MinisterulEducaţiei

Universitatea „Lucian Blaga”

dinSibiu

Facultatea deDrept

DREPT CIVIL.PARTEA GENERALA

NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

STUDENT:GUTA CONSTANTIN-ANDREI, ANUL I, GRUPA III

COORDONATOR:Conf. Univ.Dr. Cornelia Munteanu

I.ASPECTE GENERALE
1.Precizari prealabile
Etimologic, termenul nulitate provine din cuvântul din limba latina nuli (nule) cu semnificatia de ceva

care nu valoreaza nimic sau care nu se manifesta in niciun fel. Nulitatea este o sanctiune de drept
civil, care determina ineficienta actului juridic civil incheiat cu nerespectarea cerintelor legale
cerute pentru validitatea acestuia. De fapt, nulitatea lipseste actul juridic civil numai de efectele
contrare normelor juridice prevazute pentru incheierea lui valabila.
Din cele evocate, se poate deduce ca nulitatea prezinta urmatoarele trasaturi:
-este o sanctiune de drept civil, deoarece lipseste actul juridic de efectele contrarii legii;
- nulitatea intervine numai atunci când sunt nesocotite dispozitii legale care reglementeaza
diferite cerinte pentru incheierea valabila a actului juridic;
Desi este o institute juridica importanta a dreptului civil, nulitatea nu are
consacrata o reglementare cu titlu general in legislatia civila.
Nulitatea actului juridic are un intreit rol, si anume:
- unul preventiv, intrucât se presupune ca, existând pericolul desfiintarii actelor juridice care
contravin dispozitiilor legale, subiectii de drept sunt determinati sa respecte prevederile legale la
incheierea acestora;
- altul sanctionator, deoarece, odata constatata ori stabilita, nulitatea determina lipsirea actului
juridic de efectele contrarii dispozitiilor legale;
- si altul de garantare a principiului legalitatii, stipulat de art. 1 alin. 5 din Constitutie, deoarece,
prin anularea actelor juridice contrarii legii, se asigura, pe cale de consecinta, respectarea legii.
Nulitatea se delimiteaza de alte sanctiuni de dept civil.
2.Nulitatea si rezolutiunea
Rezolutinea este acea sanctiune care consta in desfiintarea retroactiva a unui contract
sinalagmatic cu executare dintr-o data (uno ictu), in cazul in care una dintre parti nu-si executa
culpabil obligatiile.
Principalele asemanari dintre nulitate si rezolutiune sunt urmatoarele:
-ambele sunt sanctiuni de drept civil;
-ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil;
-amble presupun, in principiu, o hotarare a organului jurisdictional.
Cele mai semnificative deosebiri dintre cele doua institutii juridice sunt urmatoarele:1
1
Drept civil.Partea generala, editura Academiei Fortelor Terestre “NICOLAE BALCESCU”
Drept civil.Partea generala, Editia a II-a revazuta si adaugata de Cornelia Muntean
- nulitatea presupune un act juridic incheiat fara respectarea cerintelor legale, iar rezolutiunea un
act juridic valabil incheiat;
-nulitatea se aplica oricarui act juridic, iar rezolutiunea numai contractelor cu executare dintr-o
data;
-cauzele de nulitate exista in momentul incheierii actului juridic, iar cauzele de rezolutiune
intervin dupa acest moment;
- in cazul nulitatii relative, termenul de prescriptie extinctiva curge de la data la care persona
interesata a cunoscut cauza de nulitate, dar nu mai tarziu de 18 luni de la data incheierii actului
(conform art. 9 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958) sau de la data incetarii violentei (potrivit art. 9
alin. 1 din Decretul nr.167/1958)
3. . Nulitatea si rezilierea
Rezilierea este sanctiunea de dept civil care consta in incetarea pentru viitor a efectelor
contractului sinalagmatic cu executare succesiva in cazul neindeplinirii culpabile a obligatiilor de
catre una dintre partile acestuia. Deci, rezilierea se deosebeste de rezolutiune numai prin faptul
cà intervine in cazul contractelor sinalagmatice cu executare succesiva si produce efecte numai
pentru viitor.
Cu toate acestea, nulitatea unui contract sinalagmatic cu executare succesiva produce si ea efecte
numai pentru viitor, in sensul ca prestatiile efectuate pana la pronuntarea nulitatii nu pot fi
restituite in natura, ci numai prin echivalent. Spre exemplu, faptic, este imposibil ca chiriasul sa
restituie folosinta locuintei in cazul nulitatii contractului de inchiriere.
4. Nulitatea si revocarea
Revocarea este o sanctiune de drept civil ce consta in inlaturarea efectelor actului juridic cu titlu
gratuit datorita ingratitudinii gratificatului sau neexecutarii culpabile a sarcinii. Revocarea se
aseamana cu nulitatea prin aceea ca si ea reprezinta o cauza de ineficacitate a actului juridic.
Principalele deosebiri dintre nulitate si revocare sunt urmatoarele:
- revocarea presupune un act juridic civil valabil incheiat, pe csnd nulitatea presupune un act
juridic incheiat cu nerespectarea nor cerinte de validitate;
- nulitatea este aplicabila oricarui act juridic, in timp ce revocarea este aplicabila, in principiu,
numai liberalitatilor;
-cauzele de nulitate sunt contemporane cu momentul incheierii actului juridic, in timp ce
revocarea intervine pentru cauze ulterioare acestui moment;
5.Nulitatea si caducitatea
Caducitatea este acea cauza de ineficacitate ce consta in lipsirea actului juridic civil unilateral,
valabil incheiat, de efecte datorita intervenirii unei imprejurari expres prevazute de lege,
ulterioare incheierii lui. Spre exemplu, neacceptarea ofertei de a contracta in termenul stabilit ori
predecesul legatarului determina caducitatea ofertei, respectiv a legatului.
Caducitatea se deosebeste de nulitate sub urmatoarele aspecte:
- caducitatea presupune un act juridic valabil incheiat, in timp ce nulitatea implica existenta unui
act juridic nevalabil;
- cauzele de caducitate sunt ulterioare, iar cele de nulitate concomitente momentului incheierii
actului juridic;
- caducitatea afecteaza numai actele juridice unilaterale, iar nulitatea afecteaza orice acte
juridice;
-caducitatea produce efecte numai pentru viitor, iar nulitatea produce efecte atat pentru trecut, cât
si pentru viitor.
6.. Nulitatea si inopozabilitatea
Principalele deosebiri dintre nulitate si inopozabilitate sunt urmatoarele:
- nulitatea presupune un act incheiat fara respectarea cerintelor legale prevazute pentru
validitatea lui, in schimb, inopozabilitatea presupune un act juridic valabil incheiat;
- consecintele nulitatii privesc, deopotriva, partile actului juridic si tertii, iar inopozabilitatea
numai tertii;
- nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare, iar inopozabilitatea poate fi inlaturata, in
materie de reprezentare, prin ratificare.
7.Nulitatea si reductiunea
Reductiunea este acea sanctiune civila ce se aplica actelor juridice incheiate cu nesocotirea unor
limite stabilite de lege. Astfel, spre exemplu, reductiunea intervine in materie succesorala, atunci
când de ‘’cujus’’ dispune de intregul sau patrimoniu in favoarea unei persoane.
Principala deosebire intre nulitate si reductiune consta in faptul ca nulitatea este incidenta in
cazul oricarui act juridic, iar reductiunea numai in cazul liberalitatilor excesive si a actelor
juridice comutative si oneroase incheiate de catre minorii care au implinit varsta de 14 ani.
2

