Incheierea actului juridic cu respectarea normelor privind conditiile de validitate a legilor imperative si a bunelor moravuri, constituie una din

premisele stabilitatii si sigurantei circuitului civil. Din aceasta perspectiva, celor mai multe dintre actele juridice incheiate in dreptul privat sunt valabile. Totusi exista si acte juridice care incalca regulile prevazute de lege, in aceasta situatie intervenind sanctiunile asigurate prin forta de constrangere a statului. Teoria nulitatii actulkui juridic a fost si este una dintre cele mai controversate in dreptul civil, neavand o reglementare sistematizata in codul civil roman. Nulitatea a mai fost definita ca fiind sanctiunea care intervine dupa infrangerea dispozitiei legale, lipsind actul juridic de efectele in vederea carora a fost incheiat sau acea sanctiune care intervine dupa incalcarea normei de drept, lipsind actul juridic de efectele urmarite la incheierea lui. Aceste definitii au fost criticate deoarece nu mentioneaza normele a caror incalcare se sanctioneaza cu nulitatea1. Incercand sintetizarea unei definitii cat mai apropiate de aceea corecta, putem ajunge la concluzia ca nulitatea este sanctiunea de drept civil care consta in lipsirea actului juridic (negotium iuris) de acele efecte care sunt contrare normelor edictate pentru incheierea valabila a actului juridic civil. Din definitie se poate observa ca nulitatea este o sanctiune de drept civil, dare este numai una dintre sanctiuni. In al doilea rand, aceasta sanctiune consta in lipsirea actului juridic de efecte si, in al treilea rand, aceasta sanctiune intervine numai atunci cand se incalca acele norme de drept civil care sunt editctate pentru incheierea valabila a actului juridic civil, deci nu orice norme, ci numai cele care conditioneaza incheierea valabila a actului juridic civil. Este de retinut ca nulitatea este o sanctiune de drept civil si nu trebuie mers in penal si nici in constitutional, intrucat este vorba de ceea ce inseamna nulitate in circuitul civil si in actele juridice civile. In esenta, nulitatea actului juridic civil indeplineste urmatoarele functii: Functia preventiveducativa: consta in atentionarea partilor actului juridic asupra consecintelor pe care le atrage nesocotirea normelor juridice la incheierea actului juridic, lipsind actul de efectele in vederea carora a fost facut. Perspectiva ineficientei actului incheiat cu nerespectarea conditiilor de validitate este de natura sa creeze un efect inhibitoriu asupra acelora care ar dori sa incheie actul juridic in aceste conditii; Functia sanctionatorie: apare in situatia in care functia preventiva nu si-a dovedit eficienta, constand in lipsirea de efecte a actului juridic incheiat cu nerespectarea conditiilor de valabilitate.
1. Nulitatea actului juridic civil - Gabriela Florescu

