NULITATEA ACTULUI

JURIDIC CIVIL
Realizat - Ana-Maria Agrigoroaie
Noțiunea
 Nulitatea este sancţiunea de drept civil care lipseşte actul juridic civil de efectele
contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă. În alte cuvinte,
nulitatea este sancţiunea ce intervine în cazul în care, la încheierea actului juridic
civil, nu se respectă dispoziţiile legale referitoare la condiţiile de validitate a
actului juridic (indiferent că sînt condiţii de fond sau condiţii de formă).
Trăsături
 Din această definiţie, pot fi desprinse trăsăturile caracteristice nulităţii, anume:
a. nulitatea actului juridic civil este o sancţiune de drept civil;
b. priveşte numai actele juridice, nu şi faptele juridice stricto sensu;
c. intervine atunci cînd sînt încălcate normele juridice care reglementează condiţiile de
validitate a actului juridic;
d. constă în lipsirea actului juridic de efectele ce contravin normelor juridice edictate
pentru încheierea valabilă a actului juridic, deci nu priveşte, întotdeauna, actul juridic în
întregul lui;
e. pentru stabilirea concordanţei sau neconcordanţei cu legea a efectelor actului juridic,
se recurge la finalitatea legii, în sensul că actul juridic este lipsit numai de acele efecte care
contravin scopului urmărit de dispoziţia legală încălcată;
f. momentul în raport cu care se apreciază conformitatea actului juridic cu legea este
acela al încheierii actului juridic.
Instituţia nulităţii actului juridic civil are atît un rol preventiv, cît şi un rol represiv, în
consecinţă, nulitatea îndeplineşte nu numai o funcţie preventivă, ci şi o funcţie
sancţionatorie.
Clasificarea nulităţilor actului juridic civil

 În funcţie de natura interesului (general sau individual) ocrotit prin

dispoziţia legală încălcată la încheierea actului juridic civil,
deosebim nulitatea absolută şi nulitatea relativă.
 Nulitatea parţiala şi nulitatea totala.
 În funcţie de modul de consacrare legislativă, distingem nulitatea
expresă (numită şi nulitate textuală sau chiar explicită) şi nulitatea
virtuală (numită şi nulitate implicită sau tacită).
 După felul condiţiei de validitate încălcate la încheierea actului
juridic civil nulităţile sînt de fond sau de formă.
În funcţie de natura interesului ocrotit prin dispoziţia legală
încălcată la încheierea actului juridic civil, deosebim
nulitatea absolută şi nulitatea relativă.
 Nulitatea absolută este aceea care  Nulitatea relativă este acea care
sancţionează nerespectarea, la sancţionează nerespectarea, la
încheierea actului juridic civil, a încheierea actului juridic civil, a
unei norme juridice care ocroteşte un unei norme juridice care ocroteşte un
interes general, obştesc interes particular, individual
Precizări privind aşa numitele acte
inexistente
Nulitatea parţiala şi nulitatea totala.

 Nulitatea parţială este acea nulitate
care desfiinţează numai o parte
dintre efectele actului juridic civil,
celelalte efecte menţinîndu-se
întrucît nu contravin legii.
 Nulitatea totală este acea nulitate
care desfiinţează actul juridic civil în
întregime.
În funcţie de modul de consacrare legislativă,
distingem nulitatea expresă şi nulitatea virtuală
 Prin nulitate expresă se desemnează  Prin nulitate virtuală se desemnează
acea nulitate care este prevăzută, ca acea nulitate care nu este expres
atare, într-o dispoziţie legală. Cele prevăzută de lege, dar care rezultă
mai multe nulităţi fac parte din neîndoielnic din modul în care este
această categorie, fiind prevăzute fie reglementată o anumită condiţie de
în Codul civil, fie în alte acte validitate a actului juridic civil.
normative.
După felul condiţiei de validitate încălcate la încheierea
actului juridic civil nulităţile sînt de fond sau de formă.

 Nulitatea de fond este acea nulitate  Nulitatea de formă este acea nulitate
care intervine în cazul lipsei ori care intervine în cazul nerespectării
nevalabilităţii unei condiţii de fond a formei cerute ad validitatem.
actului juridic civil (consimţămînt,
capacitate, obiect, cauză). Nulităţile
din această categorie sînt cele mai
numeroase în practică.
 Efectele nulităţii actului juridic civil.
 Prin efectele nulităţii actului juridic civil înţelegem
consecinţele juridice ale aplicării sancţiunii nulităţii,
adică urmările datorate desfiinţării în întregime sau
în parte a unui act juridic civil care a fost încheiat cu
încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la
condiţiile sale de validitate. Aşadar, esenţa efectelor
nulităţii este exprimată în chiar definiţia nulităţii şi
constă în lipsirea actului juridic civil de efectele
contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea
sa valabilă. Efectul nulităţii actului juridic civil este
exprimat foarte sugestiv prin adagiul quod nullum
est, nullum producit efectum.
Cele menţionate mai sus permit evidenţierea celor trei principii ale efectelor nulităţilor
actului juridic civil:
a. retroactivitatea efectelor nulităţii, în sensul că efectele nulităţii se produc din
momentul încheierii actului juridic;
b. repunerea în situaţia anterioară (restitutio in integrum) care se realizează prin
restituirea prestaţiilor efectuate în temeiul actului juridic anulat;
c. anularea atît a actului juridic iniţial, cît şi a actului juridic subsecvent (resoluto iure
dantis, resolvitur ius accipientis).

Prin principiul retroactivităţii efectelor nulităţii înţelegem regula potrivit căreia

nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor, ci şi pentru trecut, adică efectele
nulităţii se produc din chiar momentul încheierii actului juridic civil. Aşadar, vor fi
înlăturate şi efectele actului juridic care s-au produs între momentul încheierii acestuia
şi momentul anulării efective a actului. În temeiul retroactivităţii efectelor nulităţii
actului juridic civil, părţile ajung în situaţia în care s-ar fi aflat dacă nu ar fi încheiat
acel act juridic. Principiul retroactivităţii efectelor nulităţii actului juridic civil decurge
din principiul legalităţii, în sensul că restabilirea legalităţii, încălcată la încheierea
actului juridic civil, impune înlăturarea efectelor produse în temeiul actului respectiv.
Cauzele nulității
1.Lipsa capacitatii de exercitiu a persoanei: Actul juridic poate fi nul dacă una dintre părți implicate
nu are capacitatea legală de a încheia un astfel de act
2.Lipsa consimțământului: Dacă una dintre părți a fost induși în eroare sau a fost constrânsă să încheie
actul juridic, acesta poate fi nul. Consimțământul trebuie să fie liber și informat pentru a face actul
valid.
3.Obiect imposibil sau ilicit: Un act juridic poate fi nul dacă obiectul său este imposibil de realizat sau
este ilicit.
4.Contrar ordinii publice sau bunelor moravuri: Dacă un act juridic contravine valorilor sau
normelor fundamentale ale societății, acesta poate fi nul.
5.Forma cerută de lege nu este respectată: Anumite acte juridice pot fi supuse unor cerințe de formă
specifice pentru a fi valide. Dacă aceste cerințe nu sunt îndeplinite, actul poate fi nul.
6.Absența scopului licit: Actul juridic poate fi nul dacă scopul pentru care a fost încheiat este contrar
legii sau bunelor moravuri.