Termenul de REZOLUTIUNE este expres prevazut in cuprinsul unor articole

de drept civil ,alte ori sunt folositi termeni asociati acceptiunii de rezolutiune (
exemplu termenul desfiintare).

In esenta, termenul de rezolutiune inseamna desfiintarea ,cu efecte retroactive, a

contractelor sinalagmatice din cauza neexecutarii culpabile a obligatiei uneia
dintre parti.

Desfiintarea poate avea loc pe cale conventionala sau judiciara, dupa caz.
Rezolutiunea se aplica contractelor sinalagmatice , cu executare uno ictu, pentru
neexecutarea culpabila a uneia dintre obligatiile contractuale.
Asa cum am aratat, ea produce efecte retroactive si repune partile in situatia
anterioara incheiereii actului juridic.
Rezolutiunea se poate solicita si cu daune interese, avand in vedere ca, de regula
aceasta rezolutiune intervine din culpa uneia dintre partile contractante.

REZILIEREA

Desi ca si rezolutiunea, termenul nu are o definitie bine conturata nici legislativ

nici doctrinar, se accepta faptul ca ea este folosita in cazurile in care se
desfiinteaza ,cu efecte pentru viitor, un contract cu executare succesiva.

Rezilierea poate fi voluntara bilateral- cand ambele parti sunt de acord privind
incetarea contractului sau unilateral cand rezilierea intervine ca urmare a
vointei uneia dintre parti, vointa exprimata in acord cu drepturile conferite de
lege sau ca urmare a invocarii unei clauze contractuale ce ii permite rezilierea
unilaterala.

Rezilierea poate interveni si fortat, independent de vointa partilor, prin

disparitia unuia dintre elementele esentiale ale contractului ( exemplu decesul
uneia dintre parti).
Rezolutiunea se poate cere si pe cale judiciara, in acest caz fiind vorba, de fapt,
tot de o reziliere voluntara, ca urmare a exprimarii vointei unilaterale a uneia
dintre parti.

In cazul rezilierii, nu se pot cere inapoi prestatiile dj executate, ca in cazul

rezolutiunii.

Nulitatea absolut este cea care sancioneaz nerespectarea, la ncheierea

actului juridic, a unei norme care ocrotete un interes general, obtesc.
Nulitatea relativ este aceea care sancioneaz nerespectarea la ncheierea
actului juridic civil, a unei norme care ocrotete un interes particular, individual
ori personal.
Sub aspect terminologic, nulitatea absolut este desemnat n legislaie, practic
sau chiar doctrin, prin formulele: actul este nul de drept" sau nul", ori nul de
plin drept", iar nulitatea relativ este indicat prin formulele: actul este
anulabil", actul poate fi anulat".
Nulitatea actului juridic civil poate realiza urmtoarele funcii:
- funcia preventiv: const n efectul prohibitoriu exercitat asupra subiectelor
de drept civil, atenionndu-le astfel s ncheie acte juridice cu respectarea
ntocmai a dispoziiilor legale n legtur cu formarea lor;
- funcia sancionatorie: intr n aciune atunci cnd funcia preventiv nu i-a
dovedit eficien, constnd n nlturarea efectelor Gcontrarii normelor juridice
edictate pentru ncheierea valabil a actului juridic civil;
- funcia de mijloc de garanie a principiului legalitii: n domeniul actelor
juridice civile, n sensul c, prin realizarea funciei preventive i a celei
sancionatorii se asigur respectarea normelor juridice civile care reglementeaz
condiiile de valabilitate a actului juridic civil.
Nulitatea i rezoluiunea
Rezoluiunea este acea sanciune ce const n desfiinarea retroactiv a unui
contract sinologmatic cu executare uno ictu, n cazul neexecutrii culpabile
a obligaiilor de ctre una din pri.
Asemnri:
- ambele sunt cauze care atrag ineficacitatea actului juridic civil;
- att rezoluiunea, ct i, n principiu, nulitatea produc efecte retroactiv;
- ambele presupun, n principiu o hotrre a organului de jurisdicie.
Deosebiri:
- o deosebire de ipotez: dac nulitatea presupune un act nevalabil, rezoluiunea
presupune un act valabil ncheiat;
- o deosebire de domeniu: dac nulitatea se aplic oricrui act juridic civil,
rezoluiunea privete doar contractele sinologmatice, cu executarea uno ictu;
- o deosebire privind data cauzelor: dac la nulitate cauzele sunt contemporane
momentului ncheierii actului, la rezoluiune cauza rezoluiunii este ulterioar
acestui moment;
- rezoluiunea i nulitatea relativ sunt supuse unor reguli diferite n privina
nceputului prescripiei extinctive, iar nulitatea absolut nu este supus
prescripiei extinctive
Nulitatea i rezilierea
Rezilierea este sanciunea de drept civil ce intervine n cazul neexecutrii
culpabile a unui contract sinologmatic cu executare succesiv i const n
ncetarea efectelor contractului respectiv numai pentru viitor.
Conchidem c rezilierea se deosebete de rezoluiune prin aceea c intervine n
cazul contractelor sinologmatice care se execut prin prestaii succesive i c
opereaz numai pentru viitor. n consecin, comparaia dintre nulitate i
rezoluiune prezint numeroase puncte comune cu aceea dintre nulitate i
reziliere.
Ca element propriu acestei din urm comparaii, reinem c, dei efectele
nulitii se produc n principiu retroactiv, iar rezilierea opereaz numai
pentru viitor, totui n cazul actelor juridice cu executare succesiv nici
nulitatea nu produce efecte pentru trecut.
Nulitatea i revocarea
Revocarea const n nlturarea efectelor actului juridic civil datorit
ingratitudinii gratificatului sau neexecutrii culpabile a sarcinii.
Revocarea se aseamn cu nulitatea prin aceea c i ea reprezint o cauz
de ineficacitate a actului juridic civil.
ntre cele dou sanciuni civile exist importante deosebiri , anume:
- cea de ipoteze: pe cnd nulitatea presupune un act nevalabil, revocarea
presupune un act valabil ncheiat;
- cea de dat a cauzelor: dac nulitatea presupune cauze contemporane
momentului ncheierii actului, revocarea presupune cauze ulterioare
ncheierii actului;
- cea de domeniu: dac nulitatea este aplicabil oricrui act juridic civil,
revocarea se aplic n principiu actelor cu titlu gratuit ( liberaliti);
- cea privind prescripia extinctiv a aciunilor (supuse unor reguli diferite).
In alte cuvinte, nulitatea este sanciunea ce intervine in cazul in care , la ncheierea
actului juridic civil nu se respect dispoziiile legale referitoare la condiiile de fond sau
de forma.Pentru o mai buna inelegere a instituiei nulitaii actului juridic civil presupune i
operaiunea delimitrii acesteia de alte cauze de ineficacitate a actului juridic civil.O
asemenea delimitare contribuie i al evitarea confundrii nulitaii actului juridic civil cu alte
sanciuni de drept civil, confuzie ce nu este admisibil , deoarece este vorba de concepte
jurodice diferite, fiecare avnd un regim juridic propriu.Intruct efectul nulitii este acelai,
indiferent c ar fi vorba de o nulitate absolut sau de o nulitate relativ, vom reine c, regimul
juridic al nuliti vizeaz trei aspecte: cine poate invoca nulitatea, ct timp poate fi invocat
nulitatea i dac nulitatea poate s fie acoperit ori nu prin confirmare.