1 - NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

In doctrina este avuta in vedere si o a treia functie a nulitatii actului juridic civil, numita functia de mijloc de garantie a principiului libertatii incheierii actelor juridice civile, in sensul ca, prin realizarea primelor doua functii se asigura respectarea normelor juridice civile care reglementeaza conditiile de valabilitate ale actului juridic civil. Clasificara nulitatii actului juridic civil se face atat sub aspect teoretic cat si sub aspect practic. Sub aspect teoretic, importanta clasificarii nulitatii rezida in faptul ca, cercetarea acestei probleme ne obliga la sesizarea diferitelor puncte comune, dar si de diferentele ce apar intre diferitele feluri de nulitate. Or, aceasta duce la o aprofundare a cunoasterii acestei importante institutii juridice. Sub aspect practic, clasificarea nulitatii isi manifesta importanta prin faptul ca ea ajuta pe practician la deslusirea, intr-un caz concret sau altul a diferitelor probleme pe care le ridica rezolvarea cazurilor deduse in fata sa. Cunoasterea deplina a diferitelor feluri de nulitati, cu toate trasaturile lor, ca si problema consecintelor juridice ale aplicarii sanctiunii, il fereste pe practician de anumite confuzii, care, uneori, se pot face intre nulitate si alte institutii de drept civil. Clasificarea nulitatilor este de importanta maxima in determinarea regimului juridic aplicabil. Criteriile de clasificare si categoriile de nulitati, in functie de aceste criterii sunt urmatoarele: 1. 2. 3. 4. 5. amiabila. Nulitatea absoluta si nulitatea relativa Din cele prezentate anterior reiese faptul ca, in functie de natura interesului ocrotit, nulitatea poate fi absoluta sau relativa. Nulitatea absoluta este aceea care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic civil, a unei norme care ocroteste un interes general, obstesc (respectiv a unei norme juridice imperative, pentru incheierea actului juridic); in functie de natura interesului (general ori individual) ocrotit prin dispozitia legala in functie de intinderea efectelor sale, nulitatea poate fi partiala si totala; dupa modul de consacrare legislativa distingem intre: nulitate expresa (textuala) si dupa felul conditiei de validitate nerespectata se deosebeste intre nulitate de fond si dupa modul de valorificare, nulitatile se impart in nulitate judiciara si nulitate incalcata la incheierea actului juridic, nulitatea poate fi absoluta sau relativa;

nulitate virtuala (implicita); nulitate de forma;

2 - NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

Nulitatea relativa este aceea care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic civil a unei norme care ocroteste un interes particular, individual (respectiv a unei norme juridice de ordine privata, care instituie o conditie de validitate pentru incheierea actului juridic)1. In cazul nulitatii absolute, Codul Civil prevede: (1) (2) (3) Este nul contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui Nulitatea absoluta genereaza de drept; ea poate fi invocata de orice persoana interesata, pe Cand nulitatea este evidenta, instanta este obligata sa invoce din oficiu. In ceea ce priveste terminologia folosita pentru nulitatea absoluta se mai utilizeaza expresia nulitatea de drept sau nulitatea de plin drept. Cu privire la nulitatea relativa, articolul 962 din Proiectul codului civil al anului 2004 prevede: (1) (2) (3) Contractul incheiat cu incalcarea unor dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes Nulitatea relativa poate fi invocata numai de del al carui interes particular e ocrotit prin Nulitatea relativa nu poate fi invocata din oficiu de catre instanta judecatoareasca. In cazul nulitatii relative intalnim exprimarile de act anulabil/act care poate fi anulat. Indiferent, insa, de forma utilizata pentru corecta calificare a nulitatii in absoluta sau relativa, trebuie sa se stabileasca, in prealabil, natura interesului ocrotit prin norma juridica incalcata la incheierea contractului. Cauzele nulitatii sunt acele imprejurari care invedereaza lipsa unui element structural al actului juridic sau incalcarea unei conditii legale de valabilitate. Atrag nulitatea absoluta urmatoarele cauze: a) Codul civil); b) a) b) c) lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice si nerespectarea principiului specialitatii lipsa totala a consimtamantului in cazul erorii obstacol; nevalabilitatea obiectului actului civil; nevalabilitatea cauzei actului juridic civil in ipoteza: lipsei cauzei datorate absentei scopului imediat; cauzei false datorate erorii asupra scopului imediat; cauzei ilicite sau imorale.
1. Drept civil editia 2010 - Prof. Univ. Dr. Petrica Trusca
3 - NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

interes general; cale de actiune sau de exceptie;

particular e anulabil; dispozitia incalcata. Cocontractantului i-ar cauza un prejudiciu serios.

