Sunteți pe pagina 1din 16

CURS 1

Nulitatea actului juridic civil:

Definitie: nulitatea actului juridic civil este acea sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic civil de
acele consecinte care sunt contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila

Functiile nulitatii:

-functie preventiva: nulitatea are un efect inhibitoriu asupra subiectelor de drept civil
-functie sanctionatorie
-functie de mijloc de garantie a principiului legalitatii in domeniul actelor juridice civile in domeniul
actelor juridice civile

Delimitarea nulitatii:

Prima distinctie se face fata de rezolutiune

Rezolutiunea consta in desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare dintr-o data (uno ictu) in
situatia in care una dintre parti nu-si executa culpabil obligatiile contractuale
Ca asemanari,atat nulitatea cat si rezolutiunea sunt sanctiuni care conduc la desfiintarea actului juridic.A
doua asemanare - amandoua produc efecte retroactive (ex tunc)

Deosebiri: nulitatea presupune un act nevalabil,pe cand rezolutiunea presupune un act valabil incheiat.A
doua deosebire - nulitatea se aplica oricarui act juridic civil,pe cand rezolutiunea se aplica numai
contractelor sinalagmatice.A treia deosebire - cauzele nulitatii sunt anterioare sau concomitente incheierii
actului juridic civil,pe cand cauzele rezolutiunii sunt ulterioare momentului incheierii actului juridic civil

A doua delimitare o facem intre nulitate si reziliere

Rezilierea reprezinta incetarea unui contract sinalagmatic cu executare succesiva datorita neindeplinirii
obligatiilor contractuale

A treia delimitare este intre nulitate si caducitate

Caducitatea reprezinta o cauza de ineficacitate care lipseste actul juridic civil de orice efecte datorita unor
cauze ulterioare incheierii sale care intervin independent de vointa partilor

Deosebirile intre nulitate si caducitate: nulitatea presupune un act nevalabil,iar caducitatea presupune un
act valabil incheiat.A doua deosebire - nulitatea produce efecte retroactive,ex tunc,pe cand caducitatea
produce efecte numai pentru viitor,ex nunc.A treia deosebire,in ceea ce priveste cauzele,cauzele nulitatii
sunt anterioare sau concomitente momentului incheierii contractului,pe cand cauzele caducitatii sunt
ulterioare acestui moment.
A patra deosebire - delimitarea nulitatii fata de revocare.Revocarea - o sanctiune de drept civil ce consta
in inlaturarea efectelor actului juridic civil datorita ingratitudinii gratificatului sau neindeplinirii sarcinii

1
Cauzele nulitatii - anterioare sau concomitente,cauzele revocarii sunt ulterioare incheierii contractului
Nulitatea este aplicabila tuturor actelor juridice civile,revocarea este aplicabila in principiu actelor
juridice cu titlu gratuit

Delimitarea intre nulitate si inopozabilitate

Inopozabilitatea este acea sanctiune care intervine in cazul nesocotelii unor cerinte privind publicitatea
fata de tert sau in cazul lipsei sau depasirii puterii de a reprezenta

Deosebiri intre nulitate si inopozabilitate

Nulitatea presupune un act nevalabil incheiat,in timp ce inopozabilitatea presupune unul neincheiat
Cauzele- la nulitate sunt -||-
Modalitatile de remediere - nulitatea relativa poate fi confirmata,pe cand inopozabilitatea poate fi
inlaturata prin ratificare

Clasificarea nulitatii:

1.In functie de natura interesului ocrotit,distingem intre nulitatea absoluta si nulitatea relativa

Nulitatea absoluta sanctioneaza nerespectarea la incheierea actului juridic civil a unei norme care
ocroteste un interes general
Nulitatea relativa este acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea la incheierea actului juridic civil a
unei norme care ocroteste un interes particular

2.In functie de intinderea efectelor sale,nulitatea poate fi nulitate partiala si nulitate totala

Nulitatea partiala - este nul doar o parte din actul civil


Nulitatea totala - este nul tot actul civil

3.In functie de modul de consacrare legislativa, nulitatea poate fi expresa,prevazuta ca atare intr-o
dispozitie legala (legea 1308 Cod Civil),sau nulitatea virtuala (implicita sau tacita),care nu este prevazuta
expres de lege,dar rezulta din modul in care este reglementata o anumita conditie de validitate a actului
juridic civil