II.Clasificarea nulitatilor actului juridic

1.Notiuni generale

2
Drept civil.Partea generala, editura Academiei Fortelor Terestre “NICOLAE BALCESCU”
Nulitatea este susceptibila de clasificare dupa diverse criterii.
In functie de natura interesului ocrotit prin dispozitiile legale nesocotite la incheierea actului
juridic, sunt:
-nulitati absolute, atunci când normele incalcate ocrotesc un interes general;
-nulitati relative, atunci cand normele incalcate ocrotesc un interes particular.
2.Nulitatea absoluta
Nulitatea absoluta este acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic
civil, a unor norme juridice ce ocrotesc interese generale, publice.
Sunt cauze de nulitate absoluta, spre exemplu, urmatoarele imprejurari:
-incalcarea regulilor privitoare la capacitatea civila de folosinta a persoanei;
-lipsa totala a consimtamantului la incheierea actului juridic civil;
-lipsa cauzei, ilicitatea sau imoralitatea acesteia;
-nerespectarea formei cerute ad validitatem;
-incalcarea ordinii publice, adica a dispozitiilor imperative ale legii;
-incalcarea regulilor de convietuire sociala;
-frauda de lege, conform adagiului ‘’fraus omnia corrumpit’’ ;
Regimul juridic al nulitatii absolute este supus urmatoarelor reguli:
- poate fi invocata de orice persoana interesata, inclusiv de câtre procurer in conditiile art. 45
alin. 1 C.pr.civ. Posibilitatea legala ca orice persoana interesata sa invoce nulitatea absoluta
deriva din imprejurarea ca normele legale nesocotite, ce determina nulitatea absoluta a actului
juridic, ocrotesc interese generale. Cu toate acestea, terta persoana care sesizeaza instant de
judecata cu o cerere de declarare a nulitatii absolute a unui act juridic incheiat intre alte persoane
trebuie sa faca dovada unui interes, adica a unui folos practic, material sau moral. Interesul
trebuie sa fie legitim (legal), personal, nascut si actual.
-actiunea in nulitate absoluta sau in declararea nulitatii este imprescriptibila, conform art. 2 din
Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva.In acest sens, potrivit acestui text,
nulitatea unui act juridic poate fi invocata oricand, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie.
Imprescriptibilitatea actiunii in nulitate este fundamentata pe imprejurarea ca normele juridice
nesocotite prin actul juridic nul absolut sunt norme juridice imperative, care ocrotesc interese
generale, adica sunt norme juridice ce intra in continutul ordinii publice;

- nulitatea absoluta poate fi acoperita, in principiu, numai prin refacerea actului juridic cu
respectarea cerintelor legale. Cu toate acestea, in cazuri
anume prevazute de lege, nulitatea absoluta poate fi validata (spre exemplu, validarea casatoriei
nule absolute in conditiile art. 20 C.fam sau a adoptiei in conditiile art. 56 alin 2 din legea nr.
273/2004)
3.Nulitatea relativa
Nulitatea relativa, dimpotriva, sanctioneaza nesocotirea, la incheierea actului juridic, a unor
norme juridice ce ocrotesc interese particulare, individuale.
Regimul juridic al nulitatii relative este supus urmatoarelor reguli:
-actiunea in anulabilitate sau in constatarea nulitatii poate fi invocate numai de catre persona a
carui drept a fost nesocotit la incheierea actului juridic. Practic, aceasta actiune poate fi
promovata numai de partile actului juridic anulabil. Facem precizarea ca, in conditiile art. 45
alin. 1 C.pr.civ., actiunea in anulabilitatea actului juridic poate fi promovata de procuror, daca
prin aceasta sunt aparate drepturile unor persoane minore (copii) puse subinterdictie
judecatoreasca ori disparute. De asemenea, in conditiile dispozitiilor art. 11 alin. 2 din Decretul
nr. 31/1954 si ale art. 42 C.pr.civ., actiunea in anulabilitate poate fi promovata si de catre
ocrotitorul legal in numele celui ocrotit;
- actiunea in anulabilitate este prescriptibila extinctiv, conform art. 9 din Decretul nr. 167/1958.
Astfel, potrivit art. 9 alin. 1, prescriptia dreptului la actiune in anularea unui act juridic pentru
violenta incepe sa curga de la data cand aceasta a incetat. in schimb, in temeiul art. 9 alin. 2, in
caz de viclenie
or eroare sau in celelalte cazuri de anulare, prescriptia incepe sa curga de la data la care cel
indreptatit, reprezentantul sau legal sau persona chemata de lege sa-i incuviinteze actele, a
cunoscut cauza anularii, insa cel mai tarziu la implinirea a 18 luni de la data incheierii actului. in
opinia noastra, ratiunea
prescriptibilitatii actiunii in anulabilitatea actului juridic anulabil consta in necesitatea eliminarii
cat mai grabnice a incertitudinii in ceea ce priveste raporturile juridice civile, adica in nevoia
realizarii stabilitatii acestora. De asemenea, prescriptibilitatea este si o masura de sanctionare a
subiectului de drept lipsit de diligenta in exercitarea dreptului sau de a cere anularea actului;

III.Efectele nulitatii

1.Precizari prealabile
Indiferent ca este relativa sau absoluta, nulitatea determina lipsirea actului juridic de acele efecte
care contravin normelor juridice in vigoare instituite pentru incheierea lui valabila. Practic,
nulitatea determina desfiintarea actului juridic si restabilirea legalitatii.
Efectele nulitatii sunt guvernate de urmatoarele principii:
- retroactivitatea efectelor nulitatii;
-repunerea partilor in situatia anterioara incheierii actului juridic;
-anularea actului juridic subsecvent actului juridic initial.
2. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii
Potrivit acestui principiu, nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor (ex nunc), dar si pentru
trecut (ex tunc). Asadar, efectele nulitatii urca pana in momentul incheierii actului juridic. Deci,
practic, datorita retroactivitatii nulitatii, partile ajung in situatia in care se aflau inainte de
incheierea actului juridic.
Acest efect decurge din principiul mai general al legalitatii stipulat de art. 1 alin. 5 din
Constitutie.
Efectul retroactiv al nulitatii inseamna repunerea partilor, sub aspect
juridic, in situatia anterioara incheierii actului juridic.
De la principiul retroactivitatii nulitatii exista si unele exceptii, dintre care, ‘’exempli gratia’’, le
evocam pe urmatoarele:
-mentinerea efectelor unui contract cu executare succesiva, datorita
imposibilitatii faptice de restituire a prestatiilor;
- pastrarea fructelor culese de catre posesorul de buna-credinta, in
conditiile art. 485 C.civ.:
-casatoria putativa, in conditiile art. 23 si art. 24 C.fam.