nesocotirea regulilor privind capacitatea civila in ipoteza: nerespectarii unei incapacitati speciale (de exemplu: cea prevazuta de art. 1309 din

capacitatii de folosinta;

nerespectarea formei cerute ad validitatem; lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative; incalcarea ordinii publice; fraudarea legii. Cauzele de nulitate relativa Nulitatea relativa este menita sa apere interesele personale si in principiu vizeaza deficiente ale

actului care sunt mai putin grave decat lipsa elementelor constitutive. Sunt considerate cauze de nulitate relativa urmatoarele: a) b) nerespectarea prevederilor legale privind capacitatea civila a persoanelor atunci cand: se ignora normele privind capacitatea de exercitiu; nu sunt observate unele incapacitati speciale instituite pentru protectia unor interese lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic; viciile de consimtamant; nerespectarea dreptului de preemitiune in cazurile prevazute de lege. Analiza cauzelor de nulitate relativa 1. Incapacitatea de exercitiu. Potrivit definitiei prevazute in Decretul nr. 31/1954, art. 5: Capacitatea de exercitiu este capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatiile, savarsind acte juridice. Dintre definitiile oferite de literatura de specialitate retinem urmatoarele: Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice este acea parte a capacitatii civile a omului care consta in aptitudinea acestuia de a dobandi si de a-si exercita drepturile civile, precum si de a-si asuma si executa obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile. Capacitatea de exercitiu are urmatoarele caractere: - legalitatea - generalitatea - inalienabilitatea - intangibilitatea - egalitatea 2. Lipsa de capacitate de exercitiu a persoanei fizice: Art. 11/alin. 1 din Decretul nr. 31/1954 prevede: Nu au capacitate de exercitii: a) b) minorul care nu a implinit varsta de 14 ani; persoanele puse sub interdictie Potrivit art. 11/alin. 2 din Decretul nr. 31/1954:
4 - NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

particulare.

Pentru cei care nu au capacitate de exercitiu, actele juridice se fac de catre reprezentantii legali. Minorului sub14 ani si persoanei pusa sub interdictie li se recunoaste posibilitatea de a incheia anumite acte juridice, pentru ca ele nu le cauzeaza niciun prejudiciu. Aceste acte juridice sunt: o o actele de conservare; actele marunte ale vietii cotidiene. Ii priveste pe minorii intre 14 si 18 ani. In acest sens, art. 9 din Decretul nr. 31/1954 prevede: Minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitate restransa. Actele juridice ale minorului cu capacitate restransa se incheie de catre acesta cu incuvintarea prealabila a parintelui sau a tutorelui In continutul capacitatii de exercitiu restransa intra urmatoarele categorii de acte juridice: - acte juridice civile pe care minorii intre 14 si 18 ani le incheie valabil personal, fara vreo incuvintare; - acte juridice civile, pe care le incheie personal, dar cu incuvintare prealabila; - acte juridice interzise minorului. In jurisprudenta noastra s-a decis cu art. 21/alin. 1 din Codul familiei ca nulitatea relative a casatoriei nu poate fi pronuntata pentru eroare cu privire la alt element decat identitatea fizica a celuilalt sot. De exemplu: pentru identitatea civila a acestuia, faptul ca apartine sau nu unei familii, ca este copil din casatorie sau din afara casatoriei sau cu privire la calitatile substantiale ale viitorului sot. In toate aceste ultime cazuri, actiunea in nulitate a casatoriei a fost respinsa. Este absoluta acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea la incheierea unui act juridic, a unei norme care ocroteste un interes general obstesc. Este relativa acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic civil, a unei norme care ocroteste un interes particular, individual sau personal1. De retinut este ca, daca intre nulitatea absoluta si nulitatea relativa nu exista deosebiri de efecte, exista deosebiri de regim juridic. Pe baza celor de mai sus, aceste deosebiri se pot exprima juridic astfel: a) actului; b) c) Daca nulitatea absoluta este imprescriptibila, nulitatea relativa este prescriptibila; Daca nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare, nulitatea relativa poate fi Daca nulitatea e absoluta poate fi invocata de oricine are interes, chiar si din oficiu; nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoanele al caror interes a fost nesocotit la incheierea

3. Capacitate de exercitiu restransa

confirmata expres/tacit2.
1. Nulitatea actului juridic civil 2. Drept civil - Gabriela Florescu - Gheorghe Behliu

5 - NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL