional au fost modificate
după cum urmează:
„Articolul 164. Folosirea ilegală a energiei electrice, a energiei termice sau a gazelor naturale
(1) Folosirea ilegală a energiei electrice, a energiei termice sau a gazelor naturale prin racordarea neauto-
rizată la rețeaua electrică, la rețeaua termică sau la rețeaua de gaze naturale, prin evitarea echipamentului de
măsurare ori prin intervenția în funcționarea acestuia prin diferite metode care conduc la omiterea înregistrării
sau la înregistrarea incompletă a consumului de energie electrică, de energie termică sau de gaze naturale, ...
(2) Conectarea ilegală la instalația de utilizare a energiei termice sau a gazelor naturale a unui consumator
final, folosirea energiei electrice prin conectarea ilegală la instalația de utilizare a unui consumator final, ...
(3) Folosirea ilegală a energiei electrice, a energiei termice sau a gazelor naturale prin reconectarea ne-
autorizată, după deconectare, la rețeaua electrică, la rețeaua termică sau la rețeaua de gaze naturale, ...”.

54
 S T U D I A U N I V E R S I T A T I S M O L D A V I A E , 2017, nr.3(103)
Seria “{tiin\e sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.50-56

Înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.208/2016, art.164 din Codul contravențional avea altă denumire și
dispoziție:
„Articolul 164. Folosirea neautorizată în scop de profit a energiei electrice, a energiei termice sau a gazelor
Folosirea neautorizată în scop de profit a energiei electrice, a energiei termice sau a gazelor, încălcarea
regulilor de folosire a energiei electrice, a energiei termice sau a gazelor de către consumatori, ...”.
Acest articol se aplica în cazul în care fapta de însuşire a energiei electrice, termice sau a gazelor naturale
ori de utilizare ilicită a acestora evitând sistemele de evidenţă instalate în modul stabilit sau prin acestea, dar
deteriorate de consumator, nu implica producerea de daune în proporţii mari sau deosebit de mari. În cazul în
care fapta descrisă implica producerea unor asemenea daune, se aplica art.194 CP RM. Intrarea în vigoare a
Legii nr.208/2016 nu a influențat asupra acestei disocieri, întrucât sfera de aplicare a art.164 din Codul contra-
vențional a rămas aceeași. Modificarea acestui articol a urmărit concretizarea dispoziției lui, nu retrasarea
limitelor de aplicare a art.164 din Codul contravențional.
8. Prin Legea nr.208/2016, Codul contravențional a fost completat cu: art.1991 „Exploatarea navei neînre-
gistrate sau înregistrate cu încălcarea regulilor privind înregistrarea de stat a navelor”; art.1992 „Încălcarea
regulilor de identificare a navei”; art.1993 „Exploatarea navei cu încălcarea prevederilor legislației privind
echipajul navei”; art.1994 „Încălcarea normelor de securitate și de siguranță la bordul navei”; art.1995 „Încălcarea
normelor de siguranță și de securitate la exploatarea navelor”; art.1996 „Încălcarea regimului operațiunilor de
pilotaj al navei”; art.1997 „Încălcarea normelor de securitate și de siguranță în port”; art.1998 „Încălcarea
regimului de organizare și de întreținere a parcurilor reci și a iernaticelor pentru nave”; art.1999 „Încălcarea
regimului de construcție, de reconstrucție, de reparație sau de dezmembrare a navei”; art.19910 „Încălcarea
regimului de construcții pe căile navigabile interne”; art.19911 „Încălcarea regimului de păstrare a documen-
telor”; art.19912 „Încălcarea regimului de control și de supraveghere a siguranței și a securității navei”; art.2201
„Desfăşurarea activității în domeniul aviației civile în lipsa documentelor de certificare/autorizare”; art.2202
„Omiterea executării prevederilor prescripției inspectoriale”; art.2203 „Împiedicarea efectuării inspecției
aeronautice”; art.2204 „Încălcarea regulilor de operare a aparatelor de zbor ultrauşoare şi a aeronavelor uşoare”;
art.2205 „Exercitarea atribuțiilor de serviciu în stare de ebrietate”.
Faptele prevăzute de aceste norme nu presupun producerea niciuneia din următoarele urmări prejudiciabile:
a) vătămarea medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii; b) vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a
sănătăţii; c) daune materiale în proporţii mari. În caz contrar, răspunderea pentru asemenea fapte s-ar aplica
în baza art.263 „Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a transportului feroviar, naval
sau aerian” din Codul penal. Astfel, art.1991-19912, 2201-2205 din Codul contravențional au completat lista de
norme contravenționale care sunt complementare față de art.263 CP RM. Din această listă mai fac parte alin.(1),
(3) și (4) art.199, alin.(2) și (3) art.200, alin.(2) art.206, alin.(2) art.216, art.217 și altele din Codul contravențional.
9. În corespundere cu Legea nr.208/2016, din dispoziția art.354 „Huliganismul nu prea grav” din Codul
contravențional au fost excluse cuvintele „încalcă normele morale,”. Acest articol este principala normă com-
plementară în raport cu art.287 „Huliganismul” din Codul penal.
Înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.208/2016, dispoziția art.354 din Codul contravențional avea urmă-
torul conținut: „Huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte
acţiuni similare ce încalcă normele morale, tulbură ordinea publică şi liniştea persoanei fizice,”. În Nota infor-
mativă la proiectul care se află la baza Legii nr.208 din 17.11.2016 sunt prezentate motivele care au determinat
modificarea art.354 din Codul contravențional: „Analizând dispoziția acestei norme, un interes deosebit trezește
prevederea conform căreia acțiunile ce încalcă normele morale sunt pasibile de răspundere contravențională.
Or, raspunderea juridică, per ansamblu, poate surveni doar pentru încălcarea normelor juridice. O astfel de
redacție a dispoziției art.354 lasă loc de interpretare mult prea largă, care va provoca apariția și aplicarea
factorilor subiectivi la constatarea faptei de huliganism nu prea grav, precum și la examinarea și sancționarea
acestei fapte. Această idee rezidă din faptul că morala reprezintă, în sine, un ansamblu de concepții și reguli
cu privire la bine și la rău, drept sau nedrept, permis sau nepermis. Normele de morală sunt creația societății
sau a grupurilor sociale. Cu toate acestea, fiecare individ în parte își creează standardele sale de morală reieșind
din nivelul de educație, valorile sale socioculturale și mediul social în care crește, se dezvoltă și activează” [3].
Considerăm oportună excluderea sintagmei „încalcă normele morale,” din dispoziția art.354 din Codul
contravențional. Mai mult, suntem de părere că ideea care a condiționat această modificare trebuie implementată
și în art.287 CP RM. Or, în acest articol sunt utilizate cuvintele „grosolan” și „cinism sau obrăznicie deosebită”.

55
 S T U D I A U N I V E R S I T A T I S M O L D A V I A E , 2017, nr.3(103)
Seria “{tiin\e sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.50-56

Este greu de evitat interpretarea extensivă defavorabilă a unor asemenea cuvinte. De aceea, art.287 CP RM
nu ar trebui să pericliteze funcționalitatea regulii stabilite la alin.(2) art.3 CP RM.
Concluzii
Multe dintre normele contravenționale se află în relații de complementaritate cu anumite norme penale.
Intrarea în vigoare a Legii nr.208/2016 nu a putut să nu influențeze aceste relații. Scopul investigației de față
îl constituie analiza implicațiilor juridico-penale ale amendamentelor operate prin Legea nr.208/2016. Analiza
efectuată arată că modificarea operată în alin.(6) art.16 din Codul contravențional a îndepărtat în plan termi-
nologic Codul contravențional de Codul penal. Această modificare va avea efecte negative asupra interpretării
și aplicării atât a legii contravenționale, cât și a legii penale. Din aceleași considerente, este inoportună modi-
ficarea alin.(4) art.17 din Codul contravențional. În același timp, se prezintă ca oportună modificarea art.18
din Codul contravențional. În varianta modificată, acest articol reușește să ajusteze mărimea proporțiilor mici
la variațiile social-economice care marchează tranziția anevoiasă spre economia de piață. De asemenea, se
justifică modificarea cu caracter de precizare a art.541 din Codul contravențional. Această modificare permite
delimitarea mai exactă a faptei prevăzute la art.541 din Codul contravențional de fapta specificată la alin.(1)
art.263 din Codul contravențional. Este salutară modificarea alin.(1) și (2) art.96, art.97, alin.(1) și (2) art.971,
art.972, art.99-103, art.149, alin.(2) art.155 și a art.243 din Codul contravențional. Totuși, acestea nu sunt
singurele norme contravenționale care se află într-o relație de complementaritate cu anumite norme penale.
De aceea, legiuitorul ar trebui să dea dovadă de mai multă consecvență și să abordeze uniform ipotezele similare
care vizează complementaritatea dintre ilicitul penal și ilicitul contravențional. Este oportună completarea
dispoziției alin.(10) art.157 din Codul contravențional, în final, cu textul „ , dacă fapta nu constituie infrac-
țiune,”. Aceasta va permite delimitarea mai precisă a faptei contravenționale prevăzute de această normă de
unele infracțiuni. Se justifică completarea Codului contravențional cu art.1991-19912, 2201-2205. Aceste norme
au completat lista de norme contravenționale care sunt complementare față de art.263 CP RM. Este oportună
excluderea sintagmei „încalcă normele morale,” din dispoziția art.354 din Codul contravențional. Mai mult,
ideea care a condiționat această modificare trebuie implementată și în art.287 CP RM.

Referinţe:
1. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.441-451.
2. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.41-44.
3. Notă informativă la proiectul de Lege privind modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii
Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008. [Accesat: 28.03.2017] Disponibil: http://www.parlament.md/
ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/3155/language/ro-RO/Default.aspx
4. POPOV, R. Subiectul infracțiunilor prevăzute în Capitolele XV și XVI din Partea Specială a Codului penal. Chișinău:
CEP USM, 2012. 315 p. ISBN 978-9975-71-307-8
5. BĂBĂLĂU, D. Răspunderea penală pentru practicarea ilegală a activității de întreprinzător. Chișinău: Tipografia
Centrală, 2016. 304 p. ISBN 978-9975-53-731-5
6. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.388-398.
7. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din
24 octombrie 2008. [Accesat: 29.03.2017] Disponibil: http://www.justice.gov.md/public/files/proiecte/ proiect_de_
lege_pregatit_pentru_Guvern.pdf
8. Notă informativă la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Codului contravenţional al Republicii
Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008. [Accesat: 29.03.2017] Disponibil: http://www.justice.gov.md/
public/files/proiecte/proiect_de_lege_pregatit_pentru_Guvern.pdf

Prezentat la 04.04.2017

56