Exemplu:articolul 813 Cod Civil,care spune ca toate donatiunile se fac prin act autentic

4.Distinctia intre nulitatea de fond (intervine in cazul in care lipseste ori este nevalabila o conditie de fond
la incheierea actului juridic civil) si de forma (intervine in cazul nerespectarii formei cerute ad
validitatem)

Cauzele de nulitate:

2
Cauzele de nulitate absoluta:

1.Incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor in urmatoarele cazuri:

-nerespectarea unei incapacitati speciale prevazuta de lege pentru ocrotirea unui interes
obstesc/public (articolul 1309 Cod Civil)
-lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice sau nerespectarea principiului specialitatii
capacitatii de folosinta a persoanei juridice

2.Lipsa totala a consimtamantului ( aici includem si eroarea obstacol)

3.Nevalabilitatea obiectului actului juridic civil

4.Lipsa cauzei actului juridic civil,cauza ilicita sau imorala

5.Nerespectarea formei cerute ad validitatem

6.Incalcarea ordinii publice

7.Frauda legii

8.Alte cauze de nulitate prevazute in legi speciale

Cauzele de nulitate relativa:

1.Viciile de consimtamant:

-eroare
-doliu
-leziune
-violenta

2.Lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil

3.Actul este incheiat de o persoana lipsita de capacitate de exercitiu.Actul s-a incheiat fara incuviintarea
tutorelui legal,si este lezionar pentru minorul intre 14 si 18 ani
Actul s-a incheiat fara incuviintarea autoritatii tutelare
Actul s-a incheiat in lipsa sau cu depasirea puterii pentru persoana juridica,precum si in cazul
nerespectarii unor incapacitati instituite pentru protectia unor interese individuale (articolul 1307 Cod
Civil care se refera la inderdictia vanzarii-cumpararii intre soti)

Regimul juridic al nulitatii

Stabilirea regimului juridic al nulitatii presupune raspunsul la 3 intrebari:

3
1.Cine poate invoca nulitatea?
2.Cat timp poate fi invocata nulitatea?
3.Daca nulitatea poate fi acoperita sau nu prin confirmare

Regimul juridic al nulitatii absolute:

1.Nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes (cine poate avea interes?partile a vanzii
cauza,procurorul,instanta de judecata din oficiu)
2.Nulitatea absoluta este imprescriptibila extinctiv (poate fi invocata oricand)
3.Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare

Regimul juridic al nulitatii relative:

1.Nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana al carei interes a fost nesocotit la incheierea
actului juridic
2.Actiunea in anulabilitate este prescriptibila extinctiv
3.Nulitatea relativa poate fi confirmata expres sau tacit

CURS 2
Efectele unitatii

Definitie: prin efectele unitatii intelegem consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii,respectiv
lipsirea actului juridic civil de acele efecte care sunt contrarii normelor edictate pentru incheierea sa
valabila

In ceea ce priveste efectul unitatii,exista 3 ipoteze:

-actul juridic nu a fost executat inca,in consecinta partile nu mai au obligatia de a executa actul
juridic civil,aflandu-se in situatia anterioara incheierii actului juridic civil
-actul a fost executat total sau partial,in consecinta,efectele nulitatii constau in:

1.Desfiintarea retroactiva a actului juridic civil


2.Restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat
3.Actul a fost executat,iar dobanditorul de drepturi le-a transmis la randul lui unor terti
subdobanditori.In plus fata de ipoteza anterioara,in aceasta situatie are loc desfiintarea actului subsecvent

Conform celor 3 ipoteze,in materia efectelor nulitatii exista 3 principii,si anume:

1.Retroactivitatea nulitatii
2.Restabilirea situatiei anterioare (restitutio in integrum)
3.Principiul desfiintarii actului subsecvent (resoluto jure dantis,resolvitur jus accipientis)
,potr
Principiul nulitatii actului juridic civil:

4
Potrivit acestui principiu,nulitatea actului juridic civil produce efecte retroactive,respectiv ex tunc,astfel
incat actul juridic civil se considera desfiintat din chiar momentul incheierii lui,si nu numai,din
momentul constatarii nulitatii sau anularii lui

Exceptii:

-mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva


-pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta,potrivit articolului 485 cod
civil
-dobandirea fructelor de catre posesorul de buna credinta

Principiul repunerii partilor in situatia anterioara:

Regula de drept potrivit careia tot ceea ce s-a executat in temeiul unui act juridic anulat,trebuie restituit

Observatie: sub aspect procesual,exista 2 actiuni:

1.O actiune in constatarea nulitatii absolute sau in anularea actului juridic civil
2.O actiune in restituirea prestatiilor efectuate,care este intemeiata pe plata lucrului nedatorat

Exceptii:

Observatie: reprezinta exceptii de la acest principiu si exceptiile de la principiul neretroactivitatii efectelor


nulitatii actului juridic civil

-cazul incapabilului care este tinut sa restituie prestatiile primite,numai in masura imbogatirii sale
(articolul 1164 cod civil)
-exceptia privind aplicarea regulii potrivit caruia nimeni nu poate invoca propria culpa pentru a obtine
protectia unui drept (nemo auditur propriam turpitudinem allegans).In situatia in care un contract de
donatie este afectat de nulitate datorita unei cauze imorale,cunoscuta de parti,acestea nu pot solicita
repunerea in situatia anterioara

Principiul anularii actului subsecvent,ca urmare a anularii actului initial: este acea regula de drept potrivit
caruia anularea actului initial sau primar atrage anularea actului subsecvent urmator datorita legaturii sale
cu primul act

Exceptii:

-exceptia aplicarii articolului 1909,aliniat 1 cod civil referitor la posesia de buna credinta a bunurilor
mobile
-cazul aplicarii art 20,aliniat 2 din decretul 31/1954,care reglementeaza efectele anularii hotararii
judecatoresti declarative de moarte.Astfel,subdobanditorul cu titlu oneros al unui bun vandut de catre
mostenitorul aparent nu este obligat sa inapoieze bunul daca dovedeste ca la data dobandirii lui nu stia ca
persoana declarata moarta este in viata

Efectele nulitatii sunt aceleasi indiferent daca actul juridic civil este afectat de nulitatea absoluta sau de
nulitate relativa

Principii de drept care inlatura regula,"ceea ce este nul produce efecte nule" (quod nulum est,nulum
producit efectum):

5
1.Principiul conversiunii actului juridic
2.Principiul validitatii aparentei de drept (error communis facit jus)
3.Principiul raspunderii civile delictuale

CURS 3
Prescriptia extinctiva

Definitie: este acea sanctiune de drept civil care consta in stingerea dreptului la actiune neexercitat in
termenul de prescriptie

Sediul materiei:in primul rand,dreptul comun in materie sau legea generala este reprezentata de decretul
167/1958 privind prescriptia extinctiva.In al doilea rand avem codul civil,titlul 20,intitulat "despre
prescriptie",care face parte din cartea a 3-a.In al treilea rand avem codul familiei.In al patrulea rand avem
alte legi speciale care cuprind dispozitii privind prescriptia extinctiva,de exemplu legea 105/1992,legea
7/1996,legea cadastrului

Caracterul normelor care reglementeaza prescriptia extinctiva: normele care reglementeaza prescriptia
extinctiva au un caracter imperativ.

1.Rezulta din articolul 1,alineat final,care spune ca orice clauza care se abate de la reglementarea legala a
prescriptiei este nula.Ca si consecinta a acestui text,este inadmisibila derogarea prin conventie de la
normele prescriptiei extinctive

2.Rezulta din articolul 18 din 167/58,potrivit caruia organul de jurisdictie este obligat ca din oficiu sa
cerceteze daca dreptul la actiune este prescris.In consecinta exista obligativitatea aplicarii din oficiu a
normelor privind prescriptia extinctiva

Prescriptia extinctiva,prin transforma dreptul subiectiv civil si obligatia civila corelativa din
perfecte (asigurate prin actiune) in imperfecte (naturale,asigurate doar prin exceptie).In
consecinta,prescriptia extinctiva este un mod de transformare a continutului raportului juridic civil

Delimitarea prescriptiei extinctive:

Delimitarea prescriptiei extinctive de prescriptia achizitiva (uzucapiunea):

Asemanari:
Ambele sunt institutii de drept civil
Ambele au caracter de sanctiune civila
Ambele presupun existenta unor termene