3. Principiul repunerii partilor in situatia anterioara incheierii actului juridic

3
Drept civil.Partea generala, editura Academiei Fortelor Terestre “NICOLAE BALCESCU”
Codul civil.Legislatie consolidate si index, Dan Lupascu
Acest principiu, numit si ‘’restitutio in integrum’’, este o consecinta a principiului retroactivitatii
nulitatii si presupune restituirea a tot ce s-a executat in temeiul unui act juridic nul sau anulabil.
Spre deosebire de principiul efectului retroactiv, principiul restitutio in
integrum are semnificatia de repunere faptica a partilor in situatia anterioara incheierii actului
juridic.
Facem precizarea ca actiunea in restituirea prestatiilor este intotdeauna
prescriptibila, conform art. 1 din Decretul nr. 167/1958, indiferent de faptul ca actul a fost lovit
de nulitate relativa ori absoluta.
De la principiul restitutio in integrum exista si unele exceptii.Astfel, spre exemplu, potrivit art.
1164 C.civ., persoana lipsita de capacitate civila de exercitiu ori cu capacitate restransa, va
restitui prestatiile primite, in caz de anulare a actului juridic, numai daca a profitat de avantajele
patrimoniale ale acelui act juridic.
4. . Principiul anularii actului juridic subsecvent
In temeiul acestui principiu, numit si ‘’dantis resolvitur ius accipientis,
priveste efectele nulitatii actului juridic fata de terti si este o consecinta a primelor doua principii,
dar si al principiului’’ nemo plus iris ad alum transferre potest, quam ipse habet’’, adica nimeni
nu poate transmite un drept pe care nu-l are.
De la acest principiu exista unele exceptii, dintre care, cu titlu de exemplificare, evocam
urmatoarele:
-cea dedusa din dispozitiile art. 1909 coroborate cu cele ale art. 972 C.civ. Astfel, potrivit art.
1909 alin. 1 C.civ., bunurile mobile se prescriu prin simplul fapt al posesiei lor, fara sa fie
trebuinta de vreo scurgere de timp.In
temeiul alin. 2, cel care a pierdut sau cel caruia i s-a furat un lucru, poate sa-l revendice, in curs
de trei ani, din ziua cand l-a pierdut sau cand i s-a furat, de la cel care il gaseste, ramanand
acestuia recurs in contra celui care il are.In schimb, conform art. 972 C.civ., daca cineva s-a
obligat sa dea un bun mobil succesiv la mai multe persoane, persona pusa in posesie este
preferata si
ramane proprietara, chiar daca titlul acesteia este cu data posterioara, cu conditia ca aceasta
persoana sa posede bunul cu buna-credinta;
- cea dedusa din dispozitiile art. 20 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954.Astfel, in temeiul acestui
text, persona care a fost declarata moarta poate cere, dupa anularea hotararii declarative de
moarte, inapoierea bunurilor sale.
Cu toate acestea, dobanditorul cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze, decat daca se va
face dovada ca, la data dobandirii, stia ca persona declarata moarta este in viata, adica a fost de
rea-credinta etc.
Conversia este inoperanta in urmatoarele cazuri:
-atunci cand, in continutul actului convertit, unele clauze sunt anulate,
iar altele nu;
- cand actul apare nul numai datorita denumirii gresite data acestuia de
catre parti. intr-adevar, un asemenea act juridic este valabil, deoarece, in
temeiul art. 977 C.civ., interpretarea contractelor se face dupa intentia
comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensul literar al termenilor:
- in cazul novatiei, in conditiile art. 1128 si urm. C.civ.;
-in cazul refacerii actului;
- in ipoteza validarii actului prin confirmare sau indeplinirea ulterioara a
cerintelor de validitate.
Conversia isi gaseste aplicabilitatea in urmatoarele cazuri:
- contractul de vanzare-cumparare nul poate valora ca antecontract;
- actul de instrainare cu titlul oneros nul pate fi valabil ca donatie;
-instrainarea unui bun din masa succesorala de catre un succesibil,
desi nula pentru lipsa formei autentice, poate valora ca acceptare a
succesiunii.

BIBLIOGRAFIE

DREPT CIVIL.PARTEA GENERALA, PROF. UNIV.DR. TEODOR

BODOASCA, LECTOR UNIVERSITAR DRD. TEODORA-AURELIA
4
Drept civil.Partea generala, editura Academiei Fortelor Terestre “NICOLAE BALCESCU”
DRAGHICI, EDITURA ACADEMIEI FORTELOR TERESTRE
« NICOLAE BALCESCU «

CODUL CIVIL LEGISLATIE CONSOLIDATA SI INDEX, DAN LUPASCU

5
DREPT CIVIL.PARTEA GENERALA, EDITIA A II A, revazuta si
adaugata de Cornelia Munteanu