Deosebiri:
Ca sediu al materiei,cazul prescriptiei extinctive,acelasi de mai sus,iar in cazul prescriptiei achizitive,este
vorba de codul civil
In ceea ce priveste termenele de prescriptie,in cazul prescriptiei extinctive,termenele sunt mai scurte
(termenul general de prescriptie,care este de 3 ani),iar in cazul prescriptiei achizitive,termenele sunt lungi
(30 de ani,10-20 de ani)
Din punctul de vedere al efectelor,efectul prescriptiei extinctive consta in stingerea dreptului material la
actiune,iar efectul presctiptiei achizitive consta in dobandirea unui drept real principal

6
In ceea ce priveste regulile privind cursul prescriptiei si calcului termenelor de prescriptie,exista reguli
comune,dar si reguli proprii,de exemplu,repunerea in termen este specifica numai prescriptiei extinctive

Prescriptia extinctiva si decadere:

Asemanari:
Ambele sunt institutii de drept civil
Ambele au caracter de sanctiune civila
Ambele au un termen extinctiv

Deosebiri:
Din punctul de vedere al efectelor,prescriptia extinctiva stinge dreptul material la actiune,pe cand
decaderea stinge insusi dreptul subiectiv
Termenele de decadere sunt mai putine si mai scurte decat termenele de prescriptie
Spre deosebire de prescriptie, termenele de decadere nu sunt supuse intreruperii suspendarii sau repunerii
in termen

Efectul prescriptiei extinctive:

Dreptul la actiune are 2 acceptiuni: in primul rand avem dreptul la actiune in sens material,care consta in
posibilitatea creditorului de a obtine "condamnarea debitorului"
Dreptul la actiune in sens procesual reprezinta posibilitatea creditorului de a se adresa instantei de
judecata.

Ceea ce se stinge prin prescriptie este dreptul material la actiune,si nu dreptul subiectiv civil in ansamblul
sau

1.Interpretarea gramaticala a articolului 1,aliniat 1 din decretul 167/58,potrivit cu care dreptul la


actiune,avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie...
2.Rezulta din interpretarea logica a articolului 19,alineat 1 din decret 167/58,care reglementeaza punerea
in termen
3.Rezulta din interpretarea articolului 20,alineat 1 din decret 167/58,potrivit cu care debitorul care a
executat obligatia dupa ce dreptul la actiune al creditorului s-a prescris nu are dreptul sa ceara inapoierea
prestatiei

CURS 4
Termenele de prescriptie extinctiva

Definitie: intelegem intervalul de timp stabilit prin lege inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la
actiune in sens material,sub sanctiunea pierderii acestui drept.Termenele de prescriptie au un caracter
legal,in sensul ca numai legea este cea care poate stabili un astfel de termen

Caracterul legal rezulta si din prevederile articolului 1,alineat 1 din decret 167/58 ,care foloseste sintagma
"stabilit de lege"

Clasificarea termenului de prescriptie:

1.Sfera de aplicare:

7
-termene generale
-termene speciale

In raporturile dintre ele,se aplica principiile specialia generalibus derogant,si generalia specialibus non
derogant

2.Izvorul normativ,actul normativ care le reglementeaza:

-termene stabilite de decret 167/58


-termene stabilite in alte izvoare de drept civil (codul civil,codul familiei,legea 31/90 a societatilor
comerciale)

3.Marirea sau intinderea lor:

-termene care sunt mai mari decat termenul general


-termene egale cu termenul general
-termene care sunt mai mici decat termenul general

Termenele generale de prescriptie

Potrivit decretului 167/58,respectiv a interpretarii articolului 3,alineat 1,termenul general de prescriptie


este de 3 ani

In materia actiunilor reale prescriptibile,termenul general de prescriptie,este cel stabilit de 1890 cod
civil,respectiv termenul de 30 de ani

Observatie:termenul general de prescriptie de 3 ani se aplica in consecinta numai actiunilor personale care
insotesc drepturile de creanta

Generalitatea termenului de 30 de ani prevazut de codul civil rezulta din prevederile articolului 21 din
decret 167/58,potrivit caruia dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la
dreptul de proprietate,uzufruct,uz,abitatie,servitute si superficie

Continutul generalitatii a termenului de prescriptie de 30 de ani.Practic,termenul de 30 de ani se aplica in


2 cazuri:

1.Actiunea in revendicare mobiliara intentata de


2.Cazul actiunii confesorii

Termenele speciale de prescriptie extinctiva:

1.Termene speciale aplicabile actiunilor personal nepatrimoniale:

-termenul de 6 luni aplicabil actiunii in anulabilitatea casatoriei (articolul 21,alineat 2 din codul
familiei)
-termenul de 6 luni aplicabil actiunii in tagada paternitatii copilului din casatorie (este
reglementat de articolul 5,alineat 1 din codul familiei)
-termenul de un an,aplicabil actiunii in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei
(articolul 60,alineat 1 din codul familiei)

8
2.Termene speciale aplicabile actiunilor personale intemeiate pe drepturi de creanta:

-termenul de doi ani aplicabil unor raporturi de asigurare (articolul 3,alineat 2 din decret 167/58)
-termenul de 6 luni aplicabile in actiuni in raspundere pentru vicii ascunse,fara viclenie (articolul
5 din 167/58)
-termenul de 3 ani aplicabil unor sume aflate in depozit (articol 23,alineat 1 din decret 167/58)
-termenul de 60 de zile privind sumele incasate din vanzarea biletelor pentru spectacolele care nu
au mai avut loc

Inceputul prescriptiei extinctive:

Regula generala privind inceputul prescriptiei extinctive,este regula potrivit caruia prescriptia incepe sa
curga la data nasterii dreptului la actiune.Ea este prevazuta in mod expres in articolul 7,alineat 1 din
decret 167/58,precum si in articolul 1886 din codul civil

De la aceasta regula generala exista si reguli speciale privind inceputul prescriptiei dreptului la actiune.

Reguli speciale care deroga de la regula generala:

1.Ipoteza dreptului subiectiv civil pur si simplu (adica neafectat de modalitati)

Pentru dreptul pur si simplu,prescriptia incepe sa curga de la data nasterii raportului juridic civil (articolul
7,alineat 2 din 167/58)

2.Ipoteza dreptului subiectiv civil afectat de conditie suspensiva sau termen suspensiv

In aceasta ipoteza,prescriptia incepe sa curga de la data implinirii termenului sau realizarii conditiei

3.Ipoteza raspunderii civile pentru fapta ilicita

In aceasta ipoteza,prescriptia incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia ori putea sa
cunoasca fapta si pe cel care raspunde de ea sau de la expirarea termenului prevazut de lege (articolul 8
din 167/58)

4.Ipoteza actiunii in declararea nulitatii relative

Actiunea in anulabilitate:in aceasta ipoteza,prescriptia incepe sa curga in momente diferite,in functie de


cauza de nulitate relativa (articolul 9 din 167/58),astfel,in cazul violentei,prescriptia incepe sa curga de la
data la care aceasta a incetat

In cazul dolului sau erorii,sau in celelalte cazuri de anulabilitate,prescriptia incepe sa curga din momentul
in care cel indreptatit,reprezentantul sau ocrotitorul legal,a cunoscut cazul de anulare,dar nu mai tarziu de
18 luni de la data incheierii actului juridic civil

5.Ipoteza raspunderii pentru viciile lucrului ori lucrarii

In acest caz,prescriptia incepe sa curga de la data descoperirii viciilor,insa cel mai tarziu de la implinirea
termenului de garantie pentru aceste vicii (articolul 11 din 167/58).Potrivit acestui text de lege,prescriptia
pentru ascunderea viciilor ale unui lucru incepe de la data descoperirii viciilor,insa cel mai tarziu de la
implinirea unui an de la data predarii lucrului

9
In cazul constructiilor,termenul este de 3 ani

6.Alte reguli speciale privind inceputul prescriptiei dreptului la actiune

Prescriptia de optiune succesorala incepe sa curga potrivit articolului 700,alineat 1 cod civil de la data
deschiderii succesiunii (care este data mortii)

Prescriptia actiunii in tagada paternitatii incepe sa curga de la data cand tatal (sotul mamei) a cunoscut
nasterea copilului

Prescriptia actiunii in stabilirea paternitatii copilului in afara casatoriei incepe sa curga astfel:

-de la nasterea copilului


-cand copilul a pierdut calitatea de copil din casatorie ca urmare a unei hotarari judecatoresti
irevocabile,termenul de un an incepe sa curga de la data cand acea hotarare a ramas irevocabila
-in cazul in care mama a convietuit cu pretinsul tata,sau cand acesta din urma a acordat intretinere
copilului,termenul de un an va curge de la incetarea convietuirii ori a intretinerii

CURS 5
Suspendarea prescriptiei extinctive

Definitie: se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea de drept a
curgerii termenului de prescriptie pe timpul cat dureaza situatiile limitativ prevazute de lege,care il pun pe
titularul dreptului la actiune in imposibilitate de a actiona

Cauzele de suspendare ale prescriptiei extinctive: acestea sunt expres si limitativ prevazute in articolele
13 si 14 din decret 167/1958

1.Existenta unui caz de forta majora,care il impiedica pe titularul dreptului la actiune sa actioneze in
instanta

Forta majora reprezinta un eveniment absolut imprevizibil si invincibil (insurmontabil)

2.Pe timpul cat creditorul si/sau debitorul se afla in fortele armate ale Romaniei,iar acestea sunt puse pe
picior de razboi

3.Pana la rezolvarea reclamatiei administrative,facute in temeiul unui contract de transport sau de prestare
a serviciilor de posta sau telecomunicatii,insa cel mai tarziu pana la implinirea a trei luni socotite la
inregistrarea reclamatiei,pentru obtinerea de despagubiri

4.Termenul de prescriptie este suspendat intre parinti sau tutore,pe de o parte,si cei aflati sub ocrotirea
lor,pe de alta parte,intre curator si cei pe care ii reprezinta,precum si intre orice alta persoana care in
temeiul legii sau a unei hotarari judecatoresti administreaza bunurile unei alte persoane si cel al caror
bunuri sunt administrate,atata timp cat socotelile nu au fost date si aprobate

5.Prescriptia nu curge impotriva celui lipsit de capacitatea de exercitiu,precum si a celui cu capacitate de


exercitiu restransa,atata timp cat nu exista reprezentant legal si respectiv ocrotitor legal

10
6.Prescriptia nu curge intre soti pe timpul casatoriei

Efectele suspendarii prescriptiei: sunt prevazute in articolul 15,alineat 1 din decretul 167/1958,potrivit
caruia dupa incetarea suspendarii,prescriptia isi reia cursul,socotindu-se si timpul scurs inainte de
suspendare

Efectul special al suspendarii este prevazut in articolul 15,alineat 2 din decretul 167/58,potrivit caruia
prescriptia nu se va implini totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni,socotit de la data incetarii
cauzei de suspendare,cu exceptia prescriptiilor mai mici de 6 luni,care nu se vor implini decat dupa
expirarea termenului de o luna de la incetarea cauzei de suspendare

Intreruperea prescriptiei extinctive:

Definitie:reprezinta modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scursa inainte de
aparitia cauzei de intrerupere si inceperea unei alte prescriptii extinctive

Cauze de intrerupere:

1.Recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie,facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia

2.Prescriptia se intrerupe prin introducerea unei cereri de chemare in judecata sau arbitrare,chiar daca este
introdusa la un organ incompetent

Observatie: pentru a se produce efectul intreruptiv,este necesar ca actiunea in justitie sa fie efectiva,sa nu
fie retrasa,perimata ori anulata

3.Prescriptia dreptului la executare silita se intrerupe printr-un act incepator de executare

Efectele intreruperii prescriptiei extinctive: aceste efecte sunt prevazute in articolul 17 din decretul
167/58,potrivit caruia intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se ivi imprejurarea care a
intrerupt-o

Observatie: ca si in cazul suspendarii,efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc de drept (ope


legis),astfel incat organul de jurisdictie nu trebuie decat sa constate existenta lor

Repunerea in termenul de prescriptie: ea este prevazuta in articolul 19,din decretul 167/58

Instanta judecatoreasca sau organul arbitral poate,in cazul in care considera ca fiind temeinic justificate
cauzele pentru care termenul de prescriptie a fost depasit,sa dispuna chiar din oficiu judecarea sau
rezolvarea actiunii

Repunerea in termenul de prescriptie este un beneficiu acordat de lege titularului dreptului la actiune.In
ceea ce priveste cauzele repunerii in termen,acestea sunt apreciate de judecator de la caz la caz

In practica judecatoreasca au fost retinute ca si cauze de repunere in termen urmatoarele:

-spitalizarea indelungata ori repetata

11
-parasirea minorului etc

Observatie:domeniul repunerii in termen incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta
majora

In conformitate cu articolul 19,alineat 2,cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen
de o luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie

Termenul de o luna este un termen de prescriptie extinctiva la randul lui,fiind supus si el suspendarii si
intreruperii

Calculul termenului de prescriptie:

1.Termenele stabilite pe luni si pe an: potrivit articolului 100,alineat 3 si 4 cod procedura civila,cand
termenele sunt stabilite pe luni si pe ani,acestea se implinesc in ziua corespunzatoare din ultima
luna,respectiv ultimul an.Daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare (luna februarie),termenul se
socoteste implinit in ultima zi a acestei luni

2.Termenele stabilite pe zile. In conformitate cu articolul 1887 cod civil,termenul prescriptiei se


calculeaza pe zile si nu pe ore.Ziua in care incepe sa curga termenul de prescriptie nu intra in calcul,iar
ziua in care se implineste termenul de prescriptie intra in calculul termenului de prescriptie

CURSUL 6

Suspendarea Prescriptiei Extinctive

Def: este acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea de drept a
curgerii termenului de prescriptie pe timpul cat dureaza situatiile limitativ prevazute de lege, care
il pun pe titularul dreptului la actiune in imposibilitatea de a actiona.

Cauzele de suspendare ale prescriptiei extinctive: acestea sunt expres si limitativ


prevazute in Art. 13 si 14 din Decretul 167/1958.

1) Existenta unui caz de forta majora care l impiedica pe titularul dreptului la actiune sa
actioneze in instanta. Forta majora= un eveniment absolut imprevizibil si invincibil
(insurmontabil): un cutremur, o innundatie etc. Exista o diferenta intre forta majora si
cazul fortuit (caracterul invincibil si imprevizibil nu este absolut, el poate fii prevazut

12
iar peste el eventual se poate trece). Cat timp dureaza situatia de forta majora,
termenul de prescriptie nu curge, apoi incepe sa curga din nou, in cadrul termenului
de prescriptie intra si timpul scurs pana in cazul momentului de forta majora.

2) Pe timpul cat creditorul si/sau debitorul se afla in fortele armate ale Romaniei , iar
acestea sunt puse pe picior de razboi.

3) Pana la rezolvarea reclamatiei administrative facute in temeiul unui contract de


transport sau de prestarea serviciilor de posta sau telecomunicatii, insa cel mai tarziu
pana la implinirea a 3 luni socotit de la inregistrarea reclamatiei pentru obtinerea de
despagubiri.

4) Termenul de prescriptie este suspendat intre parinti sau tutore pe de o parte, si cei
aflati sub ocrotirea lor pe de alta parte , intre curator si cei pe care ii reprezinta ,
precum si intre orice alta persoana care in temeiul legii sau al unei Hotarari
judecatoresti administreaza bunurile unei alte persoane si cel al caror bunuri sunt
administrate , atata timp cat socotelile nu au fost date si aprobate. Prescriptia nu curge
pana in momentul in care socotelile nu au fost date si aprobate. Dare a socotelilor –
raportul este necesar si obligatoriu la incheiere termenului de coordonare si ocrotire a
bunurilor respective.

5) Prescriptia nu curge impotriva celui lipsit de capacitate de exercitiu , precum si a


celui cu capacitate de exercitiu restransa atata timp cat nu exista reprezentant legal si
respectiv ocrotitor legal.

6) Prescriptia nu curge intre soti pe timpul casatoriei

Efectele suspendarii prescriptiei

Art. 15 (1) Decret 167/1958 potrivit caruia dupa incetarea suspendari , prescriptia isi reia
cursul, socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. Prin urmare , durata cauzei de
suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie.

13
Efectul special al suspendarii - conform Art.15 (2) Decret 167/1958 – prescriptia nu se
va indeplini totusi inainte de terminarea unui termen de 6 luni socotit de la data incetarii cauzei
de suspendare, cu exceptia prescriptiilor mai mici de 6 luni, care nu se vor implini decat dupa
expirarea uni termen de o luna de la incetarea cauzei de suspendare.

Debitorul nu restituie suma datorata azi conform intelegerii, termenul de prescriptie este de 3 ani.
In aceasta perioada de timp creditorul il poate chema in instanta, daca acesta va intarzia mai
mult, actiunea lui va fii resprinsa ca fiind prescrisa. Daca dovedeste o cauza de suspendare a
prescriptiei, prescriptia nu curge timp de un an de zile si atunci se ia incalcul timpul ramas de
scurs dupa perioada suspendata. Daca acea cauza de suspendare inceteaza la mai putin de 6 luni
pana la indeplinirea termenului de prescriptie, atunci perioada de prescriptie este prelungita cu o
perioada de pana la maxim 6 luni.

Def intreruperii prescriptiei extinctive: modificarea cursului acesteia care consta in


inlaturarea prescriptiei scursa inainte de aparitia cauzei de intrerupere si inceperea unei alte
prescriptii extinctive.

Cauze de intrerupere:

- Recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge
prescriptia

- Prescriptia se intrerupe prin introducerea unei cereri de chemare in judecata sau arbitrare ,
chiar daca este introdusa la un organ necompetent.

OBSERVATIE: pentru a se produce efectul intreruptiv este necesar ca actiunea in


justitie sa fie efectiva, sa nu fie retrasa, perimata ori anulata.

- Prescriptia dreptului la executare silita se intrerupe printr-un act incepator de executare. Nu se


refera la dreptul la actiune ci la dreptul de a cere executarea silita.

Efectele intreruperii prescriptiei extinctive:

Art. 17 din Decret 167/1958 – intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se ivi
imprejurarea care a intrerupt-o.

14
OBSERVATIE: ca si in cazul suspendarii, efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc
de drept (ope legis) astfel incat organul de jurisdictie nu trebuie decat sa constate existenta lor.

Repunerea in termen de prescriptia

Art. 19 decretul 167/1958

Instanta judecatoreasca sau organul arbitrar poate in cazul in care considera ca a fiind
temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescriptie a fost depasit, sa dispuna, chiar
din oficiu, judecarea sau rezolvarea actiunii . Repunerea in termenul de prescriptie este un
beneficiu acordat de lege titularului dreptului la actiune.

Cauzele de repunere in termen: acestea sunt apreciate de judecator de la caz la caz. In


practica judecatoreasca au fost retinute ca si cauze de repunere in termen urmatoarele:

- Spitalizarea indelungata ori repetata

- Parasirea minorului

OBSERVATIE: Domeniul repunerii in termen incepe cand se inceteaza culpa si inceteaza unde
incepe forta majora.

Conform Art. 19 (2), cererea de repunere in termen va putea fii facuta numai in termen
de o luna de la data incetarii cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie. In
momentul in care a incetat cauza, se poate face cererea in termen de o luna din momentul iesirii
din spital de ex. Altmineri nu mai este posibil.

Termenul de o luna este un termen de prescriptie extinctiva la randul sau , fiind supus si
el suspendarii si intreruperii.

Calculul termenului de prescriptie

15
1) Termenele stabilite pe luni si pe ani.

Potrivit Art. 100 (3), (4) CPC, cand termenele sunt stabilite pe luni si pe ani, acestea se
implinesc in ziua corespunzatoare din ultima luna , respectiv ultimul an. Daca ultima luna
nu are o zi corespunzatoare (ex. Luna februarie cu un an bisect), termenul se socoteste
implinit in ultima zi a acestei luni.

2) Calculul termenelor stabilite pe zile

Conform Art. 1887 CC, termenul prescriptiei se calculeaza pe zile si nu pe ore. Ziua in
care incepe sa curga termenul de prescriptie nu intra in calcul, iar ziua in care se
implineste termenul de prescriptie intra in calculul termenului de prescriptie. (ex pt un
termen de 15 zile, termenul se calculeaza pe zile si nu pe ore – nu se verifica ora. Ziua in
care incepe sa curga termenul ex 24. 04 nu se pune la socoteala, si avem 25.03 – 08.04.,
deja 9 aprilie ar fii prea tarziu ; Dar in cazul unei hotarari judecatoresti, o hotarare
judecatoreasca poate fii atacata in termen de 15 zile prima si ultima zi nu intra in calcul
fiind considerata si data de 9 aprilie ultima zi posibile de atac al hotararii.)

16